1

PROF. ALINA-ELENA RADU

ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA POSTLICEALA ANA ASLAN ONESTI

Biochimie.

Elementele chimice din organismul uman

Elementele chimice inserate în sistemul periodic pot fi: metale şi nemetale.

Elementele chimice care se găsesc în organismul uman se numesc bioelemente

Elemente Chimice
 2
PROF. ALINA-ELENA RADU

- Metale
- Nemetale

Metalele pot fi (vezi sistemul periodic):

 Netranziţionale din grupele principale: Na, K, Ca, Mg.
 Tranziţionale: Fe, Co, Mn, Mo, Cu, etc.
Nemetale – elemente organogene care intră în componenţa organismului uman: C, H, O, P, S, X.

O – 65%
C – 18 %
H – 10 %
N – 3% azot.
Sulf – 0.25%
P – 1%
K – 0,35%
Sodiu – 0,15%
Mg – 0,05%
Cl si restul elementelor

Altă clasificare a elementelor din componenţa organismului uman:

- Macroelemente (99,99%). Organismul are nevoie de ele în cantităţi mari: C, H, O, N, K,
Na, Cl, Ca, P, Mg.
- Microelemente (0,01%): organismul are nevoie de ele în cantităţi extrem de mici: F
(fluor), Mn, Fe, Co, Cr, I, Zn, Cu, Mo, Se.

Importanţa biologică a unor elemente chimice:

- Na: Controlează absorbţia, distribuţia, reţinerea şi eliminarea apei din organism şi are rol
în excitabilitatea nervoasă.
- K: intervine sub formă de ioni în desfăşurarea normală a activităţii muşchilor.
- Cl: ajută la digestie sub formă de HCl care să găseşte în sucul gastric şi în NaCl.
- Ca: conferă oaselor rigiditatea caracteristică, are un rol esenţial în funcţionarea muşchilor
şi a nervilor.
- P: Ajută în procesele de creştere şi de vindecare, se află alături de calciu (Ca) în oase şi
dinţi.
- F (fluorul): în sistemul periodic se găseşte ......, reduce frecvenţa cariilor dentare, întăreşte
oasele.
- Mn: Ajută la eliminarea oboselii, îmbunătăţeşte reflexele musculare, contribuie la oprirea
osteoporozei şi stimulează memoria.
- Fe: este important în formarea hemoglobinei, care redă sângelui culoarea caracteristică şi
asigură transportul O de la plămâni la toate celulele.
- Cobaltul: previne anemia
- Cu: asigură absorbţia Fe în organism, exercitând un efect energizant.
- Zn: accelerează procesul de vindecare a rănilor interne şi externe. Elimină petele albe de
pe unghii, favorizează creşterea şi capacitatea mentală.
- Se: ajută la menţinerea elasticităţii ţesuturilor
 3
PROF. ALINA-ELENA RADU

- Molibden (Mo): acţionează preventiv împotriva anemiei

- I (iodul):are rol în glanda tiroidă, asigură sinteza hormonilor produşi în glanda tiroidă, ce
împlinesc funcţii importante cum ar fi: dezvoltarea normală a SNC la copii, accelerarea
arderii hranei.
- Cr (crom): ajută la scăderea tensiunii arteriale

Surse naturale în care se găsesc bioelementele :

- F: în apa potabilă clorurată

- Mn: în cereale integrale, în nuci, în vegetale cu frunze de culoare verde, în mazăre, în
sfeclă.
- Fe: în spirulină, susan, gălbenuş de ou, polen, linte, nuci, ovăz, grâu, spanac.
- Co: în lapte, ficat, carne,
- Cu: fasole uscată, mazăre, grâu integral, prune, şi aproape toate elementele de origine
marină.
- Zn: carne, ficat, alimente de origine marină, germeni de grâu, drojdie de bere, seminţe de
dovleac, ouă, lapte praf degresat.
- Se (seleniu): germeni de grâu, tărâţe, ton, ceapă, roşii, brocoli
- Mo (molibden): vegetale cu frunze de culoare verde închis, cereale integrale
- Iod: alge marine alimentare, sare marină, carne de peşte
- Crom : ficat de viţel, germeni de grâu, drojdie de bere, carne de pui, ulei de porumb.
- N (sodiu): sare de bucătărie, morcovi, sfeclă, anghinare
- Cl(clor): sare de bucătărie, măsline
- Ca: în lactate, susan, soia, migdale, alune, nuci.
- P (fosfor): în pui, peşte, cereale integrale, ouă, seminţe, nuci
- Mg: cereale nemăcinate, smochine, migdale, nuci, seminţe, vegetale de culoare verde
închis, banane, căpşuni
- K (potasiu): citrice, pepene galben, toate vegetalele cu frunze de culoare verde, frunze de
mentă, seminţe de floarea soarelui, roşii, prune, banane, cartofi.

