CENTRUL DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂ

INTERNAŢIONALĂ

ÎN CONTEXT SCHENGEN

CLASA 319

ELEV
RADU FLORIN
 BIROUL NAŢIONAL INTERPOL

Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol este o instituţie

interguvernamentală ce asigură asistenţa reciprocă între poliţiile ţărilor membre
pentru prevenirea şi reprimarea criminalităţii de drept comun; nu intervine în
probleme cu caracter politic, militar, religios sau rasial; respectă suveranitatea şi
independenţa fiecărei ţări; asigură schimbul de informaţii cu caracter poliţienesc la
nivel internaţional; identifică infractori urmăriţi internaţional cu mandate;
coordonează activitatea de supraveghere şi prindere a infractorilor internaţionali;
informează unităţile specializate cu privire la furturi sau pierderi de documente străine
de identitate, traficul internaţional de droguri, fals de monedă, furturi auto şi artă etc.
pentru luarea măsurilor operative. La cerere, solicită informaţii necesare soluţionării
unor cauze penale.
Birourile Centrale Naţionale Interpol constituie punctul de sprijin naţional al
cooperării poliţieneşti internaţionale. Create în fiecare stat membru Interpol, Birourile
Centrale Naţionale sunt formate din funcţionari naţionali care acţionează întotdeauna
în cadrul juridic oferit de legislaţia ţării lor. Rolul acestora este de a surmonta
obstacolele pe care le întâmpină cooperarea internaţională datorită diferenţei de
structuri între poliţiile naţionale, barierelor lingvistice şi diferenţelor de sisteme
juridice ale ţărilor membre.
În general, rolul unui Birou Central Naţional constă în:
- centralizarea informaţiilor criminale şi a documentaţiei, în raport
direct cu cooperarea poliţienească internaţională, obţinute din ţară
şi transmiterea lor celorlalte B.C.N.-uri şi Secretariatului General;
- declanşarea, pe teritoriul naţional, a operaţiunilor şi actelor de
poliţie solicitate de celelalte state membre prin intermediul
Birourilor Centrale Naţionale;
- primirea cererilor de informaţii, de verificări etc. transmise de alte
B.C.N. şi transmiterea răspunsurilor către B.C.N.-urile interesate.

2
 Un rol deosebit al Biroului Naţional Interpol îl constituie activitatea de
urmărire internaţională. Astfel, la data de 14.11.2008 a intrat în vigoare Legea nr.
222/2008, care modifică Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară
internaţională în materie penală, introducând o serie de modificări, din care
menţionăm:
- posibilitatea ca Poliţia Judiciară să reţină pe teritoriul României o
persoană urmărită, prin ordonanţă de reţinere, chiar înainte de
primirea mandatului european de arestare;
- toate procedurile prealabile arestării vor fi efectuate de procurori şi
nu de judecătorii curţilor de apel, aşa cum se prevedea anterior;
- activitatea de predare din România a persoanelor urmărite
internaţional este clar definită ca fiind asigurată de Biroul Naţional
Interpol;
- activitatea de preluare sub escortă, din străinătate, a fost trecută în
competenţa Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională.

INSTRUMENTELE DE COOPERARE ALE INTERPOLULUI

Pentru atingerea scopurilor prevăzute de statut, Interpolul are la dispoziţie

următoarele instrumente de cooperare:
a. Reţeaua de comunicaţii I24/7 asigură schimbul de mesaje poliţieneşti
între Birourile Centrale Naţionale şi între acestea şi Secretariatul General Interpol.
Este o reţea are ca suport fizic Internetul şi, din această cauză, foloseşte cele mai noi
tehnologii de securitate (Virtual Private Network, IPSec etc.) care şi-au dovedit
eficienţa la începutul anului 2004 când reţeaua I24/7 a fost atacată de programe
maliţioase, la fel cum s-a întâmplat în aceeaşi perioadă la firmele Sun Microsystems
sau Microsoft, cu deosebirea că această reţea nu a putut fi compromisă. Toate B.C.N.-
urile dispun de servere de e-mail care se conectează la server-ul central al
Secretariatului General Interpol.

