Cuprins

Pagină deschidere/1
Management sau leadership/2
Managementul relaţiilor cu comunitatea/4
C.D.I. -laborator de educație nonformală ce ne pregătește pentru
viață/6
Educaţia non-formală/7
Voluntariatul –modalitate de educaţie nonformală/9
Deontologia profesorului/11
Profesorul - sculptor de suflete/13
Mamă și educatoare/15
Formarea adulţilor şi rolul său în învăţământul tehnic
preuniversitar/17
Implicarea elevilor în programele internaţionale şi naţionale
implementate de
Junior Achievement Young Entreprise România în
Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ/18
THESAURUS în desfășurare/20
Pagina pentru cititori/22
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Măiestria în educaţie

Stimaţi cititori şi colaboratori ai revistei noastre,

Colectivul Casei Corpului Didactic Neamţ

Vă dorește, în prag de Crăciun și de An Nou, realizări frumoase, satisfacții profesionale și
personale precum și multă sănătate
La mulți ani!
Director,
Prof. Florentina Vasiliu-Moise

Colinde, colinde
Mihai Eminescu

Colinde, colinde,
E vremea colindelor!
Căci gheața se întinde
Asemeni oglindelor.
Și tremură brazii,
Mișcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.

Se bucur' copii,
Copii și fetele!
De dragul Mariei
Își piaptănă pletele.
De dragul Mariei,
Și al Mântuitorului,
Lucește pe ceruri,
O stea călătorului.

1
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Managementul instituțiilor educative

MANAGEMENT SAU LEADERSHIP

Director, prof. VASILIU-MOISE FLORENTINA

CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMȚ

manageriale corespunzătoare diferența dintre leader și manager:

„Competenţele unui bun manager angajate în plan central (Ministerul Aceştia se diferenţiază prin
de şcoală ţin mai puţin de învăţământului), teritorial motivaţie, mod de gândire şi de
cunoştinţe procedurale sau de (inspectoratele şcolare) şi local acţiune.Dacă se au în vedere
experienţă, cât de valorile asumate (unităţile şcolare de bază: atitudinile faţă de ţeluri, atunci
şi de voinţa puternică ce solicită grădiniţa, şcoala, liceul, colegiul, managerii tind să adopte atitudini
angajamente şi credinţe la fel de universitatea etc)” (Sorin Cristea ). impersonale, chiar pasive faţă de
puternice.” “Leadershipul este un ţelurile vizate; obiectivele
Alain Chevrel – Versailles proces complex, este atât o artă manageriale se nasc mai curând
cât şi o ştiinţă, include schimbarea din necesitate decât din dorinţă, pe
Managementul reprezintă şi stabilitatea, cererelaţii când liderii sunt dinamici,
gestionarea într-un anumit context interpersonale, stabileşte viziuni şi modelând şi animând diferite idei.
dat a resurselor date (umane, rezultate în acţiuni, onorează Aceştia adoptă o atitudine activă
materiale, financiare, trecutul şi există pentru viitor” faţă de obiectivele lor. Influenţa
informaţionale, de timp) pentru (Olaru A.) exercitată de lider în schimbarea
atingerea cu eficienţă a obiectivelor Leadership-ul este un stărilor de moment, în evocarea
organizaţionale propuse. Actul de proces continuu şi apare atunci imaginilor şi aşteptărilor, în
conducere reprezintă „ansamblul când oamenii aleg să-i urmeze pe stabilirea unor scopuri specifice
conceptelor, metodelor şi liderii lor. Credibilitatea lor se determină direcţia în care se
mijloacelor de soluţionare a bazează pe următoarele criterii: îndreaptă o afacere. Rezultatul net
problemelor cu care se confruntă convingerea, caracterul, grija, al acestui mod de raportare constă
activitatea practică de conducere, calmul şi competenţa. B. P. Smith în modificarea modului în care
din toate domeniile de activitate; defineşte leadership-ul drept "acea oamenii percep posibilul şi
prin intermediul acestora, parte a activităţii unui manager prin necesarul. În ceea ce privește
conducătorul acţionează asupra care acesta influenţează concepţiile despre muncă,
subiectului condus, în scopul comportamentul indivizilor şi managerii trebuie să coordoneze şi
realizării, cu eficienţă, a grupurilor în vederea obţinerii să echilibreze continuu puncte de
obiectivelor propuse”. (Ovidiu rezultatelor dorite". vedere opuse, pentru a-i determina
Nicolescu) Prima diferență între pe oameni să accepte soluţiile
„Managementul management și leadership o face adoptate pentru diferite probleme.
educaţional este ştiinţa şi arta de a Peter Druker , în 1954, în The Liderii sunt, însă, preocupaţi de
pregăti resursele umane, de a Practice of Management: dezvoltarea unor abordări insolite
forma personalităţi, potrivit unor managementul înseamnă să faci pentru probleme dificile şi de
finalităţi acceptate de individ şi de lucrurile cum trebuie, iar deschidere. Pentru a fi eficienţi,
societate sau o anumită leadership înseamnă să faci ceea liderii trebuie să-şi proiecteze ideile
colectivitate. El cuprinde un ce trebuie. în imagini care să trezească
ansamblu de principii şi funcţii, de În 1990, de S. Covey: interesul oamenilor şi abia apoi să
norme şi metode de conducere “managementul este eficienţă în dea curs acţiunilor.
care asigură realizarea obiectivelor ascensiunea pe scara succesului Cu privire la relaţiile cu
sistemului educativ, la standarde iar conducerea este cea care ceilalţi, managerii relaţionează cu
de calitate şi eficienţă cât mai stabileşte dacă scara este aşezată oamenii conform rolului pe care
înalte.” (Ioan Jinga ). pe peretele potrivit”. aceştia îl joacă într-o serie de
Managementul Managerul gestionează, evenimente sau într-un proces
educaţional este definit și ca fiind organizează, liderul are viziune. decizional, iar liderii
„activitatea angajată la nivelul Managerul generează ordine, interacţionează într-o formă mult
sistemului şi al procesului de organizare, liderul creează şi mai intuitivă şi empatică. Distincţia
învăţământ în vederea realizării provoacă schimbarea, trasează se stabileşte între atenţia
funcţiilor manageriale (planificare- direcţii nu doar obiective, stabileşte managerului faţă de modul în care
organizare; orientare-îndrumare direcţii nu doar agende, caută noi se derulează evenimentele şi
metodologică; reglare-autoreglare) resurse nu le alocă raţional doar pe atenţia liderului faţă de semnificaţia
ale instituţiilor specializate în cele existente. evenimentelor pentru participanţi.
formarea-dezvoltarea permanentă Abraham Zaleznik în „Liderului îi este asociat
a personalităţii elevului, studentului articolul Managers and leaders: are mai degrabă planul imaginativ,
etc, prin intermediul unor structuri they different? (1998), face anticipativ şi cognitiv, iar
2
managerului – planul acţional. Bibliografie:
Liderul scrutează viitorul şi face 1. Cristea,
planuri, iar managerul le aplică; Sorin,1998, Managementul
primul este arhitectul, cel de-al organizaţiei şcolare,
doilea este constructorul, nu se Editura Didactică şi
poate unul fără celălalt, nici unul nu Pedagogică, Bucureşti
este superior celuilalt.” 2. Druker, Peter,1954, The
Liderii şi managerii deşi au Practice of Management,
poziţii complementare se New York
diferenţiază prin motivaţie, mod de 3. Jinga Ioan, 2005,
gândire şi de acţiune (Stan, 2004, Managementul
p. 133). învăţământului, Editura
Conducerea performantă Didactică şi Pedagogică,
presupune talent nativ, este, o artă, Bucureşti
dar aceasta necesită și existența 4. Nicolescu, Ovidiu.;
unor deprinderi speciale și a unor Verboncu, Ion, 1999,
tehnici complexe care se Management, Ediţia III;
dobândesc prin școală, prin Editura Economică,
experiență, fiind și o știință. Bucureşti
5. Olaru A., 2004,
Managerii şi managementu
l resurselor umane, Editura
Universității, București

