Nasterea

CUPRINS
Abrevieri…………………………………………………………..................pag.2
Argument/Memoriu explicativ………………...……………………………..pag.3
Capitolul I.
Noţiuni de anatomie și fiziopatologie a aparatului genital feminin ..………..pag.5
Capitolul II. Planuri de îngrijire în naşterea naturală
Cazul nr. 1……………………………….……………………………pag.18
Cazul nr. 2………………………………..…………………………...pag.32
Cazul nr. 3………………………… ……………...............................pag.45
Capitolul III.
Concluzii……………………………………………………………...pag.58
Bibliografie………………………………..……………………..…...pag.60
Anexe:
Demers de îngrijire
Nevoile fundamentale ale Virginiei Henderson
Planșe
ABREVIERI
 D.U.M= ultima menstruaţie

 D.P.N=data probabilă a naşterii
 P.M.F.=primele mişcări fetale
1
 B.C.F.=bătăile cordului fetal
 M.I.= membrane intacte
 Av.=avorturi
 N.=naşteri
 1.5= occito- iliacă stângă
 Î.U.= înălţimea uterului
 A.= circumferinţa abdominlă
 V.= intravenos
 i.m.= intramuscular
 T.A.=tensiune arterială
 R.= respiraţia
 S.N.C.= sistemul nervos central
 f.= fiolă
 Hb.=hemoglobină
 T r.=trombocite
 L.= leucocite
 H.T.A.= hipertensiune arterială
 P.= problemă
 E= etiologie
 S.= simptom
Moto: „Faptul că ai un pian nu te face pianist,

dar naşterea unui copil sigur te face părinte”
(Michael Levin)
MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Dacă nu se poate vorbi despre un istoric al nașterii, se poate vorbi în schimb de o evoluție
a nașterii, a cunoașterii acestui proces și al celor legate de el.
2
Nașterea este considerată ca și sarcina un miracol, atunci când apare o nouă ființă care
împlinește visul unui cuplu, transformând-ul în familie și aduce în viața unei femei o experiență
de neuitat.
Numeroase sunt cuplurile care încearcă nașterea unui copil, fără să se intervină
medicamentos sau chirurgical, apelând din ce în ce mai des la metode naturale de combatere a
durerii și de dirijare a travaliului precum: controlul respirației, meditația, suportul emoțional
oferit de rude și de personalul medical. Este de preferat dispensarizarea parturientei, pentru
evitarea complicațiilor neprevăzute care ar putea transforma un proces fiziologic într-un
eveniment nefericit atât pentru făt cât și pentru mamă. Asistenta medicală și moașa reprezintă
pentru gravidă un ajutor important în satisfacerea nevoilor perturbate de care acesta depinde, un
sprijin moral, un intermediar trimis de Dumnezeu, căci numai prin Dumnezeu omul reușește în
toate!
Nursing – ul este un concept modern de îngrijire, contribuie la educaţia medicală prin
care asistenta medicală are o obligaţie etică şi responsabilitate de a ajuta să ofere beneficiarilor
de îngrijiri asistenţă medicală individualizată, completă şi continuă.
La Școala Postliceală Sanitară, am efectuat două stagii în secţia Obstetrică. În timpul
cursurilor, mi-am însuşit noţiuni despre îngrijirea gravidei la termen în timpul naşterii, despre
simptomatologie, diagnostic şi tratament şi am efectuat tehnici de îngrijire a pacientelor cu
acest diagnostic. Participând la îngrijirea lor, m – am implicat mai mult în îngrijirea gravidei
la termen în timpul naşterii, motiv care m – a determinat să – mi aleg ca temă pentru diplomă,
îngrijirea, a 3 femei cu naștere normală, pentru realizarea acestei lucrări de diplomă, pe care le
voi prezenta în continuare…
Ca mamă a doi copii sănătoși, am traversat acest eveniment al nașterii de două ori și
aceasta m –a motivat să –mi aleg ca temă pentru proiect acest subiect al nașterii normale.
” O femeie dacă nu a devenit mamă nu este completă ca ființă umană.”
3
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Aparatul genital feminin este alcătuit din:

