Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig.1
Fig.2
Solizi sunt mai intai definiti digital folosindu-se un soft de proiectarea asistata de calculator
(CAD) pentru a se creea un fisier de tip .stl, format de fisier care practic „feliaza” solidul in feli foarte
subtiri. Mai departe aceasta informatie este folosita pentru a programa unealta cu care urmeaza sa se
creeze piesa.
Fie un laser sau un flux de electroni urmeaza sa topeasca total sau partial materiealul ce
urmeaza a fi folosit, in functie de duritatea materialului si precizia cu care urmeaza a fi conceputa
piesa.
1. Exrudarea materialelor
Exrudarea materialelor este cea mai cunoscuta ramaura a additive manufacturing. Polimeri
cu granulatie foarte fina sunt extrudati, sau injectati printr-o duza incalzita montata pe un brat mobil.
Duza se deplaseaza orizontal in timp ce suprafata pe care se depune materialul se misca vertical,
permitand materialului topit sa se depuna strat cu strat. Procesul de lipire intre straturile de material
depuse se poate controla numai printr-o variatie precisa a temperaturii sau prin folosirea unor agenti
de legatura chimici.
Fig.
2. Direct Energy Deposition
Procesul numit Direct Energy Deposition (DED) este similar cu procesul de extrudare a
materialelor, insa folosind acest proces se pot folosi mai multe materiale incluzand polimeri materlare
ceramice si metale. Folosind un fascicul de electorni care este montat pe o masina cu patru sau cinci
axe, fascicul ce topeste fie un filament fie materiale pudra.
Fig.
3. Material jetting
In procesul de Material Jetting o duza de printare face miscari inainte si inapoi, similar cu o
imprimnata conventionala 2D. De obicei printaea are loc pe axele x-, y- si z- pentru a creea obiectul
3D. Straturile depuse se intaresc pe masura ce acestea se racesc sau cu ajutorl unei lumini ultraviolete.
Fig.
4. Binder Jetting
Proceslu de Binder Jetting este similar cu cel de Material jetting, diferenta este ca duza de
printare depune straturi alternative de material sub forma de pudra si de intaritori lichizi.
Fig.
5. Sheet Lamination
Fig.
6. Polimerizare in cuva
Procesul de polimerizare in cuva, da nastere unui solid intr-o cuva ce este umpulta cu rasina
polimerica lichida. Un proces ce poarta numele de photopolimerizare intareste mici straturi de rasina
folosindu-se de lumina ultravioleta controlata precis cu ajutorul unor oglinzi.
Fig.
7. Power Bed Fusion
Power Bed Fusion (PBF) este o tehnologie folosita in numeroase procese de additive
manufacturing, incluzand Direct Metal Laser Sintering (DMLS), Selective Laser Sintering (SLS), Selective
Heat Sintering (SHS), Electron Beam Melting (EBM) si Direct Metal Laser Melting (DMLM). Aceste
siesteme folosesc lasere, fluxuri de electroni sau capete de printat incalizite pentru a topi partial
materiale pentru a creea solizi in 3D. In timp ce procesul de creeare al solidului este in desfasurare,
excesul de material este indeopartat de pe solid cu ajutorul unei forte provenite de la un jet de aer.
Fig.
Avantaje si dezvantaje ale procesului de Additive Manufacturing
Avantaje
1. Complexitatea este recomandata in acest proces: Costul unei piese foarte complexe este mai
scazut decat printarea unui cub cu aleleasi dimensiuni ca al piesei, de fapt cu cat piesa are mai
putine zone solide este mai usor si mai ieftin de produs.
2.