Supliment OFTALMOLOGIE

MEDICAL
2010 - 2011

Market

Editura
CUPRINS

Importan[a diagnosticului precoce
]i monitorizarea pacien[ilor cu
egenerescen[/ macular/ legat/
de vârst/ 6

Mai [ine[i minte optotipul? 8

Epifora - cauze ]i tratament 10

Noile modele MC 6125 Diff

]i MC 6125 DAY 12

Tratamentul sindromului de ochi uscat 14

Examinarea oftalmologic/ pediatric/

- explicat/ p/rin[ilor 16

Bio-Inspira[ie \n domeniul \ngrijirii

oculare 17

Ce este degenerescen[a macular/? 18

Tratarea ochiului uscat 20

Tomografia în coeren[/ optic/ în

practica oftalmologic/ curent/ 22

Evaluarea oftalmologic/ la copii

- mic îndreptar practic - 24

Importan[a Radiochirurgiei
în Oculoplastie 26

Reinterven[ii \n strabism 30

Alimenta[ia corect/ pentru s/n/tatea

ochilor 32
EDITOR Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,
sc. 3, parter, 030775, sector 3,

Anestezia în chirurgia cataractei

Introducerea softurilor educa[ionale

FIN
WATCH
Bucureºti
Tel: 021.321.61.23
Fax: 021.321.61.30
redactie@finwatch.ro
\n practica curent/ 36 P.O. Box 4-124, 030775

Tipar:

SPITALE }I UNIT?{I PRIVATE CARE OFER? Monitorul Oficial
SERVICII DE OFTALMOLOGIE 38
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Importan[a diagnosticului precoce
]i monitorizarea pacien[ilor cu
degenerescen[/ macular/ legat/ de vârst/
Dr. Simona Radu
Medic primar
oftalmolog
EURO-OPTICS
Bucure]ti
egenerescenþa macularã legatã de vârstã
D (DMLV) este principala cauzã de pierdere a ve-
derii la persoanele trecute de 60 de ani.
Deºi existã multe proceduri ºi medicaþii care ajutã
la încetinirea pierderii vederii centrale, nu existã deo-
camdatã niciun tratament pentru vindecarea acestei
afecþiuni. De aceea, depistarea precoce ºi mãsurile
profilactice sunt esenþiale.
Boala se manifestã prin pierderea vederii de pre-
cizie (citit, scris, ºofat) ºi are drept cauzã atrofierea ce-
lulelor fotoreceptoare din zona centralã a retinei.
Se descriu douã forme:

Forma uscatã (atroficã) apare în aproximativ
85% dintre cazuri ºi determinã o scãdere progresivã a
vederii, de obicei la ambii ochi, inegal.

Forma umedã (exudativã) este mult mai gravã,
deoarece suferinþa maculei induce formarea unei
membrane fibrovasculare ale cãrei vase sunt fragile.
Hemoragiile ºi exudatele care apar duc adesea la o
scãdere bruscã ºi severã a vederii. Este adesea prece-
datã de forma uscatã.
Factorii de risc sunt: vârsta, sexul feminin, fuma-
tul, ereditatea, bolile cardiovasculare, hipercolesterole-
mia, ochii deschiºi la culoare, expunerea îndelungatã
la lumina solarã, obezitatea abdominalã.
Depistarea bolii trebuie sã înceapã de la identifi-
carea primelor simptome:

Forma uscatã: pacienþii necesitã mai multã lu-
minã pentru citit, culorile sunt atenuate, imaginea este
imprecisã în zona centralã.

Forma umedã: liniile drepte sunt percepute on-
dulate, obiectele par micºorate, scãderea vederii cen-
trale este adesea brutalã.
Investiga[iile oftalmologice:

Testarea vederii de aproape cu ajutorul grilei
Amsler (poate fi folositã ºi acasã pentru autoevaluare),
a câmpului vizual ºi a simþului cromatic.
6 Supliment Medical Market - Oftalmologie

Examenul biomicroscopic al fundului de ochi

Angiografia cu fluoresceinã sau verde de indo-
cianinã - cu ajutorul substanþei de contrast se iden-
tificã zonele atrofice, vasele de neoformaþie ºi gradul
de exudaþie.

Tomografia în coerenþa opticã (OCT) este o me-
todã neinvazivã, scanarea având rezoluþie axialã de 4-
10 µm. Poate identifica drusenul, decolãrile de epiteliu
pigmentar retinian, edemul cistoid ºi poate monitoriza
rãspunsul terapeutic la terapia fotodinamicã sau anti-
VEGF.
Tratamentul
Legumele colorate, spanacul, uleiul de peºte din
dietã par sã joace un rol protector. Formulele medica-
mentoase propuse sunt asocierile de vitamine anti-
oxidante (C,E,A), zinc, cupru, carotenoizi (luteina ºi zea-
xantina), dar ºi acizi graºi nesaturaþi omega 3, co-
enzima Q10, flavonoidele din Ginkgo biloba, afine, se-
minþe de struguri.
Pentru forma umedã au fost folosite în timp ºi pro-
ceduri chirurgicale: fotocoagularea LASER a neovase-
lor, extragerea membranelor subretiniene ºi translo-
caþii maculare, dar în prezent cele mai bune rezultate
se obþin prin terapie fotodinamicã ºi prin injecþii intra-
vitreene repetate cu agenþi anti-VEG, care inhibã creº-
terea vaselor de sânge aberante.
În cazurile foarte avansate sunt utile dispozitivele
optice mãritoare, conectate la monitoare sau porta-
bile.
Se fac cercetãri promiþãtoare ºi în domeniul res-
taurãrii vederii în formele severe cu ajutorul unor im-
planturi intraoculare telescopice, precum ºi în direcþia
refacerii þesutului retinian cu ajutorul celulelor stem.
Monitorizarea semestrialã a acuitãþii vizuale ºi a
modificãrilor retiniene ºi tratamentul precoce oferã
cele mai bune perspective de conservare a vederii.
Str. Dr. Iatropol Nr.21 Sector 5 Bucureºti
Tel. 021. 410 91 10
ARTICOLE DE SPECIALITATE

Mai [ine[i minte optotipul?

cesta se numeºte Programul poate fi folosit acasã, la ºcoalã sau la

A test Snellen ºi
este probabil mo-
dul în care v-au fost tes-
birou ºi la un ritm de cinci ºedinþe pe sãptãmânã se
poate completa programul în 6 sãptãmâni. Dupã
aceastã perioadã ochii vor lucra mult mai eficient,
taþi ochii încã din copilã- iar simptomele vor dispãrea sau se vor ameliora.
rie. Acest tip de tabel a
fost inventat acum mai Simptome care pot semnala probleme muscu-
bine de 100 de ani ca lare oculare:
metodã de testare a vederii la distanþã.
vedere neclarã
Stilul de viaþã modern necesitã însã alte calitãþi
vedere dublã
vizuale. Spre deosebire de strãmoºii noºtri, care-ºi
rãu de maºinã
foloseau vederea pentru a supravieþui în naturã prin
dureri de cap
distingerea obiectelor la distanþã, noi ne petrecem
obosealã la citit sau lucrul pe calculator
cea mai mare parte din timp privind la distanþe
mâncãrimi oculare
scurte – citind sau lucrând la calculator. Acest tip de
ochi înlãcrimaþi
vedere necesitã coordonarea ochilor pentru vederea
ameþealã la cititul pe calculator
binocularã, adicã ochii trebuie sã lucreze grupat.
evitarea lucrului de aproape
Solicitarea intensivã a ochilor la lucrul de aproape
închiderea sau acoperirea unui ochi la citire
poate crea multe simptome ºi probleme. Cu toate
probleme de citire
acestea, studenþii citesc de trei ori mai mult text
concentrare dificilã
decât parinþii lor ºi, în plus, folosesc calculatoarele.
pierderea rândului la citire
Copiii suferã în multe cazuri de dificultãþi la învãþare
probleme de învãþare
care nu au legãturã cu capacitatea intelectualã,
citire înceatã
adulþii care petrec mult timp în faþa calculatorului
dificultãþi în completarea atribuþiilor contra-
obosesc repede fãrã sã ºtie de ce. timp
În cazul în care pacienþii suferã de probleme mus-
culare oculare, acestea nu pot fi tratate în modul Programe Home Vision Therapy:
obiºnuit, prin prescrierea unei perechi de ochelari.
Însã medicul poate prescrie folosirea unui program
computerizat care se poate folosi relaxat acasã.
Dacã ochii obosesc repede, lucrul la calculator AMBLYOPIA iNet
creeazã dureri de cap ºi vedere neclarã, dacã con- Program cu activit/[i de aproape pentru
centrarea se face cu greutate la citit sau dacã se re- tratarea ambliopiei
clamã rãul de maºinã - existã ºanse foarte mari ca
prin folosirea programelor Home Vision Therapy sã
se rezolve aceste probleme.

Cum func[ioneaz/ terapia?

Sistemul computerizat este uºor ºi distractiv de

folosit. Pacienþii vor învãþa sã ruleze pe calculator o
serie de exerciþii asemãnãtoare unor jocuri. Atribu-
þiile iniþiale sunt simple, necesitã urmãrirea unor
obiecte pe ecran, gãsirea unor casete 3D, identifica- Program complex de recuperare vizualã destinat
rea miºcãrii. Programul se va adapta necesitãþilor ºi pacienþilor suferind de ambliopie, este complet au-
va creºte nivelul de dificultate pe mãsurã ce se pro- tomatizat ºi uºor de utilizat chiar ºi de copiii pre-
greseazã. ºcolari (începând cu vârsta de 3 ani), fiind conceput

8 Supliment Medical Market - Oftalmologie

 ARTICOLE DE SPECIALITATE

sub formã de 12 exerciþii ºi jocuri.Ambliopia este chide cu frecvenþa de 60 Hz care în combinaþie cu

rezultatul a mai multor factori ambliogenici, precum
anisometropia, strabismul, isometropia ridicatã, mi-
crotropia, cataracta congenitalã, ptoza ºi afecteazã
aproximativ 3% din populaþie. Prin folosirea progra-
mului s-au raportat vindecãri complete sau ame-
liorãri la 90% din pacienþi, dupã ºedinþe de câteva
minute zilnic, timp de câteva sãptãmâni.
frecvenþa ecranului de monitor permit ca stimulii
binoculari sã fie anulaþi alternativ de 60 ori pe
secundã fãcând astfel ca fiecare ochi sã vadã în
acelaºi timp imagini diferite (se foloseºte în combi-
naþie cu un monitor CRT). Pachetul include ochelarii
LCD, joystick, flipper cu lentile cu dioptrii, stick USB
de securitate, cabluri de conexiune, adaptoare.

HTS iNet

Program pentru tratamentul tulburãrilor de

vedere binocularã Argus Optik
Str Ion Andreescu nr.18, Cluj Napoca
Tel.: 0364 401983
Fax.: 0364 401984
office@argusoptik.ro
www.argusoptik.ro

“În zilele noastre un numãr din ce în ce mai

Trateazã insuficienþele de convergenþã ºi diver-
genþã. Este un program automat, uºor de folosit la
domiciliul pacientului, instalat pe calculatorul perso-
nal. Procedura urmãreºte corectarea vergenþelor, a
miºcãrilor sacadice ºi de urmãrire, a acomodaþiei.
Se furnizeazã împreunã cu software, ochelari
roºu/albastru, disc pentru exersare, manual, mate-
riale promoþionale.
VTS 3 - Liquid crystal system
Sistem complex pentru terapia vederii - cu
ochelari LCD
mare de copii ºi adulþi tineri se plâng de simp-
tomele generate de tulburãri ale vederii binocu-
lare. Dupã ce am încercat în clinica noastrã mai
multe soluþii de diagnostic ºi tratament am ajuns
la concluzia cã programele computerizate oferite
de HTS Inc reprezintã soluþia optimã din punct de
vedere al eficienþei tratamentului, colaborãrii pa-
cienþilor ºi al uºurinþei în utilizare.
Soluþiile pentru tratamentul ambliopiei ofe-
rite de aceeaºi companie au reprezentat dease-
menea o mare satisfacþie pentru noi - peste 95%
dintre tinerii de pânã în 16 ani au recuperat cu
ajutorul acestor programe între 20-100% din ve-
dere încã din primele 2 luni.”

