Teoria utilizării internetului compensator (The role of stress and motivation in

problematic smartphone use among college students Jin-Liang Wang , Hai-Zhen Wang , James
Gaskin, Li-Hui Wang, January 2015)

Bazându-se pe teoria utilizării compensatorului internetului, bunăstarea psihosocială scăzută

poate fi considerată ca fiind una dintre cauzele care stau la baza motivațiilor pentru utilizarea
internetului și, în anumite cazuri, această interacțiune poate determina unii oameni să petreacă
atât de mult timp cu smartphone-ul lor, care în cele din urmă are ca rezultat consecințe
problematice pentru viața lor. Această teorie poate fi folosită pentru a explica de ce unii
oameni persistă în utilizarea internetului sau smartphone-urilor.

Kardefelt-Winther (2014c) a investigat efectele interacțiunii variabilelor de bunăstare

psihosocială (și anume stresul și stima de sine) și motivația asupra jocurilor online
problematice și a constatat că atât stresul, cât și respectul de sine au moderat asocierea dintre
escapism și problemele jocurilor online. Studiul său a arătat că persoanele care au fost mai
stresate sau au avut un nivel mai scăzut de respect de sine și au jucat în primul rând în scopul
evadării au avut tendința de a avea rezultate mai problematice decât cei care au fost mai puțin
stresat sau având înalte stimă de sine. În mod esențial, efectele directe ale escapismului sau
stresului nu au avut un impact semnificativ asupra rezultatelor problematice atunci când a fost
controlat efectul de interacțiune dintre cele două variabile, ceea ce sugerează că combinația
dintre stres și escapism duce la mai multe probleme.

Stresul vieții și dependența de telefoane inteligente (The relationship between life

stress and smartphone addiction on taiwanese university student: A mediation model of learning
self-Efficacy and social self-Efficacy Shao-I. Chiu, February 2014)

Atunci când o persoană suferă de stres intern sau extern, dependența de Internet poate
fi indusă. Oferind o distragere de la experiențe stresante, această dependență servește ca un
mecanism de coping pentru stres. Young (2007) a indicat că comportamentele impulsive ale
persoanele care au dependență de Internet pot fi considerate o recompensă reduce tensiunea
emoțională și facilitează comportamentele viitoare. În altele cuvinte, dependența de Internet
este transformată într-o strategie de atenuare durerea și tensiunea zilnică. Acest argument a
fost verificat de către studii empirice, care susțin că dependența de Internet este însoțită de alți
factori potențiali de risc, cum ar fi alcoolismul, nemulțumirea cu familia și experiențe recente
de stres (Beranuy et al., 2009; Lam et al., 2005). Prin urmare,utilizatorii de telefoane mobile
pot angaja dependență de telefoane mobile pentru a ușura emoții negative și experiențe
cauzate de durere și tensiune în viata de zi cu zi. Astfel, acest studiu a propus următoarea
ipoteză:

H3. Diverse stresuri de viață prezice în mod pozitiv dependența de smartphone

Auto-eficacitatea și dependența de smartphone-uri
Din cauza asocierii dintre dependența de smartphone și aspectele legate de relațiile
interpersonale și adaptarea academică, eficacitatea socială și de învățare pot fi metode
eficiente pentru a preveni dependența de smartphone-uri. Eficacitatea socială este
semnificativă corelată cu anxietatea socială scăzută, singurătatea, nemulțumirea socială
(Galanaki & Kalantzi-Azizi, 1999; Smith & Betz, 2000,2002) și înalta stimă de sine (Betz &
Schifano, 2000; Connolly, 1989; Hermann & Betz, 2004, 2006; Smith & Betz, 2000, 2002).

În plus, stima de sine scăzută prezice pozitiv mobilul problematic utilizarea telefonului
(Bianchi & Phillips, 2005), utilizarea excesivă a telefonului mobil (Ha et al., 2008),
implicarea telefonului mobil (Walsh et al., 2011), și dependența de telefoane inteligente
(Hong et al., 2012). În plus, anxietatea mare prezice în mod semnificativ dependența de
telefoane inteligente (Bianchi & Phillips, 2005; Hong et al., 2012). Având în vedere
semnificativele corelații dintre auto-eficacitatea socială, dependența de smartphone-uri și
diferitele dimensiuni psihologice, inclusiv stima de sine și anxietatea, acest studiu a propus
următoarea ipoteză:

H4. Social-eficacitatea socială prezice negativ dependența de smartphone-uri.

Addicția de smartphone și reglarea emoțională ( Emotion regulation strategies as

predictors of internet addiction and smartphone addiction in adolescents Mehmet Ali Yildiz, 2017)

Relațiile dintre dependențe și reglementarea emoțiilor există.. Macklem (2008)

subliniază că dependențele sunt asociate cu incapacitatea de a regla emoțiile.

Potrivit lui Gross (2007), suprimarea, printre strategiile de reglare a emoțiilor, nu sunt

limitate doar la emoții; în același timp, suprimarea gândurilor este o modalitate de a face față

dependențelor.

Cei cu addicții încearcă să-și controleze dorințele prin suprimarea gândurilor proprii.
Într-un studiu, Hormes, Kearns și Timko (2014) au determinat acest lucru la persoanele cu
niveluri ridicate de dependență de internet ce au au dificultăți în reglarea emoțiilor. Analiza
lui Caplan (2010) a arătat că există o relație negativă între dependența de internet și
reglementarea emoțională funcțională. Yu, Kim și Hay (2013) a stabilit că persoanele care
folosesc Internet au probleme dificile cand îți reglează emoțiile. Studiul lui Oktan (2011) a
arătat o relație între dependența de Internet și abilitățile de gestionare a emoțiilor.
Reglementarea dispoziției a fost indicată de un efect semnificativ asupra dependenței de
telefoane inteligente în literatura relevantă (Zhang etal., 2014; Zhang, Chen, Zhao și Lee,
2014). Într-un alt studiu, Lee, Cho, Kim șiNoh (2015) au declarat că persoanele cu un nivel
ridicat de dependență de telefoane inteligente au nivelurile scăzute de autorglare. Elhai,
Levine, Dvorak și Hall (2016) au găsit relații semnificative între utilizările problematice ale
smartphone-urilor, anxietate și depresie. Suprimarea, ca o strategie disfuncțională a
reglementării emoțiilor, a fost mediată între utilizarea problematică a smartphone-urilor și
anxietate.
 Hoffner și Lee (2015) au descoperit că utilizatorii care folosesc smartphone-uri au îți
reglează negativ emoțiile prin utilizarea acestor dispozitive tehnologice