Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică

Etapa Națională 2017 Olimpiada DE

astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

1. Un asteroid cu excentricitatea traiectoriei e = 0,2 are albedoul A = 0,7 atunci când este la
afeliu. Atunci când asteroidul este la periheliu albedoul este A = 0,6 și magnitudinea m =20. Distanța
la periheliu este r = 40 UA. Care este magnitudinea asteroidului atunci când acesta este observat la
afeliu? Asteroidul a fost observat la miezul nopții, în apropiere de meridian atât când acesta era la
afeliu cât și când se afla la periheliu. Se presupune că orbita Pământului în jurul Soarelui este
circulară.
RĂSPUNS:

1 UA
d afeliu d periheliu 2 puncte

r afeliu Dacă nu a fost realizat desenul atunci

r periheliu punctajul se realocă în cadrul
calculelor
r = 40 UA deci apoi d la periheliu este 39 UA
r = a (1 - e).
deci a = 50 UA
r_afeliu = a (1 + e)
r_afeliu = 50 (1 + 0,2)
r_afeliu = 60 UA
astfel, d_afeliu = 59 UA 1p
Energia primită de asteroid la periheliu:
L❑
E peri = 1p
4. π . r 2peri
Această energie este re-emisă de asteroid conform albedo, și anume:
L❑
Eemis =Albedo x 2
1p
periheliu
4. π . r peri
L❑ 1p
Eemisa laafeliu =Albedo x
4. π . r 2afeliu
Fluxul energiei emise în cele două poziții:
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

L❑

=
( Albedo x 2
4. π .r peri ) 1p

periheliu 2
4. π . d peri
L❑ 1p
( Albedo x
4. π . r 2afeliu )
afeliu =
4. π . d 2afeliu
Folosind formula lui Pogson: 1p
❑
m peri −mafeliu=−2,5. log periheliu
❑afeli u

(
L❑

m peri−mafeliu=−2,5. log
( Albedo x
4. π . r 2peri
4. π . d 2peri
)
)
L❑

( ( Albedo x
4. π . r 2afeliu
4. π . d2afeliu
)
)
r 2afeliu . d 2afeliu
m peri −mafeliu=−2,5. log 2
r peri . d 2peri

602 .59 2
20−mafeliu=−2,5. log 1p
402 . 392

m afeliu=21,78

2. Magnitudini bolometrice. Până nu cu mult timp în urmă, cu ajutorul telescoapelor se

puteau determina direct paralaxele anuale numai pentru stele aflate la distanțe relativ mici față
de Pământ (cel mult 300 ani lumină - ly ). Pentru distanțe mai mari, utilizând aceleași
telescoape, valorile paralaxelor nu se mai pot determina direct, ele având valori extrem de
mici.
Cu o rețea formată din patru radio telescoape (interferometre), devenită funcțională în anul
2007, fiecare radio telescop având o oglindă cu diametrul de 20 m, instalate pe teritoriul Japoniei așa
cum indică imaginea din figura 1, aparținând NAOJ (National Astronomical Observatory of Japon),
încadrându-se în programul VERA (Very Exploration of Radio Astrometry), utilizând tehnologia
VLBI (Very Long Baseline Interferometry), echipa condusă de Mareki Honma a reușit determinări
directe ale valorilor foarte mici ale paralaxelor unor stele din interiorul Galaxiei Noastre, aflate chiar la
distanțe de 1000 ly față de Pământ (Soare). Performanța este datorată faptului că observarea simultană
a unei stele cu ajutorul cele patru telescoape este echivalentă cu a fi observată de un singur telescop a
cărui oglindă ar avea diametrul de 2300 km.
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

Figura 1

Fig. 1 Fig. 2

Definiția
paralaxei anuale
a unui astru,
precum și
determinarea ei,
observând astrul
Figura 2 din două puncte
diametral opuse ale Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui, sunt evidențiate în imaginea din figura 2.

Orice mărime ce caracterizează un astru și care se determină direct prin metode optice
este afectată de extincția radiațiilor în mediul interstelar. Efectul extincției se extinde și asupra
mărimilor derivate din cele determinate direct. Fenomenul extincției poate fi neglijat în cazul
aștrilor apropiați.
În tabelul alăturat sunt date valorile numerice pentru câteva mărimi fizice care
corespund unui număr de șase stele, marcându-se cu un asterisc ( ¿ ) mărimile cunoscute ale
căror valori sunt afectate de extincția radiației interstelare.
Se cunosc: luminozitatea Soarelui, LSun=3 . 828⋅1026 W; constanta din legea lui
J
σ =5 .67⋅10−8 2 4 ;
Stefan-Boltzmann, sm K raza Pământului,
REarth =6378 .16 km; raza
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

Soarelui,
RSun =109 R Earth ; constanta din legea lui Wien, C≈3⋅10 m⋅K; formula lui −3

Ballesteros, pentru temperatura efectivă la suprafața unei stele,

1 1
T eff=f ( B−V )=4600
( +
)
0 .92 ( B−V ) +1 .7 0 . 92 ( B−V )+0 .62
K.