Cel mai complex pro- Dr Sm/r/ndi[a GALAN

gram destinat utilizãrii în Medic primar oftalmolog
cabinetele ºi clinicile of- CLINICA OFTALMOLOGIC? SANOPTIC
talmologice atât pentru Ia]i, str. Vasile Lupu nr.26-28
diagnosticarea cât ºi pen- tel/fax: +40-232-279910/277437
tru tratamentul tulburã-
rilor de vedere binocula-
rã, a tulburãrilor de moti-
litate a muºchilor extra-
oculari, a ambliopiei, a fo-
riilor, etc. Softul foloseºte
ochelari cu cristale li-

2010 - 2011 9
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Epifora - cauze ]i tratament
Epifora este definit/ ca un exces de l/crimare care indic/ o func[ionare
anormal/ a aparatului lacrimal.
Dr. Daniela CIOPLEAN
Medic Primar Oftalmolog
Pre]edintele Societ/[ii
Rom`ne de Strabologie
]i Oftalmopediatrie
Clinica Oftapro
www.oftapro.ro
Cauzele ei sunt:

un exces de secreþie produs în mod reflex
din cauza iritaþiei corneene sau conjunctivale, care
poate fi unilateralã (stimularea nervului trigemen în
prezenþa unui factor iritativ: corp strãin, abraziune,
keratitã) sau bilateralã, frecvent asociatã cu con-
junctivita cronicã sau recurentã, blefaritã sau alte
boli ale suprafeþei oculare.

compromiterea cãilor de drenaj prin obstruc-
þia mecanicã a acestora: punctele lacrimale, canali-
culele, sacul lacrimal sau ductul lacrimo-nazal sau
prin deficitul de pompã cauzat de laxitatea pleoapei
inferioare sau a muºchiului orbicular.
Epifora poate fi cauzatã de o afecþiune congeni-
talã sau poate fi dobânditã.
Afecþiunile congenitale sunt: obstrucþia congeni-
talã a ductului lacrimo-nazal, atreziile de punct, ca-
nalicul, absenþa sacului lacrimal.
Afecþiunile dobândite sunt: obstrucþia primarã
dobânditã de duct lactrimo-nazal, dacriolitiaza, trau-
matismele orbitei ºi ale cãilor lacrimale, infecþia cu
actynomices, obstrucþia canalicularã consecutivã in-
fecþiei herpetice, entropion etc.
Simptomele epiforei variazã de la o senzaþie in-
termitentã de umezealã la un flux permanent de la-
crimi care curg pe obraz. Lãcrimatul unilateral este
perceput mai neplãcut decât cel bilateral. Incidenþa
epiforei creºte odatã cu înaintarea în vârstã. Diag-
nosticul este clinic, dar stabilirea cauzei poate nece-
sita investigaþii cum ar fi: testul cu fluoresceinã, son-
dajul ºi irigarea sacului, examinarea radiologicã - da-
criocistografia, scintigrafia, CT, MRI, endoscopie na-
zalã ºi lacrimalã. Tratamentul epiforei este diferen-
þiat în funcþie de etiologie.
10
Atunci când are la bazã un exces de lãcrimare
determinat de iritaþia nervului trigemen, tratamentul
se referã la afecþiunea de bazã.
În cazul obstrucþiei mecanice a cailor de drenaj
tratamentul este individualizat în funcþie de localiza-
rea ºi cauza obstrucþiei.
Obstrucþia congenitala de duct lacrimo-nazal se
trateazã sub vârsta de 6 luni prin tratament conser-
vator - masaj hidrostatic. Dacã simptomatologia per-
sistã, este recomandat sondajul cãilor lacrimale, in-
tervenþie cu ratã mare de succes dacã este fãcutã în
intervalul 6-12 luni; uneori, sondajul trebuie repetat.
Obstrucþiile recidivate mai mult de 2-3 ori , cele care
au fost temporizate dupã vârsta de 12 luni ºi cele
însoþite de episoade de dacriocistitã acutã benefi-
ciazã de rezultate excelente prin implantarea unui
tub de silicon, care se pãstreazã pe traiectul cãilor
lacrimale între 2 ºi 6 luni, asigurând o permeabili-
zare definitivã a ductului. Existã mai multe metode,
cele mai cunoscute fiind Crawford ºi, mai nou, Ritleng
- tubaj bicanalicular siliconic cu rezultate excep-
þionale. În prezenta infecþiei acute a sacului lacrimal
este necesar tratamentul antibiotic pe cale gene-
ralã.
Traumatismele canaliculelor lacrimale soldate
cu secþionare sau dilacerare necesitã tratament mi-
crochirurgical reconstructiv, utilizându-se tuburi spe-
ciale de tip Monoka, cu ajutorul cãrora se reconsti-
tuie lumenul canaliculului.
Obstrucþia dobânditã primarã de duct lacrimo-
nazal este o afecþiune a adultului ºi a cãrei cauzã nu
este bine elucidatã. Se incrimineazã, în anumite si-
tuaþii, inflamaþii ale structurilor de vecinãtate-sinu-
suri, cavitate nazalã. Este însoþitã frecvent de infec-
þia cronicã a sacului lacrimal, numitã dacriocistitã
cronicã. Intervenþia care se practicã este dacrocisto-
rinostomia, care se poate face extern sau endosco-
pic, prin endoscopie nazalã asistatã sau nu de laser.
Spasmul punctului lacrimal beneficiazã de
«plug»-uri speciale perforate de silicon, care pãs-
treazã punctul lacrimal deschis ºi sunt uºor de apli-
cat în cabinet.
Supliment Medical Market - Oftalmologie
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Noile modele MC 6125 Diff ]i MC 6125 DAY
Compania german/ de lentile
intraoculare Dr. Schmidt
Intraocularlinsen GmbH introduce în
portofoliul s/u noile lentile dintr-o sin-
gur/ pies/ ]i cu optic/ multifocal/ -
MicroCryl Diffractive. Aceste noi
lentilele intraoculare multifocale
folosesc aceea]i optic/ difractar/ ca
]i produsul deja cunoscut de mult
timp, lentilele intraoculare din silicon,
format din trei piese, MS 612 Diff,
respectiv MS 612 DAY. Astfel, proprie-
t/[ile optice deja cunoscute ale
lentilelor intraoculare multifocale din
silicon, se pot ob[ine de acum ]i cu
lentilele intraoculare din acril ]i
dintr-o singur/ pies/. Astfel chirurgul
care efectueaz/ implantul poate s/
implanteze individual, fie lentile
intraoculare asferice, monofocale din
acril (MC 6125 AS, respectiv MC 6125
AS-Y), fie lentile intraoculare difractive
multifocale (MC 6125 Diff., respectiv
MC 6125 DAY) ]i aceasta f/r/ mari
modifc/ri aduse instrumentarului ]i
tehnicii de implantare.
a ºi la toate celelalte lentile intraoculare multi-
C focale difractare de pânã acum, firma de len-
tile intraoculare Dr. Schmidt, a montat pentru
noul model de vârf un element optic puternic difrac-
tar la distanþã. Datoritã acestui element, în interval-
ul în care pupilele sunt mici este focalizatã 50% din
lumina care s-ar putea utiliza la formarea imaginii pe
retinã, în focalizare la distanþã ºi focalizare aproape.
Cu cât pupila se mãreºte, cu atât creºte ºi procentul
de luminã din fo-
calizarea la dis-
tanþã. Când pupi-
la este mãritã,
aceste noi lentile
intraoculare se
comportã aproa-
12
pe ca niºte lentile intraoculare monofocale, cu nouta-
tea cã, în cazul apariþiei unor fenomene deranjante
pentru ochi, de tipul halo-ului ºi al luminii strãluci-
toare, în clar obscur ºi în întuneric, efectul acestora
poate fi diminuat într-o mãsurã mai mare.
Dacã existã luminã suficientã, cu dioptrii de 3,5
pentru vedere de aproape prin suprafaþa lentilelor
intraoculare, devine posibilã ºi recunoaºterea scri-
sului mic, dacã acesta este przentat pe un panou er-
gonomic de verificare a vederii.
Noile lentile intraoculare multifocale din acril
sunt dotate cu bariere de celule epiteliare cu un
unghi de mobilitate de 360°, sistem cunoscut deja
de la modelul monofocal, ºi care are rolul de a re-
duce nevoia de a deschide ochii foarte mari.
Prin introducerea tehnologiei de sub–nanome-
ter resolution (prescurtat SNR), la producerea noilor
modele de vârf, se obþine nu doar o opticã difractivã
de calitate superioarã, ci ºi un nivel cu totul deosebit
de precizie pentru bariera de celule epiteliare a len-
tilei.
Ca element de bazã pentru optica lentilelor in-
traoculare se foloseºte forma asfericã, cunoscutã
deja de la lentilele monofocale din acril, formã la
care lentilele intraoculare nu produc nici un fel de
aberaþii sferice.
Pentru pacienþii care considerã importantã o
formã de protecþie suplimentarã a retinei lor faþã de
lumina albastrã, oferim opþional aceste noi lentile
de vîrf ºi cu filtru de albastru.
Pentru implantarea noilor lentile intraoculare
multifocale din acril stau la dispoziþie sisteme fiabile
cu injector, astfel încât persoana care efectueazã
implantul ºi care doreºte sã implanteze noul model
de lentile intraoculare, dar nu a mai efectuat pânã
acum implanturi cu modelul din acril monofocal al
firmei de lentile intraoculare Dr. Schmidt, va avea
succes cu noile modele de lentile intraoculare, ºi
asta fãrã mari eforturi.
Noile lentile intraoculare din acril, difractare,
multifocale ale firmei Dr. Schmidt Intraocularlinsen
GmbH sunt o dovadã a extinderii constante a porto-
foliului de produse al acestui producãtor ºi reprezitã
prima opþiune pentru pacienþii care îºi exprimã do-
rinþa de a avea o vedere bunã de aproape fãrã
instrumente ajutãtoare.
Supliment Medical Market - Oftalmologie
ARTICOLE DE SPECIALITATE

Tratamentul sindromului
de ochi uscat
Sindromul de ochi uscat apare din
cauza lipsei îndelungate de lubrifiere
]i umidificare a ochiului.
Semnele sindromului de ochi uscat
sunt: senza[ia permanent/ de
usc/ciune, de mânc/rime ]i arsur/
la nivelul ochilor. Se manifest/ sub
forma unei cheratoconjunctivite
cronice care se agraveaz/ în timp.
neral problema. Uneori, schimbarea tratamentului
Sindromului de ochi uscat are mai multe cauze: poate ameliora sindromul de ochi uscat.

survine ca parte a procesului de îmbãtrânire Când sindromul de ochi uscat apare în urma
unei afecþiuni palpebrale se impune tratarea aces-
(dupã 50-60 ani) cu predominanþã netã la sexul
teia. Sindromul de ochi uscat apãrut în contextul
feminin.
colagenozelor necesitã tratamentul specific al aces-

apare ca reacþie adversã la unele medica-
tora.
mente Utilizarea lentilelor de contact moi hidrofile a de-

purtarea îndelungatã a lentilelor de contact terminat în unele cazuri ameliorarea simptomatolo-
(fãrã administrarea topicã a lacrimilor artificiale fãrã giei.
conservanþi) Implanturile solubile de colagen reprezintã o

închiderea insuficientã a pleoapelor, diverse metodã foarte modernã de tratament prin aplicarea,
afecþiuni palpebrale la nivelul punctului lacrimal, a unor dispozitive din

boli autoimune - sindromul Sjogren, colage- colagen sau silicon care, îmbibându-se în lacrimile
noze - cum sunt lupusul, poliartrita reumatoidã, scle- de la nivelul fundului de sac inferior, încep a se dez-
rodermie. volta treptat substituind secreþia lacrimalã defici-
tarã. Utilizarea implanturilor dizolvabile de colagen
Tratamentul sindro- este utilã ºi în scop diagnostic, pentru a evidenþia
mului de ochi uscat con- mãsura în care ocluzia definitivã (chirurgicalã) a
stã în administrarea unor punctului lacrimal este eficientã ºi din punctul de
produse de substituire vedere terapeutic.
(lacrimi artificiale) pentru
a înlocui secreþia defici-  Dr. Carmen Popa,
Medic Specialist
tarã de lacrimi. Introduce-
Oftalmologie Sanador
rea în formula acestora a
unor substanþe cu rol tensioactiv (metilcelulozã, sili-
con, hialuronat de sodium) face ca acþiunea lor sa
fie fiziologicã, înlocuind acþiunea mucinei ºi permi-
þând spaþierea dozelor. Fiind vorba de un tratament
de lungã duratã, se recomandã utilizarea prepara-
telor fãrã conservanþi. Dacã sindromul de ochi uscat
apare ca reacþie adversã la un anumit medicament,
oprirea administrãrii acestuia poate rezolva în ge-

14 Supliment Medical Market - Oftalmologie

ARTICOLE DE SPECIALITATE
Examinarea oftalmologic/ pediatric/
- explicat/ p/rin[ilor
Dr. Ilinca Dr/gulescu
Medic specialist
oftalmolog
Hyperclinica MEDLIFE
Favorit
n pãrinte grijuliu cu sãnãtatea copilului lui tre-
U buie sã verifice dacã micuþul are o problemã
de vedere sau când ar trebui sa aibã loc pri-
mul control oftalmologic. Examinarea oftalmologicã
este foarte importantã, deoarece între 5 ºi 10 % din
preºcolari ºi 25% din copiii de vârsta scolarã au pro-
bleme de vedere.
Identificarea precoce a problemelor vizuale este
crucialã deoarece copiii rãspund la tratament atunci
când acesta e început la o vârstã fragedã. Primul
control trebuie sã se desfaºoare în jurul vârstei de 6
luni. Urmãtoarele verificãri sunt la vîrsta de 3 ani ºi
înainte sã înceapã prima clasã – la 5 sau 6 ani. Co-
piii de vârstã scolarã trebuie examinaþi la fiecare doi
ani, dacã nu au nevoie de corecþie opticã ; cei care
poartã ochelari trebuie sã facã control anual sau
aºa cum recomandã medicul oftalmolog care îi ur-
mãreºte.
Prima oarã la oftalmolog: încã din maternitate me-
dicul neonatolog face o examinare a ochilor, în ca-
drul examenului clinic general, examinare reluatã de
pediatru la prima vizitã. Dacã medicul suspecteazã
o problemã copilul este trimis la specialist pentru in-
vestigaþii amãnunþite. Examinarea amanuntitã a ochi-
lor se face la orice vârstã ºi nu este cazul sã aºtep-
tãm vârsta de 3 ani pentru primul control ºi nici nu
este bine sã lãsãm "problema sã treacã de la sine"
– doar prin înaintarea în vârstã.
La cabinetul oftalmologic - nu uitaþi sã spuneþi
medicului despre urmãtoarele:

prematuritate

dezvoltare motorie întârziatã

clipit excesiv

frecarea frecventã a ochilor

deviaþia ochilor("un ochi fuge")

copilul a avut deja un control la care s-a iden-
tificat o problemã.

