Tratamente naturale la rosii

Una dintre cele mai populare culturi in Romania este fara indoiala cea de tomate. In
mediul rural, aproape ca nu exista o gospodarie care sa nu aiba macar cateva fire de rosii.
Cu toate acestea, cultura de tomante poate deveni una extrem de dificila daca este atacata
de boli si daunatori. Pentru a veni in sprijinul fermierilor, va oferim cateva sfaturi de la
Vali Cucu, unul dintre cei mai cunoscuti legumicultori din tara, cu o experienta de peste 30
ani.

„Reteta pe care eu o folosesc si care ma ajuta mereu are la baza urmatoarele componente:
200 grame de Coada calului, 200 grame de usturoi zdrobit, 100 grame de zahar, 100 grame de
ardei iute, 100 grame de bicarbonat de sodiu, 2 linguri de sapun lichid sau ras si lasat la inmuiat,
tutunul de la doua tigari, 100 grame de pelin, 100 grame de rostopasca si 1 litru de lapte. Toate
ingredientele se pun la fiert in 5 litri de apa, se fierbe 5-10 minute, se lasa apoi la racit, se
strecoara, dupa care se adauga laptele”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, legumicultorul Vali
Cucu.

Tratamentul este recomandat sa se realizeze o data la 7-10 zile, din a doua saptamana de
la plantare. De asemenea, legumicultorii sunt sfatuiti sa nu pastreze solutia mai mult de 48 ore.

„Folosit preventiv, acest tratament da rezultate in proportie de 80%. Nu exista tramante

care sa fie eficiente si sa aiba un randament de 100%, mai ales in anii foarte dificili. Cu toate
acestea, eu fac acest tratament o data la 7-10 zile si nu pastreze solutia mai mult de 48 ore. Am
observat ca plantele cresc mult mai viguros, fructifica mai bine”, ne-a mai spus Vali Cucu.

Componentele retetei nu sunt alese la intamplare, fiecare avand un rol important in protectia
plantelor. „De exempplu, Coada calului actioneaza ca un antibiotic, usturoiul si ardeiul ca un
insecto-acaricid, zaharul se pune pentru a se lipi substanta de planta, laptele previne mana. De
precizat ca se folosesc substante uscate. In cazul in care folosim plante in stare verde, cantitatea
se multiplica de 5-6 ori. Tratamentul eu il folosesc la toate legumele din gradina, la rosii, ardei,
gogosar si la vinete”, explica legumicultorul din Neamt.

O alta substanta folosita des de legumicultorul Vali Cucu este si maceratul de urzica, acesta fiind
folosit ca un ingrasamant radicular. „Urzica o lasam la macerat 6-7 zile, trebuie sa avem grija
pentru ca degaja un miros puternic. La 100 litri pun un brat de urzici, las cam 7-10 zile la
fermentat, dupa care pun cam 200-300 ml la fiecare planta. Am testat acest lucru si pot spune ca
se vede diferenta”, sustine legumicultorul.

Inca o reteta pe care Vali Cucu vrea sa o incerce in viitorul apropiat este una destinata tratarii
rasadurilor. „Am auzit din trei locuri diferite de o reteta veche de tratare a rasadurilor. Precizez
insa ca nu am testat-o, asa ca nu ma pot pronunta daca e buna sa nu. Din cate am inteles, se pune
niste balegar uscat intr-o afumatoare pentru albine si se afuma rasadurile. Le da o rezistenta
extraordinara. Vreau sa incerc pe un lot experimental, sa ma conving”, spune Vali Cucu.
Un alt aspect important este ca fermierul sa tina cont de momentul optim de punere a rasadurilor,
pentru a lasa planta sa se dezvolte continuu, fara intreruperi. Pentru solarii, rasadurile ar trebui
puse dupa 20 ianuarie, nu mai devreme. Pentru camp se recomanda undeva dupa 10-15 februarie.
Alte aspecte importante sunt legate de irigare, actiune care trebuie realizata in cantitati moderate,
daca dorim sa pastram aroma tomatei. Pe de alta parte, o irigare mai puternica va mari productia,
insa gustul va avea de suferit.

Iluminatul este si el important, iar fermierii trebuie sa aiba in vedere ca tomatele coapte artificial,
mai ales toamna, tind sa isi piarda gustul bun. Totodata, o atentie deosebita trebuie oferita si
depozitarii. In locurile sub 12 grade celsius, substantele aromatice din tomate tind sa nu se mai
dezvolte.

Vali Cucu, din judetul Neamt, a reusit sa stranga, in mai bine de 30 de ani de activitate, peste 200
de soiuri vechi de legume, pe care le multiplica in gradina sa de circa 800 de mp. Ceea ce parea
la inceput o simpla pasiune, izvorata si din dorinta de a pastra soiurile pe cale de disparitie, s-a
transformat in prezent intr-o adevarata munca de multiplicare a semintelor, data fiind cererea tot
mai mare a tomatelor de altadata, pline de gust.