Să se determine valorile numerice ale tuturor celorlalte mărimi fizice, caracteristice

celor șase stele, înscrise în tabelul dat. Scrieți expresiile relațiilor folosite în calculul valorilor
cerute.

Steaua κ Velor β Sirius Procyon Sun Steaua lui

um Tauri A A Barnard
(Markeb) (Elnath)
Paralaxa anuală 6.05 24.89 379.2 286.05 - 549.3
¿
p ( 10 arcsec)
−3

Distanța la Soare
Δ ¿ (pc)
Extincția Interstelară 0.20 0.08 Negli- Negli- - Negli-
în Banda V,
A V , (mag) jabilă jabilă jabilî
0 .2⋅A V
10
Paralaxa anuală
−3
p ( 10 arcsec)
Distanța la Soare 1 AU
Δ (pc) Earth
Coeficientul distanței -31.57
μ=m−M , (mag)
Magnitudinea aparentă 2.86 1.68 -1.47 0.34 -26.73 9.54
¿
vizuală V, m (mag)
Magnitudinea aparentă
vizuală V, m (mag)
Magnitudinea Absolută
Vizuală, V (mag)M
Indicele de culoare -0.14 -0.06 +0.01 +0.40 +0.65 +1.74
¿
( B−V )
(mag)
Gradul de înroșire
Extincția selectivă
E B−V (mag)
Indicele de culoare
( B−V ) (mag)
Temperatura efectivă
T eff=f ( B−V ) ; (K)
λm (nm)
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

Steaua κVelor β Sirius Procyon Sun Steaua lui

um Tauri A A Barnard
(Markeb) (Elnath)
Raza 9.1 4.6 1.711 2.048 1.00 0.15 la 0.20
(Raze Solare, S )
R
Magnitudinea Bolometrică
Absolută
M
bol (mag)
4.64
Luminozitatea Totală 1.00
L
(Luminozități Solare, S
)
Corecția Bolometrică -0.20
BC pentru banda V, (mag)

Rezolvare

1) În planul eclipticii, prezentat în desenul din figura 3, am notat σ , o stea

îndepărtată și am reprezentat orbita circulară a Pământului, în jurul Soarelui. Pe orbita sa
circulară, Pământul este surprins în pozițiile diametral opuse, P1 și respectiv P2 , separate
în timp de 6 luni. Considerând că steaua îndepărtată σ , pe durata celor șase luni, nu-și
schimbă semnificativ poziția față de Soare, ea putând fi considerată astfel în repaus în raport
cu Soarele, observatorul de pe Pământ are posibilitatea să determine, prin metode optice,
unghiul 2 p dintre direcțiile P1 σ și P2 σ .
Se numește paralaxă anuală a stelei σ , unghiul p sub care s-ar vedea, privind de pe
steaua σ , raza orbitei Pământului în jurul Soarelui, considerând că σS ⊥SP1 și Sσ
este bisectoarea unghiului P1 σP2 . De pe Pământ, paralaxa stelei σ se determină ca fiind
jumătatea unghiului dintre cele două direcții de vizare ale stelei, din pozițiile diametral opuse
ale Pământului, E1 și respectiv E2 .

E1
Planul eclipticii

2p Star
Sun
E2
Fig. 3

În acord cu notațiile din figura 4, pentru a stabilii relația dintre paralaxa unei stele și
distanța la care se află aceasta față de observator, atunci când nu se ia în considerare extincția
interstelară a radiației, rezultă:
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