 organele genitale interne: reprezentate de ovar, trompa uterină, uter şi vagin - sunt
localizate în micul bazin
 organele genitale externe: reprezentate de vulvă.
Ovarul
 este glanda sexuală feminină cu rol în maturarea ovulelor şi în secreţia hormonilor sexuali.
 ovarul este un organ pereche şi simetric
 ovarele sunt situate în micul bazin, în fosele ovariene, de-o parte şi de alta a uterului şi a
rectului, sub originea vaselor iliace interne şi externe
 ovarele au formă variată, în funcție de vârstă. la femeia adultă are forma de ovoid turtit, cu
diametrul mare de 3-5 cm
 culoarea ovarului este roşie - cenușie; până la pubertate suprafața lui este netedă, în
perioada de fertilitate acesta prezintă mici reliefuri date de prezența unor vezicule mari pline cu
lichid, numite foliculi; la femeile mai în vârstă, suprafața ovarului este brăzdată de cicatrice
provocate de involuția corpilor galbeni, care îi dau acestuia aspectul de sâmbure de piersică
 ovarul prezintă două fețe, două margini și două extremități
 are o structură glandulară polimorfă, având elemente exo și endocrine
4
 în secțiune, prezintă la exterior un epiteliu, apoi o zonă numită corticală, în care se află
formațiuni foliculare în diverse stadii de dezvoltare și zona medulară, cu o importanță fiziologică
mai redusă decât corticala
 vascularizația arterială a ovarului este dată de artera ovariană și artera uterină
 venele urmează același traseu, dar în sens invers și se termină o parte într-o venă ovariană ce
se varsă în vena cavă inferioară la dreapta și în vena renală stânga la stânga și o parte spre venele
uterine
 limfaticele merg spre ganglionii pre și latero -aortici, la stânga și pre și latero-cavi la dreapta
 nervii ovarului sunt vegetativi și provin din doua surse: plexul ovarian și plexul hipogastric.
Tuba uterina (trompa uterina ale lui Fallope):
 este un conduct musculo-membranos lung de 12-14 cm și se întinde de la ovar până la uter
 rolul trompei este de a conduce ovulele de la suprafaţa ovarului până în cavitatea uterina și a
spermatozoizilor din aceasta cavitate în lumenul trompei unde are loc fecundaţia
 sunt în număr de două, dreapta și stânga și se dispun transversal de la uter la extremitatea
uterină a ovarului, după care urcă aproape vertical de-a lungul marginii anterioare a ovarului,
se încurbează și ajung pe marginea liberă a acestuia
 forma lor - asemănătoare unei trompete, având extremitatea uterină îngustată, iar cea
ovariană lărgită.
Uterul:
 este un organ cavitar, nepereche, în formă de pară interpus între trompele uterine și vagin; el
se află în partea mediană a cavităţii pelviene, între rect și vezica urinară
 este fixat în poziţia sa fiziologică prin ligamente are o anumită mobilitate, putându-se deplasa
în toate direcţiile (înainte, înapoi, în sus și lateral)
 prezintă:
1 fundul uterului - o extremitate superioară
2. corpul se continuă cu colul prin intermediul unui segment scurt și strâmt numit istmul uterului
3. colul uterin - extremitate inferioară care în raport cu inserţia vaginului are o porţiune
supravaginală (scurtă, circa 15-20 cm lungime), situată deasupra inserţiei vaginului și alta
intravaginală, aşezată dedesuptul acestei inserţii
 se învecinează anterior cu baza vezicii urinare, posterior cu peritoneul și rectul pelvin, iar
lateral cu artera uterină, venele satelite și cu o anumită porţiune din uter
 porţiunea vaginală are forma de trunchi de con, cu dimensiuni variabile: anterior 6 mm,
posterior 15-18 mm
 grosimea colului este de 25 mm, iar consistenţa sa este dură, cartilaginoasă, consistenţa
devine moale în cursul sarcinii
 în partea inferioară colul prezintă un orificiu cu formă diferită (rotundă la femeile nulipare,
de fantă la femeile multipare).
5
 faţă de vagin, colul intră în acesta prin peretele anterior al acestuia, astfel încât este poziţionat
ca un ou pus strâmb într-un pahar
 vascularizaţia uterului este asigurată de artera uterină, iar venele se varsă în plexurile uterine
 inervaţia uterului provine din plexul hipogastric inferior din perechile 3 și 4 de nervi sacraţi,
din simpaticul sacrat și plexul utero-ovarian.
Vaginul:
 este organul copulaţiei la sexul feminin și serveşte la evacuarea produsului de concepţie cât și
a sângelui menstrual
 este un conduct musculo-membranos lung de la 4 – 14 cm care se întinde de la uter la vulvă
și prezintă un perete anterior scurt de 7 cm (vine în raport cu fundul vezicii urinare și cu
uretra), un perete posterior de 9 cm (cu rectul), pereţii laterali și extremitatea superioară și
inferioară
 se fixează superior pe colul uterin și formează cu acesta un unghi, deschis anterior, cu o
valoare de 100-110 grade.
 direcţia vaginului în poziţie verticală este oblică și postero-anterioară, formând cu orizontala
un unghi de 65-70 grade
 în stare de vacuitate, vaginul este turtit anteroposterior, peretele anterior și posterior vin în
contact unul cu altul, iar extremitatea sa superioară rămâne mulată pe colul uterin
 are un calibru neuniform fiind strâmt la extremitatea sa inferioară, se lărgeşte treptat superior,
unde atinge dimensiuni de 2 cm
 este turtit, transversal - în partea inferioară și anteroposterior în partea mijlocie și superioară
 orificiul inferior al vaginului face comunicarea între acest organ și organele genitale externe.
 la virgine vaginul este separat de vulvă printr-o membrană, numită hymen, care este un
repliu mucos incomplet aşezat orizontal, caracteristic speciei umane cu forme şi tipuri
variabile; himenul prezintă doua feţe: una vulvară netedă, și alta vaginală neregulată și o
margine aderentă, care este separată de labile mici printr-un şanţ circular, numit nimfo-
himenial sau vulvo-himenial, în care se deschid canalele glandelor lui Bartholin; după o
naştere naturală, rupturile devin mai profunde, lobulii himeniali fiind înlocuiţi de tuberculi
neregulaţi, numiţi carunculi multiformi
 vascularizaţia: vaginul este un organ puternic vascularizat, arterele care îl irigă provenind
din: artera iliacă, artera uterină, artera vaginală lungă, artera vezico vaginală și vezicală
inferioară; venele vaginului se varsă în vena iliacă internă
 inervaţia: de către nervii vaginului care provin din plexul hipogastric inferior.
Organele genitale externe:
Vulva este denumirea sub care se descriu formaţiunile genitale externe feminine şi prezintă doua
repliuri tegumentare numite labile mari, doua repliuri mai mici, labile mici sau nimfele, o
deschizătură anteroposterioară numită fantă vulvară
Labiile mari sunt două repliuri anteroposterioare, simetrice care prezintă:
6
 faţă laterală, cutanată, pigmentată, cu fire de păr și glande sebacee, mărginită lateral de şanţul
genito - femural care o separă de coapsă;
 faţă medială, lipsită de fire de păr, umedă ce corespunde fantei mediane și şanţului
interlabial, care o separă de labile mici;
 margine inferioară, prevăzută cu fire de păr, ce delimitează cu cea de partea opusă fanta
genitală
 margine superioară sau baza, aderentă la ramurile ischio-pubiene;
 extremitate anterioară, care se îndreaptă, numită muntele lui Venus, unde se uneşte cu cea de
partea opusă și formează comisura anterioară;
 extremitate posterioară, care se uneşte cu partea opusă –alcătuieşte comisura posterioară
 structural, labile mari sunt alcătuite din:
 piele, de culoare închisă, prevăzută cu glande sebacee și sudoripare;
 dartos, alcătuit din fibre musculare netede, mai bine reprezentat în partea superolaterală;
 pendicul adipos care, în partea superioară se organizează sub forma unui dop grăsos, la
nivelul inserţiei ligamentului rotund al uterului;
 celuloasă, alcătuită din fibre conjunctive și elastice, în care ajung fibrele musculare ale
ligamentului rotund și canalul lui Nuck.
Labiile mici sau nimfele sunt două repliuri orientate anteroposterior, care prezintă:
 faţă laterală în raport cu labile mari;
 faţă medială care delimitează vestibulul vaginal;
 margine superioară ce corespunde bulbului spongios al vaginului;
 margine inferioară liberă;
 extremitate posterioară, care delimitează cu comisura labială posterioară o depresiune,
numită foseta naviculară, sau foseta vestibulului vaginal, precum și o extremitate anterioară,
care se dedublează și alcătuieşte prepuţul clitoridian și frâul clitorisului
 structural, labile mici sunt alcătuite dintr-un repliu de tranziţie de la piele spre mucoasă, cu
un derm puţin bogat în ţesut conjunctiv.
Clitorisul – este un organ erectil feminin, a cărui origine se materializează prin două rădăcini,
numite rădăcinile clitorisului, care se inseră pe ramurile ischiopubiene, în jumătatea lor antero-
superioară
 de aici cele două rădăcini se îndreaptă ascendent și anterior, unde se unesc și formează corpul
clitorisului, care se cudează anterior și se termină printr-o formaţiune rotunjită numita
glandul clitorisului
 structural, clitorisul este alcătuit din: piele, celuloasa, fascia clitorisului, ligamentul
suspensor, precum și din organele erectile, reprezentate de corpul cavernos al clitorisului -
drept și stâng
NAŞTEREA NATURALĂ LA TERMEN
7
Definiţie: naşterea normală sau eutocică reprezintă expulzia fătului pe căi naturale în prezentaţie
craniană, longitudinală şi pelvină a unui făt care a ajuns la termen
Diagnosticul clinic pozitiv - se bazează pe elemente furnizate de prezenţa uterului gravid şi a
fătului în cavitatea uterină, fiind în marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine
 interogatoriul precizează o amenoree de peste 28 de săptămâni, mărirea progresivă de volum
a abdomenului, prezenţa mişcărilor fetale
 inspecţia sânilor se constată: pigmentarea areolei primare, schiţa de areola secundară,
tuberculii Montgomery, reţea venoasă Haller evidenta; se va aprecia conformaţia mamelonului în
vederea procesului de lactaţie
 inspecţia la nivelul abdomenului - evidenţiază mărirea sa de volum în totalitate, linia
mediană pigmentată, prezenţa vergeturilor pe flancuri şi pe coapse, deplisarea cicatricei
ombilicale şi mişcările active ale fătului
 organele genitale externe prezintă o pigmentare accentuată a tegumentelor, culoarea violacee
a mucoasei vulvovaginale
 la nivelul membrelor inferioare putem constata la inspecţie prezenţa edemelor sau a varicelor
 palparea sânilor va aprecia consistenţa glandulară a acestora, iar la exprimarea mamelonului
apariţia colostrului
 palparea abdomenului - evidenţiază caracterele uterului gravid şi ale fătului în interiorul
său; se efectuează o palpare superficială care constată o formaţiune ovoidală, contractilă,
păstoasă, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori; vom aprecia cu ajutorul panglicii
metrice dimensiunile uterului gravid (la termen înălţimea fundului uterin este de 35-36 cm)
 palparea profundă se începe în regiunea hipogastrică şi are drept scop evidenţierea polilor
fetali; în 96 % din cazuri în hipogastru se percepe o formaţiune dură, rotundă, regulată, mobile -
polul cefalic al fătului; la fundul uterin se constată o formaţiune mai neregulată, de consistenţă
inegală - polul pelvin; într-unul din flancuri se va palpa un plan dur, convex care leagă cei doi
poli - spatele fetal, în flancul opus se găsesc părţile mici fetale
 acultaţia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical; focarul de intensitate maximă a
BCF- urilor are un sediu fix, la jumătatea distanţei dintre spina iliacă antero-posterioară şi
ombilic, de aceeași parte cu spatele fetal
 la examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală se constată colul de consistenţă
moale în totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune în evidenţă prezentaţia; nu
se pune problema unui diagnostic diferenţial.
Diagnostic diferenţial: - se face cu un fibrom uterin gigant sau un chist ovarian voluminos.
Metode paraclinice de diagnostic pozitiv:
 fonocardiografia (înregistrează frecventa şi ritmul cordului fetal)
 ultrasonografia
 examenul radiologic (permis numai după 36 săptămâni, din cauza riscului de iradiere)
8
 analize de laborator: investigaţii: VDRL, examenul sumar de urina, examenul secreţiei
vaginale, testul HIV
 ecografie abdominala.
Mecanismul naşterii:
 naşterea se desfășoară de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade'' sau ,,fazele''
naşterii.
 travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare este de 6-8 ore.
Pretravaliu - prezintă următoarele simptome:
 contracţii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea
 scade presiunea în etajul abdominal superior şi creste în pelvis;
 eliminarea, uneori, a dopului gelatinos pătat de sânge;
 colul moale se scurtează şi devine permeabil la deget;
Travaliul propriu-zis începe odată cu apariţia contracţiilor uterine dureroase, ce modifică colul.
Semnele clinice ce anunţă începutul nașterii sunt:
 contracţiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv şi cu modificări ale colului uterin;
 eliminarea dopului gelatinos;
 bombarea membranelor ce solicită orificiul uterin;
Travaliul cuprinde patru perioade:
1. perioada întâi sau de dilataţie cervicală.
 durează 8-10 ore la primipară şi 6-8 ore la secundipară; nu trebuie să depășească 11-12 h
 contracţiile uterine dureroase, iniţial la 10-15 minute cresc progresiv în frecvenţă, durată şi
intensitate producând neliniște, agitaţie; în urma contracţiilor uterine dureroase, colul se
înmoaie, se scurtează, apoi se şterge, iar dopul gelatinos cu striuri sangvine se elimină
 pereţii colului sunt înglobaţi în segmentul inferior, formând canalul segmento-cervical, ce se
destinde pasiv în urma contracţiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal, formând canalul de
naştere
 marginile orificiului uterin se subţiază, se întind, iar dilataţia orificiului creşte până la 10 cm
formând dilataţia completă
 punga apelor bombează şi membranele se rup la o dilataţie de 6-7 cm
 membranele se pot rupe spontan sau artificial; spontan se pot rupe prematur, înainte ca
gravida să intre în travaliu la o dilataţie a orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele se
rup de către medic la o dilataţie de peste 6 cm; după 6 ore de membrane rupte infecţia
amniotică este probabilă, iar după 24 de ore este sigură
 după ruperea spontană a membranelor, prezentaţia fătului coboară, luând contact cu canalul
segmentocervical, pe care îl destinde, iar ca reflex se produce descărcarea unei noi cantităţi
de oxitocină
2. perioada a doua sau de expulzie a fătului:
 durează 30-45 minute la primipare şi 15-20 minute la multipare
9
 începe odată cu dilataţia completă, când prezentaţia este coborâta pe planșeul pelviperineal,
cu sau fără ruptura membranelor; contracţiile uterine, la 2-3 minute, durând 40-50 secunde,
devin mai puternice şi cu eficienţă mai mare; după un timp ele se însoţesc şi de contracţii
reflexe ale mușchilor abdominali şi diafragmei, apărând astfel contracţiile uterine expulzive
 fătul este împins, prin canalul de naştere, caudal până la întroitul vulvar
 presiunea exercitată pe planşeul pelviperineal induce reflexul de screamăt, ducând la expulsia
fătului în afara canalului de naştere.
3. perioada a treia sau de delivrenţă a placentei şi anexelor fetale durează 30 minute în
medie.
4. perioada a patra sau postpartum imediat - cuprinde primele 24 de ore după naştere şi
delivrenţă, când se consolidează hemostaza; supravegherea lăuzei este obligatorie; travaliul
se încheie odată cu expulsia placentei şi consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitală, ce trebuie străbătută de produsul de concepţie, prezintă: strâmtoarea
superioară (sau intrarea în pelvisul mic), excavaţia (sau conductul), strâmtoarea inferioară (sau
ieşire din pelvis); pentru a trece prin această filieră osoasă, prezentaţia execută trei timpi
principali sau timpii naşterii: angajarea, coborârea şi dirijarea prezentaţiei; fătul execută şi
unele mișcări suplimentare de orientare, flexie, rotaţie internă şi externă şi înclinare laterală;
mişcările craniului şi ale trunchiului sunt asociate, trunchiul repetând mişcările craniului; cea mai
frecventă prezentaţie este cea longitudinală craniană (96%).
CONDUITA ÎN CURSUL TRAVALIULUI NORMAL
Perioada de dilataţie:
În sala de naştere se urmărește evoluţia travaliului după:
 situaţia dilataţiei colului uterin;
 evoluţia prezentaţiei
 aspectul lichidului amniotic;
 dinamica uterină;
 bătăile cordului fetal;
Totul se consemnează în foaia specială de evoluţie a travaliului (partograma).
Perioada de expulsie:
 începe când prezentaţia apare la vulvă; la apariţia primelor contracţii expulzive, parturienta
se transportă la sala de naştere, așezându-se pe masa ginecologică
 în expulsie se urmăresc: dinamica uterină, progresiunea dilataţiei, starea fătului (BCF- urile)
 se face toaleta vulvoperineală şi se pregăteşte câmpul operator, printr-o dezinfecţie largă
suprapubiană, vulvoperineală, şi a feţei posterointerioare a coapselor, prin badijonare cu
alcool iodat, betadină, septozol
 se izolează zona vulvo-perineală, cu câmpuri şi ciorapi steril, se dezinfectează mâinile şi
medicul se îmbracă steril cu halat, mască şi mănuşi
10
 se explică gravidei modul de coordonare a efortului expulsiv, folosirea presei abdominale,
relaxarea între contracţii
 la apariţia contracţiei uterine, parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmând un efort
expulsiv de 15-30 secunde; va repeta aceasta de 2-3 ori în cursul fiecărei contracţii; în
pauzele dintre contracţii i se administrează oxigen
 expulsia va fi moderată, pentru a se cruţa integritatea țesuturilor moi
 craniul apare lent la orificiul vulvar, degajându-se uşor, după prealabila infiltrare cu
novocaină 1% (60-80 ml) a perineului (dacă este indicată epiziotomia, se decoronează craniul
de perineu
 la apariţia feţei, aspirăm sau ştergem secreţiile buco faringiene, pentru a preveni aspiraţia lor;
ne asigurăm dacă nu există o circulară de cordon pericervical, iar dacă există se secţionează
rapid între două pense, sau dacă este largă, se dă peste cap
 palmele se fixează pe temporo - parietalele craniului fetal şi se face rotaţia externă a craniului
către partea în care a fost occipitalul; tragem în jos, degajând umărul anterior apoi în sus şi
înainte, degajând umărul posterior; după extragerea umerilor, trunchiul şi membrele se
degajează uşor
 fătul se aşează pe masa pregătită special în imediata apropiere; se acordă primele îngrijiri
fătului, dezobstruând cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare;
 cordonul ombilical se ligaturează, cu un fir de nylon sau de mătase, se leagă la 1,5 cm de
inserţia pe peretele abdominal; se face un nod dublu sau un nod cu o ansă deasupra ca un
capişon; suprafaţa secţionată a cordonului se şterge şi se tamponează cu o soluţie antiseptică
(alcool iodat), apoi se observă dacă mai sângerează; se pansează cu o compresă sterilă
suprafaţa de secţiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pansament steril uscat
peste care tragem o faţă
 controlăm dacă nou-născutul nu prezintă malformaţii; se precizează starea nou-născutului
prin indiciile scorului APGAR
 se face profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetiţe şi a vulvitei, cu 2-3 picături de nitrat de
argint soluţie 1%
 se cântăreşte nou-născutul, se arată mamei, după care se trimite în secţia de pediatrie.
Conduita în delivrenţă a placentei (perioada a III- a):

