Sunteți pe pagina 1din 4

Discromiile dentare

Culoarea naturala a dintilor depinde de: compozitia chimica, structura 3d, grosimea fiecaruia dintre
tesuturile dure dentare. Orice modificare fizica, chimica sau biologica antreneaza o schimbare a
culorii dt. Modificarea poate apare prin influenta unor factori de mediu externi sau interni.

Factori etiologici:

- Modificari de structura si grosime a tes dure dt, care constituie anomalii endogene sau
exogene; acestea pot fi congenitale sau dobandite
- Penetrarea agentilor coloranti
- Depozitarea de substante colorante pe suprafata dt complet formati, dupa eruptia lor

Discromii dentare

- Extrinseci
o Tip n1: agent cromogen care adera la supraf dt si determina coloratia identica cu cea
a sa
o N2: agent cromogen care adera la supraf dt si apoi isi modifica cuoarea si produce
coloratia
o N3: agent precromogen, adera la supraf dt si sufera in timp o reactie chimica,
inducand coloratia
- Intrinseci

Clasificarea discromiilor:

1. Prin modificari de structura si grosime a tes dure dt, de origine endogena


- Pot surveni inainte(reprezinta anomalii de dezvoltare) sau dupa formarea dt
- Cele de dezoltare se datoreaza unor factori etiologici sau de mediu – anomalii de
nr,dimensiune,forma,structura,culoare
- Anomaliile de structura apar in perioada formarii matricii organice sau a mineralizarii
acesteia, sub influenta unor factori de mediu sau a unor factori ereditari.
o 3 tipuri: hipoplazii,hipomineralizari,displazii
o Hipoplaziile
 Ca urmare a factorilor de mediu, care actioneaza pe cale generala/locala
 Leziuni stabile, neevolutive, cu forme caracteristice de santuri sau geode
paralele cu marginea incizala sau creasta marginala ocluzala
 Dispunere simetrica
o Amelogeneza imperfecta
 La toti dintii
 La dintii temporari + permanenti
 Hipoplazice sau hipocalcificate
 Exista forme combinate dintre cele 2
 Coloratii alb-opac ->galbui, cu suprafata S neteda sau rugoasa; au tendinta
de a se inchide la culoare odata cu varsta, putand ajunge la cul neagra
 Caracter evolutiv: forma hipocalcificata are tendinta de fragmentare si
desprindere a S afectat la orice presiune masticatorie
 Hipocalcificarile - albe-opace, extinse pe toata suprafata coronara sau
localizate, sub forma de una sau mai multe pete paralele cu marginea
incizala a dt afectati
 S are aspect normal
o Dentinogeneza imperfecta
 Albastra-cenusie deschisa->brun-inchisa cu reflexe chihlimbarii
o Discromii de structura si grosime de origine endogena, survenite dupa formarea dt:
 Senescenta – depuneri de D secundara,tertiara, subtierea S(prin uzura)
acumularea de pigmenti in structura S +D
 Necroza pulpara – culoare bruna/gri, dt mai putin translucizi
 Continutul CP- uneori in pulpite cronice inchise
 Hemoragia pulpara post-traumatica – prin degraba Hb in hematoidina si
hemosiderina cu penetrarea pigm in tubulii dentinari
 Rezorbtie interna – prin prezenta tesutului de granulatie – culoare roz a S
o Discromii de structura si grosime endogene – tratament:
 Anomalii de dezvoltare (inaintea formarii dt) – in raport cu forma clinica si
topografia leziunii, intinderea in suprafata si profunzime, caracterul evolutiv
sau stationar, varsta pacientului
 Restaurari coronare cu RC
 Fatete laminate
 Fatete sau coroane de invelis fizionomice
 Dupa formarea dt
 Tratament de albire
o Discromii de structura si grosime de origine exogena- etiologie:
 Anomalii de structura congenitale – dentinogeneze + amelogeneza
imperfecta, D denudata si S restand pot suferi pigmentari extrinseci
 Iatrogene – pigmentari prin
 Impregnari medicamentoase
 Fluorizari – aspect opac, albicios, galbui, brun
 Opacitati de S – pete opace, mate, albicioase, cu suprafata neteda, lucioasa
 Influenta patogena a mediului bucal
 Carii incipiente de S- pete albe cretoase cu suprafata rugoasa
2. Prin penetrarea si depozitarea de subst colorante in tes dure dt ce conduc la diverse coloratii
- Pot fi verzi,brune,rosiectice,albastrui
- Inainte sau dupa formarea dt
- Origine congenitala sau dobandita
- Congenitale:
o Coloratie verzuie dar si galbui,bruna,gri,bleu-gri
 Implica cu precadere dt temporari
 Det de depozitele de biliverdina
 Apare in
 Icter neonatal prin eritroblastoza fetala
 Incompatibilitate de RH
 Obstructia tub digestiv
 Hemoliza cronica
 Icter de retentie de origine extrahepatica sau de origine
intrahepatica
 Infectii: rubeola, toxoplasma, sifilis, herpes
 Boli metabolice
o coloratie gri sau galben bruna
 beta talasemie
 IRC
 Icter de cauza extra sau intrahepatica
o Coloratie rosie sau roz-bruna roscata
 Porfirie eritropoietica congenitala – dt temporari sau permanenti nu sunt
totdeauna clorati dar prezinta totdeauna o fluorescenta rosie in UV
 IRC
o Coloratie alb-albastruie
 Cardiopatie congenitala cianogena la copii
- Tratament:
o Albire
o Fatete cu RC
o Fatete / coroane de invelis fizionomice
- Discromiile prin penetrarea si depozitarea de substante colorante in tesuturile dure dentare
de origine dobandita sunt produse de:
o Substante medicamentoase cu administrare sistemica:
 Tetraciclina
 F
 Fe – prin solutii orale in anemii hipocrome maicrocitare - > col bruna/neagra
o In tratamentele dentare
 De obturatie coronara- amalgam – bleu-gri sau cenusiu-negru, prin
penetrarea ionilor metalici in canalic D deschise; prezrenta sulf cu formare
de compusi sulfurati poate determina accentuare discromiei
 Materiale de obturatie radiculara
 Bachelite- coloratie brun-roscat
 Iodoform, conuri e Ag: pot schimba coloritul dt
o De uz stomatologic:
 Nitrat de Ag- precipitat negru de ioni de Ag pe supraf D
 Eugenol,crezol,fenol,derivati de ion, compusi de F- col D+C
- Alte discromii dobandite prin penetrarea si depozitarea de substante colorate in tes dure dt:
o Fisuri de S – colorarea D ->grin inchis spre negru
o Atritie,abraziune,eroziune – col galben-brune ale D prin patrundere in canalic D
o Carii cu evolutie lenta/rapida: coloratie bruna-neagra sub actiujnea pigm alimentari
sau cei produsi demicroorg
3. Discromiile prin depozitarea de substante colorate pe supraf dt erupti det coloratii galben
verzui, brun-negre, galben-orange, rosiateice, gri-albastrui
- Etiologie: microorganisme cromogene, coloranti alimentari, substante medicamentoase,
factori poluanti de mediu
- Discromiile extrinseci produse de microorganisme cromogene
o Galben verzuie
 Banda cervicala mai palida/intensa
 Dt frontali maxilari
 Datorita germenilor cromogeni sau degradarea pigm sanguini
 Greu de indepartat de pe dt datorita legaturilor stabilite cu uticula S
 Apare frecvent in jurul varstei de pubertate/adolescenta
 Mai frecvent la fete
o Bruna-neagra
 Banda paralela cu linia coletului
 Rezistenta la agentii chimici
 Apare in cavitati bucale relativ sanatoase
 Se indeparteaza mai usor decat cea galben-verzuie, dar ambele revin
progresiv
o Galben-orange/rosiatica
 Similara localizare ca cele brun-neagra si galben-verzuie
 La copii cu igiena orala deficitara
 Mai frecvent la baieti
- Extrinseci produse de coloranti alimentari
o Albastru-violeta/neagra-cirese negre, afine
o Rosu-purpuriu – mure, zmeura, sfecla rosie
o Bruna- ceai, cafea ,cocacola
o Galben-rosiatica – condimente – piper rosu, sofran, boia
o Bruna-galbena- solutie iod-iodurata
o Galben-brun-neagra: tutun (fumatori, mestecatori de tabac)
 Produsii chimici dintutun pot penetra in dt prin fisurile S
- Extrinseci produse de substante medicamentoase
o Bruna- Sn
o Galben-bruna -solutii antiseptice (CHX)
o Verzui-orange-rosiatica – antiseptice cu Hg
o Coloratie violeta- permanganatde K
o Extrinseci produse de factori poluanti de mediu
 Compusii chimici din pulberile, aerosolii sau fumul industrial pot determina
aparitia de depoziite colorate pe dinti:
 Fe,Mg,Ag – neagra
 Cu,I,Br – bruna
 Hg,Pb -gri-cenusiu-albastruie
- Discromiile dentare extrinseci prin depozitarea de substante colorate pe suprafetel dt erupti
nu produc modificari structurale ale dt, de aceea pot beneficia de tratament prin perioajul
profesional al suprafetelor implicate, folosind paste abrazive aplicate cu periute rotative, sau
prin utiliarea dispozitivelo cu jet de aer si particule abrazive, care indeprteaza cu surinta
depozitelerespective, responsabile pentru discolorare