Earth

1 AU Star
Sun
  pc p arcsec 
Fig. 4

1 pc
1 AU 206265
sin p ( rad ) ≈ p( rad )= rad= rad=|p ( rad)|⋅1 rad;
Δ ( pc ) Δ( pc )
1 rad=206265 arcsec;
1 pc
206265 1 pc
p( arcsec )=|p ( rad)|⋅206265 arcsec= ⋅206265 arcsec= arcsec;
Δ ( pc ) Δ ( pc )
1 pc
p( arcsec)= arcsec;
Δ ( pc ) Δ ( pc )=|Δ ( pc )|⋅1pc;
1 pc 1
p( arcsec )= arcsec= arcsec;
|Δ( pc )|⋅1 pc |Δ ( pc |)
1 1
|p( arcsec)|= ; |Δ ( pc )|= ;
|Δ( pc |) |p( arcsec |) |p( arcsec)|⋅|Δ ( pc )|=1.
Dacă se ia în considerare extincția interstelară a radiațiilor, atunci, în acord cu notațiile
din figura 5, se stabilesc relațiile asemănătoare:
Earth

1 AU Star
*
Sun
  pc 
*
p  arcsec 
Fig. 5

¿ 1 ¿ 1
|p( arcsec)|= ; |Δ ( pc )|= ; ¿ ¿
|Δ¿( pc |) ¿
|p( arcsec |) |p( arcsec)|⋅|Δ ( pc )|=1.
2) Pentru a evidenția strălucirea intrinsecă a unei stele, astronomii au definit magnitudinea
absolută a stelei, ca fiind magnitudinea aparentă a acesteia, ne afectată de fenomenul extincției

radiațiilor, dacă steaua s-ar afla, față de observator, la distanța standard

Δ st =10 ps, astfel încât,
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

cunoscând magnitudinea aparentă a stelei, m, ne afectată de fenomenul extincției radiațiilor, există

relația:

M=m+5−5⋅log|Δ ( pc )|;

1
M=m+5−5⋅log ;
|p ( arcsec)| M=m+5+5⋅log|p ( arcsec)|,

|Δ( pc )| Δ ( pc ) ,
unde însemnează valoarea numerică a distanței reale, dintre observator și stea,
|p( arcsec)|
exprimată în parseci, iar însemnează valoarea numerică a paralexei reale a stelei,
p( arcsec) ,
exprimată în arcsec, astfel încât:

m−M +5
log|Δ ( pc )|= =0 . 2 ( m−M+5 ) ;
5

|Δ ( pc )|=10 0,2( m−M +5 ) ; |p( arcsec)|=100,2 (−m+ M−5 ) ;

|Δ ( pc )|⋅|p (arcsec )|=1.

Dacă observațiile asupra stelei sunt afectate de fenomenul extincției radiațiilor prin praful din
spațiul interstelar, în ecuațiile de mai sus trebuie introduse corecții, necesare pentru calculul distanței
reale la care se află steaua față de obserator. Se întâmplă așa deoarece magnitudinea aparentă
vizuală, determinată de observator, în condițiile existenței fenomenului de extincție a radiațiilor este
¿
m ≠m, astfel încât:

m¿=m+ A abs ,

unde mărimea abs A , denumită extincție prin absorbție, reprezintă corecția care trebuie introdusă
în ecuația anterioară:

M=m+5−5⋅log|Δ ( pc )|,

pentru a putea calcula distanța reală la care se află steaua față de observator;
¿ ¿
M=m +5−5⋅log|Δ( pc )|.

În ambele ecuații apare aceeași magnitudine absolută, M, deoarece ea este definită în

condițiile unei distanțe standard,

Δ st =10 pc și în absența extincției interstelare.
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

¿
Δ ( pc )≠Δ ( pc )
În aceste condiții discutăm despre distanța afectată de extincția interstelară,
p¿( arcsec)≠ p (arcsec ) ;
și despre paralaxa măsurată, în condițiile extincției interstelare,

¿ m¿ −M+5
log|Δ ( pc )|= =0 .2 ( m¿ −M+5 ) ,
5
¿

|Δ ¿( pc )|=10 0,2 ( m − M+5 ) ; 0,2 ( m+ A abs − M+5 ) 0,2⋅A abs

¿
|Δ ( pc )|=10 ; |Δ ¿( pc )|=10 0,2 ( m−M +5 )⋅10 ;

0,2 ( m−M +5 )
|Δ ( pc )|=10 ;
0,2⋅A abs
|Δ ¿( pc )|=|Δ( pc )|⋅10 ;

0 .2⋅A abs
0< A abs <1 ; 0<0 . 2⋅Aabs <1; 10 >1 ;
¿
|Δ ( pc )|>|Δ( pc )|;

1 1 1 |p( arcsec)|
¿
|p( arcsec)|= ; |p¿( arcsec)|= ⋅ 0,2⋅A = 0,2⋅A .
|Δ¿( pc |) |Δ ( pc |) 10 abs 10 abs
0 .2⋅A abs
|p( arcsec )|=|p¿( arcsec)|⋅10 ;