 după naşterea fătului, cordonul ombilical secţionat, prins în pensa Kocher se pune pe un
câmp steril pe abdomenul mamei
 se aşteaptă dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei din vagin poate fi:
 spontană - cu decolarea şi expulzia spontană a placentei şi a anexelor sale, în afara căilor
genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei putând fi reţinute în uter).
11
 normală (fiziologică) naturală - cu decolare şi expulzie spontană până în regiunea cervico-
vaginală, de unde nu se dezlipeşte, apare hemoragia impunându-se o intervenţie activă de
decolare şi extracţie manuală a placentei;
 naturală dirijată prin administrare de ocitocice care decolează rapid placenta
 anormală (patologica), când apar complicaţii
 expulsia normală a placentei se face în trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei,
expulzia placentei din vagin
 dacă nu apare sângerarea, expulzia placentei poate fi așteptată 45 minute - 1ora; placenta
eliminată se examinează cu atenţie; ne interesează forma, culoarea, integritatea lobilor şi a
membranelor, prezenţa infarctelor, locul de inserţie a cordonului ombilical.
Tehnica dirijării medicamentoase a expulsiei placentei:
 se injectează intravenos o substanţă ocitocică uteroton (Oxistin, Syntocinon, Ergomet,
Ocitocin), în momentul degajării capului - la multipare sau a numărului anterior - la
primipare, sau după degajarea capului în prezentaţie pelviană; este obligatorie la marile
multipare cu uter hipoton
 se verifică dezlipirea placentei apăsând podul palmei deasupra simfizei; când cordonul
ombilical nu se ridică odată cu uterul, placenta este dezlipită; se tracţionează uşor pe capătul
prins în pensă, aducându-se placenta la vulvă; se trage în sus şi se elimină la exterior;
placenta se primeşte între palme şi printr-o mişcare de răsucire extragem şi membranele în
totalitate
 dacă gravida pierde sânge sau dezlipirea nu se face după 40-50 minute, se face extracţie
manuală de placenta.
Conduita în perioada de consolidare a hemostazei (perioada a IV-a):
 se urmăreşte integritatea colului, vaginului, perineului.
 se observă dacă s-a contractat uterul.
 se face toaleta externa a lăuzei.
 se pune pansament vulvar steril şi se ţine lăuza în sala 2-4 ore, fiind atent supravegheată
 când cauza pierderilor de sânge este atonia uterina se administrează ocitocice
 dacă hemoragia nu încetează ne gândim la eventuale resturi în uter sau soluţii de continuitate
nesaturate
Lăuzia fiziologică imediată postpartum:
 este perioada ce urmează după naştere, după expulsia placentei din cavitatea uterina şi
durează 2-4 ore, caracterizată prin revenirea organismului matern la echilibrul din stare de
negraviditate
Fenomenele care au loc în aceasta perioada sunt:
 contracţiile uterine;
 retracţia uterina;
 hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de inserţie a placentei;
12
 aceste fenomene determina modificarea formei şi consistentei uterului, care devine globulos
şi dur, formând globul de siguranţa Pinard.
Conduita: în primele 2-4 ore ale lehuziei imediate
 femeia rămâne la sala de naştere, supraveghindu-se clinic starea generală, tensiunea arterială,
pulsul, curba termică, prevenirea apariţiei complicaţiilor hemoragice
 prin inspecţia şi palparea uterului se apreciază forma şi consistenţa sa
 prin inspecţia organelor genitale externe şi a pansamentului steril vulvar, se observă
cantitatea de sânge eliminată la nivelul cailor genitale (sângerarea fiziologică în aceasta
perioadă este de 250-300ml)
CAZ I
PLANURI DE NURSING ÎN NAŞTEREA NATURALĂ
CULEGEREA DATELOR: P.C.

SEX: F
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 15.02.1989
LOCUL NAŞTERII: localitatea Piatra Neamţ, str. 1Decembrie 1918, bl G2, ap 32, judeţul
Neamţ
OCUPAŢIA: salariat – operator P.C.
NIVEL DE INSTRUIRE: facultate
NUMĂR ÎNREGISTRARE F.O. 36021 Obstetrica – Ginecologie: 02191
DATA INTERNĂRII: 04.01.2014, ora 2140
DATA EXTERNĂRII: 06.01.2014, ora 1230
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I.G. I.P SARCINA 35 SĂPTĂMÂNI.
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: I.G. I.P SARCINA 35/36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU ÎN
PREZENTAŢIE CRANIANĂ
DIAGNOSTICE SECUNDARE LA EXTERNARE: ANEMIE SECUNDARĂ
MOTIVELE INTERNĂRII: - dureri pelvine
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE : neagă, grup sangvin AII Rh +
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: menarha la 17 ani, cicluri de tip regulat la 28
-30 de zile, flux regulat, avorturi=0, naşteri=0
fără importanţă
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: consumă cafea 3 ceşti/zi, fumează 1 pachet ţigări/zi, alcool – nu
consumă
STARE CIVILĂ : căsătorită
13
NAŢIONALITATE: română
ALERGII: nu se ştie alergică la medicamente
ISTORICUL BOLII: Ultima menstră – 03.05.2013; controale – 7; data probabilă a nașterii –
07.02.2014.
Pacienta afirmă că a fost luată în evidență la medicul de familie din luna a- V-a de sarcină. A
efectuat analizele recomandate. pacienta se prezintă în serviciul de urgență OG. cu ambulanța,
acuzând dureri pelvine dureroase. Se decide internarea pentru investigații și conduită.
Observare iniţială: TA= 100/50 mm, AV= 92 b/min., R=20r/min., G=87 kg, Î=1,62 m, igienă
corespunzătoare, postura decubit lateral, îşi schimbă des poziţia din cauza CUD de intensitate
moderată, tegumente palide, la inspecţia sânilor se constată pigmentarea areolei mamare, la
nivelul abdomenului se constată mărirea sa în volum, linia mediană pigmentată, mişcări active
ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse şi flancuri
Investigaţiile pacientei:
 Control ginecologic – tuşeu vaginal la internare şi pe parcursul travaliului
 Ecografie abdominală – prezentaţie craniană
 BCF - prezente
EXAMENE DE LABORATOR:
Analize recoltate Valori obţinute Valori normale
Hb. 9,9g/dl 12 - 15g/dl
Ht. 37 0/0 46 0/0
INR 1 8 – 14
AP 60 0/0 75 –100 0/0
Leucocite 4,2 x03µ/L 4 – 10 x03µ/L
Trombocite 270 x03µ/L 150 – 400 x03µ/L
Grup sanguin AII Rh+
Uree sg. 49 mg/dl 20 – 40 mg/dl
Glicemie 99 mg/dl 0,80 – 1,20 mg/dl
Creatinină 1,08mg/dl 0,6 – 1,20mg/dl
TRATAMENT:
 Algocalmin – 2f
 Lidocaina 1 0/00 – 2 f
NEVOIA PROBLEMA OBIECTIV
N1 - contracţii uterine dureroase, 1= gravida să suporte mai uşor durerile de

anxietate travaliu, să fie echilibrată fizic şi psihic
- risc de complicaţii şi infecţii 2= posibil risc de a contacta infecţii
nosocomiale intraspitaliceşti
14
N2 - dificultate în respirație și gravida să prezinte funcţiile vitale (TA. AV. R.)
modificării circulatorii în limite normale
N3 - postură inadecvată gravida să aibă o bună postură
N4 - dificultate în a – şi acorda să prezinte tegumente şi mucoase curate şi

îngrijiri de sănătate şi igienă integre
- risc de rupere musculară la prevenirea rupturilor musculare în zona
nivelul perineului musculară dintre vagin și anus
N5 - eliminare inadecvată normalizarea micţiunilor şi controlul diurezei
expulsia fătului şi a placentei
- incapacitatea de a expulza
N6 - dezechilibrul hidroelectrolitic pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic
N7 - comunicare ineficientă gravida să comunice cu echipa de îngrijiri,

obţinerea consimţământului prin semnătura
N8 - deficit de cunoştinţe gravida să fie informată cu privire la momentul
naşterii și a evoluției ulterioare
În urma culegerii datelor, consider că pacienta este dependentă la următoarele nevoi:

1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate şi integre
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
6. Nevoia de a se hidrata şi alimenta
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a învăţa
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1:contracţii uterine dureroase

Etiologie: actul naşterii
Semne şi simptome: disconfort fizic și psihic, contracţii uterine dureroase la 10 min cu durata
de 30 sec, la 5 min. cu durata de 20 sec., la 2 min. cu durata de 4 sec., insuportabile, intense,
agitație
Obiectiv: pacienta să suporte durerile de travaliu
Problema 2: anxietate
Etiologie: necunoaşterea prognosticului travaliului, complicaţiilor
Semne şi simptome: agitaţie, nelinişte, teamă
Obiectiv: pacienta să fie echilibrată fizic şi psihic, diminuarea anxietăţii
Problema 3: risc de complicaţii şi infecţii nosocomiale
Etiologie: manevrelor şi procedurilor tehnico-medicale din timpul naşterii, mediul spitalicesc
15
Semne şi simptome: posibil risc de a contacta infecţii intraspitaliceşti în perioada spitalizării,
risc de apariţiei a complicaţiilor (dilatație incompletă, nedeclanșarea travaliului la termen ) şi
infecţii nosocomiale
Obiectiv: pacienta să nu prezinte complicații, potenţial infecţios şi infecţii nosocomiale în
perioada spitalizării
Intervenţii autonome:
 am asigurat un mediu de protecţie psihică adecvată stării sale generale
 am asigurat curăţenie, igienă, aer curat şi lenjerie în salon
 am comunicat cu pacienta pentru a evalua caracteristica, intensitatea şi sediul durerii
 am supravegheat evoluţia simptomelor şi procesul de desfășurare a actului nașterii
 am pregătit psihic şi fizic pacienta, explicându-i în ce constă tehnicile şi investigaţiile:
radiologie, recoltarea sângelui pentru analizele de laborator, tratamentul, travaliul, expulsia
fătului, epiziotomia, regimul igieno-dietetic
 am administrat medicația prescrisa de medic
 am recoltat produse biologice pentru examen de laborator
 am pregătit materialul și instrumentarul în vederea sterilizării
 am pregătit echipamentul, instrumentarul și materialele sterile necesare intervenției
 am combătut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv
 am prevenit complicaţiile prin urmărirea atentă a gravidei în pretravaliul, am ajutat pacienta
în timpul expulsiei
 am urmărit cu precizie dinamica uterină, notând ritmul, durata și intensitate CUD.
 am calmat pacienta, şi am determinat-o să gândească pozitiv în ce priveşte evoluţia
travaliului și că prin naștere va deveni mamă
 am evaluat stare psihică şi fizică a pacientei
 am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea tehnicilor de îngrijire: dezinfecţia
igienică a mâinilor, tratament medicamentos, recoltare de sânge pentru examene de laborator,
puncţie venoasă, hidratare şi reechilibrare prin adm. de soluţii hidroelectrolitice în perfuzii pe
cale parenterală, am respectat circuitele: septic, aseptic, transportul pacientei de la salon în
sala de naşteri, a lenjeriei, alimentelor, instrumentarului la sterilizare, pentru îndepărtarea
deşeurilor reziduale şi infecţioase, asigurarea curăţeniei şi dezinfecţiei în saloane, sala de
operație, sală de tratamente, purtarea echipamentului de protecţie, evitarea contactului cu
sânge, ţesuturilor şi produse biologice, curăţarea, spălarea, dezinfecţia instrumentarului
Intervenţii delegate:
 am pregătit fizic şi psihic pacienta pentru investigaţiile recomandate: explorare ecografică,
examen cardiologic, recoltare de sânge, şi am acordat îngrijirii în timpul travaliului și
expulsiei fătului și placentei
16
 am administrat conform F.O. Algocalmin– 1f i.m, Ocitocin -1f.
 s- a ameliorat durerea, prin administrare de antalgice conform foii de observaţie
EVALUARE: În urma îngrijirilor acordate şi analgezicilor administrate, pacienta nu a prezentat
posibilitatea de a contracta infecţii nosocomiale și complicaţii, durerea s - a ameliorat, îşi
exprimă nevoile, temerile, înţelege necesitatea expulsiei fătului
2. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Problema 1: dificultate în respirație și modificării circulatorii