3
Şcoala modernă — nr. 4/2014
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR CU COMUNITATEA
Inspector școlar general,
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN NEAMȚ
,,Succesul, în mare parte, stă în
voinţa de a învinge; să ne
străduim deci şi să
stăruim.” (Seneca)
În 1935, în Statele Unite,
în sfera de interes, apare ideea de
a implica şcoala în viața socială a
comunității căreia aparțin. Atunci
s-a admis faptul că şcolile se pot
implica în activitățile locuitorilor
comunității respective dincolo de
programul lor obişnuit, chiar pe
durata unei zile întregi, şi pot, spre
exemplu, furniza servicii specifice
în domenii diferite, precum ar fi:
- activități culturale și divertisment
- pregătirea forței de muncă,
- sănătate și asistență socială etc.
Ideea a fost preluată fiind
extinsă și diversificată astfel încât,
după anii ’90, în Europa, şcolile
şi-au adaptat întreaga lor ofertă
educațională la noua realitate
socială desfăşurând acum noi și
diverse activități şi programe:
cursuri de computere, cursuri ce
au la bază tradiții locale, activități
sportive, concerte, cluburi pentru
pensionari, puncte de asistență
socială și medicală, conferințe,
festivaluri, diverse concursuri etc,
toate destinate acelei comunități
din care provin.
Este o schimbare esențială
de paradigmă.
Noua paradigmă definește
școala, pe de o parte, ca o
instituţie care prin propria ofertă
educațională prestează un serviciu
social, transmițând cunoştinţe și
dezvoltând abilităţi, norme, valori
recunoscute şi acceptate social și,
pe de altă parte, definește școala
ca o instituţie care funcţionează
într-o comunitate alcătuită din mai
mulţi factori de educaţie: familie,
autorităţi, agenţi economici,
organizaţii guvernamentale şi
neguvernamentale etc. care au la
Managementul instituțiilor educative
Prof. dr. Viorel STAN
rândul lor o ofertă educaţională religioase;
explicită şi/sau implicită. - principiul asigurării egalității de
În context este evident că șanse;
parteneriatul şcoală - comunitate - principiul autonomiei
trebuie să se bazeze pe principiul universitare;
complementarităţii serviciilor - principiul libertății academice;
sociale oferite de către diversele - principiul transparenței;
organizaţii implicate iar realizarea - principiul libertății de gândire
acestuia este un proces deliberat și al independenței față de
ce implică aptitudini specifice, ideologii, dogme religioase și
strategii şi cunoştinţe pe care doctrine politice;
părţile implicate trebuie să le - principiul incluziunii sociale;
cunoască şi să le folosească. - principiul centrării educației pe
Succesul parteneriatului beneficiarii acesteia;
şcoală – comunitate locală este - principiul participării și
bazat pe legătura permanentă, responsabilității părinților;
constantă între agenţii comunitari - principiul promovării educației
şi reprezentanţii şcolii. Se pentru sănătate, inclusiv prin
realizează astfel un echilibru între educația fizică și prin
schimbare şi continuitate, între practicarea activităților
specific şi global, între împlinirea sportive;
individuală şi exigenţele de ordin - principiul organizării
social. învățământului confesional
În prezent, la noi, potrivit cerințelor specifice
principiile care stau la baza fiecărui cult recunoscut;
parteneriatului şcoală-comunitate - principiul fundamentării
sunt prevăzute în Legea Educaţiei deciziilor pe dialog și
Naţionale nr. 1/2011, la art. 3. Aici consultare;
sunt clar definite aceste principii - principiul respectării dreptului
respectiv: la opinie al elevului/studentului
- principiul echităţii; ca beneficiar direct al
- principiul calității; sistemului de învățământ.
- principiul relevanței; Din punct de vedere
- principiul eficienței; juridic, parteneriatul se defineşte
- principiul descentralizării; ca o înțelegere legală în care
- principiul răspunderii publice; partenerii definesc împreună
- principiul garantării identității scopul general al parteneriatului.
culturale a tuturor cetățenilor Parteneriatul autentic presupune,
români și dialogului cel puțin în teorie, colaborarea
intercultural; strânsă şi combinarea avantajelor
- principiul asumării, promovării specifice pentru ambii parteneri.
și păstrării identității naționale Din punctul de vedere al
și a valorilor culturale ale beneficiilor pe care le aduce,
poporului român; parteneriatul poate fi definit ca o
- principiul recunoașterii și modalitate eficientă în realizarea
garantării drepturilor reformei managementului fie prin
persoanelor aparținând o schimbare a practicilor
minorităților naționale, dreptul manageriale, fie prin schimbarea
la păstrarea, la dezvoltarea și modului în care sunt abordate
la exprimarea identității lor problemele publice, astfel încât
etnice, culturale, lingvistice și
4
soluționarea lor să devină fezabilă
prin parteneriat.
Şcoala are o misiune şi
roluri bine stabilite iar frontiera de
deschidere a instituției şcolare
către mediul său poate fi variabilă.
Şcolile sunt organizații puternic
ancorate în comunitate, statutul
organizației şcolare, funcțiile
sociale ale acesteia precum şi
competențele specifice ale
resurselor umane implicate în
sistemul educațional fac din
şcoală promotorul parteneriatului
comunitar. Şcoala şi comunitatea
trebuie să-şi asume noi tipuri de
relații, fără a renunța la elementele
de fond care le definesc
identitatea.
Comunicarea cu părinţii şi
autorităţile locale este necesară în
vederea reducerii abandonului
şcolar, a delincvenţei juvenile, a
comportamentelor marginale,
contribuind la formarea în rândul
elevilor a unor deprinderi de
comportare care să întărească
siguranţa persoanei.
Relaţia şcoală - comunitate
reprezintă perspectiva din care
reiese faptul că educaţia şcolară
poate contribui la diminuarea
devianţei şcolare numai dacă se
deschide către problemele
comunităţii şi ale elevilor.
Conexiunea şcoală
comunitate este remarcată în
probleme precum abandonul
şcolar, devianţă juvenilă şi
integrarea copiilor cu cerinţe
educative speciale.
Din punct de vedere
cultural şi asistenţial, această
relaţie se poate concretiza prin
iniţierea unor manifestări în care
elevii să poată dovedi ce pot face
pentru comunitate: expoziţii,
ateliere de creaţie, implicare în
acţiuni comunitare (de exemplu,
acţiuni de ecologizare a unor
parcuri), implicare în campanii
umanitare, activităţi de voluntariat
etc. Se urmăreşte şi crearea
oportunităţii implicării membrilor
comunităţii în activităţile elevilor:
organizarea şi sponsorizarea unor
evenimente, participarea la
campanii de ajutorare şi susţinere
a elevilor care înregistrează
performanţe şcolare, dar care au
posibilităţi materiale reduse în
cadrul familiei. Avem în vedere
utilitatea unor acţiuni precum:
informarea comunităţii cu privire la
starea de fapt și atragerea atenţiei
asupra gravităţii şi consecinţelor în
plan socioeconomic la nivelul
localităţii (dat fiind faptul că
abandonul datorat sărăciei
- generează la rândul său sărăcie).
A educa înseamnă a
adapta copilul la mediul social
adult, ţinând seama de natura sa
proprie, de posibilităţile individuale
de asimilare, înseamnă a face
apel la mijloacele, metodele şi
procedeele care corespund
trebuinţelor copilului.
Bibliografie
1. Agabrian, M. & Milea, V. (2005).
Parteneriate şcoala - familie -
comunitate, Institutul European,
Iaşi.
2. Agabrian, M. (2006). Şcoala,
familia, comunitatea, Institutul
European, Iaşi.
3. LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE
nr. 1/2011
5
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Educaţie nonformală

C.D.I. -LABORATOR DE EDUCAȚIE NONFORMALĂ CE NE PREGĂTEȘTE

PENTRU VIAȚĂ

Profesor metodist NIȚĂ NICULINA

CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMȚ

Nu de foarte mult timp 5. O altă trăsătură caracteristică ori insuficient exploatate și