¿
10
0 .2⋅A abs
>1 ; |p( arcsec)|>|p ( arcsec)|;
¿
|p( arcsec )|< ¿ |p( arcsec)|;
¿

|p ( arcsec )|
¿ ¿ = ⋅¿
0,2⋅A abs 0,2⋅A abs
|p( arcsec)|⋅¿
|Δ( pc )| 10 |Δ( pc )|⋅10 = |p( arcsec)|⋅|Δ( pc )|=1;
¿ ¿

|p¿( arcsec )|⋅¿ ¿

|Δ ( pc )| |p( arcsec)|⋅|Δ( pc )|=1.
¿ =

¿
m >m , Δ ¿( pc )> Δ( pc )
Existența extincției, determină ceea ce echivalează cu și
¿
p( arcsec ) < p( arcsec ) .

3) Pentru studiul extincției radiației stelare, datorată absorbției acesteia în praful interstelar,
utilizând desenul din figura 6, rezultă:
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

N
n
V
I* I
 m m*
  pc 
* pc
d
Fig. 6

¿ −τ
I =I⋅e ; τ =nσd ;
¿
I
=e−τ ;
I
¿
¿ I
m −m=−2,5⋅log =−2 .5⋅log e−τ ;
I
¿
m −m=2.5⋅τ⋅log e=1.086⋅τ ;
A absortion =1. 086⋅τ ,

reprezentând extincția radiației prin absorbție;

m¿−m=A abs ;
¿ ¿
m =m+ A abs ; m=m −A abs .

În aceste condiții, pentru calculul distanței reale la care se află steaua față de observator,
rezultă:

¿ 1
¿
¿
0,2 ( m − M+5 ) 0,2 ( m+ A abs − M+5 ) |Δ ( pc )|= ¿ ;
|Δ( pc )|=10 ; ¿
|Δ ( pc )|=10 ; |p( arcsec |)
0,2⋅A abs
|Δ ( pc )|=10 0,2 ( m−M +5 ) ; |Δ ¿( pc )|=|Δ( pc )|⋅10 ;
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

|Δ ¿( pc |)
|Δ ( pc )|= 0. 2⋅A abs
<|Δ¿( pc |.
)
10

I. 4) Extinctția datorataă prafului interstelar nu este efectiv aceeasț i pentru

toate lungimile de undaă . Pentru lungimile de undaă foarte scurte, extinctția este cea mai
intensaă . Ca urmare, extinctția luminii albastre, pentru care Albastru Rosu este mai
λ <λ ,
puternicaă decaâ t extinctția luminii rosț ii. De aceea, stelele din spatele stratului de praf
cosmic par mai rosț ii decaâ t îân realitate. Fenomenul a primit denumirea de îânrosț ire
interstelaraă .
Înroșirea este caracterizată prin excesul de culoare, definit ca diferența dintre indicele de
culoare observat (afectat de extincția interstelară) și indicele de culoare intrinsec (cel ne afectat de
extincția interstelară).

Cele mai utilizate benzi optice de trecere utilizate de astronomi sunt cele date de filtrele
( U, B,V, R, I ) , denumite sistemul filtrelor Johnson – Cousins. Pentru precizia observațiilor,
perechile de filtre adecvate se aleg în funcție de temperatura de culoare a corpului: filtrele B-V, pentru
obiecte cosmice cu temperaturi medii; filtrele U-V, pentru obiecte cosmice fierbinți; filtrele R-I, pentru
obiecte cosmice reci.

Înroșirea interstelară este invers proporțională cu lungimea de undă a radiațiilor.

¿
Determinarea gradului de înroșire al unei stele se face măsurând indicele de culoare ( B−V ) al
acesteia, în condițiile extincției interstelare și apoi compararea sa cu indicele de culoare adevărat al

stelei respective, ( B−V ) , prin ecuația:

¿
E B−V =( B−V ) −( B−V ) =( B ¿−B ) −( V ¿ −V )= A B− AV ,

unde
E B−V se numește extincție selectivă (grad de înroșire), iar
A B și respectiv A V sunt
extincțiile totale în benzile Albastru și respectiv Vizual.

Deoarece ambele fenomene, înroșirea și extincția interstelatră, sunt rezultatul interacției

luminii cu granulele de praf cosmic, ele nu pot fi separate, astfel încât ne așteptăm ca aceste
fenomene să fie mai pronunțate de-a lungul direcției liniei de vedere a stelei. Într-adevăr,
experimental se dovedește că:

A V =R V⋅E B−V ≈3 . 2⋅E B−V .