Etiologie: contracţiilor uterine dureroase
Semne şi simptome: polipnee R=25r/min., puls tahicardic P=95b/min., hipotensiune arterială TA
=95/65mmHg
Obiectiv: gravida să prezinte funcţiile vitale (TA. AV. R.) în limite normale, adm. de O2,
Intervenţii proprii:
 am poziţionat pacienta în decubit lateral la planul patului
 am identificat problemele de îngrijire a pacientei, monitorizează funcțiile vitale, stabilește
prioritățile pentru planul de îngrijire
 am îndepărtat îmbrăcămintea şi am examinat culoarea tegumentelor şi mucoaselor , feţei,
mişcările pe care le face toracele
 am învăţat pacienta să efectueze exerciţii respiratorii, inspir – expir profund în acelaşi timp
cu expulsia
 am aerisit salonul, am umidificat aerul
 am monitorizat şi am măsurat funcţiile vitale şi vegetative: BCF 140 b/min, TA
=95/65mmHg, AV.=95b/min., R=25, T= 370C, D=250 ml/h şi am notat valorile obţinute în
FO.
 am urmărit cu precizie dinamica uterină, notând ritmul, durata si intensitate CUD
 între contracții am ascultat BCF
 am anunțat imediat medicului anomaliile de dinamica uterină sau modificările BCF
 am supravegheat strict starea şi evoluţia pacientei
 am administrat tratament medicamentos (etiologic, simptomatic, al complicaţiilor) prescris
de medic în FO.
 în timpul travaliului am îmbunătăţit respiraţia prin: administrare de oxigen pe sondă nazală
pentru combaterea hipoxemiei la presiunea de 2 – 3 l/min.
 am montat o branulă în venă şi am instituit la indicaţia medicului perfuzie cu soluţii
macromoleculare şi hidroelectrolitice
 oxigenoterapie
 HSHC – 100 mg – 25mg/doză – 4 doze
 sol. Izotonă – ser fiziologic – 1000 ml, Glucoză – 1000 ml
17
EVALUARE: În timpul travaliului s-a monitorizat: BCF=140b/min. TA= 80/50 mmHg,
AV=100b/min., R=24r/min., T0C=360C, D=1500 ml. În urma naşterii fătului şi expulsiei
placentei, pe perioada spitalizării pacienta a prezentat, respiraţie şi circulaţie normală:
TA=110/70mmHg, AV=80b/min, R=18r/min.
3. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
Problema: postură inadecvată

Etiologie: impusă de CUD, travaliu
Semne şi simptome: dureri în regiunea lombară şi în partea inferioară a abdomenului
Obiectiv: pacienta să aibă o bună postură
 am educat pacienta cu privire la poziţiile pe care trebuie să le adopte
 am așezat gravida pe masa ginecologică când partea prezentaţiei a început să întindă perineul
 am ajutat şi am deservit pacientei în satisfacerea nevoilor fundamentale de dependenţă
 am asigurat suport psihic: am încurajat pacienta şi am îndepărtat sentimentul de neputinţă
 am explicat pacientei: în ce constă necesitatea mişcărilor impuse ale abdomenului în timpul
naşterii, modul de realizare a amplitudinii mişcărilor permise, poziţionarea corectă a corpului
în timpul travaliului
 am îmbunătăţit postura corpului în timpul activităţii (reeducare posturală)
 am minimalizat efectele imobilizării
 am menţinut tonusul muscular şi creşterea toleranţei la efort, explicând-ui cum și când
trebuie să inspire și să expire profund, favorizând expulzia fătului
 administrez: conform FO antalgice – Algocalmin 1f i.m. la nevoie
EVALUARE: Pacienta a fost imobilizată provizoriu pe masa ginecologică până în stadiul final
al naşterii fătului, postpartum a fost deservită în satisfacerea nevoilor dependente, obţinerea
independenţei în satisfacerea nevoilor şi îndeplinirea rolului de mamă.
4. NEVOIA DE A - ŞI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ŞI

INTEGRE
18
Problema 1: dificultate în a – şi acorda îngrijiri de sănătate şi igienă
Etiologie: abdomen mărit de volum, creștere în greutate
Semne şi simptome: imposibilitatea de a-şi acorda îngrijiri, igiena corporală este efectuată de
asistentă şi infirmieră
Obiectiv 1: pacienta să fie pregătită fizic pentru intervenţii, să prezinte tegumentele şi mucoasele
curate şi integre
Problema 2: risc de rupere musculară la nivelul perineului
Etiologie: expulsia fătului
Semne și simptome: posibile rupturi vaginale în timpul delivrenței
Obiectiv 2: prevenirea rupturilor musculare în zona musculară dintre vagin și anus
 am observat aspectul tegumentelor şi mucoaselor, care denotă starea lor de nutriție
 am ajutat infirmiera la efectuarea toaletei riguroase a pacientei: corporală, regiunea pelvi
peri anală, spălare cu apă şi săpun, raderea pilozităţii
 am pregătit câmpul operator , am dezinfectat regiunea suprapubiană, vulvoperineală si a
feţelor posterointerne ale coapsei, prin badijonarea cu soluţii antiseptice cu soluţie de
betadină și alcool iodat;
 am respectat regulile de asepsie: spălarea și dezinfecția mâinilor
 am așezat câmpurile sterile, izolând regiunea vulvoperineală
 am explicat gravidei modul de execuției a efortului susținut
 am pregătit materialele necesare epiziotomiei și epiziorafiei
 am ajutat medicul la nașterea pe care o asistă
 postpartum am efectuat toaleta intravaginală cu soluție aseptică
 epiziotomie cu Lidocaina 1 0/00 – 2 f de 2 ml
 Soluție dezinfectantă de betadină
EVALUARE: Pacienta a prezentat tegumente curate şi integre, membrane rupte, dilatație de la
4-5 cm la 10 cm dilatație completă este pregătită pentru expulzia fătului. S – a practicat
epiziotomie pentru prevenirea ruperii musculare din zona perineului, postpartum se efectuează
toaleta intravaginală și pelviperianală, nu prezintă risc de infecții.
5. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema 1 : eliminare urinară inadecvată - polakiurie

Etiologie 1: uterul gravidei care apasă pe vezica urinară
19
Semne şi simptome 1: urinări frecvente
Obiectiv 1: normalizarea micţiunilor şi controlul diurezei, pacienta să prezinte micțiuni
fiziologice
Problema 2 : incapacitatea de a expulza
Etiologie 2: dilataţie incompletă a colului uterin, membrane integre
Semne şi simptome 2: făt în coborâre, dilataţie 4-5 cm
Obiectiv 2: pacienta să prezinte dilataţia colului uterin completă de 10 cm, ruperea spontană a
membranelor, expulsia fătului şi a placentei
 am explicat pacientei de ce prezintă micţiuni dese şi că simptomatologia se va normaliza
după naştere
 am deservit pacienta cu bazinet la pat
 am notat în foaia de observaţie cantitatea și frecvența emisiei de urină
 am efectuat împreună cu infirmiera toaleta pelviperianală
 am supravegheat zilnic diureza, aspectul, cantitatea urinei emise, numărul micţiunilor
 am asigurat împreuna cu infirmiera lenjeria de pat şi de corp şi ori de câte ori este nevoie
 am urmărit atent dilataţia colului uterin prin măsurare, ruperea spontană a membranelor
 am sprijinit gravida în timpul travaliului, am ajutat-o în timpul expulsiei fătului explicându-i
că trebuie să inspire adânc şi să expire și am efectuat presiuni abdominale pentru a favoriza
expulsia
 la indicaţia medicului, notate în F.O., am adm. sol S.F. 0,9 % - 1000 ml
 expulsia fătului şi a placentei
EVALUARE: După completa dilataţie a colului uterin de 10 cm şi ruperea spontană a
membranelor şi acordarea îngrijirilor cu rol autonom şi delegat, pacienta a prezentat expulsiei
fătului şi a placentei, micţiuni fiziologice
6. NEVOIA DE A SE HIDRATA ŞI ALIMENTA
Problema1: dietă de protecție

Etiologie1: expulsia fătului , eliminări inadecvate
Semne şi simptome1: repaus alimentar impus de medic
Obiectiv1: pacienta să respecte dieta recomandată
Problema2: hidratare inadecvată
Etiologie2: durere, eliminări inadecvate
Semne şi simptome 2: dezechilibrul hidroelectrolitic, tegumente transpirate, gură uscată
20
Obiectiv2: pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic, să nu prezinte semne de deshidratare
 am hidratat pacienta cu lichide per os
 am inspectat aspectul tegumentelor şi al mucoaselor
 am explicat pacientei că înainte de expulsie a fătului trebuie să prezinte tranzit de materii
fecale
 în perioada de pretravaliu, am explicat pacientei că nu trebuie să ingere alimente solide
 am notat în FO cantitatea de soluţie administrată
 am efectuat bilanţul hidric ingesta – 2000 ml soluției hidroelectrolitică, 1000 ml apă şi
excreta, urină – 2600ml şi am notat valorile monitorizate în F.O.
 în perioada de pretravaliu am suprimat alimentaţia pe gură am hidratat pacienta pe cale
parenterală, administrând soluţii hidroelectrolitice conform F.O.
 conform F.O. am adm. Glucoză 10% - 1000 ml., Ser fiziologic - 1000 ml.
EVALUARE: Pacienta a fost hidrată parenteral prin perfuzie cu soluţie de glucoză5% şi ser
fiziologic 0,9%, a prezentat tegumente şi mucoase hidratate.
7. NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: comunicare dificilă