3
 Introducerea acestor noi tehnologii, începând cu anul 2002, a făcut posibilă
dezvoltarea unor instrumente noi şi eficace, cum ar fi portalul INSYST prin care,
folosind un simplu browser de Internet, toate Birourile Centrale Naţionale pot accesa
resurse de interes comun puse la dispoziţie de Secretariatul General Interpol sau chiar
de B.C.N.-uri.
Tot prin intermediul acestui portal, în 2004, au fost puse la dispoziţie bazele
de date eASF ale Interpolului referitoare la persoane urmărite, vehicule urmărite,
documente de călătorie/administrative furate/pierdute, obiecte de artă furate,
realizându-se astfel accesul la aceste baze de date a tuturor unităţilor de poliţie cu
atribuţii în combaterea criminalităţii. Consultarea on-line a bazelor de date
INTERPOL a constituit şi constituie în continuare o prioritate.
Astfel, extinderea reţelei securizate de comunicaţii Interpol I-24/7, care
permite accesul on-line la bazele de date Interpol, se remarcă în numărul tot mai
crescut de utilizatori activi, astfel că în momentul actual se înregistrează 1130
utilizatori activi:
- 465 IGPR (IGPR, DCCO – Antidrog, DGPMB, IPJ-uri);
- 449 la IGPF;
- 97 la structurile centrale ale M.A.I.;
- 86 la R.A.R.;
- 29 la Biroul Naţional Interpol;
- 4 la S.R.I.
Se remarcă astfel o preocupare constantă de creştere a numărului utilizatorilor
sistemului I-24/7 şi ai bazelor de date operative ale Interpol, dar mai ales a eficienţei
atribuirii acestor conturi, respectiv ca utilizatorii să fie lucrători operativi care se
confruntă cu astfel de problematică în teren; de asemenea, s-a îmbunătăţit constant
cooperarea cu furnizorii de date şi s-a redus intervalul de actualizare a bazelor de date
de la Lyon, prin aplicarea tehnologiei push and pull, pusă la dispoziţie gratuit de
către Secretariatul General OIPC, ce permite actualizarea automată a contribuţiei
româneşti la bazele de date SMV (autovehicule furate) şi SLTD (documente de
călătorie furate sau pierdute).

4
 În ceea ce priveşte aplicarea soluţiilor moderne de accesare a bazelor de date
Interpol, Biroul Naţional Interpol a reuşit, împreună cu IGPF, realizarea condiţiilor
tehnice necesare aplicării soluţiei FIIND la controlul paşapoartelor şi autovehiculelor
la punctele de frontieră, astfel că toate verificările în bazele naţionale vor fi efectuate
automat şi în bazele de date Interpol, inclusiv la citirea optică a paşapoartelor şi
cărţilor de identitate. Testele au fost realizate cu succes, urmând ca aplicaţia să fie
dată în folosinţă în cel mai scurt timp.
b. Sistemele informatice referitoare la:
- bazele de date eASF
- numele şi alias-urile indivizilor implicaţi în infracţiuni în context
internaţional;
- infracţiuni clasate după gen, loc de comitere şi mod de operare;
- confiscările de droguri;
- confiscările de monedă falsă;
- amprentele digitale ale infractorilor internaţionali;
- fotografiile infractorilor cu moduri de operare deosebite, recidivişti
şi ale persoanelor dispărute;
- baza de date cu cărţi de credit furate/pierdute;
- persoane suspectate de activităţi teroriste;
- imagini cu copii abuzaţi.
Bazele de date eASF pot fi consultate on-line, prin portalul INSYST, de către
toate agenţiile de aplicare a legii, în condiţiile de securitate stabilite de organizaţie.
Bazele de date conţinând informaţii sensibile, respectiv cele legate de terorism şi
abuzuri împotriva copiilor sunt accesate numai de către unităţile operative
competente, respectiv SRI, DGIPI şi DGCCO. Celelalte sisteme se accesează, la ora
actuală, prin intermediul Birourilor Centrale Naţionale.
În perioada imediat următoare va fi implementat proiectul I-link al Interpol,
o premieră pentru schimbul de informaţii poliţieneşti la nivel mondial. Astfel,
schimbul de informaţii se va face pe baza unor formulare standard care vor permite
realizarea automată a verificării persoanelor, autovehiculelor, armelor, firmelor,
numerelor de telefon, impresiunilor digitale, profilurilor ADN etc. în toate bazele de
date ale organizaţiei, înregistrarea verificărilor şi realizarea de conexiuni între state.
5
Este de remarcat faptul că România a fost aleasă să fie una din cele nouă ţări membre
ale O.I.P.C (alături de Austria, belgia, Finlanda, Franţa, Spania, Elveţia, SUA,
Germania) care au testat această primă fază a proiectului.
c. Notiţele internaţionale
Acestea reprezintă cele mai avansate forme de cooperare poliţienească
internaţională, fiind grupate în şase categorii:
- notiţe prin care se solicită arestarea unei persoane în vederea
extrădării (cu colţ roşu şi cu litera de control A). Aceste notiţe
conţin toate indicaţiile privind identitatea persoanei urmărite,
mandatul de arestare şi infracţiunea care l-a motivat;
- notiţe pentru obţinerea de informaţii asupra unei persoane (cu colţ
albastru şi litera de control B). Acestea sunt utilizate pentru
identificarea certă a unui infractor, obţinerea de informaţii asupra
trecutului său criminal sau a locului unde se află;
- notiţe preventive (cu colţ verde şi litera de control C) care
semnalează tuturor poliţiilor membre existenţa unui infractor
profesionist ce operează la scară internaţională;
- notiţe privind persoane dispărute (cu colţ galben şi litera de control
F) în vederea găsirii unei persoane;
- notiţe privind cadavrele neidentificate (cu colţ negru şi litera de
control D);
- notiţe cu colţ portocaliu („security alert”) semnalând descoperirile
de arme sau dispozitive explozive disimulate;
- notiţe ONU – INTERPOL privind persoanele/entităţile supuse
sancţiunilor Consiliului de Securitate al ONU.