educația nonformală a început sa este caracterul opțional al mediatizate, ne propunem să
fie în vogă și la noi în țară. Acest activităților extrașcolare, valorizăm activitățile care se
concept a apărut pentru prima data desfășurate într-o ambianță desfășoară în aceste centre prin
prin anii ’60 și venea ca o relaxată, calmă si plăcută, intermediul proiectului, promovand
completare pentru educația dispunând de mijloace menite să metode de învățare nonformală și
formală, adică aceea predată în atragă publicul de diferite vârste. informală. Astfel, CDI -urile, prin
institutele de învățământ. Educația Este o formă facultativă de intermediul acestui proiect, devin
nonformală este definită drept antrenament intelectual care adevarate laboratoare de educație
“orice activitate educațională, menține interesul participanților nonformală și informală, în care se
intenționată și sistematică, printr-o metodologie atractivă. fac cele mai reușite experimente.
desfășurată de obicei în afara scolii 6. Evaluarea activităților Activitatea noastră a pornit deja cu
tradiționale, al cărei conținut este desfășurate în cadrul educației implementarea în CDI-urile alese
adaptat nevoilor individului și nonformale este “facultativă, pentru proiect începând cu CDI
situațiilor speciale, în scopul neformalizată, cu accente Negrești- Expoziția vie -un ”Dialog
maximalizării învățării și cunoașterii psihologice, prioritar stimulative, elev- adult: Tu poți fi eu și eu am
și al minimalizării problemelor cu fără note sau calificative oficiale.” fost tu” împreună cu Școala
care se confruntă aceasta în (Sorin Cristea, 2002).”* ”D.Almaș” ,Primăria Negrești;
sistemul formal (stresul notării în În acest context, CCD Neamț a Medicul de familie de la
catalog, disciplina impusă, promovat Proiectul național ”CDI- Dispensarul uman; Comitetul de
efectuarea temelor etc.) (J. Kleis, Laborator de educație nonformală părinți; CL Negrești și Activ parc
1973). Caracteristicile educației ce ne pregătește pentru viață” Negrești la care au fost antrenați:
nonformale derulat în parteneriat cu alte 6 50 elevi care sunt ”vizitatorii
1. O trăsătură caracteristică CCD-uri din țară: Botoșani, Brăila, galeriei”;10 cadre didactice, 5
educației nonformale este faptul că Iași , Mureș, Suceava și Vaslui reprezentanți ai comunității locale
aceasta asigură legătura dintre pentru care s-au semnat și asumat (primărie, CL, dispensar, agenți
instruirea formală și cea informală. acordurile de parteneriat și care a economici), comitet de părinți) din
2. O altă caracteristică importantă fost depus la ISJ Neamț, iar care 4 devin ”exponate vii”.
se referă la faptul că educația partenerii la ISJ-ul din județul lor, în Această manifestare a adus o
nonformală se desfășoară într-un vederea includerii acestui proiect în nouă metodă de educație
cadru organizat, în afara sistemului Calendarul Activităților Educative nonformală-Expoziția vie ce
școlar, cuprinzând activități Regionale pentru acest an și sprijină educația formală ce s-a
extraclasă/ extradidactice (cercuri Naționale pentru viitor. bucurat de mult succes în rândul
pe discipline, interdisciplinare sau Prin intermediul acestui proiect, tinerilor și xcare a fost coordonată
tematice, ansambluri sportive, CDI -urile devin adevarate de : Prof.Rusu Niculina-director,
artistice, concursuri școlare, laboratoare de educație Prof. Chere Corina-Consilier
olimpiade, competiții etc.) si nonformală și informală, în care se educativ, Înv.Gugiu Neculai-
activități de educație si instruire fac cele mai reușite experimente, coordonator CDI. În cadrul Revistei
extrașcolare, activități de animație. iar ghidul ce va fi scos ca un Apostolul-revista tuturor cadrelor
3. Coordonatorii acestei forme de produs final va veni în sprijinul didactice din județul Neamț, în cele
educație îsi joacă, însă, mai discret CDI-urilor din toată țara. Intrucât două pagini alocate pentru CCD
rolurile, sunt animatori, moderatori. activitatile care se pot desfasura în Neamț au fost promovate
4. Conținutul și obiectivele urmărite CDI-uri sunt diversificate (activitati activitățile derulate de și prin CCD
sunt prevăzute în documente de inițiere în cercetarea Neamț spre a motiva, în
special elaborate ce documentară, proiecte în perspectiva implicării unor grupri
prezintă o mare flexibilitate, colaborare cu cadrele didactice, cât mai mari de cadre didactice și
diferențiindu-se în funcție de activități pedagogice, activități în elevi în anii ce vin, să se implice
vârstă,sex , categorii colaborare privind orientarea alături de partenerii posibili în
socioprofesionale,interesul școlarășsi vocațională, de proiectarea, organizarea și
participanților, aptitudinile si recuperare a elevilor cu dificultăți derularea unor activități și
înclinațiile acestora. Sunt cuprinse de învățare, animații lectură, manifestări.
activități care corespund animații legate de mass -media, de
intereselor, aptitudinilor și presă, animatii audio-
dorințelor participanților. video,activități cu caracter cultural
și civic), dar acestea sunt de multe
6
Şcoala modernă — nr. 4/2014
EDUCAŢIA NON-FORMALĂ
Profesor – metodist MIOARA ROŞU
CASA CORPULUI DIDACTIC NEAMŢ
Oficial despre educaţia non-
formală putem spune că
înglobează activităţile educative
organizate de alte instituţii decît
şcoala – muzee, biblioteci, cluburi
ale elevilor etc.“ şi că se
întemeiază pe recunoaşterea
faptului că “un număr mare din
experienţele de învăţare ale
oamenilor s-au desfăşurat în afara
sistemului de educaţie formală: la
locul de muncă, în familie, în
diferite organizaţii şi biblioteci”
Diferenţa, dintre educaţia
nonformală şi educaţia formală,
rezidă atât în conţinut cît şi în
formele de realizare. Conţinutul, în
cazul educaţiei nonformale este
organizat pe arii de interes iar
formele de realizare sunt foarte
diverse ca durată, modalitate de
organizare sau predare.
Importantă, în educaţia
nonformală, este reducerea la
minimum a funcţiilor de predare în
avantajul învăţării precum şi
caracterul mai puţin rigid în
condiţiile obţinerii unor rezultate la
fel de bune ca în educaţia formală.
Pedagogii de formaţie
clasică atrag atenţia asupra
necesităţii ca educaţia nonformală
să se desfăşoare în corelaţie cu
educaţia formală. Acuzată tot mai
mult, în ultimul timp, de
inflexibilitate educaţia formală tinde
să devină tot mai puţin “formală”,
adică mai flexibilă, mai adaptată
nevoilor şi motivaţiilor specifice
elevilor , în timp ce educaţia non-
formală tinde să devină tot mai
“formală” – adică să se organizeze
tot mai bine, să folosească metode
deja probate şi recunoscute de
specialişti în vederea asigurării
unei învăţări de calitate dar mai
ales, urmăreşte o cît mai explicată
recunoaştere publică.
Activităţile din educaţia non-
formală, sunt coordonate de
persoane calificate, formatori, care
utilizează anumite metode
Educaţia nonformală
pedagogice cunoscuţi mai ales sub concrete ale acelei perioade.
denumirea de de moderatori sau Aceasta a produs o vizibilă
coordonatori. In tot acest context întîrziere în ce priveşte dezvoltarea
delimitat de coordonatori-specialişti educaţiei non-formale în ţara
şi metode specifice specialiştii noastră în ciuda unor tradiţii legate
consideră că educaţia non-formală de numele unor mari intelectuali ca
are un potențial încă sub-utilizat. Dimitrie Gusti sau P. V. Haneş.
Chiar persoanele care au trăit Pentru Romania, începând cu
experienţe de învăţare non-formală anul 2004, strategia Ministerului
au tendința să considere că Educatiei privind dezvoltarea
acestea de fapt nu contează ca o activităţii educative şcolare şi
“reală” învățare cu rezultate “reale”. extraşcolare pornind de la
E nevoie ca rezultatelor formării contextul European a reţinut ca
non/formale sa fie recunoscute şi priorităţi :
mai bine valorificate în societate și - statutul activităţii educative şcolare
economie. Se poartă încă şi extraşcolare ca dimensiune a
dezbateri, la nivel european privind procesului de învăţare
calitatea educației non-formale și permanentă;
relevanţa competentelor dobândite - necesitatea recunoaşterii activităţii
prin intermediul său. educative şcolare şi extraşcolare
Domeniul în care educatia ca parte esenţială a educaţiei
non-formală pare să fi fost folosită obligatorii;
cu cel mai mare succes este acela - importanţa activităţii educative
care are in vedere şcolare şi extraşcolare pentru
persoanele/tinerii care au eșuat in dezvoltarea sistemelor
domeniul educaţiei formale, sau nu relaţionate de cunoştinţe, a
au avut acces la aceasta. Includem abilităţilor şi competenţelor;
aici şi pesoane social defavorizate, - oportunitatea oferită de activitatea
marginalizate. Acestora, educatia educativă şcolară şi extraşcolară
non/formală le dă o a doua sansă, pentru crearea condiţiilor
le oferă o cale alternativă pentru egale/echitabile de acces la
implinire și recunoaștere. Cu toate educaţie pentru dezvoltarea
că statutul educaţiei nonformale nu deplină a potenţialului personal şi
este acela de educaţie reducerea inegalităţii şi
compensatorie pentru excluziunii sociale;
marginalizați si excluși se impune - stimularea implicării tinerilor în
totuşi esistenţa unei căi alternative promovarea valorilor şi
în vederea asigurării învăţării principiilor etice: dreptate,
pentru cei care sunt dezavantajati toleranţă, pace, cetăţenie activă,
educaţional. respectarea drepturilor omului;
Preocupări în Romania privind - utilizarea potenţialului activităţii
educaţia non-formală. educative şcolare şi extraşcolare
C.Schifirneţ (Deficitul de ca mijloc complementar de
educaţie, în rev. Paideia, nr. 3-4 / integrare socială şi participare
2000) consideră că după 1989, activă a tinerilor în comunitate;
educaţia şi instituţiile educative s- - promovarea cooperării în vederea
au raportat la o realitate deosebit utilizării diverselor abordări
de complexă, în multe din laturile ei didactice necesare ridicării
inedită, ceea ce a determinat standardelor calităţii procesului
adoptarea unor decizii care nu au educaţional;
reflectat cerinţele sociale şi umane - asigurarea resurselor umane şi
de formare a omului în condiţiile financiare pentru implementarea
7
 şi recunoaşterea valorică a
programelor educative şcolare şi
extraşcolare din perspectiva
rezultatelor învăţării;
Strategia adoptată vizează
realizarea unei simbioze lucrative
între componenta cognitivă şi cea
comportamentală în contextul
unor schimbări complexe la nivelul
vieţii de familie, a pieţei forţei de
muncă, a comunităţii, a societăţii
multiculturale şi a globalizării.
Împreună, copiii, profesorii şi
părinţii pot face din şcoală un loc
plăcut pentru toţi cei implicaţi în
procesul educativ, un mediu bazat
pe încredere, comunicare, respect
şi flexibilitate. Prin satisfacerea
dorinţelor şi intereselor de
cunoaştere a tinerilor, sistemul
educaţional va deveni centru
resursă de dezvoltare a comunităţii
locale. Ca efecte majore pe care
strategia şi le propune să le
producă menţionăm:
- creşterea calităţii actului
educaţional şi a rezultatelor
învăţării;
- introducerea obligatorie
elementului educativ în
proiectarea şi desfăşurarea
activităţii didactice la fiecare
obiect de studiu;
- proiectarea activităţilor educative