Problemele oftalmologice din familie.
16
La examenul din primul an de viatã medicul
specialist urmãreºte aspectul de ansamblu al ochi-
lor, coordonarea miºcãrilor ºi felul în care ochii func-
þioneazã împreunã ºi poate diagnostica dacã copilul
suferã de afecþiuni care necesitã purtarea de oche-
lari. Sunt cãutate de asemenea semnele unor afecþi-
uni importante - cataracta congenitalã, glaucomul con-
genital.
Controlul de la vârsta preºcolarã poate determi-
na cu precizie acuitatea vizualã a copilului- chiar
când nu ºtiu literele sau sunt prea micuþi sau prea
timizi sã vorbeascã. Se folosesc optotipuri speciale
cu simboluri - imagini familiare ca: mãr, casã, pãtrat,
cerc. Printr-o examinare de ansamblu se evalueazã
aspectul ochilor ºi al pleoapelor, se cautã semne de
deviere a ochilor, ptoza palpebralã (o pleoapã sau
ambele prea coborâte), semne de iritare ca înroºi-
rea, edemaþierea, secreþiile. Medicul examineazã
corneea, irisul ºi cristalinul pentru a cãuta eventuale
opacitãþi.
Atenþie specialã este datã diagnosticãrii ºi tratã-
rii unor afecþiuni precum strabismul, ambliopia
(ochiul leneº) ºi discromatopsia.
Ambliopia reprezintã o afecþiune în care vederea
nu se dezvoltã normal la unul dintre ochi. Are mul-
tiple cauze, ºi de cele mai multe ori apare fãrã ca
nici copilul nici pãrintele sã sesizeze aceastã situa-
þie. În lipsa tratamentului în mica copilãrie, amblio-
pia nu se mai poate trata la o vârstã mai înaintatã,
iar ochiul ambliop rãmâne cu un defect vizual per-
manent sau cu o tulburare a percepþiei spatiale.
Strabismul - vederea încruciºatã - este una din
cauzele obiºnuite de ambliopie ºi trebuie tratat de
îndatã ce apare în aºa fel încât vederea ºi legãturile
dintre cei doi ochi sã se dezvolte firesc.
Discromatopsia reprezintã capacitatea de a dis-
crimina culorile.
Pentru copil medicul oftalmolog examineazã
capacitatea de acomodare, percepþia spatialã ºi
simþul cromatic, ca pentru un adult.
DE RE{INUT!
O testare corespunzãtoare a vederii la o
vârstã fragedã este vitalã pentru a ne asigura de
capacitatea vizualã a copilului, pentru un parcurs
ºcolar fãrã probleme!
Supliment Medical Market - Oftalmologie
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
Bio-Inspira[ie
\n domeniul
\ngrijirii oculare
Lumea biologicã este plinã de exemple de creaþii
perfect funcþionale ºi adaptate mediului.
Bio-inspiraþia, cunoscutã ºi ca biomimetism, este
disciplina ce studiazã ºi imitã cele mai bune idei din
naturã pentru dezvoltarea de produse ºi tehnologii ino-
vatoare. Avem o mare varietate de produse ºi materi-
ale inspirate din naturã, de la aripile avioanelor inspi-
rate din anatomia pãsãrilor, sistemele de rãcire ce
copiazã habitatul termitelor, ecranele LCD create pe
baza reflexiei luminii pe aripile fluturilor ºi pânã la pro-
dusele medicale inspirate din mediul nostru natural.
Un produs de inspiraþie bio nu este neaparat sino-
nim cu unul "verde" sau "natural". În schimb, bio-inspi-
raþia este conceptul de examinare a unui sistem ce
apare în naturã, determinând modul acestuia de func-
þionare iar mai apoi utilizând acel sistem în alte
scopuri.
Ochiul uman este un organ uimitor. Ochii noºtri ne
permit sã ne bucurãm de frumuseþea lumii înconjurã-
toare, în timp ce se ei se auto-curãþã, se hidrateazã ºi
îºi menþin singuri sãnãtatea.
Iar acum a sosit momentul inspiraþiei bio pentru o
soluþie de ultima generaþie dedicatã întreþinerii
lentilelor de contact – soluþia multifuncþionalã Bio-
true™ ce hidrateazã, curãþã, dezinfecteazã, deproteini-
zeazã, clãteºte ºi pãstreazã lentilele de contact.
Biotrue combinã un sistem de dublã dezinfecþie
cu funcþia de deproteinizare ºi cu atributele bio-inspi-
rate unice ale unui pH similar lacrimilor sãnãtoase
pentru a asigura o dezinfectare inegalabilã.
Biotrue lubrifiazã lentilele de contact în timp ce
menþine ochii hidrataþi – prin utilizarea hialuronatului,
un lubrifiant ce se regãseºte în mod natural în organis-
mul uman.
Ochii sãnãtoºi îºi creazã în permanenþã un mediu
perfect. De aceea formula unicã Biotrue este conce-
putã sã se potriveascã cu pH-ul lacrimilor unui ochi
sãnãtos – menþinând condiþiile naturale ale ochiului ºi
activând formula de dublã dezinfectare din soluþie.
Biotrue protejeazã proteinele în starea lor nativã
ce acþioneazã în mod natural împotriva bacteriilor ºi
microbilor, în schimb îndepãrteazã toate proteinele de-
naturate care ºi-au pierdut structura iniþialã din cauza
unor factori externi.
 Dr. Ionu[ Costache
Consultant profesional
Bausch&Lomb Vision Care
www.bausch.ro

2010 - 2011 17
ARTICOLE DE SPECIALITATE

Ce este degenerescen[a macular/?

Degenerescenþa macularã reprezintã deteriora- ge ºi, consecutiv, este afectatã vederea centralã. Pier-
rea maculei. Macula este o micã arie a retinei la nivelul derea vederii poate fi rapidã ºi severã.
fundului ochiului, care ne permite sã vedem clar deta- Cum se manifest/ degenerescen[a
liile fine ºi sã îndeplinim activitãþi cum sunt cititul ºi macular/?
ºofatul. Când macula nu funcþioneazã corect, vederea Degenerescenþa macularã legatã de vârstã apare
centralã poate fi afectatã de înceþoºare, pete negre de obicei dupã vârsta de 50 de ani ºi poate determina
sau distorsiuni. Degenerescenþa macularã afecteazã simptome diferite la diferiþi pacienþi. Pot apãrea urmã-
abilitatea de a vedea la distanþã sau aproape. Astfel, toarele semne:
anumite activitãþi - cititul, introdusul aþei în ac - pot de-
Cuvintele de pe o paginã apar voalate
veni dificile sau imposibile. Deºi degenerescenþa ma-
În centrul câmpului vizual apare o zonã întu-
cularã modificã vederea în porþiunea centralã a retinei, necatã sau goalã
ea nu afecteazã vederea perifericã. De exemplu, pu-
Liniile drepte apar distorsionate
teþi vedea conturul ceasului, dar nu puteþi spune cât Principalii factori de risc sunt: Expunerea la luminã
este ceasul. Degenerescenþa macularã, deºi nu con- puternicã, vârsta peste 55 de ani, hipercolesterolemia,
duce rapid la orbire, devine invalidantã în timp, prin fumatul, diabetul zaharat, predispoziþia familialã.
dispariþia vederii centrale. Tratament ]i preven[ie
Cercetãrile aratã cã suplimentele nutritive pe bazã
Cum se diagnosticheaz/ de antioxidanþi, acizi graºi nesaturaþi (EPA + DHA),
degenerescen[a macular/? luteinã, vitamine, zinc, cupru ºi seleniu ar putea pre-
Mulþi dintre noi nu realizeazã cã au o problemã veni sau chiar încetini procesele de degenerescenþã
macularã decât atunci când tulburarea vederii devine macularã.. Luteina, un constituent de bazã al pigmen-
evidentã. Oftalmologul dumneavoastrã poate detecta
degenerescenþa macularã în stadiul incipient, în tim-
pul examenului oftalmologic la examenul fundului de
ochi. Un test simplu de diagnostic este testul Amsler,
în care priviþi un careu asemãnãtor cu hârtia milime-
tricã. Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, nu-
mite angiografii cu fluoresceinã, pentru a detecta
vasele anormale de sânge care sunt situate sub re-
tinã.
Exist/ dou/ tipuri de degenerescen[/
macular/
Îmbãtrânirea normalã a retinei
Procesul normal de îmbãtrânire a retinei presu-
pune formarea unor mici depozite de “drusen “cauza-
te de acumularea de material amorf (lipofuscinã). De-
pozitele excesive determinã apariþia celor douã forme
de degenerescenþã macularã.
Degenerescenþa macularã „uscatã“ (atroficã)
Majoritatea oamenilor (90% din cazuri) prezintã
degenerescenþã macularã - forma „uscatã“. Este pro-
dusã de îmbãtrânire ºi de subþierea þesuturilor ma-
culei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.
Degenerescenþa macularã „umedã“ (exudativã)
Forma „umedã“ de degenerescenþã macularã
apare în aproximativ 10% din cazuri, ºi anume atunci
când se formeazã vase de sânge anormale sub retinã.
Din aceste vase de sânge noi se scurge fluid sau sân-

18 Supliment Medical Market - Oftalmologie


tului macular, are o importantã acþiune de protecþie
împotriva radiaþiei luminoase albastre, reducând riscul
de apariþie a degenerescenþei maculare. Astaxantina
este cel mai puternic antioxidant natural, recent uti-
lizat în compoziþia suplimentelor nutritive ºi repre -
zentând una dintre cele mai eficace abordãri în pre -
venþia degenerescenþei maculare. Acizii graºi esen-
þiali polinesaturaþi (EPA + DHA) prezintã, de aseme-
2010 - 2011
ARTICOLE DE SPECIALITATE
nea, o importanþã deosebitã prin proprietãþile lor de a
ameliora ºi îmbunãtãþi metabolismul retinian. Anumite
tipuri de degenerescenþã macularã “umedã” pot fi tra-
tate prin chirurgie laser, o procedurã de obicei scurtã
ºi nedureroasã. Chirurgia laser ºi terapia fotodinamicã
utilizeazã o razã focalizatã de luminã ca sã înceti-
neascã sau sã stopeze scurgerea din vasele de sânge,
scurgere care afecteazã macula. Aceastã procedurã
determinã pãstrarea vederii la stadiul respectiv, nefiind
un tratament care sã determine revenirea vederii la
normal. Un alt tratament recent pentru degenerescen-
þa macularã umedã sunt injecþiile cu inhibitori angio-
genici (ex. Bevacizumab). Adesea, oamenii pot conti-
nua sã desfãºoare multe din activitãþile lor uzuale, uti-
lizând ochelarii speciali, lupe, materiale tipãrite cu li-
tere mai mari.
Dacã observaþi cele mai mici semne ale dege-
nerescenþei maculare (imagine voalatã, distorsionatã,
pete negre în centrul câmpului vizual) prezentaþi-vã
imediat la medicul oftalmolog pentru un consult de
specialitate, deoarece diagnosticul ºi tratamentul pre-
coce al acestei afecþiuni reduc substanþial riscul pier-
derii vederii.
 Dr. Gabriel Vulpe
medic specialist oftalmolog
Cluj-Napoca 0744 539 247
19
ARTICOLE DE SPECIALITATE

Tratarea ochiului uscat

Keratoconjunctivita sicca sau
ochiul uscat produce senza[ia de
arsur/, senza[ia de corp str/in,
iritare ]i de "nisip în ochi" atunci
când clipi[i, aspect injectat ]i
fotofobie. |n formele u]oare,
ochiul pare surprinz/tor de nor-
mal, dar produc[ia de lacrimi
m/surat/ prin udarea unei hârtii
de filtru (banda Schirmer) este
deficitar/. Poten[ialul de lacrimi
exist/, dar apare o deficien[/ în
mecanismul de umezire a ochilor.

Afecþiunea intereseazã de obicei ambii ochi, în

special femeile dupã menopauzã.
Când afecþiunea apare ca efect secundar al
unui tratament medicamentos, simptomele vor dis-
pãrea odatã cu întreruperea tratamentului respec-
tiv.
Tratamentul este asociat cu urmãtoarele com-
ponente:
1. sindromul simplu de ochi uscat:

ziua se pun lacrimi artificiale în ochi;

noaptea se pun geluri lacrimale;
Aceastã umidificare a ochiului se face toatã
viaþa. menþinând senzaþia de confort la nivelul ochiului;
2. formele grave ale bolii de ochi uscat: centrala termicã, precum ºi curãþarea filtrelor de aer

tratamentul menþionat mai sus dã rezultate condiþionat periodic scad umiditatea aerului;
limitate. - miºcarea excesivã a aerului usucã mucoasa
ocularã. Evitaþi miºcarea excesivã a aerului prin scã-
Tot ca formã de tratament putem considera ºi derea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/ºi a celor
mediul în care trãim, adaptat astfel: oscilante!

creºterea umiditãþii aerului: prin creºterea - pot fi aplicate comprese umede, care ajutã la
umiditãþii aerului, lacrimile se evaporã mai încet, menþinerea unui strat lipidic mult mai stabil;

în cazul în care observaþi cã ochii se usucã,
mai ales când citiþi sau priviþi la televizor, se reco-
mandã efectuarea de pauze frecvente pentru a per-
mite ochiului sã se relaxeze ºi hidrateze adecvat.