PUNCTUL NAŢIONAL FOCAL

La data de 01.12.2000 a fost înfiinţat Punctul Naţional Focal, cu rang de

direcţie în cadrul MAI, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr.
201/2000 privind crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării

6
Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru
combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, aprobată prin Legea nr. 357/2001.
Punctul Naţional Focal (format din Serviciul Operaţional, Unitatea Naţională
Europol, Serviciul SIRENE) este unitatea specializată a MAI care asigură legătura
operativă dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne/ofiţerii de
legătură ai MAI acreditaţi în alte state sau la organizaţii internaţionale/ofiţerii de
legătură străini acreditaţi în Romania şi gestionara fluxului informaţional de interes
operativ aferent cooperării internaţionale derulate de structurile specializate ale MAI
pe acest canal, exercitând următoarele atribuţii principale:
- primirea, înregistrarea, analiza primară, stabilirea gradului de importanţă
şi a priorităţii, traducerea, transmiterea / difuzarea şi urmărirea
soluţionării cererilor de asistenţă internaţională adresate ataşaţilor de
afaceri interne şi ofiţerilor de legătură ai MAI acreditaţi în alte state sau
organizaţii internaţionale de către autorităţile române;
- la cerere, realizarea demersurilor necesare pentru reverificarea,
corectarea sau ştergerea datelor primite/transmise, rectificarea nivelului
de prioritate şi, după caz, urgentarea soluţionării solicitărilor de asistenţă
aflate în lucru;
- organizare, întreţinerea şi actualizarea evidenţei proprii a solicitărilor de
asistenţă procesate şi a rezultatelor obţinute;
- elaborarea şi punerea în aplicare a Planului propriu de securitate întocmit
potrivit prevederilor legale pentru protejarea informaţiilor clasificate şi a
datelor personale aferente fluxului informaţional gestionat;
- elaborarea de rapoarte destinate informării conducerii MAI şi a
structurilor specializate beneficiare asupra stadiului soluţionării anumitor
solicitări şi a eficienţei generale a activităţii de schimb de informaţii.
Punctul Naţional Focal desfăşoară activităţi de cooperare (canale de
cooperare) cu:
1. Centrul Regional S.E.C.I.;

7
 2. Ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai MAI acreditaţi în alte
state;
3. Ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi în
Romania (la solicitarea acestora);
4. Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol;
5. În viitor, cu ţările membre din spaţiul Schengen – prin intermediul
Serviciului SIRENE.

COOPERAREA CU CENTRUL REGIONAL S.E.C.I.

România a ratificat acordul SECI (Acordul de Prevenire şi Combatere a

Infracţionalităţii Transfrontaliere în Sud-Estul Europei), prin Legea nr. 208/1999, iar
O.U.G. nr. 201/2000 a creat cadrul instituţional necesar în vederea funcţionării
Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru
combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, fiind aprobată şi modificată prin Legea
nr. 357/10.07.2001.
Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru
combaterea infracţionalităţii transfrontaliere (Centrul Regional SECI) este organizaţie
internaţională, cu sediul la Bucureşti, şi care reuneşte reprezentanţii pe linie de poliţie
şi vamă din următoarele state: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia,
Ungaria, precum şi cei ai statelor cu statut de observator, printre care: Austria,
Azerbaidjan, Belgia, Canada, Franţa Germania, Georgia, Italia, Marea Britanie,
Olanda, Spania, SUA şi Ucraina.
Prevenirea şi combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră se
realizează prin: acordarea asistenţei reciproce în desfăşurarea investigaţiilor penale şi
vamale, schimb de informaţii operative, asistenţa tehnică şi schimburi de experienţă,
acţiuni comune „task-force”, cooperare judiciară, accelerarea fluxului informaţional.
Principalele acţiuni de tip task-force sunt în domeniul combaterii traficului de
persoane, infracţiunilor de natură financiară şi cibernetică, traficului de droguri,