În aceste condiții, dacă înroșirea B−V E

este cunoscută, putem calcula extincția V și
A
putem face apoi corecția necesară în ecuația magnitudinii, din care determinăm apoi distanța reală la
care se află steaua față de observator:
¿
( )
|Δ( pc )|=10 0,2 m − M+5 ; 0. 2 ( m + A V −M +5 )
¿ ¿
μ=m−M ; |Δ ( pc )|=10 ;
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

0. 2 ( μ+ A V +5 )
|Δ ¿( pc )|=10 ;

¿
log|Δ ( pc )|=0. 2 ( μ+ AV +5 )=0 . 2 μ+0 .2 ( AV +5 ) ;
¿
log|Δ( pc )|−0 . 2 ( A V +5 )
μ= ;
0 .2

¿ 1
¿ |Δ ( pc )|= ;
μ=5⋅log|Δ ( pc )|−5− AV ; ¿
|p( arcsec |)

μ=−5⋅log|p ¿(arcsec )|−5− AV ;

|Δ ¿( pc |)
|Δ ( pc )|= <|Δ¿( pc |.
M=m+5−5⋅log|Δ ( pc )|; μ=m−M=5⋅log|Δ( pc )|−5 ; 10
0. 2⋅A abs )

|Δ¿( pc )| 0 .2⋅A
μ=5⋅log|Δ ( pc )|−5=5⋅log 0. 2⋅A V
−5=5⋅( log|Δ¿( pc |−log
) 10 V
)−5 ;
10

μ=5⋅( log|Δ¿( pc )|−0 .2⋅A V )−5 ;

¿
μ=5⋅log|Δ ( pc )|− A V −5 ;
¿ ¿
m =m+ A abs ; m=m −A abs ;
μ=m−M ; M=m−μ ,
unde μ− coeficientul distanței;
¿
M=m +5⋅log|p (arcsec )|+5+ AV ;
¿
M=m −5⋅log|Δ ( pc )|+ AV +5 ;
5) În principiu, temperatura efectivă la suprafața unei stele poate fi calculată direct din
indicele de culoare (B – V) al acesteia, așa cum, de exemplu, se poate face cu formula lui
Ballesteros, considerând că steaua este un corp negru:
1 1
T eff=4600
( +
0 .92 ( B−V ) +1 .7 0 . 92 ( B−V )+0 .62
K.
)
6) Magnitudinea bolometrică a unui astru corespunde luminozității acestuia, exprimată
în unități de magnitudine, pentru toate lungimile de undă ale radiațiilor electromagnetice,
luând în calcul absorbția atmosferică și extincția radiațiilor datorită prafului interstelar,
precum și benzile de trecere datorate instrumentelor de observare.
Clasic, diferența magnitudinilor bolometrice pentru doi aștri este corelată cu raportul
luminozităților acestora:
LStar
M bol,Star −M bol,Sun=−2 .5 log ;
LSun
M bol,Star =M bol,Sun−2 . 5⋅log LStar +2 . 5⋅log LSun ;
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

26
LSun=3 . 828⋅10 W; M bol,Sun =4.74;
M bol,Star =−2 .5⋅log LStar +2 .5⋅log ( 3 . 828⋅1026 ) +4 .74 ;
M bol,Star =−2 .5⋅log LStar +71 .19 .
Mult mai convenabil este să se exprime magnitudinea bolometrică a unui astru, în
acord cu legea lui Stefan-Boltzmann, astfel:
2 4
LStar =4 πRStar σT eff, Star ;
M bol,Star =−2 .5⋅log ( 4 πR2Star σT 4eff,Star )+71 .19 ;
M bol,Star =−2 .5⋅log [ ( 4 πσ ) R2Star T 4eff, Star ] +71 .19 ;
2 4
M bol,Star =−2 .5⋅log ( 4 πσ ) −2. 5⋅log RStar −2 . 5⋅log T eff,Star +71. 19;
M bol,Star=−2 .5⋅log ( 4 πσ ) −5⋅log RStar −10⋅log T eff, Star +71 .19 ;
J
σ =5 .67⋅10−8 ;
sm K 4 2

M bol,Star =−2 .5⋅log ( 4⋅3 .14⋅5 . 67⋅10−8 )−5⋅log RStar −10⋅logT eff,Star +71. 19 ;
M bol,Star =−5⋅log R Star −10⋅log T eff,Star +86.55 .