extracurriculare ca aplicaţii
concrete a cunoştinţelor
acumulate şi a abilităţilor şi
competenţelor formate în cadrul
obiectelor de studiu;
- stimularea interesului elevilor şi a
cadrelor didactice de a se implica
în proiecte şi programe educative
curriculare, extraşcolare şi
extracurriculare la nivelul fiecărei
unităţi de învăţământ;
- stimularea şi multiplicarea
iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea
vieţii comunităţii
şcolare/comunităţii;
- reducerea procentului fenomenelor
antisociale, a abandonului şi
absenteismului şcolar;
- creşterea ratei promovabilităţii
şcolare;
- asigurarea şanselor egale de
dezvoltare personală;
- ridicarea calităţii resursei umane
din sistemul educaţional;
- formarea resursei umane necesare
dezvoltării societăţii cunoaşterii;
- asigurarea sustenabilităţii relaxare şi pentru propria
proiectelor educative prin persoană ;
conştientizarea comunităţii cu - să creeze spaţiu pentru relaţionare
privire la potenţialul pe care şi reflecţie asupra modului în care
programele educaţionale le au aceasta influenţează procesul de
asupra formării tinerei generaţii ce învăţare ;
urmează a se integra; - să se evalueze progresul şi
- transformarea educaţiei în sursă dificultăţile apărute ;
de dezvoltare comunitară. - să se realizeze auto-evaluare şi
evaluare de grup.
Metodele de lucru utilizate -
în cadrul educaţiei nonformale sunt
diverse. Ele vin să dinamizeze Bibliografie :
procesul de învăţare, să coboare 1. Sorin Mitulescu, Daniela
instruirea din sălile de clasă în Simache « Experienţe
stradă, în muzee, în biblioteci, pe educaţionale non-formale în viaţa
scenele teatrelor, dînd astfel viaţă tinerilor », Agenţia Naţională pentru
noţiunilor abstracte cu care sprijinirea iniţiativelor tinerilor ,
lucrează tinerii, apropiindu-i mai iunie-2008 ;
mult de impactul ştiinţei asupra 2. « Starea tineretului şi aşteptările
individului, comunităţii, societăţii în sale » - Diagnoza 2007, ANT,
ansamblul ei. 2007 ;
Peter Lauritzen, 3. Ghidul Youth Pass
coordonatorul departamentului de (http://www.youthpass.eu/en/youth
tineret din partea Directoratului de pass/ghide/)
Tineret şi Sport al Consiliului
Europei precizează faptul că un
proces de învăţare non-formală
pentru a fi de calitate trebuie :
- să aibă scop şi obiective clare ;
- să aibă condiţii fizice şi materiale
de învăţare bune ;
- să aibă personal format (voluntar
sau plătit) ;
- să fie centrat pe cel care învaţă ;
- să fie centrat pe găsirea de soluţii ;
- să folosească o varietate de
metode ;
- să existe un echilibru între
învăţarea individuală şi în grup ;
- să îi fie alocată o perioadă
corespunzătoare pentru învăţare,
8
Şcoala modernă — nr. 4/2014
VOLUNTARIATUL - MODALITATE DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ
Profesor PARASCHIVA CIAUŞU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 PILDEŞTI, JUDEŢUL NEAMŢ
Motto:,, Există trei metode de a
învăța înțelepciunea:
prima este prin reflecție,
metoda cea mai nobilă dintre
toate,
a doua este prin imitație,
metoda cea mai facilă a treia
este prin experiență, metoda
cea mai puternică”.
(Confucius)
Viitorul și evoluția unei
societăți sunt legate de
dezvoltarea și educația copiilor,
cei care, la un moment dat vor
purta această
responsabilitate.Plecând de la
aceasta premisă, voluntariatul
pentru copii este un mod eficient
și altruist de a-ți aduce contribuția
la viitorul societății din care faci
parte. Educaţia nonformală în
şcoli are o componentă de lucru
în care sunt implicați voluntarii, de
aceea gama diversă de implicare
a acestora cuprinde programe,
precum: promovarea drepturilor
copilului, educaţie pentru
sănătate, combaterea violenţei în
şcoli, ecologizare. Activităţile
specific derulate de către voluntari
sunt: sesiunile şi campaniile
informative, de conştientizare şi
informare specific programelor,
campanii sociale, teatru-forum,
excursii, etc. O definiție universal
acceptată a educației nonformale
încă nu există, însă este înțeleasă
ca “orice acțiune organizată în
afara sistemului școlar, prin care
se formează o punte între
cunoștințele predate de profesori
si punerea lor in practică”(sursa
http://dezbatemromania.ro). Prin
intermediul acestui tip de educație
intrăm în contact cu o nouă
abordare a învățării, pusă in
aplicare prin activități plăcute și
motivante. Principalele aspecte
care atrag la educația nonformală
Educaţie nonformală
sunt caracterul voluntar al metodelor depinde, desigur, de
acesteia și faptul că se bazează scopul activității respective.
mai mult pe practică decât pe Am ales să desfășor o
teorie. activitate in calitate de lider
Educaţia nonformală are voluntar pentru că îmi doresc să
conținutul organizat pe arii de particip la crearea unei lumi mai
interes(şi nu pe ani de studiu sau bune, o lume în care toţi tinerii se
discipline academice) iar formele implică pentru binele comun, îmi
sunt diverse ca durată, modalitate doresc să realizez o educație
de organizare sau pentru cetățenie democratică,
predare.Educaţia nonformală este proces de învăţare socială, care
caracterizată prin: acordă o egală importanţă
- răspunsuri concrete la cerinţele cunoştinţelor, valorilor, atitudinilor
fixate, în funcţie de interese clar şi capacităţilor de acţiune şi de
stabilite; participare într-o societate
- obţinerea abstractizărilor prin democratică şi multiculturală. Ea
extragerea de cunoştinţe din viaţa se realizează prin abordări
practică; educaţionale multiple,
- reducerea la minim a funcţiilor intercorelate, cum sunt: educaţia
de predare, lăsînd mai mult loc civică, educaţia pentru drepturile
funcţiei de învăţare. omului, educaţia interculturală,
Acţiunile educative, educaţia pentru pace, educaţia
care sunt plasate în cadrul acestui pentru dezvoltare durabilă,
tip de educaţie, sunt flexibile şi vin educaţia globală, educaţia pentru
în întâmpinarea diferitor interese media etc.
specifice pentru fiecare persoană. Educaţiei pentru cetăţenie
Deși se desfășoară totul intr-un democratică se bazează pe
mod organizat, persoana în cauză următoarele principii:
alege de bunăvoie să se implice,  respectul faţă de
fără să aștepte în schimb sine şi faţă de
recompense financiare sau ceilalţi
recompense specifice educației  cum se poate
formale: notele. De asemenea nu rezolva un
se aplica nici pedepse, cum ar fi conflict adoptând
absențele, scăderea notei la o atitudine
purtare si altele. Există totuși paşnică
obiective clare de învățare  dezvoltarea unui
atașate activiăților desfășurate mediu favorabil
într-un cadru nonformal, dar procesului de
atingerea lor se realizează într-un învăţare
alt mod decât acela al predării,  deschiderea spre
care este metoda de bază din acceptarea unor
instituțiile de învățământ. Educația diferenţe
nonformală oferă posibilitatea culturale si
unor altfel de metode, interactive sociale
si diversificate, pentru obținerea Am devenit lider
unor cunoștințe și aptitudini noi, voluntar în școala unde îmi
cât si pentru punerea acestora in desfășor activitatea în urma
practică. Câteva exemple de parcurgerii unui set de trei
metode folosite în contextul module de formare care mi-au
nonformal pot fi: activități de team dezvoltat abilitățile necesare
building, jocuri de rol, dezbateri, coordonării unui club de
brainstorming, jocuri de voluntariat cu ajutorul unor
improvizație. Selectarea instrumente de lucru precum:
9
manual, curriculum și o baza de • Un instrument de evaluarea a
jocuri si povestiri. Programul competențelor dobândite, pentru
IMPACT (Implicare, Motivare, membrii ,pașaportul .
Participare, Acțiune, Comunitate, Activitățile standard în cadrul
Tineri) este un model de educație cluburilor sunt:
extracurriculară nonformală în • Întâlnirile regulate de club;
România constând într-o rețea de • Scrierea și implementarea de
cluburi de inițiativă comunitară proiecte de serviciu în folosul
pentru tineri. Tinerii sunt învățați comunității (cel puțin două Bibliografie:
și motivați să se dezvolte pe patru proiecte pe an/club).
componente cheie: cetațenie Strategia de dezvoltare a
active, angajabilitate, activităţii educative şcolare şi
antreprenoriat social, extraşcolare proiectată de
1. Miruna Carianopol, Stefan
leadership. Ministerul Educaţiei Naționale
Pornind de la aceste porneşte de la premisa că Colibaba, Cristiana Faur,
obiective generale, prin abordarea educaţională
Maria Lacatus, Roxana
implementarea curriculumului complementară formal–nonformal
IMPACT se propune dezvoltarea asigură plus valoarea sistemului Marinescu, Ruxandra
a cinci competențe cheie, care educaţional.
Popovici, Vanda Stan,
sunt în acelasi timp și competențe Voluntariatul pune în
transversale. Pentru a participa la valoare ideea de colaborare, de Marilena Suciu- 2007-
o activitate de voluntariat trebuie lucru in echipă. Fiecare elev
Împreună - Educaţia pentru
în primul rând să-ţi doreşti lucrul trebuie să participe la astfel de
acesta. Ceea ce faci trebuie să activităţi, să-şi asume atât rolul de cetăţenie democratică,
vină din inimă şi nu dintr-o membru cât şi pe cel de lider al
Editura Humanitas
constrângere sau impunere din echipei din care face parte. Apar
partea cuiva. Consider că trebuie oportunități care le oferă elevilor Educational, Bucureşti
să conştientizezi acele probleme, noi perspective, noi experiențe și
2. Lambru Mihaela, Vameșu
acele lipsuri pe care le constaţi în îi ajută în acest fel să crească pe
jurul tău şi dacă doreşti şi ai plan personal, să valorifice rolul Ancuţa(Coordonatori)-
forţele necesare să încerci o definitoriu pe care educaţia îl
România 2010. Sectorul
rezolvare sau măcar o ameliorare exercită în pregătirea tuturor
a acestora.Modelul educațional copiilor de a deveni cetăţeni activi neguvernamental – profil,
IMPACT folosește ca metodologie într-o societate dinamică, în
tendinţe, provocări, Editura
educațională învățarea prin continuă schimbare, contribuind
experiență cu accent pe totodată la procesul permanent de Litera, București
metodologia educației prin îmbunătăţire a calităţii vieţii.
3. Standarde de calitate
serviciului în folosul comunității Voluntariatul îi ajută pe
(service learning) și a educației tineri să devină agenți ai IMPACT
prin aventură.Folosind această schimbării, capabili să-și
4. Manualul IMPACT-
metodologie IMPACT se transforme propria viață și
adresează tinerilor și copiilor cu comunitatea în care trăiesc în FNOGhidul Clubului
vârta între 11 și 19 ani. Pe lângă mod pozitiv.
IMPACT
proiectul de serviciu în folosul „Pentru a dezvolta
comunității care este principalul responsabilitate, tinerii trebuie să 5. http://www.noi-orizonturi.ro
instrument de învățare, în cadrul fie responsabili; pentru a învăţa
6. www.tabara-viata.ro
modelului IMPACT folosim alte să le pese, trebuie să acţioneze
trei instrumente de învățare cu grijă faţă de ceilalţi; iar pentru 7. http://dezbatemromania.ro
accesibile liderilor și membrilor: a învaţa să le pese de binele
• Un curriculum educațional comun, trebuie să contribuie la
pentru lideri, pe patru acesta.”
componente: cetățenie activă,
angajabilitate, antreprenoriat (Thomas Lickona, Educating for
social și leadership; Character).
• Un instrument de reflecție și
autoevaluare pentru membri:
Jurnalul;