8
traficului de autovehicule furate, combaterii contrabandei şi fraudelor vamale,
combaterea terorismului.
Mesajele transmise prin intermediul SECI de către reprezentanţii pe linie de
poliţie şi vamă din statele membre au valoare probatorie, cu acordul statului furnizor.

COOPERAREA CU OFIŢERII DE LEGĂTURĂ AI M.A.I.

ACREDITAŢI ÎN ALTE STATE ŞI CU OFIŢERII DE LEGĂTURĂ STRĂINI
ACREDITAŢI ÎN ROMÂNIA

În prezent, se poate menţiona că ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de

legătură sunt în număr de 35, respectiv ataşaţi de afaceri interne şi adjuncţi de ataşaţi
de afaceri interne numiţi în: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Franţa,
Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Macedonia, Marea Britanie, Moldova, Norvegia,
Olanda, Polonia, Rusia, Serbia, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria.
Realizarea propriu-zisă a schimbului de informaţii de interes operativ, prin
Punctul Naţional Focal, se efectuează prin cereri de asistenţă pe canalele Centrului
Regional SECI şi cu ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai M.A.I.
acreditaţi în alte state şi cei străini acreditaţi în România.
Ataşaţii de afaceri interne/ofiţerii de legătură au obligaţia de a urmări
finalitatea cauzei pe lângă autoritatea străină competentă şi de a comunica Punctului
Naţional Focal rezultatele concrete obţinute în vederea introducerii acestora în bazele
de date ale unităţilor competente în materie.
Punctul Naţional Focal primeşte/transmite cereri de asistenţă care privesc:
- Informaţii de interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii;
- completarea probatoriului, în cazul grupărilor de infractori aflaţi în
cercetări pentru comiterea unor infracţiuni cu caracter
transfrontalier;
- solicitări de sprijin, din partea organelor de aplicare a legii străine,
prin intermediul ataşaţilor şi a organelor de justiţie române, în
declanşarea unor acţiuni comune sau colaborări pentru schimbul de

9
 date şi informaţii în cazuri cu implicaţii sau care necesită
efectuarea de acte procedurale pe teritoriul mai multor state;
- alte forme de cooperare care derivă din acte normative
internaţionale de prevenire şi combatere a infracţiunilor.
Cererile de asistenţă adresate Punctului Naţional Focal se întocmesc, în scris,
în limba română, şi vor cuprinde obligatoriu următoarele informaţii, în măsura în care
sunt cunoscute:
- autoritatea de la care emană cererea şi destinatarul cererii;
- obiectul şi scopul cererii precum şi modul de utilizare a
informaţiei;
- datele persoanelor implicate, scrise în conformitate cu
documentele lor de identitate naţională sau internaţională, dacă
sunt cunoscute;
- caracterul de urgenţă şi nivelul de clasificare;
- o descriere sumară a faptelor şi a infracţiunilor comise şi
încadrarea juridică a faptei conform legislaţiei statului solicitant;
- data şi numărul de înregistrare al lucrării;
- ofiţerul de caz şi coordonatele acestuia.
În situaţii urgente, pot fi acceptate şi cereri verbale, dar ele vor fi confirmate
în scris în maximum 24 de ore.
Cererile de asistenţă vor fi comunicate cu respectarea dispoziţiilor legale în
materia informaţiilor clasificate şi a protecţiei datelor cu caracter personal.
Obiectul cererilor de asistenţă îl constituie schimbul de date şi informaţii
necesare investigării infracţionalităţii transfrontaliere:
- trafic de carne vie;
- droguri;
- armament;
- spălarea banilor;
- migraţiune ilegală;
- fraude fiscale;
- violenţe;
- orice alte date de interes operativ
- contrabandă şi fraude financiare, fiscale şi vamale;
- mărfuri contrafăcute şi pirat;

10
 - introducere/scoatere de bunuri sau materiale interzise ori supuse
licenţierii.