S-ar putea să vă placă și

  • 16
    16
    Document6 pagini
    16
    Oxana Postolachi
    Încă nu există evaluări
  • Dermatoze Speciale Ale Cavitatii Bucale
    Dermatoze Speciale Ale Cavitatii Bucale
    Document34 pagini
    Dermatoze Speciale Ale Cavitatii Bucale
    Catalin Cusnir
    Încă nu există evaluări
  • Curs NR 1
    Curs NR 1
    Document49 pagini
    Curs NR 1
    Ioana Maria Avram
    Încă nu există evaluări
  • Placenta
    Placenta
    Document25 pagini
    Placenta
    Ana Prisacariu
    86% (7)
  • Hna
    Hna
    Document578 pagini
    Hna
    Catalin Cusnir
    Încă nu există evaluări
  • LP 1 2 Parazitologie PDF
    LP 1 2 Parazitologie PDF
    Document13 pagini
    LP 1 2 Parazitologie PDF
    Catalin Cusnir
    Încă nu există evaluări
  • Stemi
    Stemi
    Document125 pagini
    Stemi
    Catalin Cusnir
    Încă nu există evaluări
  • ACizi Si BAZE
    ACizi Si BAZE
    Document32 pagini
    ACizi Si BAZE
    Stancu Cristian
    Încă nu există evaluări
  • Muscular
    Muscular
    Document46 pagini
    Muscular
    Catalin Cusnir
    Încă nu există evaluări
  • Colind
    Colind
    Document3 pagini
    Colind
    Catalin Cusnir
    Încă nu există evaluări