Etiologie: mediul intraspitalicesc, travaliu
Semne şi simptome: reţineri verbale, inhibiţie
Obiectiv: pacienta să comunice cu echipa de îngrijire, obţinerea consimţământului prin
semnătura în FO.
 am comunicat cu pacienta la nivel emoțional
 i - am explicat necesitatea internării, în ce constă investigaţiile , intervenţiile clinice şi
paraclinice, în ce constă travaliul, naşterea şi posibile complicaţii ce pot apărea
postoperatoriu
 i –am sugerat să poarte discuţii cu pacientele din salon
 am solicitat consimţământul pacientei în scris în F.O., pentru intervenţii Intervenţii
delegate:
 semnarea consimţământului pentru intervenţii clinice, paraclinice, autonome şi delegate
EVALUARE: Pacienta a comunicat normal cu echipa de îngrijire, a înţeles în ce constă
pretravaliul, travaliul, momentul naşterii.
8. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA
21
Problema: deficit de cunoştinţe
Etiologie: lipsa surselor de informare
Semne şi simptome: solicită informaţii despre momentele travaliului
Obiectiv: pacienta să fie informată cu privire la momentul naşterii, eventualele complicaţii ce
pot apărea
 am întreprins discuţii cu pacienta pentru a evalua nivelul de cunoştinţe privind travaliu,
expulsia fătului, măsurile de prevenire, modul de participare la intervenţii, la procesul de
recuperare
 am adus la cunoştinţa pacientei asupra propriei responsabilităţi privind modul de participare
în timpul travaliului și al expulsiei fătului, modul de îngrijire a nou – născutului, păstrarea
sănătății
 am învăţat pacienta cum să respire în timpul contracţiilor uterine dureroase și în timpul
expulsiei fătului
 i-am arătat şi i-am corectat poziţia care trebuie să o adopte în timpul travaliului
 am recomandat şi i - am explicat în ce constă regimul de viaţă sănătos, regimul igieno –
dietetic şi importanța respectării acestor recomandării în recuperarea stării de sănătate
 am verificat dacă a conştientizat sfaturile recomandate
EVALUARE: Pacienta a reținut recomandările făcute asupra travaliului, expulsiei fătului şi al
placentei, normele de igienă personală necesare recuperării şi menţinerii stării de sănătate a
fătului cât şi lehuzei.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta A.P. este internată în secţia Obstetrică Ginecologie, FO. 02191, la data de
04.01.2014, ora 2140 cu diagnosticul : I.G. I.P SARCINA 35/36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU ÎN
PREZENTAŢIE CRANIANĂ, unde este investigată clinic şi paraclinic.
La internare prezintă dependeța la nivelul următoarelor nevoi:
4. Nevoia de a se avea tegumentele curate şi intere
22
După acordarea îngrijirilor cu rol propriu şi delegat , după dilataţie completă a colului
uterin, ruperea spontană a membranelor se practică epiziotomie cu anestezie locală, pacienta
prezintă naşterea unui nou-născut de sex masculin, 2700g scorul APGAR – 9.
La externare prezintă dependență la nivelul urmăroarele nevoi: de a evita pericolele, de a
elimina (lohiile), de a se alimenta și hidrata,de a avea tegumentele și mucoasele curate și intergre
Evoluţie postpartum favorabilă, nou-născut cu evoluţie normală
Se externează cu recomandările:
 dispensare la medicul de familie
 întreruperea activităţii sexuale timp de 40 de zile
 repaus fizic
 exerciţii de gimnastică pentru a - şi asigura organismul în procesul de revenire normal
 control la nevoie în secţia Obstetrică Ginecologie
CAZ II
CULEGEREA DATELOR: B. D. - M.
SEX: F
CNP: 2930824270031
LOCUL NAŞTERII: localitatea Săvinești, judeţul Neamţ
OCUPAŢIA: casnică
NIVEL DE INSTRUIRE: liceu
NUMĂR ÎNREGISTRARE F.O. 36011 Obstetrica – Ginecologie 02191
DATA INTERNĂRII: 02.01.2014, ora 2345
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I.G. IP SARCINA 37 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU.
AMENINȚARE DE NAȘTERE PREMATURĂ UNIC PREZENTAŢIE CRANIANĂ OIS
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: : I.G. IP SARCINA 37 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU.
PREZENTAŢIE CRANIANĂ OIS Rh+
MOTIVELE INTERNĂRII: - asistență la naștere, contracţii intrauterine dureroase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : fără importanță
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: menstră la 11 ani, cicluri regulate, avorturi=1
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: fumat, alcool – neagă
ALERGII: nu se ştie alergică la medicamente
23
ISTORICUL BOLII: Ultima menstruaţie: 22.04.2013, primele mişcări fetale la 4 luni și
jumătate, controale prenatale: 6, data probabilă a naşterii: 28.01.2014. Pacienta afirmă că a fost
luată în evidenţă cu sarcina la medicul de familie în luna a III-a de sarcină. A efectuat analize
specifice sarcinii, rezultatele fiind în limite normale. Nu a mai fost spitalizată pe timpul sarcinii.
Prezintă contracţii uterine dureroase, motiv pentru care se internează în secția O.G. pentru
asistenţă la naştere.
0
Observare iniţială: TA= 110/60 mm, AV= 80 b/min., R=22r/min., G=77 kg, Î=1,64 m, T=36,4
C , igienă corespunzătoare, CUD intensitate 7 min. timp de 25 sec., BCF= 140b/min., col dilatat
= 4 cm, prezentaţie craniană, membrane intacte, edeme = prezente, tegumente și mucoase normal
colorate
 BCF - prezente
Hb. 10,7 g/dl 12 - 15g/dl
Ht. 44,1 0/0 46 0/0
Grup sanguin AII Rh+
Antibiogramă negativ negativ
VDRL negativ negativ
Dozare anticorpi, anti-HIV negativ negativ
Sumar urină
TRATAMENT:
Algocalmin- 1 f la nevoie Xilină 1 0/00 – 2f
Ocitocină- 1f S.F. – 1500 ml

N1 - contracții uterine dureroase, diminuarea durerii, depășirea anxietății
anxietate
- risc de complicaţii şi infecţii gravida să nu prezinte risc de complicaţii şi
nosocomiale infecţii nosocomiale
N2 - respiraţie inadecvată, combaterea polipneei, învăţarea gravidei
polipnee exerciţii de respiraţie
N3 - dificultate în a-şi acorda gravida să-şi redobândească autonomia de a se
singură îngrijiri de igienă îngriji
N4 - dificultate în a se mișca și a gravida să se poată mobiliza și să aibă o bună
24
avea o bună postură postură bolnavul
N5 - incapacitatea de a expulza pacienta să prezinte dilataţia colului uterin
completă de 10 cm, ruperea spontană a
- eliminare inadecvată pacienta să prezinte micțiuni fiziologice
N6 - dezechilibrul hidroelectrolitic să nu prezinte semne de deshidratare
N7 - comunicare dificilă gravida să comunice normal cu echipa de

îngrijire la nivel
N8 - deficit de cunoştinţe despre pacienta să fie informată despre travaliu,
naștere exerciții de respirații, modul de coordonare a
efortului expulsiv
În urma culegerii datelor, consider că pacienta este dependentă la următoarele nevoi:

Problema 1: contracţii uterine dureroase

Etiologie: travaliului
Semne şi simptome: uşoară agitaţie psiho – motorie, geamăt, facies crispat
Obiectiv 1: diminuarea durerii, pacienta să fie susţinută fizic şi psihic
Problema 2: risc de complicaţii (hemoragii) şi infecţii nosocomiale
Etiologie: evenimentul nașterii, mediul spitalicesc
Semne şi simptome: posibile complicaţii şi infecţii nosocomiale
Obiectiv 2: pacienta să nu prezinte risc de complicaţii şi infecţii nosocomiale
Etiologie: necunoaşterea prognosticului travaliului, complicaţiilor
Semne şi simptome: agitaţie, nelinişte, frică
Obiectiv: diminuarea anxietăţii
 am preluat pacienta nou internată, am verificat identitatea, toaleta personală, ţinuta de spital
 am repartizat-o în salon curat şi aerisit
25
 am comunicat cu pacienta pentru a evalua intensitatea durerii, starea de cunoştinţă şi evoluţia
travaliului
 am pregătit fizic şi psihic pacienta, explicându - i în ce constă efectuarea tehnicilor şi
procedurilor medico - sanitare
 am efectuat examenul general şi obstetrical al gravidei
 am monitorizat CUD, BCF, TA şi evoluţia travaliului
 am urmărit dinamica uterină şi am notat în FO. ritmul, durata, intensitatea contracţiilor
uterine dureroase
 am respectat regulile de asepsie privind prevenirea, controlul si combaterea infecțiilor
nosocomiale, a condițiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare
 când prezentaţia craniană a apărut la vulvă; la apariţia primelor contracţii expulsive, am
transportat parturienta la sala de naştere, așezându-se pe masa ginecologică
 în expulsie am urmărit: dinamica uterină, progresiunea dilataţiei, starea fătului (BCF- urile)
 am efectuat toaleta vulvoperineală şi am pregătit câmpul operator, printr-o dezinfecţie largă
suprapubiană, vulvoperineală, şi a feţei posterointerioare a coapselor, prin badijonare,
betadină
 am izolat zona vulvo-perineală, cu câmpuri şi ciorapi steril, am efectuat dezinfecţia mâinilor
şi medicul s-a îmbracă steril cu halat, mască şi mănuşi
 am explicat şi învăţat gravida modul de coordonare a efortului expulsiv, folosirea presei
abdominale, relaxarea între contracţii
 la apariţia contracţiei uterine, parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmând un efort
expulsiv de 15-30 secunde; va repeta aceasta de 2-3 ori în cursul fiecărei contracţii; în
pauzele dintre contracţii i se administrează oxigen
 am efectuat zilnic toaleta vaginală în condiţii de asepsie şi antisepsie
 am administratmedicația recomandată de medic și notată în F.O. Algocalmin – 2/zi,
 Ecografie abdominală
 Tuşeu vaginal
 Epiziotimie și epiziorafie cu Xilină 10/00
EVALUARE: În perioada spitalizării, pacienta nu a prezentat risc de complicaţii (naştere cu
evoluţie normală, nou-născut cu scor ABGAR = 9, travaliu normal, placentă cu aspect normal) şi
infecţii nosocomiale
Problema: respiraţie inadecvată

26
Etiologie: contracţiilor uterine dureroase, travaliul, expulsia fătului
Semne şi simptome: modificarea funcţiilor vitale, inspiruri şi expiruri scurte, rapide şi
superficiale R= 22r/min
Obiective: combaterea polipneei, învăţarea gravidei exerciţii de respiraţie
 am montat sonda de oxigen, am administrat oxigen la presiunea de 2 – 3 atmosfere
 am dezinfectat sonda de oxigen
 am urmărit evoluţia respiraţiei, pulsului şi tensiunii arteriale al gravidei
 am monitorizat funcţiile vitale la fiecare 15 minute şi vegetative: TA= 110/60 mm, AV= 80
b/min., R=22r/min., T=36,4 0 C , igienă corespunzătoare, BCF= 140b/min. și le –am notat în
F.O.
 între contracţii uterine, am ascultat BCF-urile
 la apariţia contracţiei uterine, am învăţat parturienta să inspire profund de 2-3 ori, urmând un
efort expulsiv de 15-30 secunde; va repeta aceasta de 2-3 ori în cursul fiecărei contracţii; în
pauzele dintre contracţii i –am administrat oxigen
 am notat valorile obţinute în F.O.
 oxigenoterapie la indicaţia medicului prin sondă nazală
 monitorizarea BCF, TA, T, AV
EVALUARE: În perioada travaliului, expulsiei fătului , pacienta a prezentat TA= 110/60 mm,
AV= 80 b/min., R=22r/min., T=36,4 0 C , igienă corespunzătoare, am adm. oxigen pe sondă de
oxigen, a învăţat cum şi când să efectueze exerciţii de inspir –expir profund. După naşterea
pacienta a prezentat funcţiile vitale şi vegetative în limite normale.
3. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE

CURATE ŞI INTEGRE
Problema 1: dificultate în a-şi acorda singură îngrijiri de igienă

Etiologie: abdomen mărit de volum, CUD
Semne şi simptome: prezenţa pilozităţii în regiunea pelviperianală, tegumente deshidratate,
miros fetid,
Obiectiv 1: gravida să-şi redobândească autonomia de a se îngriji, să aibă un aspect curat,
îngrijit
4. am pregătit fizic şi psihic pacienta, explicându -i în ce constă efectuarea tehnicilor
5. am examinat aspectul tegumentelor, mucoaselor
6. am efectuat toaleta corporală, am ras pilozitatea
7. am asigurat lenjerie curata de pat şi de corp
27
8. am aplicat soluţii dezinfectante în regiunea pelviperianală şi partea interioară a
coapselor
9. am izolat zona vulvo-perineală, cu câmpuri şi ciorapi steril, am efectuat dezinfecţia
mâinilor m - am îmbrăcat steril cu halat, mască şi mănuşi
Intervenţii delegate: - soluţii dezinfectante: Betadină, Alcool iodat
10. am ajutat şi am manevrat expulsia în aşa fel încât să fie moderată, pentru a se cruţa
integritatea țesuturilor moi
11. am efectuat după prealabila infiltrare cu novocaină 1% (60-80 ml) a perineului (dacă este
indicată epiziotomia craniul apare lent la orificiul vulvar, degajându-se uşor, se
decoronează craniul de perineu
EVALUARE: Pacienta a prezentat tegumente hidratate şi integre cu aspect curat și îngrijit.
Problema: dificultate în a se mișca și a avea o bună postură