COOPERAREA CU EUROPOL PRIN INTERMEDIUL UNITĂŢII

NAŢIONALE EUROPOL

Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii în cadrul Uniunii

Europene şi care operează cu informaţiile referitoare la criminalitate. Obiectivul său
este acela de a îmbunătăţi eficacitatea şi cooperarea autorităţilor competente din
statele membre în ceea ce priveşte prevenire şi combaterea formelor grave de crimă
internaţională organizată şi terorism. Europol are misiunea de a-şi aduce o contribuţie
semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei
organizate şi a terorismului, concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale.
Înfiinţarea organizaţiei Europol a fost convenită prin Tratatul de la Maastricht
privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992. Având sediul la Haga – Olanda,
Europol a început să-şi desfăşoare activitatea pe 3 ianuarie 1994 sub denumirea de
Unitatea Droguri Europol (EDU), acţiunile sale fiind limitate la lupta împotriva
drogurilor. Treptat, s-au adăugat alte domenii importante de criminalitate. Începând de
la 1 ianuarie, mandatul Europol s-a extins pentru a cuprinde toate formele grave de
criminalitate internaţională, aşa cum sunt acestea enumerate în Anexa la Convenţia
Europol. Convenţia Europol a fost ratificată de toate statele membre şi a intrat în
vigoare la 1 octombrie 1998. În urma adoptării mai multor hotărâri cu caracter juridic
cu privire la convenţie, Europol a început să îşi desfăşoare toate activităţile pe 1 iulie
1999.
Europol sprijină activităţile de aplicare a legii desfăşurate de statele membre,
îndreptate în special împotriva:
- traficului ilegal de droguri;
- reţelelor ilegale de imigraţie;
- terorismului;
- falsificării banilor (falsificarea monedei euro) şi a altor mijloace de
plată;
11
 - traficului de persoane, inclusiv pornografia infantilă;
- traficului ilegal de vehicule;
- spălării banilor.
În plus, principalele priorităţi ale Europol includ infracţiunile împotriva
persoanelor, infracţiunile financiare şi infracţiunile cibernetice. Acestea se aplică
atunci când este implicată o structură de crimă organizată şi sunt afectate două sau
mai multe state membre.
Europol oferă sprijin prin:
- facilitarea schimbului de informaţii, potrivit legii naţionale, dintre
ofiţerii de legătură ai Europol (OLE). Ofiţerii de legătură sunt
detaşaţi pe lângă Europol de către statele membre ca reprezentanţi
ai agenţiilor naţionale ce se ocupă de aplicarea legii din aceste
state;
- oferirea de analize operative în vederea sprijinirii operaţiunilor;
- elaborarea de rapoarte strategice şi analiza activităţilor criminale
pe baza informaţiilor şi datelor oferite de statele membre şi de terţi;
- oferirea de expertiză şi sprijin tehnic pentru anchetele şi
operaţiunile realizate în cadrul UE, sub supravegherea şi cu
răspunderea legală a statelor membre interesate.
Europol activează şi în domeniul promovării analizei criminalistice şi a
armonizării tehnicilor de anchetă din cadrul statelor membre.

SISTEMUL COMPUTERIZAT AL EUROPOL

În convenţia Europol se stipulează că Europol va înfiinţa şi păstra un sistem

computerizat pentru a permite introducerea, accesul şi analizarea datelor. Convenţia
prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea drepturilor persoanelor şi a datelor,
precum şi controlul, supravegherea şi siguranţa datelor.
Sistemul computerizat al Europol (TECS) are trei componente principale:
- un sistem informaţional;
- un sistem de analiză;
12
 - un sistem de index.

COOPERAREA CU ŢĂRILE MEMBRE DIN SPAŢIUL SCHENGEN

PRIN INTERMEDIUL SERVICIULUI S.I.R.E.N.E.

La 19 iunie 1990 a fost semnată în localitatea Schengen Convenţia de

Aplicare a Acordului Schengen (CAAS), care a intrat în vigoare în 1995, eliminând
controalele la frontierele interne ale statelor semnatare, creând o singură frontieră
externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. Au fost
stabilite reguli comune în materie de vize, migraţiune, azil, precum şi măsuri
referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.
După aderarea României la spaţiul Schengen, în calitate de autoritate centrală
pentru schimbul de informaţii suplimentare aferente semnalărilor din SIS, Biroul
naţional SIRENE operaţional va avea printre atribuţii principale: asigurarea
schimbului de informaţii cu privire la clarificarea oricărui aspect necesar introducerii
unei semnalări în SIS de către România sau de către un alt stat membru, asigurare
schimbului de informaţii suplimentare în legătură cu semnalările din SIS şi tuturor
măsurilor necesare ca urmare a localizării unei persoane sau obiect.

13