7)
M bol,Star =−2 .5⋅log LStar +71 .19;
71. 19−M bol,Star
log LStar = ;
2 .5
( 71. 19− M bol,Star ) /2. 5
LStar =10 .
8) Magnitudinile stelelor sunt afectate de faptul că lumina acestora nu este monocromatică.
Sensibilitatea detectorului de lumină variază în acord cu lungimea de undă a luminii. De aceea, pentru
ca valoarea unei magnitudini să fie semnificativă, trebuie să se precizeze cum a fost ea determinată.
În acest scop, cel mai utilizat sistem este sistemul UBV, în care magnitudinile stelelor sunt măsurate în
lumina din trei benzi spectrale vizibile diferite: banda U, centrată pe lungimea de undă
λ=350 nm, în apropierea regiunii Ultraviolet; banda B, centrată pe lungimea de undă
λ=435 nm, în regiunea Albastru (Blue); banda V, centrată pe lungimea de undă λ=550 nm,
cu lățimea de 140 nm, acolo unde ochiul omului este cel mai bine adatpat la lumina zilei. Atunci când
o magnitudine aparentă este dată fără alte precizări, trebuie să se înțeleagă că aceasta este o
magnitudine din banda V, care poate fi considerată ca fiind chiar magnitudinea Vizuală a stelei.

Temperatura efectivă la suprafața unei stele determină culoarea luminii emisă de stea.
Stelele albastre sunt mai ferbinți decât stelele galbene, iar acestea sunt mai fierbinți decât
stelele roșii. O stea asemănătoare lui Sirius, cu temperatura efectivă de 9400 K emite lumină
albastră mai multă decât lumina roșie, astfel încât ea apare mai strălucitoare privită printr-un
filtru albastru, decât atunci când este privită printr-un filtru roșu. Dimpotrivă, o stea
asemănătoare lui Betelgeuse, cu temperatura efectivă de 3400 K, apare mai strălucitoare
privită printr-un filtru roșu, decât atunci când este privită printr-un filtru albastru.
Indicele de culoare al unei stele este diferența dintre magnitudinile stelei privită prin
două filtre având culori diferite. Cele mai utilizate filtre sunt: B− albastru; V − verde;
R− roșu. Ca urmare se definesc indicii de culoare:
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

B–V=
mB−mV ; V – R = mV −m R .
În Astronomia Stelară și Galactică, distanța standard este de 10 pc. O stea aflată la distanța de
0 . 1. }{
10 pc față de observator are paralaxa de ¿ Galaxiile (și alte obiecte cosmice extinse) sunt mult
mai departe de observator decât 10 pc, astfel încât lumina lor este emisă peste un sector extins al
cerului și astfel strălucirile lor totale nu pot fi observate de la distanțe relative mici. Chiar și în aceste
condiții, magnitudinea absolută a unei Galaxii este definită de măsurătorile care ar trebui făcute
asupra luminii echivalente pe care ar elibera-o un singur corp ceresc (o singură stea), aflată la distanța
standard de 10pc față de observator, considerând că luminozitatea corpului cosmic echivalent
însumează luminozitățile tuturor stelelor din Galaxie. Ca urmare, magnitudinea absolută a oricărui
obiect cosmic (fie el chiar o Galaxie Gigant) este egală cu magnitudinea aparentă a unui corp ceresc
echivalent afalat la distanța de 10 pc față de observator.

Măsurarea magnitudinii unui obiect cosmic se face cu ajutorul instrumentului numit

bolometru. Când utilizăm magnitudinea absolută, trebuie precizat tipul radiației
electromagnetice în care s-a făcut măsurarea. Când ne referim la energia totală eliberată
denumirea proprie este aceea de magnitudine bolometrică. Aceasta se calculează însumând
magnitudinea absolută vizuală cu Corecția Bolometrică:
M bol=M V +BC.
Corecția Bolometrică este necesară deoarece stelele foarte fierbinți emit în special
radiație ultravioletă, în timp ce stelele foarte reci emit în special radiație infraroșie (în acord
cu legea lui Planck):
BC=M bol −M V .
9) Corespunzător temperaturii efective a suprafeței sale,
T eff , fiecare stea este un
emițător electromagnetic, de la ea plecând unde electromagnetice cu diferite lungimi de undă.
Intensitatea radiației emisă de stea (energia emisă de stea în unitatea de timp, prin unitatea de
suprafață, pentru unitatea lungimii de undă), în acord cu legea lui Planck, este:
2
2hc hc/kλT eff )−1 J
I ( λ )= 5 ( e −1 ; ⟨I ( λ ;T eff ) ⟩ IS = ;
λ s⋅m 2⋅m
hc/kλT eff
e >> 1 ;
2 hc 2 −hc /kλT eff
I ( λ ;T eff ) = 5 e .
λ
Graficele funcției pentru diferite valori ale temperaturii efective (graficele curbelor
corpurilor negre), sunt reprezentate în desenul din figura 7.
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