Referat: vitamine (o vitamină), clasificarea vitaminelor, cu bibliografie la sfârşit...

Apa în organismul uman.

Dintre toate substanţele care intră în constituţia organismului uman, apa stă pe primul loc în
ceea ce priveşte cantitatea. În medie, omul are 63-70 % apă în organismul său. Pentru un corp de
aprox. 70 kg plasma sanguină are 3 l, lichidul interstiţial 14 l şi din celule 29 l.
- În creier – 75%
- Plămâni – 80%
- Inimă 79%
- Splină 75%
- Rinichi 82%
- Sânge 83%
- Muşchi 75%
- Oase 22%
 4
PROF. ALINA-ELENA RADU

Rolul apei în organismul uman.

- Apa este un excelent dizolvant pentru multe substanţe şi este mediul în care se desfăşoară
cele mai multe reacţii chimice legate de metabolismul substanţelor. Dacă se amestecă 2
substanţe solide reacţia nu are loc. E nevoie ca cele două substanţe să fie dizolvate în apă,
pentru ca reacţia să aibă loc.
- În organismul uman au loc numeroase reacţii chimice care dau naştere la căldură şi
energie necesare vieţii. Aceste reacţii au nevoie de un mediu apos.
- Apa este un electrolit slab, dicociază în protoni şi hidroxil: A++ B- Aceşti ioni au
proprietăţi catalictictice accelerând un număr considerabil de reacţii chimice. Multe
reacţii care ar avea loc într-un timp îndelungat sub acţiunea catalitică a apei are loc în
fracţiuni de secundă.
- Apa are proprietatea de a acumula şi a degaja căldura şi evaporarea. Aceste însuşiri ale
apei sunt utilizate în fiziologia termoreglării (transpiraţie). La temperaturile ridicate ale
verii organismul uman primeşte mult mai multă căldură decât are nevoie. Transformarea
apei din stare lichidă în stare gazoasă presupune o pierdere de căldură de la corpul unde
se află apa. În corpul omenesc fiecare gram de apă evaporată de pe suprafaţa pielii prin
transpiraţie la temperatura camerei înlesneşte pierderea a 580 de calorii.

Metabolismul apei în organismul uman (cum intra şi cum iese apa...).

Apa este introdusă în organismul uman sub formă de băuturi împreună cu alimentele. În
afara cantităţii de apă pe care o introducem pe cale bucală. Apa mai rezultă în foarte multe
procese de oxidare care au loc în organismul uman: oxidarea alcolilor la aldehide, la acizi sau
arderi.
Substanta(C2H) +O2 -> CO2 + H2O
De regulă fructele conţin peste 90% apă, iar alimentele uscate conţin între 60-85% apă.
Apa luată din stomac şi din intestine este transportată de sânge în tot organismul şi este
reţinută de către ţesuturi. Rezerva de apă a organismului o constituie în special muşchii şi pielea.
Pe lângă acestea şi celelalte organe şi părţi ale corpului omenesc au în compoziţia lor o cantitate
însemnată de apă ( vezi începutul lecţiei...)
În mod normal organismul are nevoie de 2,5 l apă pe zi. Uneori această nevoie creşte de
până la zeci de litri de apă. Depinde de mediul exterior...
Apa din organism se elimină prin:
- Rinichi 06 – 2 l pe zi
- Piele sub formă de traspiraţie
- Plămâni sub formă de vapori
- Intestine
În cazul unor boli cum este diabetul se elimină o cantitate uriaşă de apă sub formă de urină de la
8-10 l pe zi.
Setea este semnalul lipsei de apă în organism. Celulele diferitelor ţesuturi ajung să nu
aibă destulă apă. Celelalte celule anunţă creierul despre lipsa apei. La nivelul cerebral informaţia
este prelucrată şi se formează senzaţia de sete care ne obligă să bem apă.
Metabolismul apei este influenţat de multe glande cu secreţie internă (tiroida, glandele
suprarenale, glandele genitale, pancreasul, ficatul). Organul cel mai important care reglează
metabolismul apei este hipofiza – o glandă situată sub creier. Ca organ coordonator scoarţa
creierului intervine în toate procesele de reglare a metabolismului apei.