10
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Cercetări,studii

DEONTOLOGIA PROFESORULUI

Profesor DRĂGUȘANU ANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 5 PIATRA NEAMȚ

educaţie trebuie să fie combinate soluţionarea conflictelor

cu condiţii bune de muncă, o prin discuţii profesionale şi de
“Dacă nu poţi măsura ceva, nu-l comunitate care să-i sprijine şi să reflecţie
poţi înţelege; Dacă nu-l poţi creeze politici care să permită o Comportamentul etic trebuie
înţelege, nu-l poţi controla; Dacă educaţie de calitate. să fie o parte integrantă a
nu-l poţi controla, nu-l poţi Codul de Etică se referă la organizaţiei, un mod de a trăi, care
îmbunătăţi.” unele valori esenţiale legate de trebuie profund înrădăcinat în
profesia de profesor, şi anume: organismul colectiv al şcolii; trebuie
H. J. Harrington integritatea, onestitatea, respectul, să fie o modalitate de existenţă a
responsabilitatea şi încrederea. şcolii care este transmisă de la o
Profesorul trebuie să demonstreze generaţie la alta.
Deontologia (fr., deontologie) integritate prin: Principiile eticii:
reprezintă doctrina privitoare la crearea şi menţinerea a. respectarea
normele de conduită şi la obligaţiile relaţiilor profesionale confidenţialităţii informaţiilor de
etice ale unei profesiuni (conform corespunzătoare către salariaţi faţă de şcoală, de
DEX, ed. 1998).Sintagma comportarea cu către şcoală faţă de elevi
"deontologie" provine din cuvintele imparţialitate, încredere şi b. sensibilitatea faţă de
greceşti deontos care înseamnă onestitate conflictele de interese, detectarea
"ceea ce se cuvine" şi logos care Profesorul trebuie să demonstreze şi dacă este posibil evitarea lor cît
înseamnă "ştiinţă".Normele onestitate prin: şi transparenţa în activitatea
(regulile) de deontologie exersarea acţiunilor de zi acestora
profesională se regăsesc în cu zi cu corectitudine, de la gânduri c. apelarea la arbitrii neutri
instrucţiuni, statute, coduri etc. la fapte pentru rezolvarea lor
adoptate de autorităţile exprimarea stimei faţă de o d. respect faţă de regulile de
internaţionale şi naţionale abilitate. altă persoană, acţionând şi drept
O educaţie publică de discutând sincer şi corect e. conştiinţă profesională,
calitate, piatră de temelie a Profesorul trebuie să demonstreze profesionalism
societăţii democratice, are rolul de respect prin: f. exercitarea profesiunii cu
a asigura şanse egale pentru toţi fiind tolerant, atent şi conştiinţă şi prudenţă
copiii şi tinerii şi este fundamentală înţelegător cu alte persoane, g. cultivarea competenţei
pentru bunăstarea socială prin părerile şi valorile lor profesionale
contribuţia sa la dezvoltarea fiind conştient de faptul că h. limitarea deciziilor şi
economică, socială şi culturală. relaţia cu elevii şi părinţii acestora acţiunilor la competenţa
Profesorii şi personalul din trebuie să fie bazată pe respect profesională
educaţie au responsabilitatea de a reciproc, încredere şi i. loialitate şi bună credinţă,
întări încrederea generală a dacă este necesar, pe a nu înşela, a-şi ţine cuvântul, a fi
publicului în standardele serviciilor confidenţialitate echitabil
ce sunt aşteptate de la toţi cei Profesorul trebuie să demonstreze j. simţul responsabilităţii, a
implicaţi în această importantă responsabilitate prin: avea în vedere consecinţele
activitate. oferirea priorităţii educaţiei practice ale deciziilor
Manifestarea unei gândiri şi îngrijirii elevilor k. asumarea propriei
responsabile este angajarea în activităţi de responsabilităţi
dezvoltare profesională continuă şi l. respectarea drepturilor şi
sufletul activităţii profesionale, iar de îmbunătăţire a strategiilor de libertăţilor celorlalţi, libertate în
activităţile profesorilor şi predare-învăţare comportament şi de opinie
personalului din educaţie colaborarea şi cooperarea m. evitarea discriminărilor de
dedicate cu devotament, cu colegii în interesul educării şi orice fel
competenţă şi dăruire pentru a bunăstării discipolilor n. respectarea fiinţei umane,
ajuta elevul să-şi atingă propriul Profesorul trebuie să demonstreze a nu aduce prejudicii intenţionate
potenţial reprezintă un factor critic încredere prin: celorlalţi, a respecta personalitatea
în asigurarea unei educaţii de fiind cinstit şi rezonabil umană, cu necesităţile şi
calitate. Experienţa şi dăruirea participarea la bunăstarea exprimările sale.
profesorilor şi a personalului din indivizilor şi a comunităţii
11

Obiective:
Codul de conduită etic al
unei instituţii trebuie construit în
jurul unor obiective clare:
• promovarea valorilor ale
principiilor etice şi crearea unui
climat etic adecvat activităţii
profesionale în acord cu ţelurile
instituţiei
• prevenirea şi rezolvarea
conflictelor etice
• descurajarea practicilor
imorale
• sancţionarea abaterilor de
la valorile instituţiei.
Educatorul nu poate fi un
simplu funcţionar, ci un om care
ştie că are o vocaţie şi o misiune. profesorul însuşi să fie capabil de a
El trebuie să se identifice cu idealul se manifesta creativ în toate
cultural-educativ şi să trăiască aspectele demersurilor didactice,
autentic în valorile cu o atitudine pozitivă faţă de
acestuia...(Antonesei, 1999). El opiniile elevilor.
trebuie să devină un model cultural
capabil să interpreteze corect
valurile de informaţii şi să le Bibliografie:
transmită prelucrate, prin modalităţi 1. Ioana Nicola, Tratat de
de acţiune pertinente determinând pedagogie şcolară, Editura Aramis,
în rândul tineretului conduite Bucureşti, Educaţia – 2001
creative valabile pentru societatea 2. Miron Ionescu, Ioan Radu,
actuală şi viitoare. Didactica modernă, Cluj-Napoca,
Profesorul este un creator al 2001
situaţiilor de învăţare ce au 3. Constantin Cucoş,
menirea să modeleze – pas cu Pedagogie, Polirom, 2006
pas – personalitatea celui care 4. Antonesei, Liviu (1999),
învaţă. Acceptând ideea că Paideia, fundamentele culturale ale
potenţialul creativ neexprimat educaţiei, Editura Polirom, Iaşi
poate fi eliberat şi dezvoltat prin
activităţi instructiv-educative,
considerăm esenţial pentru
procesul de învăţământ ca
12
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Cercetări, studii