Fig. 7

Printre radiațiile electromagnetice emise de o stea (cu lungimi de undă cuprinse în

întregul spectru al undelor electromagnetice), a cărei temperatură efectivă la suprafața sa este
T eff , există o radiație, pentru a cărei lungime de undă intensitatea radiației emisă de stea
este maximă.
În aceste condiții, rezultă:
2hc 2 hc/kλT eff −1
I ( λ )= (e −1 ) ;
λ5
2 hc/ kλT eff
dI ( λ ) 10 hc 2 2hc e hc
=− + ¿ 2 =0 ;
dλ λ (e
6 hc /kλT eff
−1 ) λ ( e
5 hc /kλT eff
−1 )
2
kλ T eff
hc / kλT eff
e hc hc
⋅ =5 ; =x ;
( e eff −1 ) kλT eff
hc / kλT
kλT eff
xe x
=5,
e x−1
reprezentând o ecuație transcendentă, din a cărei rezolvare, folosind metoda aproximării,
rezultă:
hc hc
x=4 .965= ; λ= =λ ;
kλT eff 4 . 965⋅kT eff m
hc
λm T eff= ;
4 . 965⋅k
−34 −23 −1 8 −1
h=6 .6249⋅10 Js; k=1. 38⋅10 JK ; c=3⋅10 ms ;
6 .6249⋅10−34 Js⋅3⋅108 ms−1
λm T eff= −23 −1
≈3⋅10−3 m⋅K=C ;
4 .965⋅1. 38⋅10 JK
λm T eff=C ,
reprezentând legea deplasării maximului intensității radiației emisă de o stea (legea deplasării
a lui Wien).
 Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică
Etapa Națională 2017 Olimpiada DE
astronomie şi
Analiza de date -Seniori astrofizică

Corespunzător acestei legi, maximul intensității radiației emisă de o stea, cu

temperatură efectivă din ce în ce mai mare, se deplaseză spre lungimi de undă din ce în ce mai
mici, așa cum indică desenul din figura 7.

10) Neglijând extincția interstelară a radiațiilor, pentru stele apropiate (de exemplu, stele din
interiorul Căii Lactee), se poate calcula magnitudinea absolută a unui astru, cunoscând magnitudinea
sa aparentă și distanța dintre observator și astru:

m m
M=m+5 −5 ⋅log|Δ ( pc )|; |Δ ( pc )|=10 0,2 ( m−M +5 ) ,

Δ
unde ( pc ) este distanța dintre stea și observator, exprimată în parseci (1 pc = 206265 AU, sau 1 pc

= 3.2616 light years). În acest caz radiațiile observate nu sunt deplasate semnificativ spre sectorul
roșu al spectrului electromagnetic.

Pentru stele aflate la distanțe foarte mari (de exemplu, stele din afara Căii Lactee), se poate
calcula magnitudinea absolută a unui astru, cunoscând magnitudinea sa aparentă și luminozitatea
distanței dintre observator și astru:

M=m+5−5⋅log|D L ( pc )|; D L ( pc )=10[ ( m−M ) /5 ]+1 ,

D ≠Δ
unde L ( pc ) ( pc ) este luminozitatea distanței (luminosity distance), exprimată în parseci. În
acest caz relația dintre magnitudinea absolută și magnitudinea aparentă este complicată, deoarece
radiațiile observate sunt deplasate spre sectorul roșu al spectrului, în acord cu efectul Doppler, sunt
afectate de curbura spațiu-timp și de dilatarea timpului.

Pentru obiecte cosmice apropiate (de exemplu, stele din interiorul Căii Lactee), distanța

luminozității,
D ,
L este aproape identică cu distanța reală Δ dintre observator și astru,
deoarece spațiu-timp în interiorul Căii Lactee este aproape Euclidian.

