Pentru unii pacienti tratamentul bolilor cardiace poate fi facut fara

chirurgie. Angioplastia este o procedura nechirurgicala care este folosita pentru a deschide
arterele coronare blocate. Procedura se face in laboratorul de cateterizare cardiaca de catre
un cardiolog specializat si o echipa de asistente si tehnicieni cardiovasculari.

Ce se intampla in timpul angioplastiei?

Mai intai se realizeaza o cateterizare cardiaca. Pacientul va primi medicatie pentru relaxare,
apoi medicul va face anestezie locala.
Apoi o teaca de plastic subtire va fi introdusa intr-o artera – de obiei o artera de la nivel
inghinal, dar uneori si la nivelul bratului.
Un tub ingust si lung, numit cateter este trecut prin aceasta teaca si ghidat prin vasele de
sange pana la arterele coronare.
O cantitate mica de substanta de contrast va fi injectata prin cateter si va fi fotografiata cum se
misca prin camerele inimii, valve si vasele de sange mari. Aceste fotografii digitale cu
substanta de contrast vor ajuta medicul sa afle care artere sunt ingustate si/ sau care valve
nu functioneaza corect.
Odata ce cateterul ajunge la artera blocata, medicul va realiza procedura interventionala
descrisa mai jos.
De obicei procedura dureaza intre 1 ora si jumatate si 2 ore si jumatate, dar pregatirea si
recuperarea face ca aceasta sa dureze cateva ore. Pacientul poate ramane in spital sub
observatie medicala peste noapte, dupa angioplastie.

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Proceduri interventionale
3. Ce se intampla inainte de interventie?
4. Ce se intampla dupa procedura?
5. Articole similare
Proceduri interventionale
Sus

Ce tipuri de proceduri interventionale sunt folosite in angioplastie?

Exista cateva proceduri interventionale pe care cardiologul le poate folosi cand realizeaza
angioplastia. Acestea sunt:

- angioplastia cu balon.
In timpul acestei proceduri, un cateter special, care are un mic balon la capat este ghidat
pana la punctul de ingustare al arterei. Odata plasat la locul ingustarii, balonul este umflat
pentru a comprima materialul lipidic din peretele arterei si sa mareasca lumenul acesteia
pentru a putea creste fluxul de sange spre inima.
- Stentul.
Stentul este un mic tub metalic care actioneaza ca un schelet si ofera suport in interiorul
arterei coronare. Un cateter cu balon, plasat pe un fir ghid, este folosit pentru inserarea
stentului in arterea coronara ingustata. Odata pozitionat la locul sau, varful balonului este
umflat, iar stentul se desface pe marimea arterei mentinand-o deschisa. Apoi balonul este
dezumflat si scos in timp ce stentul ramane pe loc permanent. Pe parcursul a cateva
saptamani, arterea se vindeca in jurul stentului. Stentul este in mod obisnuit plasat in timpul
procedurilor interventionale cum ar fi angioplastia pentru a mentine artera coronara deschisa.
Unele stent-uri contin medicamente care ajuta la scaderea riscului de reblocare. Cardiologul
interventionist va decide ce fel de stent este cel mai potrivit in functie de tipul de blocaj pe
care il prezinta pacientul.

- Rotoblatia.
Un cateter special cu un capat de forma unei piulite acoperite cu diamante este ghidat pana
la punctul ingustarii arterei coronare. Acest varf se invarteste la viteza mare si marunteste
placa din peretele arterial. Particulele microscopice sunt apoi luate de fluxul sanguin si
filtrate in ficat sau in splina. Acest proces este repetat de cate ori este nevoie pentru a
asigura un flux sanguin mai bun. Aceasta procedura este rareori folosita astazi deoarece
angioplastia cu balon si stent are rezultate mai bune si este mai usor de efectuat din punct
de vedere tehnic de catre cardiolog.

- Aterectomia.
Cateterul folosit in aceasta procedura are un cilindru la varf cu o fereastra deschisa pe o
parte si un balon pe cealalta.
Cand cateterul este introdus in artera ingustata, balonul este umflat, si impinge fereastra in
placa de aterom din peretele arterial. O lama ce se gaseste in cilindru se roteste si
indeparteaza orice material gras care patrunde prin fereastra. Bucatile taiate sunt prinse in
camera cilindrului si indepartate ulterior. Acest procedeu se repeta de cate ori este nevoie
pentru a obtine un flux sanguin mai bun. Ca si in cazul rotoblatiei, acest procedeu se
realizeaza rar astazi.