PROFESORUL - SCULPTOR DE SUFLETE

Profesor GĂINĂ ANDREA NICOLETA și profesor MOISE FELICIA

C.S.E.I.- ROMAN

modelează comportamentele motivul alegerii nu trebuie uitat că

sociale. această meserie este una nobilă,
Iată de ce, Rene Hubert aceea de a modela copii, de a
In 1996, UNESCO a
considera ca principala calitate a forma caractere.
publicat o carte intitulată „What
profesorului este vocaţia Pentru a reuşi în meseria
Makes a Good Teacher?”, în care
pedagogică, exprimată prin ,, a te de cadru didactic trebuie să faci
au fost reunite răspunsurile a 500
simti chemat, ales pentru aceasta totul cu pasiune. Şi cu multă
de elevi din 50 de ţări de pe tot
sarcina şi apt pentru a o îndeplini". răbdare. A interacţiona cu elevii
cuprinsul globului. În ciuda
Trei elemente îi sunt caracteristice trebuie să fie o plăcere, nu ultimul
diversităţii culturale extrem de
vocaţiei pedagogice: iubirea supliciu din acea zi. Dacă tu ca
accentuate, răspunsurile elevilor
pedagogică, credinţa în valorile profesor sau învăţător nu te apleci
au creionat un portret stereotip al
sociale şi culturale,constiinţa spre elev este greu de crezut că
profesorului ideal, cuprinzând
responsabilităţii faţă de copil. acesta va veni spre tine. Iar atunci
câteva trăsături principale.
„Ce vrei să te faci când vei fi când comunicarea este întreruptă,
Analizând aceste trăsături, se
mare?” este întrebarea pe care cei apar dilemele. Iar dilemele conduc
observă că se poate contura un
mai mulţi dintre noi am auzit-o de la frustrări iar in timp poate apare o
model de personalitate caracterizat
nenumărate ori la colegii de prăpastie care greu mai poate fi
în primul rând prin umanism,
şcoală, părinţi, rude, profesori etc. trecută de cineva.
deschidere spre celălalt, spirit de
Printre răspunsuri se regăsea şi De-a lungul unei zile, un
comunicare şi dragoste faţă de
profesia de cadru didactic. profesor este nevoit să fie actor,
copii şi profesia aleasă. A fi
Motivaţia alegerii unei prieten, soră medicală, antrenor,
profesor înseamnă un risc asumat.
asemenea profesii este, cel mai detectiv, părinte, căutător de
Să-i înveţi pe altii cum să înveţe
adesea, modelul oferit de un comori. Noi, profesorii, intrăm în
este o operă care implică răbdare,
învăţător sau profesor din şcoala jocurile copiilor, în clasă sau afară,
incertitudine, multe ore de studiu,
primară, gimnaziu, liceu şi, de ce nu atât spre a le arăta cum se face,
emoţie, descurajare, surâs... Mai
nu, din facultate, iar alegerea este cât pentru a descoperi lumea
mult decât atât, rezultatul muncii
intenţionată, chibzuită. Alţii împreună. Odată ieşiţi din această
unui profesor , nu se poate masura
îmbrăţişează această meserie convenţie, redevenim dascăli, însă
cantitativ şi calitativ, imediat. El
împinşi de familie, alţii datorită nu severi, încremeniţi în rigori sau
stimulează şi întreţine curiozitatea
întâmplării, alţii pentru prestigiu, iar şabloane, ci înţelegători şi
copiilor pentru lucruri noi, le
unii datorită unor situaţii sociale de răbdători cu fiinţele care se
la un moment dat. Dar oricare ar fi plămădesc lângă noi.
13
 A fi cadru didactic este de construcţii. El lucrează cu
datoria cea mai grea. Este o suflete! Tocmai de aceea nu-şi
datorie pe care o avem faţă de noi poate permite rebuturi, resturi
înşine şi faţă de elevii noştri. Într-o aruncate la gunoi şi nici timp
lume a schimbării profunde, într-o pierdut. Căci timpul nu se mai
lume a tehnicii ,,meseria’’ de cadru întoarce înapoi, iar sufletul aruncat
didactic a devenit chiar dificilă.Cum la gunoi rămâne acolo, oricât te-ai
putem răspunde eficient nevoilor strădui apoi să repari greşeala.
actuale, impuse de o permanentă
schimbare? Pe lângă pregătirea Un profesor ia o mână,
profesională nu trebuie uitată şi deschide mintea, atinge inima şi
latura care ţine de sufletul copilului. conturează viitorul.
Copilul vine de multe ori la şcoală
pentru a găsi răspunsuri pe care
nu le primeşte acasă pentru că
părinţii de cele mai multe ori nu au
timp, nu ştiu sau poate nu sunt
acasă după o zi de muncă în care
s-au ,,zbătut’’ tot pentru el, copilul.
Acesta trebuie să vină cu
răspunsurile deja rezolvate de la
şcoală că doar pentru aceea
muncesc ei : ,,copilul meu are de
toate, îi trimit bani, nu-i lipseşte
nimic, nu înţeleg de ce nu învaţă’’.
Rolul cadrelor didactice este
acela nu doar de a informa, ci mai
ales de a forma. Se ştie şi e
demonstrat că elevii noştri, chiar
cei mai buni, reţin peste timp doar
10% din ceea ce i-am învăţat, dar
imită in comportamentul lor
aproximativ 90% din ceea ce îi
învăţăm . De aceea trebuie să
avem o deosebită grijă asupra
modului cum rezolvăm diferite
probleme ivite în viaţa de zi cu zi la
clasă.
A fi profesor... este oare o
meserie ca oricare alta? Nu! Şi
aceasta pentru că un profesor nu
lucrează cu lemn, tablă, materiale