√
L L
F= ; D L= .
Distanța luminozității rezultă din relația: 4 πD2L 4 πF
Rezultate

a)

Steaua κ Velor β Sirius Procyon Sun Steaua lui

punctaj um Tauri A A Barnard
(Markeb) (Elnath)
Paralaxa anuală 6.05 24.89 379.2 286.05 - 549.3
¿
p ( 10 arcsec)
−3

Distanța la Soare
¿ 1
1 punct |Δ ( pc )|= ¿ 165.28 40.17 2.63 3.49 - 1.82
|p( arcsec |)
Δ¿ (pc)
Extincția Interstelară 0.20 0.08 Neglija- Neglija- - Neglija-
în Banda V,
A V , (mag) bilă bilă bilă
0 .2⋅A abs
1 punct 10 1.1 1.04 1 1 - 1
Paralaxa anuală
0 .2⋅A abs
¿
|p( arcsec)|=|p( arcsec)|⋅10 6.655 25.88 379.2 286.05 - 549.3
2 puncte
−3
p ( 10 arcsec)
Distanța la Soare
1
1 punct |Δ ( pc )|= 150,26 38.63 2.63 3.49 1 AU 1.82
|p( arcsec |)
Earth
Δ
(pc)
Distanța la Soare
¿
|Δ ( pc |)
|Δ ( pc )|= 0. 2⋅A 150.25 38.62 2.63 3.49 - 1.82
10 abs

Δ (pc)
2 puncte Coeficientul distanței
 ¿
μ=−5⋅log|p (arcsec )|−5− AV 5.89 2.93 -2.89 -2.28 -31.57 -3.69
μ (mag)
Coeficientul distanței
¿
μ=5⋅log|Δ ( pc )|− A V −5 5.89 2.93 -2.90 -2.28 -31.57 -3.69
μ (mag)
b)
Steaua κ Veloru β Sirius Procyon Sun Steaua lui
punctaj m Tauri A A Barnard
(Markeb) (Elnath)
Coeficientul distanței
μ (mag) 5.89 2.93 -2.89 -2.28 -31.57 -3.69
Magnitudinea aparentă 2.46 1.68 -1.47 0.34 -26.73 9.54
¿
vizuală V, m (mag)
Extincția Interstelară 0.20 0.08 Negli- Negli- - Negli-
în Banda V,
A V , (mag) jabil jabil jabil
Magnitudinea aparentă
vizuală V, 2.26 1.6 -1.47 0.34 -26.73 9.54
1 punct ¿
m=m −A abs ; m (ma
g)
Magnitudinea Absolută
1 punct Vizuală, M=m−μ , -3.63 -1.33 1.42 2.62 4.84 13.23
M V (mag)
c)
Steaua κVelo β Sirius Procyon Sun Steaua lui
rum Tauri A A Barnard
punctaj
(Markeb (Elnath)
)
Magnitudinea Absolută Vizuală,
M=m−μ -3.63 -1.33 1.42 2.62 4.84 13.23
M V (mag)
 Indicele de culoare ( B−V )¿ -0.14 -0.06 +0.01 +0.40 +0.65 +1.74
(mag)
Extincția Interstelară 0.20 0.08 Negli- Negli- - Negli-
în Banda V,
A V , (mag) jabil jabil jabil
Gradul de înroșire
Extincția selectivă Negli- Negli- Negli-
2 puncte E B−V (mag) 0.0625 0.025 jabil jabil - jabil
AV
E B−V =
3.2
Indicele de culoare ( B−V )
-0.2025 -0.085 +0.01 +0.40 +0.65 +1.74
2 puncte (mag)
¿
( B−V )= ( B−V ) −EB−V
Temperatura efectivă 13616 11270 9936 6854 5750 3450
1 punct T eff=f ( B−V )
1 punct λm (nm) 220 266.19 301.93 437.70 521.73 869.56
Raza
9.1
RS 4.6
RS 1.711 2.048 1.0 0.15 la 0.20
(Raze Solare) RS RS RS RS
Magnitudinea Bolometrică
2 puncte Absolută
M bol (mag)
M bol =−5⋅log R−10⋅logT eff +86. 55 -3.79 -1.48 +1.21 +2.02 4.64 11.09 la 15.47
Luminozitatea Totală
(Luminozități Solare)
log
LStar
=
M bol,Sun−M bol,Star 2350
277
LSun 23
LSun 11
LS 1.00
0.002
LSun
2 puncte LSun 2.5 LSun la
LStar ( M bol,Sun−M bol,Star ) /2. 5
=10 0.00005
LSun
LSun
Corecția Bolometrică -2.14
1 punct BC pentru banda V -0.16 -0.15 -0.2 -0.6 -0.20 la
BC=M bol−M V 2.24