Clinica Bio Terra Med

www.bioterramed.ro

20 Supliment Medical Market - Oftalmologie

ARTICOLE DE SPECIALITATE
Tomografia în coeren[/ optic/
în practica oftalmologic/
curent/
Dr. Cristina David
Medic primar oftalmolog
Clinica Oftalmologicã
NOVAOPTIC
cristina@novaoptic.ro
Tomografia în coerenþã opticã (pe scurt, OCT) ne
introduce în medicina de înaltã tehnologie, unde pro-
gresele revoluþionare în imagistica oftalmicã au schim-
bat definitiv modul cum „vedem” retina ºi putem spu-
ne cã „vedem prin retinã”! OCT revoluþioneazã depis-
tarea precoce ºi tratamentul afecþiunilor oculare, cum
ar fi gãuri retiniene, membrane preretiniene, edem
macular ºi afectarea nervului optic în glaucom. OCT
asigurã în timp real imagini de înaltã rezoluþie sub
formã de secþiuni ale retinei similare cu secþiunile
histopatologice „in vivo”.
Examinând clinic ºi corelând cu angiofluorografia
ºi OCT, am avut surpriza sã realizez câte „informaþii”
ne lipseau fãrã OCT, modificând modul în care efec-
tuãm analiza retinei.
Funcþionarea OCT se bazeazã pe o tehnicã de mã-
surãtoare opticã numitã „interferenþã prin coerenþã
joasã”. OCT utilizeazã o sursã de luminã monocroma-
ticã cu care se baleiazã retina ºi se analizeazã lumina
reflectatã de vitros, straturile retinei ºi nervul optic.
Achiziþia imaginii OCT este foarte rapidã, iar lumina
emisã de sursã este în spectrul infraroºu, astfel cã nu
produce disconfort pacienþilor.
Tehnologia modernã OCT în domeniu spectral
poate scana de 65 de ori mai rapid decât cea con-
venþionalã, iar captarea ºi analiza unor arii retiniene
de 6 x 6 mm se realizeazã în câteva secunde, cu rezo-
luþie înaltã a imaginii (5 microni) ºi beneficiind de teh-
nici computerizate de prelucrare a imaginii 3D, adãu-
gând în plus ºi compensarea miºcãrilor oculare.
Rezultatele OCT-ului pun în evidenþã schimbãrile
anatomice ºi de structurã ale retinei. Existã o multitu-
dine de cauze care genereazã modificãri anatomice
ale retinei: degenerescenþã macularã, edem macular,
fibrozã retinianã. Pentru retinopatia diabeticã este
foarte utilã depistarea precoce a edemului macular,
iar în fazele avansate tracþiunile vitreo-retiniene.
Edemul macular este cea mai frecventã cauzã de
scãdere a vederii la pacienþii cu diabet zaharat. Dupã
22
aspectul de leakage evidenþiat angiofluorografic, ede-
mul macular poate fi focal sau difuz. Tehnicile conven-
þionale bidimensionale ca fotografia retinianã ºi AFG
oferã o imagine topograficã a retinei ce ajutã la stabi-
lirea leziunilor tratabile, dar nu evidenþiazã schimbã-
rile care apar în interiorul straturilor retiniene. OCT con-
ferã o imagine în interiorul straturilor retinei ºi poate
detecta acumularea de fluid, formarea de spaþii chis-
tice, exudatele dure ºi decolarea seroasã de retinã.
Mai mult, OCT este capabil sã diagnosticheze trac-
þiunea macularã, membrana hialoidã îngroºatã, ten-
sionatã ºi gãurile maculare lamelare.
Rolul OCT în edemul macular diabetic
Definirea aspectului leziunilor: Edemul macular
diabetic are 5 patternuri distincte în OCT:

Îngroºarea retinianã, cu aspect spongios

Edemul macular cistoid

Decolarea seroasã a retinei

Decolare retinianã fovealã tracþionalã

Tensionarea (întinderea) membranei hialoide
posterioare.
OCT este util în monitorizarea rãspunsului dupã te-
rapie: cuantificarea grosimii retiniene, realizarea volu-
mului central foveal ºi a hãrþilor retiniene, ajutã moni-
torizarea efectelor terapiei (LASER, injecþii intraretinie-
ne cu Triamcinolon sau Avastin).
OCT defineºte indicaþii pentru tratamentul chirur-
gical: vitrectomie prin pars plana. Edemul macular cis-
toid secundar tracþíunii foveale ºi îngroºarea-întin-
derea membranei hialoide nu beneficiazã de fotocoagu-
lare laser ºi reprezintã o indicaþie pentru vitrectomie.
Edem macular
diabetic:
spaþii chistice,
exudate dure,
hiperreflective
Supliment Medical Market - Oftalmologie

Harta grosimii maculare
în edemul macular cistoid
Decolare seroasã EPR, Membranã neovascularã
asociatã cu decolare coroidianã, rupturã EPR
de neuroepiteliu
Diagnosticul degenerescen[ei maculare
Degenerescenþa macularã legatã de vârstã este o
afecþiune care afecteazã primar stratul coriocapilar,
membrana Bruch ºi epiteliul pigmentar retinian. În for-
ma nonneovascularã, drusenii moi se evidenþiazã pe
OCT ca elevaþii focale ale epiteliului pigmentar. Aces-
tea apar ca ondulaþii ale EPR, fãrã margini nete, fãrã
con de umbrã posterior, imagini care confirmã faptul
cã drusenii rezultã din acumularea unui material sub
retina neurosenzorialã ºi in interiorul membranei
Bruch.
Atrofia geograficã este un stadiu avansat al de-
generescenþei maculare nonneovasculare caracteriza-
tã prin atrofia bine delimitatã a epiteliului pigmentar ºi
stratului coriocapilar. OCT aratã o reflectivitate opticã
crescutã a coroidei datoritã pãtrunderii luminii prin re-
tina atroficã.
Forma neovascularã a degenerescenþei maculare
este caracterizatã prin membrane neovasculare coroi-
diene clasice, oculte sau mixte, decolare seroasã sau
hemoragicã de epiteliu pigmentar ºi/sau neuroepite-
liu, cicatrice fibrovascularã. La pacienþii cu membranã
neovascularã coroidianã bine definitã (clasicã) apare o
disrupþie sau o îngroºare a benzii continue înalt reflec-
tive, care reprezintã complexul RPE-coriocapilarã, iar
straturile retinei interne pot prezenta îngroºãri cu spa-
þii cistoide sau fluid subretinian.
Rolul OCT în diagnosticul degenerescen[ei
maculare
Precizeazã forma de boalã: OCT localizeazã leziu-
nile patologice din straturile retinei. Odatã cu introdu-
cerea inhibitorilor VEGF ca o terapie eficientã în forma
neovascularã, OCT a devenit un mijloc de monitorizare
a rãspunsului terapeutic ºi de evaluare a necesitãþii de
2010 - 2011
ARTICOLE DE SPECIALITATE
a repeta injecþiile atunci când evidenþiazã fluid subre-
tinian ºi îngroºarea retinei.
Formele de membranã neovascularã ocultã bene-
ficiazã de diagnostic mai precoce prin OCT, faþã de an-
giofluorografie.
Evidenþiazã leziunile asociate: edemul macular
cistoid, ruptura EPR, atrofia retinei neurosenzoriale.
Monitorizarea tratamentului: rãspunsul la trata-
mentul cu anti-VEGF sau terapia fotodinamicã (PDT)
este monitorizat prin repetarea examinãrilor OCT.
Rolul OCT în diagnosticul glaucomului
Analiza 3D Mãsurarea parametrilor
a discului optic discului optic ºi stratului
fibrelor nervoase
Glaucomul este considerat în prezent o neuropa-
tie opticã ce rezultã din moartea progresivã a celulelor
ganglionare, pierderea stratului fibrelor optice retinie-
ne cu aspect caracteristic la nivelul discului optic ºi de-
ficit de câmp vizual. OCT permite mãsurarea obiectivã
a grosimii stratului fibrelor nervoase retiniene, a para-
metrilor discului optic ºi a grosimii complexului celu-
lelor ganglionare maculare.
Diagnosticul precoce al glaucomului este posibil
acum prin tehnologia OCT. Primele modificãri induse
de glaucom implicã pierderea fibrelor nervoase reti-
niene, care precede deficitele funcþionale. Aici OCT se
dovedeºte extrem de util în detectarea reducerii stratu-
lui fibrelor nervoase chiar în lipsa unui aspect de disc
optic suspect sau presiunii oculare mãrite, deci detec-
þia precoce a glaucomului chiar înaintea instalãrii defi-
citelor de câmp vizual.
Evaluarea progresiei glaucomului . OCT reprezintã
o metodã obiectivã de urmãrire a pacienþilor prin evi-
denþierea deteriorãrilor structurale în timp, detectând
progresia bolii mai devreme decât analiza câmpului
vizual.
Pentru polul anterior, OCT este folosit în:: imagisti-
ca unghiului camerei anterioare, managementul glau-
comului cu unghi închis, screeningul keratoconusului,
aplicaþii de chirurgie refractivã, implanturi corneene ºi
patologii corneene.
Recunoscutã ca fiind una dintre primele zece ino-
vaþii medicale, OCT este un instrument deosebit de va-
loros în diagnosticarea precoce a afecþiunilor cu mare
risc în pierderea ireversibilã a vederii: degenerescenþa
macularã, retinopatia diabeticã ºi glaucomul.
23

Evaluarea
oftalmologic/ la copii
- mic îndreptar practic -
Dr. Lumini[a Teodorescu
Medic primar oftalmolog
OFTALMIX SOP
Clinic/ Medical/
Ochii copilului diferã de ochii adultului în multe
sensuri, este un ochi în creºtere cu afecþiunile sale
specifice.
1. Acuitatea vizualã (AV) - trebuie evaluatã la fie-
care ochi în parte, la fiecare control, pentru a detecta
ambliopia ºi viciile de refracþie.

Sugari:
Reflexul fotomotor direct ºi indirect – Pupila se
micºoreazã la luminã; prezenþa lui aratã integritatea ºi
funcþionalitatea cãilor optice.
Evaluarea fixaþiei: proiectãm lumina unei lanterne
pe suprafaþa ochiului ºi urmãrim: poziþia fixaþiei: cen-
tralã (C) sau excentricã; calitatea: stabilã (S) sau nu;
durata: menþinutã (M) sau sporadicã
Fixaþia este CSM dupã vârsta de 8 sãptãmâni.
În strabism, fixaþia preponderentã a unui ochi su-
gereazã ambliopie la ochiul deviat; fixaþia alternantã
indicã AV egalã.
Reflexul de urmãrire a obiectelor în miºcare apare
la 6-8 sãptãmâni
Nistagmusul optokinetic – testat monocular, cu
un tambur cu alternanþã de bare verticale albe ºi ne-
gre, care se roteºte dinspre temporal spre nazal ºi
invers. În mod normal, pânã la 3 luni, rãspunsul din-
spre temporal spre nazal este mai bun; dacã persistã
asimetria peste aceastã vârstã, copilul are predispo-
ziþie de a dezvolta strabism.
Testul capului de pãpuºã: când învârtim capul
într-o direcþie, copilul întoarce privirea în direcþie opusã
ºi putem sã apreciem abducþia.
Teste de privire preferenþialã: test Teller, conþine
cartoane cu alternanþã de bare verticale albe ºi negre
care sunt prezentate cu ciclicitate crescândã, iar ca
martor este folosit un carton gri, neutru. Copilul în-
dreaptã privirea spre cartonul cu bare pe care îl vede,
AV poate fi mãsuratã de le 20/1600 la 20/25

1-2 ani: teste cu desene:: testul Cardiff, Allen,,
Lea

peste 2 ani: test ½E½ Snellen, desene la opto-
tip, apoi cifre ºi litere
24
2. Refrac[ia
Mãsurarea dioptriilor se face dupã instilaþii cu
Ciclogyl 1%, 1 pic x2 la interval de 5-10 min ºi mã-
surãm dupã 45-60 min sau cu Atropinã 1% 3 zile con-
secutive ºi mãsurãtoare în a treia zi, la copii corecþie
opticã totalã care mai au esotropie restantã.
3. Devia[ia

Reflexul cornean – proiectãm luminã spre am-
bii ochi,, normal reflexul pe cornee este simetric, uºor
descentrat spre nazal

Testul Brukner – lumina oftalmoscopului este
îndreptatã spre ambii ochi. Normal, apare un reflex
roºu simetric, dacã e asimetric sugereazã anizometro-
pia. În hipermetropie apare o semilunã luminoasã în
partea superioarã a pupilei, în miopie apare în partea
inferioarã.