14
Şcoala modernă — nr. 4/2014
MAMĂ ȘI EDUCATOARE
Educatoare : ILINCA LOREDANA-CRISTINA
LICEUL TEORETIC “VASILE ALECSANDRI” SĂBĂOANI, JUDEŢUL NEAMŢ
pertinente,realizabile şi mai ales
constructive)
*Exemplul personal
negativ(exemplul propriu e mai
Ataşamentul copilului faţa de convingător decât cuvintele)
familie şi în special faţă de mama *Negativismul/suficienţa-opacitatea
sa este indiscutabil. Dar,în acelaşi mamei ( nu toate mamele se
timp,oricât ar părea de asociază cu educatoarea în
ciudat,dragostea şi problemele educaţiei copilului).
ataşamentul,comportamentul şi IMPLICAREA EDUCATOAREI
manifestările faţă de mama trebuie Nu putem educa în mod just un
formate.Iar dacă mediul familia nu copil fără a-l observa atent,fără a-l
este suficient de ,,rafinat,,în a studia ,fără a-i înţelege
forma copilului deprinderi personalitatea.În privinţa aceasta
corecte,atunci această sarcină ar ne poate ajuta doar mama care
trebui să revină grădiniţei-în fapt cunoaşte cel mai bine
educatoarei,care ţine legătura cu obiceiurile,ce-i place şi ce nu,la ce
familia ,în special atunci când reacţionează mai bine şi mai
observă sau i se aduc la cunoştinţă repede.De aceea educatoarea
aspecte comportamentale ale trebuie să se bucure şi de
copilului care sunt incorecte sau încrederea copilului , dar şi de a
carenţiale în această privinţă. mamei sale.
La vârsta preşcolară este foarte Atitudinea educatoarei faţă de
important să-i învăţăm cum să-i mamă
respecte şi să-i iubească pe Atitudinea educatoarei faţă de
ceilalţi,iar în primul rând pe mama mamă trebuie să fie una
sa. Din nefericire,de multe ori prietenoasă. Căldura raporturilor
cauzele unei atitudini greşite a dintre mamă şi
copilului se regăsesc în educatoare,încrederea şi respectul
comportamentul incorect al mamei reciproc se stabilesc pe
în decursul timpului. nesimţite,atât prin discuţiile scurte
GREŞELILE MAMELOR şi schimbul de informaţii care au
*Oferă şi nu aşteaptă nimic în loc zilnic, cât şi în convorbirile lungi
schimb. şi deschise despre copil. În aceste
*Voinţa copilului=autoritate convorbiri trebuie adoptată o
absolută. atitudine echilibrată, nu se poate
*Preocuparea unilaterală a mamei să le transformăm în critici şi
(hrana psihică conţine mai multe plângeri continue,dar, în acelaşi
vitamine si medicamente decât timp ,fără a ne teme că mama se
orice masă ori reţeta) supără,trebuie să arătăm şi
*Promiterea recompenselor(copilul lipsurile copilului.Dacă mama nu va
va simti în timp cât de eficient este înţelege sau nu va accepta
şantajul). această realitate dintr-o dată ,aşa
*Înşelarea (mamele trebuie să cum am vrea noi, sigur o va
ofere stimulente înţelege în timp,
Astfel, educatoarea o poate ajuta
Cercetări,studii
în cel mai simplu şi natural mod să
urmeze calea justă în raporturile cu
copilul său , să prevină
îndepărtarea lui sufletească , să
înlăture eventuale carenţe
educative.
Dacă copilul vine la o grădiniţă
cu program prelungit, copilul nu-şi
mai vede mama aproape toată
ziua,Educatoarea şi-l apropie pe
copil , îi trezeşte afecţiunea , de
multe ori refulată , iar acesta se
ataşează de ea , începe să-I
acorde un loc prioritar în ierarhia
persoanelor iubite. Deseori , copilul
crede că are pentru educatoare
dragostea destinată , de fapt ,
mamei sale. Aici este important să
nu uităm răspunderea ce o avem
faţă de mama copilului, faţă de
sentimentele ce i se cuvin ei.
Trebuie să-l ajutăm pe copil să nu
şovăie, să nu afirme şi să creadă
că o iubeşte cel puţin la fel de mult
pe educatoare ca şi pe mama sa –
întâietatea trebuie să o aibă mama.
În munca noastră cu copiii nu
trebuie să nesocotim sau să ştirbim
niciodată autoritatea mamei faţă de
copil, nu-i facem reproşuri , chiar
dacă ea le merită. Vorbim cu
mama despre toate piedicile care
se ivesc în calea unei bune
educaţii, dar trebuie să o facem
între patru ochi. Copilul, iubindu-şi
şi respectându-şi educatoarea,
simte cum se poartă ea cu mama
lui. El e foarte mulţumit şi mândru
când vede că-i respectăm mama,
iar imitându-ne începe să se poarte
şi el mai atent cu ea.
Uneori deducem din spusele
copilului că mama lui nu are
întotdeauna dreptate, dar în
discuţiile cu acesta căutam să o
susţinem, să o justificăm pentru
15
anumite situaţii, explicându-i că a
fost ceva întâmplător, că poate
mama se grăbea la serviciu ori era
supărată sau obosită……
Atitudinea educatoarei faţă de
copil
Abordând tematica meseriilor
omului şi dorind să vorbesc şi
despre munca mamelor, le-am
cerut copiilor să afle unde lucrează
mamele lor.Au fost discuţii multe şi
interesante. Unii povesteau
bucuroşi , alţii vorbeau puţin
deoarece mamele lor nu aveau un
serviciu.
Mi-am dat seama că trebuie să le
formez şi să le intăresc copiilor
idea că toate muncile sunt
necesare şi importante, să le explic
activitatea celor care lucreazăla
domiciliu şi să încerc să fac în aşa
fel încât să cunoască diverse locuri
de muncă, cu prodesele şi
rezultatele corespunzătoare muncii
respective. Am considerat necesar
să le spun că mamele lor muncesc
din greu şi că trebuie să le
apreciem şi să le cruţe de eforturi
şi necăjiri, să le dea posibilitatea
de a se odihni. Copiii apreciază
foarte mult faptul că educatoarea
cunoaşte munca mamelor, le place
când povestim despre mamă, sunt
bucuroşi şi mândri când o dăm de
exemplu.
Copiii din grădiniţă provin
dindioferite medii familiale, de
aceea am vrut să-I fac să înţeleagă
că toate profesiile şi meseriile, iar
în generalorice muncă cinstită
adduce satisfacţie şi câştig.
Treptat, la copii se dezvoltă o
atitudineconştientă faţă de munca
mamei lor, în ceea ce priveăte atât
necesitatea şi importanţa ei, cât şi
efortul pe care-l merită.
Când vorbim cu copilul despre
purtarea lui faţă de mama sa,
putem să formulăm anumite
exigenţe, adresându-ne conştiinţei
lui, puterii de a-şi înţelege faptele.
Îi putem cere să-şi schimbe o
conduită greşită.
Din convorbirile cu mamele a
reieşit că majoritatea copiilor se
poartă neglijent şi dezordonat cu
jucăriile lor de acasă. Într-o vineri
le-am dat sarcină pentru acasă de
a face ordine la jucării. Luni toţi se
grăbeau să povestească cum ş ice
au făcut, cine i-a ajutat, dacă i-a
lăudat mama pentru ordinea
făcută. Acei copii care au uitat să-
şi îndeplinească sarcina sau le-a
fost lene s-o facă s-au simţit
ruşinaţi. La sfârşitul convorbirii le-
am explicat că şi ei sunt datori să
facă singuri curat în camera lor, că
mama e destul de ocupată şi aşa,
iar, pe de altă parte , numai copiii
leneşi şi aceia care nu-şi iubesc
mama nu încearcă să fie mai
harnici şi mai ordonaţi, nu-şi adună
jucăriile şi cărţile; aceştia vor
creşte neglijenţi, iar în camera lor
va fi mereu murder şi dezordine.
Am stabilit că va fi o sarcină
mereu şi că voi veni să-I controlez
uneori. De la aranjarea jucăriilor
copiii au început să ajute cu
diverse treburi prin casă şi le-am
rugat pe mame să le încurajeze
iniţiativele mereu.
Oricâte expectative şi pretenţii
am avea , ca mame, de la copii, să
nu uităm nici o clipă că şi ei , la
rândul lor au dorinţe şi
aşteptări…iar gândurile lor sunt
oglinzile reale şi ideale în care se
poate regăsi familia….Nu trebuie
decât luate în considerare!
GÂNDURI PENTRU
MAMA MEA……
¤să se inţeleagă cu tati;
¤să nu ţipe;
¤să fie deşteaptă că mai uită
uneori;
¤să aibă bani ca să ne cumpere
mâncare;
¤ să mă iubească mai mult…..
TOATE GÂNDURILE AU FOST
EXPRIMATE CONFIDENŢIAL!
Bibliografie:
Vraşmaş,E. Consilierea şi educaţia
părinţilor, Bucureşti, Ed. Aramis,
2002
Vrăşmaş,E. Intervenţia
socioeducaţională ca sprijin pentru
părinţi, Bucureşti, Ed.Aramis,2008
16
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Formarea adulților

FORMAREA ADULŢILOR ŞI ROLUL SĂU ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC

PREUNIVERSITAR

Profesor inginer MACOVEI IONEL și profesor inginer DEJU PETRE

COLEGIUL TEHNIC FORESTIER PIATRA NEAMŢ

În contextul economic Ofertele şi cifrele de şcolarizare

actual al societăţii româneşti ar trebui corelate mai pragmatic • este autorizată şi
caracterizat printr-o distribuție cu piaţa forţei de muncă şi cu acreditată
inegală a investiţiilor pe zone dezvoltarea actuală dar şi de
geografice, prin numeroasele perspectiva anumitor ramuri • se adresează
dificultăţi la nivel micro şi economice ale zonei. persoanelor care au absolvit o
macroeconomic întâmpinate de Să studiem puţin dezvoltarea formă liceală (zi sau seral) fără
agenţii economici, prin oferta de economică a judeţului Neamţ. limită de vârstă cu sau fără
locuri de muncă destul de Nu putem nega faptul că diplomă de bacalaureat
limitată (mai ales în zonele slab activitatea economică în
dezvoltate) dar şi printr-o lipsă domeniul forestier are o • înscrierea nu este
acută de forţă de muncă bine pondere însemnată şi asta e o condiţionată de calificarea
calificată şi motivată (în oportunitate pentru Colegiul obţinută anterior la nivel liceal
numeroase domenii de Tehnic Forestier din Piatra
activitate), rolul învăţământului Neamţ, iar Colegiul Tehnic • prin competenţele pe
tehnic preuniversitar ar trebui Forestier este o oportunitate care le oferă creează şansa de
privit dintr-o altă perspectivă, pentru calificările în domeniu a lucra ca tehnician silvic sau
mai modernă, mai practică şi (care ar trebui poate pădurar, ca maistru de
mai realistă, mult mai bine modernizate şi adaptate la exploatări forestiere, pădurar
corelată cu piaţa muncii. cerinţele actuale ale agenţilor comunal, antreprenor, tehnician
Nu ne referim aici doar econimici privind competenţele de vânătoare, funcţionar cu
la atenţia şi finanţarea de care ocupaţiilor din domeniu). atribuţii în domeniu.
ar trebui să se bucure această Fără falsă modestie şi, Şi poate ar trebui puţin
formă de învăţământ, de de ce nu, cu intenţia de a dezvoltată sprijinită şi
necesitatea de a găsi promova vom prezenta puţin promovată şi de ce nu mai
modalităţile de a atrage în Şcoala Postliceală Tehnician adaptată cerinţelor actuale.
sistem personal cu o calificare Silvic ce există în cadrul
deosebită şi experienţă (ingineri Colegiuli Tehnic Forestier:
şi maiştri instructori) sau la rolul
determinant pe care ar trebui • beneficiază
să-l aibă în formarea tinerilor de mai bine de 20
tehnicieni. de ani de
Vom face referire la un experienţă
aspect poate mai puţin
cunoscut şi anume rolul acestor • este
forme de învăţământ în cunoscută agenţilor
calificarea şi reconversia economici din judeţ
profesională prin posibilităţile de dar şi celor din alte
şcolarizare cum ar fi: judeţe
1. şcolile tehnice
postliceale •
2. cursuri de calificare şcolarizeaz
adulţi ă în sistem bugetar
3. stagii de practică de (fără taxă)
scurtă durată (6 luni)
17
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Proiecte educaţionale