- Balonul taietor.
Cateterul cu balon taietor are un capat special cu un mic cutit. Cand balonul este umflat,
lamele sunt activate. Mica lama cresteaza placa de aterom, apoi balonul comprima aceasta
placa pe peretele arterial.
Ce se intampla inainte de interventie?

Majoritatea pacientilor au nevoie de radiografie pulmonara, teste de

sange, electrocardiograma si analiza urinii inainte de interventie.
Aceste teste pot necesita o programare separata si de obicei sunt realizate cu o zi inaintea
interventiei.
Pacientul nu va avea voie sa manance si sa bea dupa miezul noptii cu o seara inainte de
interventie.
Daca pacientul are dantura mobila, aparat auditiv sau ochelari e bine sa le aiba cu sine in
ziua interventiei pentru a putea comunica mai bine cu personalul medical.
De asemeni trebuie sa spuna medicului sau asistentei daca urmeaza tratament
cu anticoagulante, insulina sau diuretice, sau daca este alergic la vreo substanta mai ales la
iod, fructe de mare, substanta de contrast pentru radiografie, latex sau cauciuc (cum ar fi
manusi de cauciuc sau baloane) sau medicamente din clasa penicilinei.
Pacientul va avea nevoie sa ia aspirina inainte de procedura, astfel ca va trebui sa spuna
medicului sau asistentei daca nu a luat aspirina. Pacientul va ramane treaz in timpul
interventiei, dar va primi medicatie pentru a se putea relaxa.
Ce se intampla dupa procedura?
Va trebui ca pacientul sa ramana perfect intins (fara a-si indoi genunchii spre exemplu), cat
timp mansonul inghinal este la locul sau. Un cearsaf impaturit poate fi pus de-a lungul
piciorului cat timp mansonul este acolo pentru a-i reaminti pacientului sa nu indoaie
genunchiul.
Dupa ce se indeparteaza mansonul inghinal, pacientul va trebui sa ramana perfect intins
pentru inca sase ore pentru a preveni sangerarile, dar o asistenta ii poate potrivi o perna
dupa doua ore. Tot asistenta va comunica pacientului cand poate cobora din pat insotit, la
sase-opt ore dupa ce mansonul inghinal a fost indepartat (sau mai devreme daca un dop de
colagen a fost plasat in artera).
Pacientul nu ar trebui sa manance sau sa bea altceva decat lichide clare pana la
indepartarea mansonului inghinal, deoarece in aceasta perioada poate apare greata. Odata
ce i se permite sa manance, pacientul va fi sfatuit sa urmeze un regim sarac in colesterol si
sare.
Pacientul poate fi tinut in spital sub observatie pana a doua zi.
Medicul sau asistenta trebuie informati imediat daca apar febra sau durerea toracica, durere
sau tumefierea zonei inghinale sau a piciorului. Daca apare sangerarea zonei inghinale dupa
ce pacinetul a fost externat din spital, acesta trebuie sa solicite ajutorul medical de urgenta
si sa se intinda imediat. Sa se dezbrace si sa tina apasata zona afectata, la nivelul la care
simte pulsul.
Daca in timpul angioplastiei s-a plasat un stent, pacientul trebuie sa ia medicatie anti-
coagulanta pentru a reduce posibilitatea formarii cheagurilor de sange in zona stent-ului
nou implantat.
Cand pacientul este recuperat suficient dupa interventie si a discutat cu medicul despre
ingrijirea care urmeaza, este pregatit sa plece acasa.Este nevoie ca pacientul sa se
odihneasca mai mult in primele zile dupa interventie. Poate urca scarile, dar intr-un ritm mai
lent; si nu trebuie sa se forteze in timpul miscarilor intestinale. Activitatea pacientului va
creste treptat pana la nivelul anterior interventiei, acest lucru de obiei se petrece la sfarsitul
primei saptamani dupa procedura.

Aceasta procedura poate vindeca afectiunile coronariene?

Desi procedura realizata in timpul angioplastiei coronariene va deschide artera blocata, nu

va duce la vindecarea afectiunii coronariene. Factori caracteristici stilului de viata care pot
inca agrava bolile coronariene, cum ar fi fumatul sau regimul alimentar, vor trebui schimbati.
Un?program regulat de exercitii fizice va fi de asemeni recomandat pentru a imbunatati
sanatatea inimii.