Testul Hirschberg – proiectãm lumina unei lan-
terne ºi urmãrim reflexul cornean; o descentrare cu 1
mm mãsoarã o deviaþie de 7 grade la sinoptofor sau
14 DP; când reflexul cade pe:
- marginea pupilei, deviaþia este de 15 grade sau
30 DP
- jumãtatea distanþei între marginea pupilei ºi
limb este de 30 grade sau 45 DP
- limb este de 45 grade sau 60 DP

Testul Krimsky - se face la fel ca testul
Hirschberg, dar se aºeazã o prismã în faþa ochiului de-
viat pânã la simetrizarea reflexului.

Cover test – este cea mai bunã metodã de mã-
surare a deviaþiei. Se utilizeazã un ocluzor translucid.
Acoperim câte un ochi pe rând si urmãrim poziþia
ochilor la acoperirea ºi îndepãrtarea obstacolului. Nor-
mal, axele vizuale rãmân paralele. Dacã unul din ochi
are o miºcare de redresare suspicionãm prezenþa stra-
bismului.
Dacã concomitent se aºazã o prismã în faþa ochi-
ului, cu vârful în sensul deviaþiei prisma va reduce de-
viaþia.
4. Motilitatea ocular/
Testarea se realizeazã miºcând lent un obiect mic
prin faþa ambilor ochi. Dacã se constatã o limitare de
miºcare se face testarea ºi monocular.
Se examineazã în cele 9 direcþii diagnostice ale
privirii ºi se noteazã:
orice schimbare a deviaþiei;

hipo- sau hiperfuncþiile, restricþiile musculare;

deviaþiile în A sau V
5. Vederea binocular/
Fuziunea:
Se testeazã prin:

testul Worth: o lentilã roºie la un ochi ºi una
verde la celãlalt ochi; pacientul priveºte la o lanternã
sau la distanþã cu 4 semne: 2 cruci verzi, un romb roºu
ºi în cerc alb. Ochiul cu lentila roºie vede rombul ºi cer-
cul roºii, ochiul cu lentila verde vede 2 cruci ºi cercul
verzi. Dacã pacientul vede doar una din culori, atunci
celãlalt ochi face supresie, dacã vede 5 semne are di-
plopie, dacã vede 4 semne are fuziune normalã.

Lentilele striate Bogolini pun în evidenþã neu-
tralizarea, diplopia, corespondenþa retinianã

La sinoptofor: se mãsoarã unghiul subiectiv,
între cele 2 imagini de pe retinã ºi unghiul obiectiv,
între axele vizuale, când reflexele corneene sunt cen-
trate.
Stereoscopia: se mãsoarã în secunde de arc cu
teste specifice.
Supliment Medical Market - Oftalmologie
 CLINICÃ MEDICALÃ cu specializare în
STRABISM ºi OFTALMOLOGIE PEDIATRICÃ
– 14 ani de experienþã
OFTALMOLOGIE pentru ADULÞI - APARATURÃ DE
ULTIMÃ GENERAÞIE pentru examenul
Strabism, Oftalmologie oftalmologic complet

Pediatricã ºi Adulþi TELEMEDICINÃ - 10 ANI DE EXPERIENÞÃ ÎN

PHOENICIA CENTER
Str. TURTURELELOR nr. 11 B, Bloc A,
Ap A03-A04, BUCUREªTI – Sector 3
Tel: 0722500935 / 0314259440
Fax: 031 425 9441
E-mail: oftalmixsop@gmail.ro
www.oftalmix.ro
Tratament chirugical în:
Strabismul congenital ºi al copiilor preºcolari
ºi ºcolari, adulþi, strabismul din oftalmopatia
tiroidianã, pareze ºi paralizii ale muºchilor
extraoculari, Nistagmus, Obstrucþia de canal
lacrimal la orice vârstã, intubaþie cu tub,
siliconic, Ectropion, Entropion, Xantelasme
TELEMEDICINA “CYBER- SIGHT WEB SITE”
- ORBIS ªI UNIVERSITATEA INDIANA, SUA
INTERVENÞII CHIRURUGICALE OFTALMOLOGICE
în anestezie localã sau generalã – 11 ani de
experienþã
Diagnostic ºi tratament:
Mãsurarea dioptriilor cu refracto-tonometru
computerizat NIDEK –Japonia
Mãsurarea la copilul mic cu autorefractometru
portabil !!
Ambliopie (vederea scãzutã) la copii de la cele
mai mici vârste, deficienþe ale vederii binoculare
Infecþii ºi inflamaþii ale ochiului ºi orbitei,
glaucom

DRAGER MED SERVICE

Facem service pentru:

sinoptofor, mese de operaþie, lãmpi de operaþie,
oftalmoscop, biomicroscop, rame de ochelari
pentru testare, planfotometru,
combinã proiectare teste, tonometru.
Asigurãm piese de schimb ºi becuri.

Str. Arinului nr. 1; Baia Mare, Jud. Maramureº

Tel./Fax: 0362-411.652; Mobil: 0723.039.681; 0744.904.286
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Analiz/
Importan[a Radiochirurgiei în Oculoplastie
Universitatea South Florida, Colegiul de Medicin/, Florida, U.S.A.
Scop: Sã prezinte importanþa radiochirurgiei în
procedurile oculoplastice.
Metode: Am sintetizat experienþa mea de 3
ani ºi aproximativ 1000 de proceduri oculoplas-
tice, în care am folosit radiochirurgia. Am prezen-
tat în acest articol tehnicile de radiochirurgie con-
siderate de mine utile.
Concluzii: Radiochirurgia este un instrument
chirurgical excelent pentru procedurile oculoplas-
tice, datoritã posibilitãþii de unei incizii fine, fãrã
presiune ºi coagulãri simultane. Acest lucru deter-
minã reducerea semnificativã a sângerãrii, ceea
ce înseamnã un câmp de vizibilitate mult mai bun
ºi timp redus al procedurilor.
adiochirurgia reprezintã trecerea undei radio de
R înaltã frecvenþã prin þesut pentru a realiza inci-
zia. Folosind unda radio la frecvenþa patentatã
de 4MHz, chirurgul poate realiza incizii ale pielii ºi di-
secþii profunde cu o distrugere minimã a þesutului. Se
pot obþine hemostaze excelente în timpul disecþiei
folosind undele radio ºi electrozii potriviþi. Distrugerea
minimã a þesutului ºi o coagulare bunã înseamnã o
inflamaþie minimã, o vindecare cu rezultate cosmetice
excelente, precum ºi o rapidã vindecare a plãgii.
Oftalmologii considerã radiochirurgia ca fiind cea
mai utilã tehnologie în procedurile oculoplastice ºi în
procedurile la nivelul retinei, în drenarea lichidului sub-
retinal. Am descoperit faptul cã, de cele mai multe ori,
poate înlocui bisturiul ºi faciliteazã procedurile oculo-
plastice.
Inciziile pielii
Variaþia undei radio ºi utilizarea diferiþilor electrozi
permite diferite manevre, cu sângerare minimã. Pen-
tru inciziile asupra pleoapelor ridate, foarte cutate, fo-
losim pentru Surgitron Dual Frequency electrodul cu fir
A-8 de 0.007 inci, la o intensitate de 40. Unda radio
este complet rectificatã ºi filtratã ºi este reprezentatã
pe aparat prin modul de tãiere. Aceasta este unda
radio continuã, care degajã cantitatea cea mai micã
de cãldurã. Rãnile se vindecã la fel ca în cazul bisturiu-
lui.
26
 Jay Justin Older, M.D.
Departamentul de Oftalmologie,
Electrodul A-10 este mai subþire (0.004 inci) ºi
degajã o cantitate ºi mai micã de cãldurã, dar se în-
doaie mult mai uºor ºi, din aceastã cauzã, este mai
dificil de manevrat. Firul electrodului este foarte util în
înlãturarea leziunilor maligne, în cazul cãrora este ne-
cesarã evaluarea microscopicã a marginilor.
Pentru grefa de piele retroauricularã, electrodul A-
8 pe modul „tãiere/coagulare”, intensitate 50, oferã o
incizie curatã ºi permite o vindecare bunã a rãnii.
Aceasta este unda complet rectificatã ºi degajã mai
multã cãldurã lateralã decât modul de „tãiere”, dar o
hemostazã mai profundã.
Disec[ia [esutului moale
Incizia finã simultan cu hemostaza este unul din-
tre cele mai mari atuuri al radiochirurgiei, atunci când
se fac disecþii ale þesutului subcutanat. Pentru a ob-
þine cea mai bunã hemostazã, se foloseºte modul de
tãiere-coagulare (unda complet rectificatã) sau hemo
(parþial rectificatã). Modul hemo oferã cea mai bunã
hemostazã monopolarã, dar dacã þesutul este prea
tare, va fi ales modul de tãiere-coagulare. Acul Emipre
se foloseºte în foarte multe proceduri. Acest electrod
este complet etanºeizat, exceptând vârful, care are
formã conicã. Cea mai bunã incizie se realizeazã cu
vârful, dar hemostaza poate fi obþinutã atingând cu o
parte a conului vasul sângerând. Vasele mai mari care
sângereazã pot fi coagulate cu pensa bipolarã, frec-
venþa fiind modificatã la 1,7 MHz, coborând în frec-
venþa joasã tocmai pentru asigurarea hemostazei.
O procedurã oculoplasticã des întâlnitã este ble-
faroplastia combinatã cu ridicarea muºchiului levator,
prin incizia pielii. Odatã ce incizia pielii este realizatã
cu electrodul A-8, restul disecþiei este fãcut cu un elec-
trod Empire pe modul de hemo. Înlãturarea muºchiu-
lui pielii ºi expunerea aponevrozei muºchilor levator ºi
tarsus pot fi realizate cu sângerare minimã. Înlãtura-
rea grefei de piele retroauriculare poate fi realizatã
foarte uºor cu electrodul Empire pe modul de hemo-
stazã.
Înlãturarea muºchiului Muler din conjunctiva infe-
rioarã într-o abordare transcutanatã pentru retracta-
rea pleoapei superioare poate produce, prin folosirea
foarfecelor, o sângerare destul de mare. Folosind elec-
trodul Empire, muºchiul poate fi separat de conjunc-
Supliment Medical Market - Oftalmologie
ARTICOLE DE SPECIALITATE
tivã cu o sângerare minimã. Orice hemoragie care
poate surveni poate fi opritã atingând locul sângerãrii
cu partea electrodului Empire pe modul de lucru
hemo.
Tarsul
Radiochirurgia oferã posibilitatea unei incizii a tar-
sului cu o hemoragie minimã. Pentru a crea un lam-
bou al tarso-conjunctivei pentru procedura Hughes, se
foloseºte electrodul A-8 pe modul de tãiere/coagulare.
În înlãturarea unei tumori care necesitã o evaluare
microscopicã, se va folosi electrodul A-10 pe modul de
tãiere. Aceste electrod trece prin tarsus cu uºurinþã.
Înlãturarea conjunctivei palpebrale pentru a dez-
veli tarsul poate produce, dacã este folosit bisturiul, o
sângerare puternicã. Cu electrodul Emipre pe modul
hemostazã, conjunctiva palpebralã ºi marginile epite-
liului pleoapei pot fi îndepãrtate din tarsus fãrã sân-
gerare.
Conjunctiva
În cazul blefaroplastiei transconjunctivale a pleoa-
pei inferioare, se foloseºte electrodul A-8 pe modul de
tãiere/coagulare pentru a realiza incizia conjunctivei.
Aceeaºi setare este valabilã ºi în cazul înlãturãrii unei
elipse a conjunctivei inferioare. Acest procedeu este
folosit ºi la incizia conjunctivei, în cadrul procedurii
Hughes, pentru realizarea lamboului tarsoconjuncti-
val.
Gr/simea
Blefaroplastia se realizeazã cel mai bine folosind
electrodul cu ac Empire pe modul de hemostazã. Pen-
tru a reduce la minimum sângerarea, se lãrgeºte su-
prafaþa de lucru, folosind acest electrod pentru a înde-
pãrta þesutul. Mãrind aria ºi miºcând electrodul foarte
încet, se va obþine o hemostazã mai bunã, cu mai
multã cãldurã lateralã. Pentru coagularea vaselor mai
mari, se va folosi pensa bipolarã, pe modul bipolar.
Aceastã setare presupune cea mai micã frecvenþã, de
1,7 MHz, iar cantitatea de cãldurã degajatã este mai
mare.
Trichiaza
Trichiaza poate fi eliminatã prin tãierea þesutului
care þine genele orientate spre interior. Electrodul etan-
ºeizat de 0,004 se introduce în jos pe raza genei, înlã-
turându-se astfel marginea ciliarã. Surgitron Frecvenþã
Dualã este setat la o intensitate de 10 sau chiar mai
micã pe modul de lucru hemostazã; chirurgul atinge
rapid de câteva ori pedala. Odatã ce foliculul este omo-
rât, geana poate fi înlãturatã fãrã rezistenþã.
Pentru a elimina un grup de gene, folosim electro-
dul A-8 pe modul de tãiere/coagulare, pentru a tãia
28
þesutul ce þine genele. Suprafaþa se poate granula. În
aceastã zonã, pielea se retrage de pe marginea pleoa-
pei. Acest lucru împiedicã creºterea pielii peste supra-
faþa granulatã. Dacã totuºi pielea creºte peste supra-
faþa operatã, firiºoarele de pãr de pe piele sau chiar
pielea pot atinge corneea.
Telangiectaziile
Venectaziile superficiale de la nivelul pleoapei pot
fi eliminate prin radiochirurgie. Se va folosi un ac spe-
cial din teflon, ca un fir de pãr. De vreme ce discomfor-
tul este minim, nu se va folosi niciun anestezic. Dacã
pacientul doreºte, poate fi aplicatã o cremã cu 2,5% li-
docainã ºi 2,5% prilocainã. Injecþiile locale vor defor-
ma vasele. Folosind dispozitvul Surgitron Frecvenþã
Dualã pe modul de hemo sau tãiere/coagulare, firul
electrodului atinge pielea de deasupra vasului. La în-
ceput se va folosi o intensitate joasã, de 1, dupã care
aceasta va creºte pânã în momentul în care vasul în-
cepe sã se albeascã. Firul subþire etanºeizat folosit la
tratarea trichiazei este perfect pentru aceastã inter-
venþie. Pedala este atinsã uºor. Vasul de sânge dis-
pare de obicei instantaneu. E posibil sã aparã o modi-
ficare uºoarã a pielii sau o sângerare foarte micã, dar
vindecarea este foarte rapidã. Procedeul trebuie con-
tinuat la fiecare 1-2 mm de-a lungul vasului. În anu-
mite cazuri, tratamentul va trebui repetat.
Concluzii
Cel mai mare avantaj al radiochirurgiei este faptul
cã permite o incizie precisã, finã ºi farã presiune cu he-
mostazã excelentã. Rãnile cauzate se vindecã la fel ca
în cazul bisturiului. Existã mai puþinã sângerare, ceea
ce va însemna cã inflamarea va fi mult redusã pe pe-
rioada vindecãrii. Acest lucru presupune, de aseme-
nea, reducerea disconfortului postoperator ºi o vinde-
care mai rapidã. Totuºi, aceste concluzii se bazeazã
doar pe experienþa mea, ºi nu pe un studiu ºtiinþific.
Pentru mine, aceastã tehnicã este mai uºoarã ºi mai
rapidã decât bisturiul. Asistentul nu trebuie sã þinã
pielea întinsã, însã trebuie sã þinã dispozitivul de sucþi-
une a resturilor. Cãldura degajatã este redusã consi-
derabil în raport cu electrocauterul, iar acest lucru îmi
permite reducerea distrugerii þesutului sãnãtos.
Surgitron Frecvenþã Dualã 4MHz oferã posibili-
tatea unei incizii fine cu hemostazã. Totuºi, inciziile
pielii se vindecã la fel de repede ca inciziile fãcute cu
bisturiul ºi pot înlãtura suturile pielii în 5-6 zile. Cred,
de asemenea, cã acest procedeu se învaþã mult mai
uºor ºi mai repede decât folosirea laserului. De vreme
ce alte specialitãþi în medicinã apreciazã radiochirur-
gia la adevãrata ei valoare, cred cã din ce în ce mai
multe domenii vor folosi aceastã tehnologie.
Supliment Medical Market - Oftalmologie
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Reinterven[ii \n strabism
Dr. Andreea Ciubotaru
Medic primar oftalmolog
Clinica Oftalmologic/
Infosan
www.infosan.com.ro
eintervenþiile în deviaþiile strabice orizontale
R sau verticale reprezintã un subiect extrem de
fascinant pentru chirurgul strabolog, pentru cã
niciun caz nu seamãnã cu altul. Studiile ne aratã cã
reintervenþiile pot fi necesare la 5-10% dintre pacien-
þii care au suferit o operaþie de strabism, în ciuda eva-
luãrii preoperatorii extrem de atente ºi a tehnicii chi-
rurgicale impecabile. Cel mai frecvent reintervenþiile
devin necesare în formele de strabism complicat,
cum ar fi sindroamele Brown, Duane sau Möbius, pa-
ralizia de nerv trohlear sau abducens. De asemenea,
trebuie sã le atragem atenþia pacienþilor cã orice re-
operaþie de strabism introduce o probabilitate de
33% de a face o nouã intervenþie pentru a obþine o
aliniere satisfãcãtoare a ochilor.
Indicaþiile reintervenþiilor dupã operaþiile de stra-
bism sunt:

subcorecþia (ex: esotropie/exotropie recurentã)

supracorecþia (ex: esotropia/exotropia conse-
cutivã)

pierderea sau alunecarea unui muºchi

limitãri ale miºcãrilor globului ocular secun-
dare altor proceduri oftalmologice (dupã operaþii de
dezlipire de retinã, traumatisme orbitare, implant de
sisteme artificiale de drenaj în chirurgia glaucomului
sau chiar excizia pterigionului)

dezvoltarea unei noi forme de strabism (ex: de-
mascarea unui DVD dupã chirurgia muºchilor drepþi)
Evaluarea preoperatorie în caz de reintervenþie
este mult mai complexã decât în chirurgia per-pri-
mam, cuprinzând:

istoricul deviaþiei strabice (formã, operaþii an-
terioare, evoluþie)

mãsurarea unghiului de deviaþie strabicã cu
prisme (inclusiv teste de diplopie, test de adaptare
prismaticã, detectarea incomitanþei sau a variabi-
litãþii unghiului)

examinarea ducþiilor ºi a versiilor oculare
30

evaluarea biomi-
croscopicã a segmentu-
lui anterior (a cicatricilor
conjunctivale care ne in-
dicã muºchii abordaþi în intervenþiile anterioare, a pro-
lapsului de grãsime orbitarã, rar semne subtile de
ischemie a segmentului anterior)

testul ducþiilor pasive efectuat pre- sau intra-
operator. Acest ultim test, împreunã cu examinarea
rotaþiilor oculare sunt esenþiale în luarea deciziei ope-
ratorii. De exemplu, dacã examinarea ducþiilor ne re-
levã o limitare severã a adducþiei ochiului drept,
atunci fie muºchiul drept intern al ochiului drept a
fost retropoziþionat excesiv în cursul unei intervenþii
anterioare, fie a alunecat dupã ataºarea la sclerã, ºi
atunci atunci actul operator implicã obligatoriu avan-
sarea muºchiului drept intern. Cauza limitãrii adduc-
þiei ochiului drept poate fi însã o restricþie mecanicã
determinatã fie de o contracturã secundarã a muº-
chiului drept extern, fie apãrutã secundar unei rezecþii
excesive a muºchiului drept extern ºi atunci interven-
þia implicã retropoziþionarea acestui muºchi.
Utilizând astfel de principii, putem alcãtui un ade-
vãrat algoritm al abordãrii cazurilor care necesitã rein-
tervenþii, dar, de multe ori, descoperirile intraopera-
torii (cum ar fi cicatrici extinse, inserþii musculare dis-
puse în evantai, muºchi alunecaþi în teacã, prolaps de
grãsime orbitarã) ne forþeazã sã schimbãm tactica in-
traoperator.
În momentul în care ia decizia operatorie, chirur-
gul strabolog trebuie sã þinã cont de faptul cã adulþii
sunt mai mulþumiþi dupã o eventualã subcorecþie
decât dupã o supracorecþie. De asemenea, trebuie sã
aibã permanent în minte cã un risc mare de supraco-
recþie prezintã persoanele cu hipermetropie mare,
ambliopie sau sindrom alfabetic tip A.
În ceea ce priveºte momentul cel mai potrivit pen-
tru reintervenþie, acesta este ales în funcþie de exis-
tenþa diplopiei postoperator sau de limitarea severã a
ducþiilor. Astfel, ar trebui sã reintervenim imediat
dupã o operaþie de strabism dacã este vorba de un
muºchi pierdut în orbitã, în caz de supracorecþie cu
diplopie sau de deviaþie verticalã mare apãrutã dupã
proceduri de transpoziþie muscularã. Dacã nu avem
însã de-a face cu astfel de situaþii, momentul reinter-
venþiei nu trebuie ales mai devreme de 2 luni dupã
chirurgia iniþialã, aceastã perioadã fiind necesarã vin-
decãrii complete ºi mãsurãrii cât mai corecte a un-
ghiului de deviaþie restant.
Supliment Medical Market - Oftalmologie
 Clinica Oftalmologicã
INFOSAN
Str. Polonã 83, Bucureºti

Depistare ºi tratament precoce în oftalmopediatrie

Neurooftalmologie ºi boli oculare rare

Oftalmologie tineri, adulþi ºi vârstnici

Chirurgia pleoapelor, cataractei, strabismului

Vã aºteaptã o echipã tânãrã, energicã, cu dragoste ºi respect faþã de pacient

ºi ºtiinþa medicalã, coordonatã de dr. Andreea Ciubotaru,
medic primar oftalmolog.

Tel.: 021 2114067; 0788 478535

office@infosan.com.ro
www. infosan.com.ro

Str. Sfintii Arhangheli nr. 8; Brasov

Tel: 0368-419.818; Fax: 0368-419.816
Mobil: 0743.200.918; 0720.204.021; 0771.164.060
E-mail: contact@diacenamedical.ro; Web: www.diacenamedical.ro

DIACENA MEDICAL

ECHIPAMENTE SI APARATURA OFTALMOLOGIE SI OPTICA MEDICALA

DOTARI COMPLETE CABINETE SI SALI DE OPERATIE OFTALMOLOGIE
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Alimenta[ia corect/ pentru
s/n/tatea ochilor
Ochiul este organul supus cel mai
frecvent la influen[ele nocive ale
mediului înconjur/tor, de cele mai
multe ori neprotejat.
Lumina difuz/, fumul de [igar/,
gazele de e]apament sau aerul
uscat ]i înc/rcat cu praf solicit/ sis-
temul vizual sensibil. De aceea, pe
lâng/ ap/rarea de factori d/un/tori
externi trebuie s/ ave[i grij/ de o ali-
menta[ie corect/, bogat/ în
substan[e vitale importante pentru
vedere ]i s/ practica[i exerci[ii spe-
ciale pentru ochi, dar ]i s/ nu uita[i
de efectuarea unui control anual la
medicul oftalmolog.
Alimentele importante pentru
ochi s/n/to]i
Luteina & Zeaxanthina : în fructe ºi legume
galbene, legume verde închis, gãlbenuº de ou
Licopeina: în roºii, gogoºar ºi ardei gras roºu,
pepene verde, papaya
Vitamina A, Beta Caroten: în ficat, ouã, produse
lactate, ton, morcovi, pepene galben, caise
Vitamina C: fructe citrice, ardei kapia, kiwi
Vitamina E: în uleiuri vegetale, nuci, unt,
germeni vegetali
Microelemente seleniu ºi zinc: în carne,
legume, soia, produse din cereale, peºte, orez
nedecorticat, produse lactate
Flavonoide ºi fenoli: în legume roºii, violet ºi
galbene, vin, ulei de mãsline, varzã, nuci
Acizi graºi Omega-3: în peºte gras
32
Expresia „a mânca din
priviri” este foarte adevã-
ratã, deoarece o alimenta-
þie corectã ºi echilibratã
poate contribui la menþi-
nerea sãnãtãþii privirii.
Substanþele vitale denu-
mite generic antioxidanþi
apãra organismul de radi-
calii liberi: vitaminele A, E ºi C, precum ºi microele-
mentele: seleniu ºi carotenoizi.
Principalele alimente importante pentru vedere
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Articol realizat
cu sprijinul
Quiesser Pharma
Efect
Apãrarea retinei de lumina ultravioletã,
cataractã ºi degenerescenþa macularã
Apãrarea celulelor de radicalii liberi
Apãrarea ochilor de efectele razelor
ultraviolete, de uscare excesivã ºi
îmbunãtãþirea vederii nictemerale
Protejeazã împotriva apariþiei cataractei
Protejeazã împotriva degenerescenþei
Apãrarea celulelor de radicalii liberi
Stimuleazã vascularizaþia ochiului ºi adaptarea
vederii la întuneric
Intrã în structura retinei ºi asigurã filmul
lacrimal ºi, prin aceasta, împiedicã uscarea
ochiului
Supliment Medical Market - Oftalmologie
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Anestezia în chirurgia cataractei
Dr. Claudia Turcu
Medic oftalmolog
Clinica I Care Optic
Anestezia ocupã un loc important în orice act
chirurgical.
Odatã cu evoluþia rapidã a tehnicii în chirurgia
cataractei, au apãrut metode anestezice noi. În doar
câþiva ani, popularitatea anesteziei generale a cedat
în faþa anesteziei locale retrobulbare, care, la rândul
ei, a fãcut loc anesteziei peribulbare ºi, mai recent,
anesteziei topice.
În prezent, abordarea standard în chirurgia cata-
ractei este facoemulsificarea urmatã de implanta-
rea unei lentile intraoculare. În aceste condiþii, anes-
tezia generalã este rareori necesarã, ea fiind rezer-
vatã unor situaþii specifice, cum ar fi examinarea ºi
tratamentul chirurgical al copiilor ºi al pacienþilor cu
patologie psihiatricã, status mental alterat, tremor
necontrolat, afecþiuni respiratorii (dispnee de decu-
bit) etc, precum ºi în intervenþii chirurgicale laborioa-
se, cu duratã mai mare de 90 minute (intervenþii de
chirurgie vitreoretinianã).
Anestezia retrobulbarã a fost metoda de elecþie
pentru aceastã procedurã pânã în anii ’60, când a
fost introdusã anestezia peribulbarã, însoþitã de mai
puþine complicaþii.
Anestezia retrobulbarã se realizeazã prin injec-
tarea substanþei anestezice (cel mai frecvent un
amestec 1:1 de lidocainã 2% ºi bupivacainã 0,5 –
0,75%) în spaþiul retrobulbar (în interiorul conului
muscular), care asigurã blocul anestezic al ganglio-
nului ciliar, nervilor ciliari ºi nervilor cranieni II, III ºi
VI. Se obþine o anestezie adecvatã ºi o akinezie foar-
te bunã, efectul se instaleazã rapid, asigurând tot-
odatã ºi o bunã analgezie postoperatorie (pânã la
2-3 ore). Dezavantajele metodei þin de caracterul in-
vaziv al acesteia, care predispune la apariþia unor
complicaþii serioase, a cãror incidenþã este totuºi
redusã (1-3%), cum ar fi: hemoragia retrobulbarã,
ocluzia de artera centralã a retinei, puncþionarea glo-
bului ocular sau a nervului optic, lezarea muºchilor
extraoculari, reflexul oculo-cardiac sau anestezia in-
tempestivã a trunchiului cerebral.
Anestezia parabulbarã constã în injectarea
anestezicului în afara conului muscular, evitându-se
34
astfel lezarea elementelor anatomice ale spaþiului
retrobulbar (nerv optic, artera ºi vena centralã a re-
tinei, ganglionul ciliar etc). Se foloseºte acelaºi
amestec de substanþe anestezice ca ºi la anestezia
retrobulbarã, însã într-o cantitate mult mai mare.
Dezavantajele acestei metode sunt reprezentate de
akinezia mai slabã ºi instalarea mai lentã a efectu-
lui anestezic, precum ºi riscul mai mare de produ-
cere a unor complicaþii de tipul reflexului oculo-car-
diac (prin compresia ocularã), chemozisului intrao-
perator sau ptozei palpebrale. Avantajul principal
este dat de frecvenþa mai redusã a complicaþiilor
comparativ cu metoda retrobulbarã.
Modificarea tehnicii operatorii cu apariþia chirur-
giei cataractei prin incizie micã ºi a facoemulsificã-
rii, precum ºi înregistrarea complicaþiilor care pot fi
cauzate de anestezia retrobulbarã sau parabulbarã
au determinat chirurgii sã caute soluþii noi. Cum du-
rata operaþiei s-a redus la 10-15 minute, tot mai
mulþi chirurgi au adoptat anestezia topicã, potrivitã
pentru operaþia cataractei prin facoemulsificare, în
care akinezia nu este necesarã.
Anestezia topicã constã în instilarea repetatã de
picãturi sau gel anestezic, însoþitã sau nu de injecta-
rea intracameralã a unui agent anestezic. În felul
acesta se blocheazã producerea senzaþiei dureroa-
se, ºi nu transmiterea ei. La aceastã metodã inter-
vine ºi alegerea (opþiunea) pacientului, fiind obliga-
torie cooperarea sa deplinã pe parcursul interven-
þiei. Avantajul principal al acestei metode constã în
lipsa de invazivitate (absenþa lezãrii þesuturilor intra-
orbitare de cãtre acul de seringã). Dezavantajele þin,
în principal, de lipsa de complianþã a pacientului în
timpul operaþiei, lipsa akineziei oculare, precum ºi
eventuale efecte toxice locale ale anestezicului asu-
pra corneei (alterarea filmului lacrimal, întârzierea vin-
decãrii, keratopatie toxicã), frecvenþa apariþiei aces-
tora fiind însã redusã.
În prezent, anestezia topicã este metoda prefe-
ratã de anestezie în chirurgia cataractei, utilizarea ei
fiind în creºtere faþã de a celorlalte tipuri, deoarece
reduce ºi mai mult riscul apariþiei complicaþiilor ºi
permite o recuperare vizualã rapidã.
În concluzie, alegerea tipului de anestezie im-
plicã o analizã coroboratã a mai multor factori (sta-
rea generalã ºi localã a pacientului, siguranþa ºi con-
fortul chirurgului ºi anestezistului ºi, nu în ultimul
rând opþiunea pacientului), scopul principal fiind asi-
gurarea unui raport siguranþa-eficacitatea cât mai
bun.
Supliment Medical Market - Oftalmologie
 Clinicã oftalmologicã specializatã în
chirurgia cataractei cu cristaline foldabile
mono-/multifocale ºi torice.
Un personal înalt calificat, cu experienþã,
vã stã la dispoziþie pentru consultaþii
oftalmologice complete ºi servicii de
opticã medicalã, utilizând aparaturã
ºi materiale performante,
de ultimã generaþie.