IMPLICAREA ELEVILOR ÎN PROGRAMELE INTERNAŢIONALE ŞI

NAŢIONALE IMPLEMENTATE DE
JUNIOR ACHIEVEMENT YOUNG ENTREPRISE ROMÂNIA ÎN
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

Profesor CIORSAC MIHAELA

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

Elevii claselor a IX, a X-a, a XI-a şi a XII-a profilul Servicii, calificarea

profesională turism din Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ,
coordonaţi de d-na profesoară Ciorsac Mihaela au participat la cursurile
programelor organizaţiei Junior Achievement România din anul 2009.
Noutatea acestor programe JARomania a constat în oferirea de materiale
informaţionale, ghidul profesorului şi caietul elevilor necesare prezentării
conţinuturilor programelor.
Fiecare program JAR cuprinde un pachet educaţional complet şi gratuit:
1.Training de orientare, training per modul/program/proiect, training de feedback
2.Consultanță on-site şi online în implementare
3.Platformă dedicată pentru înregistrare şi implementare program
4.Platformă academică pentru webinarii (pentru profesori, elevi, studenţi)
5.Website pentru derulare program, proiect aferent şi accesare resurse
6.Kit materiale in versiune print şi digital: ghidul profesorului, manualul elevului, auxiliare didactice
7.Pre și post-teste pentru elevi
8.Proiect practic
9.Certificate pentru profesorii și elevii care urmează programul şi parcurg cu succes evaluarea
10.Regulamente şi pachete de participare competiţii naţionale şi internaţionale (pentru elevii de liceu şi studenţi)
11.Acces al profesorilor, elevilor, studenţilor la reţeaua internaţională a celor 121 de ţări participante în programul
JA Junior Achievement este prezentă în România din 1993 şi implementează programe de educaţie economică,
antreprenorială, financiară şi orientare profesională.
În perioada 2009-2014 la Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ, elevii claselor a IX, a X-a, a
XI-a şi a XII-a profilul Servicii, calificarea profesională turism au participat la implementarea programelor: Compania,
BaniiIQ, Eco-nomia, Finanaţele mele, Fii antreprenor, Etica în afaceri. Elevii din clasa XIG s-au implicat şi în Competiţia
Job Shadow Day 2014- ediţia a XII-a din cadrul programului internaţional cu acelaşi nume.

19
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Proiecte educaţionale

Implementarea programelor Junior Achievement Romania s-a realizat din dorinţa profesorului coordonator de a
pregăti tânăra generaţie pentru a reuşi în carieră şi în dezvoltarea profesionalismului şi a iniţiativei. Sprijinul Junior
Achievement România în desfăşurarea activităţilor din programe la clasă, a constat şi în oferirea de voluntari din
comunitatea de afaceri locală, care au realizat activităţi learning by doing la clasă.

Elevii din Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ au implementat programul naţional de educaţie
financiară BaniiIQ susţinut de Visa Europe şi Băncile partenere din România sub formă de curs opţional în anul şcolar
2013-2014. La finalul programului au fost evaluaţi şi li s-au înmânat diplome de apreciere pentru competenţele formate.
Recomandăm şi altor elevi din liceele din Piatra Neamţ să opteze pentru implementarea de programe naţionale şi
internaţionale, şi să participe la competiţiile organizate de Junior Achievement Romania.

Webgrafie:
www.juniorachievement.ro
www.baniiq.ro/jaromania

19
Şcoala modernă — nr. 4/2014 Proiecte educaţionale

THESAURUS ÎN DESFĂȘURARE

Profesor-metodist Elena-Roxana Irina

Casa Corpului Didactic Neamț

Născut din dorința de a răspândi

obiceiurile și tradițiile atât de valoroase,
transmise în neamul nostru, al românilor, de la
apariția pe aceste meleaguri, proiectul
Parteneriat pentru învățare Grundtvig
Thesaurus, a parcurs în perioada septembrie-
decembrie a anului 2014, pași importanți.
Participarea la Festivalul Național al
Șanselor Tale din luna noiembrie, a fost un pas
făcut asupra conștientizării importanței pe care
o are educația nonformală, mai ales în
formarea adulților.
În luna decembrie, membrii echipei de
proiect au participat la câteva activități specifice
promovării obiceiurilor și tradițiilor. Prezența la
Festivalul brazilor altfel, organizat de Centrul de
Cultură și Arte Carmen Saeculare, a fost un alt
moment important. În această lună, fiecare din
membrii echipei a derulat activități în școli,
pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor de
Crăciun. Membrii asociației au participat la
ateliere de lucru meșteșugărești, sub
îndrumarea prof. Mihaela Humă, care a găsit o
modalitate de a da strălucirea și importanța
cuvenită articolelor de mobilier prin
înfrumusețarea lor cu picturi/motive populare.
Partenerii au pregătit, pe parcursul acestor luni, suporturile de curs pentru limbile străine
precum și suporturile de curs pentru cursurile alese de fiecare țară în parte și au fost identificate
materialele suport necesare desfășurării cursurilor de limbi străine. Au fost organizate întâlniri cu
persoanele interesate să participe la aceste cursuri, în fiecare țară parteneră.
Au fost editate filmele documentare ale proiectului, din timpul reuniunilor din Kastamonu și
Larnaca.
Ca și produse finale ale acestui proiect, în lunile septembrie-decembrie au avut loc și sesiuni
aplicative on-line, utilizând sistemul Hangouts, derulate cu toți partenerii.Trei ateliere de lucru on-
line, o conferința organizată de Jürgen Wagner (Pedagogic Institute of Saarbrücken - Germany)
pentru învățarea noilor strategii de predare-învățare a gramaticii limbii franceze folosind tehnologia
actuală, au fost puncte importante în continuarea cu succes a parteneriatului Thesaurus.

20
 Pentru a n acord cu ideea de life long learning, pentru a reînvia tradițiile și obiceiurile
specifice fiecărei țări, dar și pentru a îmbina trecutul (obiceiuri și tradiții) cu prezentul (platforme on-
line de învățare), se desfășoară în perioada
2013-2015, parteneriatul pentru învățare
Grundtvig THESAURUS- Treasury for Adult
Education, 2013-1-RO1-GRU06-29551,
http://www.adult-education.ro de către Asociația
Magister Educaționis Neamț, alături de parteneri
de seamă, din Portugalia, Cipru, Turcia, Croația,
Grecia și România, respectiv: Agrupamento de
Escolas de Vialonga Portugalia, ECDL Cipru,
Kastamonu Milli Eğitim Müdürlüğü – Turcia,
Udruženjeobrtnika grada Zagreba - Croația,
Laboratory For Graphics, Multimedia AndGis -
University Of Patras, și coordonatorul proiectului
Asociația Culturală Europea Vaslui- Romania.
În județul Neamț, Asociația Magister
Educationis Neamț a realizat un consorțiu la nivel
local, respectiv parteneriate cu Casa Corpului
Didactic Neamț, cu Inspectoratul Școlar Județean
Neamț, cu Centrul pentru Cultură şi Arte
„Carmen Saeculare” Neamț, cu Camera de
Comerț și Industrie Neamț, cu instituții de
învățământ din județul Neamț și cu alte asociații
din județ, pentru a putea facilita accesul cadrelor
didactice și adulților din afara sistemului, la
cursuri fără taxă, derulate în cadrul proiectului, pe tema tradițiilor și obiceiurilor românești, în scopul
îndeplinirii obiectivului proiectului Thesaurus-Treasury for Adult Education, de a promova
educația interculturală în rândul adulților prin intermediul limbilor străine și a noilor tehnologii.

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare) reflectă
numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a
informaţiilor pe care le conţine.

21
Şcoala modernă — nr. 4/2014

DRAGI CITITORI,

Următorul număr al revistei ŞCOALA MODERNĂ va apărea în luna martie, 2015. Revista poate
cuprinde lucrări din diferite domenii, cum ar fi:
· management educaţional;
· metodologii instructiv-educative;
· parteneriate şi proiecte;
· alternative educaţionale;
· şcoală, cultură şi tradiţie;
· sprijin, suport şi asistenţă educaţională şi psihologică;
· cercetări, studii etc.
Materialele vor fi trimise până la data de 20 martie 2015, pe adresa alfa.ccdnt@gmail.com

Cerinţe de tehnoredactare:
· Se trimit doar documente WORD, de maximum 3 pagini, denumite cu titlul lucrării;
· Font Arial nr. 10;
· Spaţierea paragrafelor va fi de 1.0 rânduri;
· Textul trebuie să fie redactat obligatoriu cu diacritice şi să conţină la final numele şi titlul
didactic al autorului, şcoala şi localitatea la care predă acesta;
· În cazul în care au fost folosite surse bibliografice, în mod obligatoriu acestea trebuie precizate
la finalul materialului

22