Etiologie: contracții uterine dureroase, travaliu
Semne şi simptome: postură inadecvată, dureri în regiunea lombară şi în partea inferioară a
abdomenului
Obiectiv: pacienta să se poată mobiliza și să aibă o bună postură
 am mobilizat gravida în salon până când va avea o dilatație aproape completă a colului uterin
 am ajutat şi am deservit pacientei în satisfacerea nevoilor fundamentale de dependenţă
 am educat pacienta cu privire la poziţiile pe care trebuie să le adopte în timpul travaliului
 am însoțit gravida în sala de nașteri, unde am îndepărtat cămașa de corp
 am așezat gravida pe masa ginecologică când partea prezentaţiei a început să întindă perineul
 am executat examenul general sumar și obstetrical
 am asigurat suport psihic: am încurajat pacientei şi i - am diminuat sentimentul de neputinţă
 am explicat pacientei: în ce constă necesitatea mişcărilor impuse ale abdomenului în timpul
naşterii, modul de realizare a amplitudinii mişcărilor permise, poziţionarea corectă a corpului
în timpul travaliului
 am îmbunătăţit postura corpului în timpul activităţii
 am sfătuit-o să menţină tonusul muscular şi creşterea toleranţei la efort
 mobilizarea gravidei pe masa ginecologică
28
EVALUARE: Pacienta a efectuat mișcări impuse ale abdomenului în timpul naşterii, și – a
controlat postura pe masa ginecologică până în stadiul final al expulsiei fătului și al placentei,
postpartum reușește să-și recapete autonomia în a se mobiliza.
Problema 1 : eliminare inadecvată urinară, polakiurie

Semne şi simptome 1: urinări frecvente
Obiectiv 1: normalizarea micţiunilor şi controlul diurezei, pacienta să prezinte micțiuni
fiziologice
Semne şi simptome 2: făt în coborâre, dilataţie 4-5 cm
 am explicat pacientei de ce prezintă micţiuni dese şi că simptomatologia se va normaliza
după naştere
 am hidratat pacienta cu soluții hidroelectrolitice
 am explicat pacientei că înainte de expulsie a fătului trebuie să prezinte tranzit de materii
fecale
 am supravegheat zilnic diureza, aspectul, cantitatea urinei emise, numărul micţiunilor
 am asigurat împreuna cu infirmiera lenjeria de pat şi de corp şi ori de câte ori este nevoie
 am urmărit atent dilataţia colului uterin prin măsurare, ruperea spontană a membranelor
 am sprijinit gravida în timpul travaliului, am ajutat-o în timpul expulsiei fătului explicându-i
că trebuie să inspire şi să expire profund
 la indicaţia medicului am adm. sol S.F. 0,9 % - 1000 mlnotată în F.O.
 am urmărit expulsia fătului şi a placentei
 Ocitocin– 1f
EVALUARE: După completa dilataţie a colului uterin de 10 cm şi ruperea spontană a
membranelor şi acordarea îngrijirilor cu rol autonom şi delegat, pacienta a prezentat expulsia
29
fătului şi a placentei, micţiuni fiziologice. Pacienta a prezenta nașterea unui nou – născut de sex
masculin, 3100g, scorul ABGAR – 9.
Problema: hidratare insuficientă

Etiologie: durere, eliminări inadecvate, polakiurie
Semne şi simptome: tegumente acoperite de transpirație, gură uscată
Obiectiv: pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic, să nu prezinte semne de deshidratare, să fie
hidratată adecvat
 am inspectat aspectul tegumentelor şi al mucoaselor, care denotă starea de nutriţie şi
hidratare a pacientei
 am administrat pacientei lichide
 am suprimat alimentaţia pe gură şi am hidratat pacienta pe cale parenterală administrând
soluţii hidroelectrolitice conform F.O.
 am efectuat bilanţul hidric ingesta - 2000ml şi excreta 2000 ml şi notez valorile monitorizate
în F.O.
 am urmărit aspectul tegumentelor şi mucoaselor care evidenţiază starea lor de nutriţie
 am notat în F.O. cantitatea de soluţie administrată, HP – hidratare parenterală - 2000ml şi D
– diureza – 2000ml
 am administrat medicația recomandată de medic
 am corectat echilibrul hidroelectrolitic prin: am administrat soluţii hidroelectrolitice conform
F.O.
12. conform F.O.: Ser fiziologic 9% - 1000ml Glucoză 5% - 1000
13. am notat în F.O. cantitatea de soluţie administrată
EVALUARE: În urma îngrijirilor acordate, pacienta a fost echilibrată hidroelectrolitic.
Începând din a doua zi s –a alimentat cu alimente uşor digerabile.
7. NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: comunicare dificilă cu echipa de îngrijire

Etiologie: dureri, mediul spitalicesc
Semne şi simptome: inhibiţie, panică
Obiectiv: pacienta să comunice normal la nivel emoțional susținunând –o empatic Intervenţii
autonome:
30
 am comunicat cu pacienta la nivel afectiv
 am explicat necesitatea internării, în ce constă investigaţiile , intervenţiile clinice şi
paraclinice, în ce constă travaliul, naşterea şi posibile complicaţii ce pot apărea
postoperatoriu
 am sugerat să întreprindă subiecte de discuţie cu pacientele din salon
 am rugat pacienta să semneze consimţământul pentru intervenţia chirurgicală în F.O.
 semnarea consimţământului pentru intervenţiile și procedurilor medico-sanitare
EVALUARE: Pacienta a înţeles în ce constă, travaliul, momentul naşterii, reușeșe și comunică
normal cu echipa de îngrijire.
Problema: deficit de cunoştinţe

Semne şi simptome: solicită informaţii
Obiectiv: pacienta să fie informată despre travaliu, exerciții de respirații, modul de coordonare a
efortului expulsiv, relaxarea între contracţii
14. am întreprins discuţii cu pacienta pentru a evalua nivelul de cunoştinţe privind nașterea,
măsurile de prevenire, modul de participare la intervenţii, la procesul de recuperare
 am adus la cunoştinţa gravidei asupra propriei responsabilităţi privind modul de coordonare a
efortului expulsiv, folosirea presei abdominale, relaxarea între contracţii
 am învăţat pacienta cum să respire în timpul contracţiilor uterine dureroase, în timpul
expulsiei fătului
 am arătat şi am corectat postura pe care trebuie să o adopte în timpul travaliului
 am recomandat şi i - am explicat în ce constă regimul de viaţă igieno – dietetic şi importanța
respectării acestor recomandări pentru a favoriza recuperarea stării de sănătate
 am verificat dacă a conştientizat sfaturile recomandate
EVALUARE: Pacienta a recepţionat recomandările asupra travaliului, expulsiei fătului şi al
placentei, asupra regimului de viaţă şi normele de igienă necesare recuperării şi menţinerii stării
de sănătate a fătului cât şi lehuzei.
31
EVALUARE FINALĂ
Pacienta B. D. - M. este internată în secţia Obstetrică Ginecologie, la data de 02.01.2014 , FO.

02191, cu diagnosticul I.G. IP SARCINA 37 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU. AMENINȚARE DE
NAȘTERE PREMATURĂ UNIC PREZENTAŢIE CRANIANĂ OIS, unde este investigată
clinic şi paraclinic. După acordarea îngrijirilor cu rol propriu şi delegat , după dilataţie completă
a colului uterin, ruperea spontană a membranelor se practică epiziotomie cu anestezie locală,
pacienta prezintă naşterea unui nou-născut de sex masculin, 3100 g scorul APGAR -9.
Postpartum, lehuza prezintă: lohii seroase, nefetide, în cantitate normală, secreție lactică normală
cantitativ și calitativ. Este dependentă la nivelul următoarelor nevoi: a învăța, a avea
tegumentele și mucoasele curate și integre, a comunica.
Evoluţie postpartum favorabilă, nou-născut cu evoluţie normală.
 repaus sexual 40 de zile
 cântărire, vaccinarea nou născutului la medicul de familie
 control ginecologic la nevoie în secţia Obstetrică Ginecologie
CAZ III
CULEGEREA DATELOR: N.P.
SEX: F
LOCUL NAŞTERII: localitatea Dumbrava Roșie, judeţul Neamţ
OCUPAŢIA: îngrijitoare
NIVEL DE INSTRUIRE: liceu
32
NUMĂR ÎNREGISTRARE F.O. 38854 Obstetrica - Ginecologie
DATA INTERNĂRII:28.12.2013, ora 1710
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: VI G VI P SARCINA 36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU,
PREZENTAŢIE CRANIANĂ. Rh+. AMENINȚARE NAȘTERE PREMATURA
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: VI G VI P SARCINA 36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU,
PREZENTAŢIE CRANIANĂ. Rh+. ANEMIE SECUNDARĂ NAȘTERE SPONTANĂ
MOTIVELE INTERNĂRII: - asistență la naștere, contracţii uterine dureroase ANTECEDENTE
HEREDO - COLATERALE : neagă boli contagioase, soţ sănătos, grup sangvin AII Rh +
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: menarha la 12 ani, cicluri de tip regulat la 28
-30 de zile, flux regulat, avorturi=0, naşteri=0
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: cafea 1/2 ceşti/zi, nu fumează, alcool – nu
ALERGII: nu prezintă alergii la nici un medicament
ISTORICUL BOLII: Ultima menstră 20.04.2013; Data probabilă a nașterii 26.01.2014;
Controale prenatale =3. Pacienta afirmă că a fost luată în evidență la medicul de familie în luna a
IV-a de sarcină. Nu a efectuat analize medicale.
Observare iniţială: TA= 95/60 mm, AV= 90 b/min., R=20r/min., G=80 kg, Î=1,70m, BCF =
140b/min., igienă corespunzătoare, postura decubit lateral, îşi schimbă des poziţia din cauza
CUD de intensitate moderată la 20 min timp de 20 sec., la inspecţia sânilor se constată
pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constată mărirea sa în volum, linia
mediană pigmentată, mişcări active ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse şi flancuri
 BCF - prezente
Hb. 10 g/dl 12 - 15g/dl
Ht. 41 0/0 46 0/0
33
Grup sanguin AII +
Rh negativ
HIV negativ
TRATAMENT:
1.Ocitocin – 1f 4. Algocalmin -2 f
2. Xilină 1% - 1 f 5. Glucoză 5% / 500 ml
3.SF 0,9% - 1000 ml

N1 1= contracții uterine dureroase, 1= expulsia fătului, combaterea anxietății, controlul
anxietate și calmarea durerii
2= vulnerabilitate la pericole 2=gravida să nu dezvolte complicaţii
N2 dificultate în respirație și gravida să prezinte funcţiile vitale (TA. AV., R.) în
modificării ale TA și AV limite normale, adm. de O2,
N3 postură inadecvată gravida să adopte o bună postură în funcție de starea
sa generală, mobilizarea gravidei în sala de naștere
N4 dificultate în a – şi acorda gravida să prezinte tegumente şi mucoase curate şi
îngrijiri de igienă integre
N5 eliminare inadecvată urinară normalizarea micţiunilor şi controlul diurezei
pacienta să prezinte dilataţia colului uterin completă
incapacitatea de a expulza de 10 cm, ruperea spontană a membranelor,
expulsia fătului şi a placentei
N6 dezechilibrul hidroelectrolitic gravida să fie echilibrată hidroelectrolitic și
hidratată adecvat
N7 deficit de cunoştinţe gravida pacienta să fie informată corect și complet
cu privire la momentul naşterii
În urma culegerii datelor, consider că pacienta este dependentă de următoarele nevoi:

34
Problema 1: durere
Etiologie: contracții uterine dureroase pe fond de naștere prematură
Semne şi simptome: stare de agitație, neliniște, CUD la 10 min. cu durata de 40 sec., la 5 min.
cu durata de 20 sec., la 2 min. cu durata de 40 sec., col uterin șters cu dilatație 8 cm, epuizare
fizică
Obiectiv: calmarea durerii, pacienta să se odihnească între contracții
Etiologie: necunoaşterea travaliului, complicaţiilor
Semne şi simptome: agitaţie, nelinişte, teamă
Obiectiv: calmarea anxietății
Problema 3: vulnerabilitate la pericole
Etiologie: manevrelor şi procedurilor tehnico-medicale din timpul naşterii, mediul spitalicesc
Semne şi simptome: risc de complicaţii (dilatație de col uterin incompletă, neexpulzarea
spontană a placentei, inflamarea și infectarea membranei uterine (endometru); sângerări
abundente; apariţia trombilor venoși)
Obiective: pacienta să nu dezvolte complicații și accidente, prevenirea şi combaterea
infecţiilor nosocomiale
 am aerisit încăperea, am liniștit gravida și am asigurat confortul necesar
 am asigurat curăţenie, igienă, aer curat şi lenjerie în salon
 am evaluat caracterul contracțiilor, intensitatea, durata, intervalul de timp
 am pregătit psihic şi fizic pacienta, explicându-i în ce constă tehnicile şi investigaţiile:
radiologie, recoltarea sângelui pentru analizele de laborator, tratamentul, travaliul, expulsia
fătului, epiziotomia, regimul igieno-dietetic
 am supravegheat și am ajutat parturienta în timpul expulsiei fătului
 am asigurat igiena locală şi generală riguroasă a organelor genitale, a sânilor, pentru a
împiedica apariţia complicaţiilor
 am pregătit materialele necesare recoltării de produse biologice (HLG, grup sangvinRh),
instrumentarul (pense, ace și ață de sutură, forfece), am pregătit câmpul operator (câmpuri
sterile, comprese, badijonarea tegumentelor cu soluții dezinfectante)
 am combătut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv
 am urmărit atentă gravida în pretravaliu, în timpul travaliului, în timpul expulsiei
 am urmărit cu precizie dinamica uterină, notând ritmul, durata și intensitate CUD.
 am calmat pacienta, explicându-i pas cu pas intervențiile ce urmează
 am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea tehnicilor de îngrijire
 am supravegheat evoluţia simptomelor şi procesul de expulsie a fătului și al placentei
 am evaluat starea psihică şi fizică a pacientei
35
 explorare ecografică, examen cardiologic, recoltare de sânge (HLG, grup sangvinRh) şi am
acordat îngrijirii în timpul travaliului și expulsia fătului și placentei
 am diminuat durerea, prin administrare de antalgice notate în foaia de observaţie
 am administrat conform F.O. Algocalmin– 2f /zi i.m, Ocitocin – 1f.
EVALUARE: În urma îngrijirilor acordate, miorelaxantelor şi analgezicilor
administrate,durerea s-a diminuat, pacienta nu a prezentat posibilitatea de a contracta infecţii
nosocomiale, risc de complicaţii, nu a dezvoltat complicații și accidente, îşi exprimă nevoile,
temerile, înţelege necesitatea expulsiei fătului
Problema 1: dificultate în respirație și modificării ale TA și AV

Etiologie: evenimentul nașterii, contracţiilor uterine dureroase
Semne şi simptome: polipnee R=202/min., puls tahicardic AV=90b/min., hipotensiune arterială
TA=95/60
Obiectiv: calmarea simptomatologiei, să prezinte funcţiile vitale (TA. AV. R.) în limite normale,
adm. de O2,
Intervenţii proprii:
 am poziţionat pacienta în decubit dorsal la planul patului în salon bine aerisit
 am monitorizat funcțiile vitale:TA, R, AV și BCF
 am îndepărtat îmbrăcămintea şi am examinat mişcările pe care le face toracele
 am explicat pacientei că trebuie să efectueze exerciţii respiratorii și exercițiile fizice permise,
inspir profund și expir profund în acelaşi timp cu expulsia
 în timpul travaliului am îmbunătăţit respiraţia prin: administrare de oxigen pe sondă nazală
 am pregătit materialele necesare perfuziei
 am urmărit cu precizie dinamica uterina, notând ritmul, durata si intensitate CUD
 între contracții am ascultat BCF =140b/min.
 am prezentat imediat medicului modificări de dinamică uterină sau modificările BCF
 am administrat tratament medicamentos (etiologic, simptomatic, al complicaţiilor) prescris
de medic în FO.
 am supravegheat strict starea şi evoluţia gravidei și al noului născut
 oxigenoterapie, monitorizarea funcțiilor vitale
 am administrat medicație recomandată de medic în F.O.
36
 am montat o branulă în venă şi am instituit la indicaţia medicului perfuzie cu soluţii
macromoleculare şi hidroelectrolitice
 sol. izotonă – ser fiziologic – 1000 ml, glucoză – 500 ml
EVALUARE: În timpul travaliului s-a monitorizat: BCF=140b/min. TA= 90/60 mmHg,
AV=90b/min., R=24r/min., T0C=360C. În urma naşterii fătului şi expulsiei placentei, pe perioada
spitalizării pacienta a prezentat respiraţie şi circulaţie normală: TA=110/70mmHg, AV=80b/min,
R=18r/min.
Problema: postură inadecvată

Etiologie: contracțiilor uterine dureroase
Semne şi simptome: schimbarea des a pozițiilor în pat, agitată
Obiectiv: pacienta să adopte o bună postură în funcție de starea sa generală, mobilizarea gravidei
în sala de naștere pe masa ginecolocgică
 am învățat pacienta poziţiile admise în funcției de starea sa generală
 am mobilizat pacienta în sala de naștere și am așezat-o pe masa ginecologică
 când pacienta prezintă dilatație completa a colului uterin, ruperea spontană a membranelor și
partea prezentaţiei craniene a început să întindă perineul, am chemat medicul curant în sala
de naștere
 am ajutat şi am deservit pacientei în satisfacerea nevoilor fundamentale perturbate
 am asigurat suport psihic: am încurajat pacientei şi îndepărtat sentimentul de neputinţă
 am explicat pacientei: în ce constă necesitatea respectării mişcărilor impuse ale abdomenului
în timpul nașterii, modul de realizare a amplitudinii mişcărilor permise, poziţionarea corectă
a corpului în timpul travaliului pe masa ginecologică
 am explicat pacientei să - și mețină tonusul muscular şi creşterea toleranţei la efort
 mobilizare gravidei pe masa ginecologică
 s-a efectuat tușeu vaginal pentru a urmări evoluția de dilatare a colului uterin
EVALUARE: Pacienta este imobilizată provizoriu pe masa ginecologică până în stadiul final al
naşterii fătului, postpartum a fost deservită în satisfacerea nevoilor de dependenţă, reușește să-și
satisfacă independenţa în nevoia de a se mobiliza și a avea o bună postură.
4. NEVOIA DE A - ŞI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ŞI

INTEGRE
37
Problema: dificultate în acordarea îngrijirilor de igienă
Etiologie: abdomen mărit de volum, disconfort fizic, oboseală
Semne şi simptome: igiena corporală este efectuată de asistentă şi infirmieră
Obiectiv: gravida să fie pregătită fizic pentru intervenţii, să prezinte tegumente şi mucoase
curate şi integre
 am observat aspectul tegumentelor şi mucoaselor
 am pregătit pacienta fizic pentru intervenții
 am ajutat infirmiera la efectuarea toaletei riguroase a pacientei: corporală, regiunea pelvi
anală, spălare cu apă şi săpun, raderea pilozităţii
 am pregătit câmpul operator prin dezinfecția regiunii vulvoperineală și a feţelor interne ale
coapsei, prin badijonarea cu soluţii antiseptice cu soluţie de betadină și alcool iodat;
 am respectat regulile de asepsie: spălarea mâinilor cu trei perii sterile
 am așezat câmpurile sterile, izolând regiunea vulvoperineală
 am explicat gravidei modul de execuției a efortului susținut
 am palpat și inspectat uterul pentru a aprecia forma și consistența sa;
 am inspectat pansamentul vulvar observând astfel cantitatea de sânge eliminată la nivelul
cailor genitale;
 zilnic am efectuat toaleta vulvo-vaginală și plăgii în urma epiziotomiei
 am urmărit integritatea colului, vaginului, perineului;
 la indicația medicului notată în F.O. am efectuat dezinfecția câmpului operator
 am pregătit materialele pentru epiziorafie (toaletă, sutură, pansament steril)
 epiziotome și epiziorafie
EVALUARE: Gravida a prezentat tegumente și mucoase dezinfectate, membrane rupte, dilatație
de la 4-5 cm la 10 cm dilatație completă este pregătită pentru expulsia fătului. Postpartum
datorită îngrijirilor primite, pacienta prezintă plagă în curs de cicatrizare, tegumente și mucoase
hidratate, lohii prezente, colostrum.
Problema 1 : eliminare inadecvată - polakiurie

Semne şi simptome 1:urinări frecvente în cantități mici
Obiectiv 1: normalizarea eliminărilor şi monitorizarea diurezei, pacienta să prezinte micțiuni
fiziologice
38
Semne şi simptome 2: făt în coborâre, dilataţie 4-5 cm, durere
 am explicat gravidei de ce prezintă micţiuni dese și în cantități mici, am încurajat- o şi că
după naștere simptomatologia se va diminua și treptat va dispărea
 am hidratat pacienta cu lichide pe gură
 am monitorizat diureza, urmărind aspectul, cantitatea urinei emise, numărul micţiunilor
 am asigurat împreuna cu infirmiera lenjeria de pat şi de corp şi ori de câte ori a fost nevoie
 am urmărit atent dilataţia colului uterin și ruperea spontană a membranelor
 am sprijinit gravida în timpul travaliului, am ajutat-o în timpul expulsiei fătului, i –am
explicat că trebuie să inspire adânc şi să expire lung
 am hidratat pacienta cu lichide sol. hidroelectrolitice
 la indicaţia medicului am adm. sol S.F. 0,9 % - 1000 ml pev.
 expulsia fătului şi a placentei
EVALUARE: După dilatarea completă a colului uterin de 10 cm şi ruperea spontană a
membranelor şi acordarea îngrijirilor cu rol autonom şi delegat, pacienta a prezentat expulsia
fătului şi la placentei, micţiuni fiziologice.
Problema: hidratare inadecvată și alimentație prin deficit la nivel renal

Etiologie: durere, eliminări inadecvate
39
Semne şi simptome: tegumente și mucoase deshidratate
Obiectiv: pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic, să nu prezinte semne de deshidratare
 am inspectat aspectul tegumentelor şi al mucoaselor, am constat semne de hidratare
insuficientă
 am administrat lichide pe gură în cantități mici și repetate slab îndulcite și călduțe
 am hidratat pacienta pe cale parenterală
 am notat în FO. cantitatea de soluţie administrată
 am efectuat bilanţul hidric ingesta şi excreta şi notez valorile monitorizate în F.O.
 în perioada de pretravaliu am suprimat alimentaţia pe gură şi am hidratat pacienta pe cale
parenterală, administrând soluţii hidroelectrolitice conform F.O.
 am administrat la indicația medicului medicația recomandată și notată în FO.Glucoză 10% -
1000 ml., Ser fiziologic - 1000 ml.
EVALUARE: În urma îngrijirilor acordate autonome și delegate, pacienta a fost echilibrată
hidroelectrolitic, a prezentat tegumente şi mucoase hidratate.
Problema: deficit de cunoştinţe despre nașterea fiziologică