Str. Roma 21, parter, ap. 1,

sector 1, Bucureºti
Tel: 0372988488
0745753796; 0744394327
ARTICOLE DE SPECIALITATE
Introducerea softurilor educa[ionale
\n practica curent/
 Prezen[a produselor software în
cabinetele medicale nu mai este o
noutate. Pe m/sur/ ce tehnologia
evolueaz/, suntem nevoi[i s/
recurgem frecvent la calculatorul
personal pentru a gestiona
informa[iile, care astfel devine un
instrument de lucru din ce în ce mai
des folosit.
LUMA® faciliteaz/ rela[ia medic-pacient.
Indiscutabil
În calitate de medici, activitatea noastrã curentã
presupune nu doar sã ne facem strict meseria ºi sã lã-
sãm restul activitãþilor cu pacientul pe seama altora;
trebuie sã fim în acelaºi timp atât managerii propriei
afaceri, cât ºi educatori pentru pacienþi ºi aparþinãtorii
acestuia. Situaþia economicã actualã ºi, mai ales, im-
pactul negativ al crizei economice asupra preþurilor au
contribuit la declinul produselor ºi serviciilor de top,
ceea ce face ca latura de manager a acestei afaceri sã
devinã ºi mai provocatoare. Mai mult ca pânã acum,
avem nevoie sã putem comunica mai mult ºi sã facem
pacienþii sã înþeleagã mai bine ceea ce se întâmplã cu
ei, sã le propunem soluþiile optime din toate punctele
de vedere. Acest articol explicã obiectivele pentru imple-
mentarea, în practica curentã a fiecãruia, a unui nou
tip de abordare a relaþiei cu pacientul, bazat pe un
software educaþional – LUMA®.
Când vine vorba despre educarea pacienþilor, o
imagine valoreazã mai mult decât o mie de cuvinte.
LUMA® - soluþia software propusã aici – poate furniza
animaþii 3D despre aproape toate subiectele specifice,
alãturi de exemplificãri ºi palete diverse de opþiuni te-
rapeutice. Pacienþii vor putea învãþa, vedea ºi înþelege
astfel mult mai bine variantele de tratament pe care le
au la dispoziþie, înainte de a lua o decizie în acest
sens. Aceastã componentã importantã ajutã atât me-
dicii cât ºi personalul medical aferent cabinetului sã
ofere soluþiile care pot scoate pacienþii din încurcã-
turã, prin furnizarea tuturor informaþiilor necesare în
timpul unei singure vizite la cabinetul oftalmologic.
36
Combina[ia optim/ între educarea
pacientului ]i managementul afacerii
Iatã un caz cu care orice medic oftalmolog se în-
tâlneºte destul de frecvent: avem un pacient în jurul
vârstei de 60 de ani cu cataractã, care are puþine cu-
noºtinþe despre presbiopie, dar ºi despre cauzele ºi
implicaþiile unei cataracte.
Într-o primã fazã vom încerca sã liniºtim temerile
pacientului cu privire la operaþia care se impune, prin
explicarea evoluþiei presbiopiei ºi a cataractei, precum
ºi a efectelor postoperatorii.
Odatã ce pacientul a înþeles fenomenul medical ºi
procedura la care va fi supus, vom încerca sã explicãm
implicaþiile financiare. Pe scurt, asigurarea medicalã ºi
decontãrile C.A.S. acoperã doar o micã parte din cos-
tul unui cristalin monofocal, iar în varianta în care se
opteazã pentru modele care implicã tehnologii inova-
tive, apare inevitabil un cost suplimentar semnificativ.
În unele cazuri însã justificarea intervenþiei, dar ºi a
propunerii utilizãrii unui produs premium, poate solici-
ta importante resurse din partea medicului. În timp ce
încercãm sã-i explicãm toate acestea pentru a ajunge
la o decizie, pacientul are nevoie de timp ºi lãmuriri su-
plimentare pentru a înþelege conceptele ºi termenii
medicali; sã nu uitãm cã în sala de aºteptare se aflã
alþi pacienþi care aºteaptã aceeaºi atenþie din partea
medicului, poate chiar aceleaºi explicaþii.
LUMA® v/ ofer/ mai multe instrumente
prietenoase
LUMA® este utilizat cu precãdere de medici, mai
ales pentru caracterul prietenos ºi interactiv, oferind
suportul tehnic pentru stabilirea unei relaþii de încre-
dere deplinã din partea pacientului. Odatã cu imple-
mentarea LUMA® în practica curentã a medicului oftal-
molog, educarea pacienþilor începe înainte de consul-
taþie, în sala de aºteptare, continuã apoi în sala de
examinare ºi dureazã pânã la ieºirea din cabinetul of-
talmologic. Impactul va fi evident, atât pentru pacient
cât ºi pentru medic.
Programarea zilnic/ a activit/[ilor
Este recomandabil ca sã utilizaþi uneltele specifice
ale LUMA® pentru a programa sau rula informaþiile
despre afecþiuni oculare specifice. De exemplu, dacã
Supliment Medical Market - Oftalmologie