Semne şi simptome: solicită informaţii despre modul de succedare a timpilor nașterii, exerciții
de respirație
Obiectiv: pacienta să fie informată complet și corect cu privire la momentul naşterii, eventualele
complicaţii ce pot apărea
 am deschis discuţii cu pacienta pentru a evalua nivelul de cunoştinţe privind travaliu,
expulsia fătului, măsurile de prevenire a complicațiilor, modul de participare la intervenţii și
la procesul de recuperare
 am adus la cunoştinţa pacientei asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea mamei și
noului- născut
40
 am învăţat pacienta cum să respire în funcţie de contracţiile uterine dureroase, în timpul
expulsiei fătului
 i-am arătat şi i-am detaliat poziţia care trebuie să o adopte în timpul travaliului
 am recomandat şi i - am explicat în ce constă regimul igieno – dietetic şi am sfătuit – o să
respecte aceste recomandării pentru a favoriza recuperarea stării de sănătate cât mai rapidă
 am verificat dacă a conştientizat și reținut informațiile prezentate EVALUARE: Pacienta a
conștientizat recomandările făcute asupra travaliului, expulsiei fătului şi al placentei, asupra
regimului de viaţă şi normele de igienă necesare recuperării şi importanța menţinerii stării de
sănătate a fătului cât şi lehuzei, în dezvoltarea armonioasă a acestuia.
EVALUARE FINALĂ
Pacientul N.P a fost internată în secţia Obstetrică - Ginecologie, FO. 38854, cu
diagnosticul VI G VI P SARCINA 36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU, PREZENTAŢIE
CRANIANĂ. Rh+. AMENINȚARE NAȘTERE PREMATURA, unde este investigată clinic
şi paraclinic. La internare prezintă dependeță la nivelul următoarelor nevoi: Nevoia de a evita
pericolele; Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie; Nevoia de a elimina; Nevoia de a avea
tegumentele curate şi integre; Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură; Nevoia de a se
hidrata şi alimenta; Nevoia de a învăţa.
După acordarea îngrijirilor cu rol propriu şi delegat, după dilataţia completă a colului
uterin, ruperea spontană a membranelor se practică epiziotomie cu anestezie locală, pacienta
prezintă naşterea unui nou-născut de sex feminin, 2800g scorul APGAR - 9
La externare prezintă dependeță la nivelul următoarelor nevoi: nevoia de a evita pericolele, de a
elimina (prezența lohiilor), de a avea tegumentele curate și integre, de a se alimenta și hidrata, de
a dormi și a se odihni.
Evoluţie postpartum favorabilă, nou-născut cu evoluţie normală
 toaleta zilnică a organelor genitale și mamare
 repaus sexual 40 de zile
 cântărire, vaccinarea nou născutului la medicul de familie
 control la nevoie în secţia Obstetrică Ginecologie
41
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Graviditatea creează în organismul matern o stare nouă de echilibru , îl solicită să se

adapteze la condiţiile noi create. Bucuria de a aduce pe lume un copil motivează femeia să
treacă cu vederea problemele care s-au ivit pe parcursul sarcinii și la naștere .
În îngrijire acordate pacientelor cu NAŞTERE NATURALĂ, am avut ca obiectiv să
satisfac nevoile fiziologice de care acestea au fost dependente, şi să asigur un mediu terapeutic
favorabil procesului de vindecare prin efectuarea tehnicilor în condiţiile bine stabilite.
Primul caz. Pacienta P. C.. în vârstă de 21 ani, F.O 36021 OG. cu diagnosticul I.G. I.P
SARCINA 35/36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU ÎN PREZENTAŢIE CRANIANĂ. Se internează
de urgență (etiologie: naștere prematură), s– a putut rezolva prin naștere naturală . Postpartum,
lehuza a prezentat evoluție favorabilă, prezența lohiilor și al lactației cu aspect normal, fat
viu , unic, sex B, greutate 2,700 g, scor APGAR= 9 .
Se externează cu stare ameliorată cu recomandările: evitarea contactului sexual 40 zile,
dispensarizare la medicul de familie, control ginecologic la nevoie.
Cazul II. Pacienta B. D. - M. în vârstă de 22 ani, este internată însecția O.G. nr. FO.
36011 cu diagnosticul I.G. IP SARCINA 37 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU. AMENINȚARE DE
NAȘTERE PREMATURĂ UNIC PREZENTAŢIE CRANIANĂ OIS. Se internează de
urgență, pentru naștere naturală. În cursul sarcinii a fost spitalizată pentru amenințare de
avort în lunile a 6-a şi a 7-a şi naştere prematură în lunile a 6-a şi a 7-a. Se practică
epiziotomie și epiziorafie. Postpartum , lehuza prezintă: evoluție favorabilă, lohiile au avut
un aspect normal, a prezența lactației, făt viu , unic, sex B, greutate 3,100 g, scor APGAR=
9.
M – am implicat în educația pacientei, dându –i informaţii corecte despre: travaliu, modul de
efectuare a exercițiilor respiratorii în timpul expulsiei, am explicat regimul igieno – dietetic în
creșterea copilului și am insistat pe el. Am creat un mediu terapeutic favorabil procesului de
vindecare. Se externează cu stare ameliorată.
Cazul III. Pacienta N.P. în vârstă de 38 ani este internată în secţia OG. F.O. 38854, cu
diagnosticul: : VI G VI P SARCINA 36 SĂPTĂMÂNI. FĂT VIU, PREZENTAŢIE
42
CRANIANĂ. Rh+. AMENINȚARE NAȘTERE PREMATURA. S – a internat de urgență și
s-a practicat epiziotomie, pentru că pacienta a prezentat amenințare de naștere prematură.
Postpartum, lehuza prezintă evoluție favorabilă, făt viu , unic, sex feminin, greutate
2800g , scor APGAR - 9. În perioada spitalizării, lehuza a beneficiat de îngrijiri de calitate
acordate de personalul medico –sanitar, redobândindu - și astfel autonomia în satisfacerea
nevoilor fundamentale. Este externată cu stare generală bună.
In toate cele trei cazuri prezentate, pacientele au primit îngrijiri specifice, în funcţie
de nevoile permanent perturbate .
BIBLIOGRAFIE
1. F.O. 36021
2. F.O. 36011
3. F.O. 38854
4. Compediu de anatomie şi fiziologie - Victor Papilian şi prof. dr. Ion Albu ediţia a
XI-a, editura BIC ALL 2003
5. Atlas de anatomie - Trevor Weston; Editura Vox, 2006
6. Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii - C. Caloghera; Editura Antile, omului
sănătos şi bolnav,Timişoara 2008
43
7. Dicţionarul Bailliè de nursing - Bocec Gabriela, Oprea Cristina,
Editat în limba română, Ediţia a 21-a,2009
8. Manual de medicină pentru cadre medii - C.Borundel, Editura ALL, Ediţia a III-
a, Bucureşti, 2000
9. Urgenţe medico – chirurgicale - Lucreţia Titircă, Editura Medicală, – sinteză
pentru cadre medii2008
10. Nursing. Tehnici de evaluare şi îngrijiri - Lucreţia Titircă, Editura Viaţa acordate de
asistenţii medicali Medicală Românească,
Bucureşti 2010
11. Manual de îngrijiri speciale acordate - Lucreţia Titircă, Editura Viaţa pacienţilor de
asistenţi medicali Medicală Românească, 2010
12. Chirurgie şi specialităţi înrudite - D. Vasile, M.Grigoriu, manual pentru
Şcolile sanitare postliceale, Editura Didactică
şi Pedagogică R.A., Buc. 2004
13. Tehnica îngrijirii bolnavului - Mozeş Carol, editura Medicală, Buc.2000
14. Puericultura - Barbuta R., Editura Medicala, Buc. 2008
15. Mama si copilul - Capraru E. , Editura IOMC, Buc. 2007.
16. Puericultura si pediatria - Chitimia, E. Mihailescu, Editura Viața
Medicala Romaneasca, Bucuresti,2005.
17. Copilul sanatos si bolnav - Cretu S. Editura ALL, Bucuresti 2000.
18. Îndreptar de pediatrie - Filimon M.,Editura Medicala, Buc. 2006
19. Puericultura si pediatrie - Geormaneanu,M.OLDOVAN,Z., Editura
Medicala, Bucuresti 1998.
20. Manual de obstetrică pentru școlile - Moga M.,Nani D.,Samanshi L.
sanitare postliceala Editura Viata Medicala,Bucuresti,2009.
21. Obstretica si ginecologie - Niţescu V, Editura Tehnica,Bucuresti 2001
22. Bazele farmacologice ale practicii medicale - Stroescu V, Editura Medicala,Buc. 2001.
23. Ghid de nursing - Titircă L.,,Editura Viata Medicala
Romaneasca,Bucuresti,2006.
24. Agenda medicala - Editura Medicala, Bucuresti,2002.
44
45

Nasterea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nasterea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

 D.U.M= ultima menstruaţie

Moto: „Faptul că ai un pian nu te face pianist,

Aparatul genital feminin este alcătuit din:

NAŞTEREA NATURALĂ LA TERMEN

Conduita în delivrenţă a placentei (perioada a III- a):

CULEGEREA DATELOR: P.C.

N1 - contracţii uterine dureroase, 1= gravida să suporte mai uşor durerile de

N4 - dificultate în a – şi acorda să prezinte tegumente şi mucoase curate şi

N7 - comunicare ineficientă gravida să comunice cu echipa de îngrijiri,

În urma culegerii datelor, consider că pacienta este dependentă la următoarele nevoi:

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Problema 1:contracţii uterine dureroase

2. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Problema 1: dificultate în respirație și modificării circulatorii

3. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Problema: postură inadecvată

4. NEVOIA DE A - ŞI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ŞI

Problema 1 : eliminare urinară inadecvată - polakiurie

6. NEVOIA DE A SE HIDRATA ŞI ALIMENTA

Problema1: dietă de protecție

Problema: comunicare dificilă

NEVOIA PROBLEMA OBIECTIV

N7 - comunicare dificilă gravida să comunice normal cu echipa de

În urma culegerii datelor, consider că pacienta este dependentă la următoarele nevoi:

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Problema 1: contracţii uterine dureroase

2. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Problema: respiraţie inadecvată

3. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE

Problema 1: dificultate în a-şi acorda singură îngrijiri de igienă

4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Problema: dificultate în a se mișca și a avea o bună postură

Problema 1 : eliminare inadecvată urinară, polakiurie

6. NEVOIA DE A SE HIDRATA ŞI ALIMENTA

Problema: hidratare insuficientă

Problema: comunicare dificilă cu echipa de îngrijire

Problema: deficit de cunoştinţe

Pacienta B. D. - M. este internată în secţia Obstetrică Ginecologie, la data de 02.01.2014 , FO.

NEVOIA PROBLEMA OBIECTIV

În urma culegerii datelor, consider că pacienta este dependentă de următoarele nevoi:

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

2. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Problema 1: dificultate în respirație și modificării ale TA și AV

3. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Problema: postură inadecvată

4. NEVOIA DE A - ŞI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ŞI

Problema 1 : eliminare inadecvată - polakiurie

6. NEVOIA DE A SE HIDRATA ŞI ALIMENTA

Problema: hidratare inadecvată și alimentație prin deficit la nivel renal

Problema: deficit de cunoştinţe despre nașterea fiziologică

Graviditatea creează în organismul matern o stare nouă de echilibru , îl solicită să se

S-ar putea să vă placă și