alegeþi sã aveþi o anumitã zi sau perioadã a zilei pen-
tru examinarea pacienþilor cu glaucom, o idee foarte
bunã poate fi sã alegeþi vizionarea materialelor special
dedicate acestei afecþiuni.
În cazul pacienþilor cu cataractã, prezentarea vi-
deo poate fi însoþitã de materiale care realizeazã com-
paraþii între lentilele intraoculare clasice ºi cele pre-
mium, astfel cã pacienþii prezenþi în sala de aºteptare
vor fi informaþi corect ºi obiectiv despre acest subiect
în momentul vizitei la medicul oftalmolog. Prin explica-
þiile oferite astfel, pacienþii pot fi astfel mai uºor con-
vinºi sã aleagã unul dintre produsele din gama pre-
mium.
Utilizarea filmelor 3D în spaþiul destinat opticii me-
dicale poate fi, de asemenea, folositoare pentru a re-
leva beneficiile ºi diferenþele între diverse tehnologii,
dar ºi pentru a le demonstra pacienþilor modul în care
alegerea unor lentile din categoria premium ºi cu trata-
mente speciale realizeazã impactul asupra funcþiei
vizuale.
Consilierul în examinare
Acest modul caracteristic al LUMA® utilizeazã o
platformã interactivã pentru a demonstra progresiu-
nea afecþiunilor ºi elemente de patologie. Acum este
momentul în care pacientul este supus unei prezentãri
specifice, în care se poate demonstra modul în care
progresiunea bolii de care suferã îi va afecta în timp
funcþia vizualã.
2010 - 2011
ARTICOLE DE SPECIALITATE
În orice moment, pe parcursul explicaþiilor oferite,
tehnologia îi permite medicului sã facã posibilã rapor-
tarea la viaþa realã; indiferent dacã este o persoanã
activã sau casnicã, acest modul poate realiza o eva-
luare a funcþiei vizuale a pacientului, raportatã la acti-
vitãþile curente: spre exemplu, activitãþile de la birou
sau de acasã, în timp ce ºofeazã, în condiþii de noapte
sau zi. Indiferent dacã este vorba de cataractã, glau-
com sau degenerescenþã macularã, simularea evolu-
þiei afecþiunii de care suferã pacientul are un impact
decisiv asupra complianþei sale faþã de variantele de
tratament propuse.
Tehnologia ”draw-over-video”
Aceastã caracteristicã constituie un instrument de
o excepþionalã valoare pentru medicul specialist. Prac-
tic, aceasta face posibil ca filmele prezentate sã ruleze
sau sã se opreascã în momente bine alese, iar utili-
zarea naturalã ºi spontanã a uneltelor de desen, su-
prapuse cu imaginile video, va lãsa în ochii pacientului
ºi aparþinãtorilor impresia unui profesionalism desã-
vârºit. Dacã adãugaþi ºi efectul pe care-l genereazã uti-
lizarea opþionalã a unui ecran tactil...
Beneficiile
Toate aceste instrumente interactive ale acestui
software dedicat oftalmologilor – LUMA® – permit în-
deplinirea cu succes a rolului multiplu pe care-l avem
în fiecare zi, cu fiecare pacient, acela de doctor, dar ºi
de educator, de manager al propriei afaceri, dar ºi de
consilier al aparþinãtorilor, prin adoptarea unui limbaj
adecvat, care sã ofere informaþii precise ºi utile pe în-
þelesul fiecãruia.
Utilizarea curentã a acestui soft educaþional nu
numai cã oferã un substrat obiectiv pentru explicarea
afecþiunilor ºi procedurilor specifice, ci eliminã tot-
odatã repetarea la nesfârºit a unor informaþii de rutinã
care pot fi consumatoare de timp preþios.
Softurile educaþionale pot face o serioasã dife-
renþã între cabinetele medicilor ºi ajutã incontestabil
la atragerea ºi menþinerea pacienþilor. Mai mult chiar,
îmbunãtãþirea cunoºtinþelor medicale ale pacientului
pe parcursul unui astfel de proces educaþional interac-
tiv este un real beneficiu atât pentru pacient cât ºi
pentru medic.
LUMA® este un produs software dezvoltat de EYE-
MAGINATIONS Inc., destinat utilizãrii de cãtre medicii
oftalmologi în scopul educãrii tuturor beneficiarilor, fie
pacienþi, aparþinãtori, studenþi, personal mediu sau
medici specialiºti.
 Dr. Cornel Cornea
medic specialist
37
SPITALE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
UNITÃÞI MEDICALE CU PATURI DIN BUCUREªTI
CARE DISPUN DE COMPETENÞE ÎN SPECIALITATEA
OFTALMOLOGIE
SPITALUL CLINIC DE URGENÞE OFTALMOLOGICE
Piaþa Alex. Lahovari nr. 1, sector 1, Bucureºti;
Tel.: 021.319.27.51-52; oftalmologie@gmail.com
Director: Dr. Monica Pop, m. pr. oftalmologie, dr. în ºt. med.,
conf. univ.
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ MILITAR CENTRAL
„DR. CAROL DAVILA”
Str. Mircea Vulcãnescu nr. 88, Bucureºti, sector 1,
Tel./ Fax: 319 30 48
Secþia Clinicã Oftalmologie
Lt. col. dr. Anghel Gheorghe, m. pr. în oftalmologie, dr. st. med.
Lt. col. dr. ªtefan-Cornel Giurgiu, m. pr. în oftalmologie, dr. st.
med. Mr. dr. asist. univ. Mihai Zemba, m. sp., dr. st. med. Mr.
dr. Muºat Ovidiu, m. pr., dr. st. med. Dr. ºef lucrãri Selaru
Daniela Felicia - m. pr. oftalmologie, competenþã în laser-
chirurgie în oftalmologie Dr. Armegioiu Monica Maria - m. sp.
oftalmologie, competenþã în laser - chirurgie în oftalmologie,
competenþã în echografie oculo - orbitarã, competenþã în
angiografie retinianã, competenþã în chirurgie vitreoretinianã.
INSTITUTUL NAÞIONAL DE DIABET, NUTRIÞIE ªI BOLI
METABOLICE PROF. DR. N. PAULESCU
Str. Ion Movilã nr. 5-7, sector 2, Bucureºti;
Tel. secretariat : 021.210.64.60 int.101; Fax: 021.210.22.95
INSTITUTUL NAÞIONAL DE EXPERTIZÃ MEDICALÃ ªI
RECUPERARE A CAPACITÃÞII DE MUNCÃ
ªos. Panduri, nr. 22, sector 5, Bucureºti
Tel: 021-3224140, 021-3220240 Fax: 021-3214213
inemrcm@yahoo.com
INSTITUTUL NAÞIONAL DE MEDICINÃ SPORTIVÃ
B-dul Basarabia nr.37-39, sector 2, Bucuresti
Tel. centrala: 021.318.00.80;
E-mail: inms_romania@yahoo.com
INSTITUTUL NAÞIONAL DE BOLI INFECÞIOASE
PROF. DR. MATEI BALª
Str. Dr. Grozovici nr. 1, sector 2, Bucureºti,
Tel. centralã: 021.318.61.00;
Tel./Fax secretariat: 021.318.60.90; secretariat@mateibals.ro
INSTITUTUL NAÞIONAL DE ENDOCRINOLOGIE „C. I. PARHON“
Adresa: Bd. Aviatorilor nr. 34-36, Sector 1, Bucureºti
Telefoane utile: centrala 021.317.20.41;
intsparhon@artelecom.net
INSTITUTUL NAÞIONAL DE GERONTOLOGIE ªI GERIATRIE
„ANA ASLAN“ SEDIUL CENTRAL
Bucuresti, Str. Manastirea Caldarusani nr. 9, sector 1
Tel.: 0318059301; 0318059302; 0318059303;
anaaslanmanager@yahoo.com; geriatrie@ana-aslan.ro
38
INSTITUTUL NAÞIONAL DE MEDICINÃ AERONAUTICÃ ªI
SPAÞIALÃ, GENERAL DOCTOR AVIATOR VICTOR ANASTASIU”
Bucureºti, Str. Mircea Vulcãnescu nr. 88, sector 1,
Tel./fax: 021-317.65.25, Tel. centralã: 021-318.72.49
INSTITUTUL PENTRU OCROTIREA MAMEI ªI COPILULUI
„ALFRED D. RUSESCU“
Bd. Lacul Tei nr.120, Sector 2, Bucuresti;
Tel.centrala: 242.27.13; iomc_ump@yahoo.com
SPITALUL CLINIC COLENTINA
ªos. ªtefan cel Mare nr. 19 - 21, sector 2, Bucureºti
Tel. centralã: 021.317.32.45; Tel. adtiv.:021.317.47.85
SPITALUL CLINIC DE COPII „DR. VICTOR GOMOIU”,
Bulevardul Basarabiei 21, sector 2, Bucureºti,
Telefon: 021/323.22.30, spital.gomoiu@gmail.com
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ PENTRU COPII MARIA
SKLODOWSKA CURIE
Bd. Constantin Brancoveanu nr. 20, sector 4
Centrala: 021.460.30.26, 021.460 42 60;
spital@mscurie.ro
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ BAGDASAR-ARSENI
Sos. Berceni 10-12, Sector 4, Bucuresti, cod 041915
Telefon centrala: 021.334.30.25, 021.334.30.26,
http://www.bagdasar-arseni.ro/index.htm
rsn@bagdasar-arseni.ro; directie@bagdasar-arseni.ro
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ BUCUREªTI
Calea Floreasca nr. 8, sector 1, Bucuresti, cod 014461
Tel.: 021.599.23.00; 021.599.23.08
spital@urgentafloreasca.ro
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ PENTRU COPII
GRIGORE ALEXANDRESCU
Str. Iancu de Hunedoara nr. 30-32, sector 1, Bucureºti
Tel. Centralã: 021.316.93.66; Tel. secretariat: 021.316.93.72;
www.sccc-ga.ro; alexandrescugrigore@yahoo.com;
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ SF. PANTELIMON
Sos. Pantelimon nr. 340, sector 2, Bucuresti
Tel.centrala 021.255.40.90; Tel./fax: 021.255.40.25;
scusfpant@yahoo.com
SPITALUL CLINIC NR. 1 CÃI FERATE WITING
Calea Plevnei, nr. 142- 144, Sector 6, Bucureºti;
Tel. 317.62.80, 317.62.68, http://www.spitalcfwiting.ro,
SPITALUL CLINIC PROF. DR. CONSTANTIN ANGELESCU
Aleea Cauzasi, nr. 49 - 51, sector 3, Bucuresti
Tel.: 021.323.30.40, spitalul_angelescu@yahoo.com
SPITALUL DE URGENÞÃ BUCUREªTI
Splaiul Independenþei nr. 169, sector 5, Bucureºti
Tel. centralã: 021.3180522; www.suub.ro;
secretariat@suub.ro
Supliment Medical Market - Oftalmologie

UNITÃÞI MEDICALE CU PATURI DIN ÞARÃ CARE
DISPUN DE COMPETENÞE ÎN SPECIALITATEA
OFTALMOLOGIE
JUDEÞUL ALBA
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ ALBA-IULIA
Str. Revoluþiei Nr. 23, Alba Iulia, Tel.(Centralã): 0258/821694,
Spjudalba@Gmail.Com
SPITALUL MUNICIPAL BLAJ
Str. Andrei Mureºanu, Nr. 16, Blaj, Jud. Alba, Cod 515400,
Tel. 0258710941, spitalblaj@yahoo.com, www.spitalblaj.ro
SPITALUL ORêENESC CÂMPENI
Str. Horea, Nr. 63 Câmpeni, Tel. 0258/771715, spitalul_cim-
peni@yahoo.ro
JUDEÞUL ARGEª
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ PITEªTI
Str. Aleea Spitalului nr.36, Piteºti, Judeþul Argeº,
Tel 0248.287150, spiturgag01@yahoo.com; www.spitaluljude-
teanarges.ro
2010 - 2011
SPITALE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
SPITALUL DE PEDIATRIE PITEªTI
Str. Dacia nr. 1, Piteºti, jud. Argeº
Tel.: 0248.220800; Fax: 0248.213850
E-mail: spital.pediatrie@adslexpress.ro
SPITALUL ORêENESC “REGELE CAROL I” COSTEªTI
Str. Industriei, nr. 19, Costeºti, Judeþul Argeº
spital.costesti.ag@geostar.ro; www.spitalregelecarol.ro
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE “SFÂNTUL ANDREI”
VALEA IAªULUI
Comuna Valea Iaºului, Jud. Argeº, Tel. 0248724431,
financiar@spviasului.ro
SPITALUL MILITAR DE URGENÞÃ DR. ION JIANU“ PITEªTI
Str. Negru Vodã, nr. 47, Piteºti, Judeþul Argeº
Tel : 0248/ 218090; 0248/ 218172; contact@smupitesti.ro
JUDEÞUL BACÃU
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ BACÃU
Bacãu, jud. Bacãu; Str. Spiru Haret nr. 2, Tel.: 0234.534.000;
Fax: 0234.517.424; informatii@spitaljudbc.ro,
relatii_publice@spitaljudbc.ro, www.spitaljudbc.ro
SANATORIUL BALNEAR SLÃNIC MOLDOVA
Str. N.Bãlcescu nr.7, Cod: 605500, Slãnic Moldova
Tel: 0234.348.129 / Fax: 0234.348.184
E-mail:sanatoriuslanic@clicknet.ro
39
SPITALE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
JUDEÞUL BIHOR
SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU“
Str. Corneliu Coposu, nr. 12, Oradea, jud. Bihor
Tel.: 0359-803800, Fax: 0259-442687
E-mail: spitalcopiioradea@gmail.com
SPITALUL MUNICIPAL „E. N. POPOVICI“ BEIUª
Beiuº, str. Romanã nr. 7, Tel.322144 / 322147, Fax 320577,
spitalul_beius@rdslink.ro, www.spitalulbeius.ro
SPITAL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞÃ ORADEA
Str. Republicii nr. 33, Oradea, jud. Bihor, Tel. 0259. 416.661
Fax 0259. 417. 169, spitalul.judetean@rdsor.ro
www.spitaluljudetean-oradea.ro
JUDEÞUL BISTRIÞA - NÃSÃUD
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ BISTRIÞA
Str. General Grigore Bãlan, nr.43, Bistriþa
Tel 0263 214390 / 0263 214900,
spitalbn@bistrita.astral.ro, www.spital.bistrita.ro
SPITALUL ORASENESC BECLEAN
Str. 1 Decembrie, nr.65, Beclean, judetul Bistrita-Nasaud
Telefon: 0263/343065
Email: spital.beclean@bistrita.astral.ro
SPITALUL ORASENESC DR. GEORGE TRIFON NASAUD
Str. T.Vladimirescu, nr.1, Nasaud,cod 425200
Telefon: 0263 360681,360682,360684
Email: spitalnasaud@astralnet.ro
JUDEÞUL BOTOªANI
SPITALUL JUDEÞEAN „MAVROMATI“ BOTOªANI
Str. Marchian nr. 91, Botoºani, jud. Botoºani,
Tel. 0231/ 518.812, spital_mavromati@yahoo.com
SPITALUL DE COPII BOTOªANI
B-dul M. Eminescu Nr. 16
Tel: 0231/ 582 290, Fax: 0231/582 108
spitaluldecopiibotosani@yahoo.com
www.spitalcopiibt.ro
SPITALUL DE RECUPERARE ‘’SF. GHEORGHE “ BOTOªANI
Str. Calea Naþionalã nr.2, Botoºani, Tel. 0231/512822,
postmaster@spitalbt-sfgheorghe.ro
JUDEÞUL BRÃILA
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ BRÃILA
Pavilion A (ªoseaua Buzãului nr.2,
Tel 0239 / 692222, Fax: 0239 / 692455
SPITALUL ORASENESC FAUREI
Str. Pacii, Nr. 54, Faurei, jud. Braila
Telefon: 0239/661134 , 0239/661390
Fax: 0239/ 661332
Email: spit_or_faurei@yahoo.com
40
JUDEÞUL BRAªOV
SPITALUL MUNICIPAL FÃGÃRAª
Str.Ghioceilor nr.1, Fãgãraº, Jud.Braºov, 505200,
Tel. 0268/212521, 2, 3, 4,; www.spitalulfagaras.ro,
secretariat@spitalulfagaras.ro
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞÃ BRAªOV
Str. Calea Bucureºti, Nr. 25-27, BRAªOV
Telefon: Centrala 0268 / 320022,
Birou Internãri 0372 676151 / 0372 676161
SPITALUL MUNICIPAL SÃCELE
Str. Oituz nr. 54, Sacele, jud. Braºov, Tel./Fax 0268.270.830,
0268.276.500, smsacele@gmail.com;
www.smsacele.ro
SPITALUL MILITAR DE URGENÞÃ «REGINA MARIA» BRAªOV
Str. Pieþii nr. 9 cod 500007, Braºov
Tel. 0268 416393; Achiziþii: 0268 410910
Secretariat comandã: 0268 418080
SPITALUL DE COPII BRAªOV
Str. Nicopole nr. 45, Braºov. jud. Braºov, Tel. 0268.415.130,
Fax 0268.418.988, spitalcopiibrasov@hotmail.com
SPITALUL GENERAL CF BRAªOV
B-dul 15 Noiembrie nr.60; Tel. 0268-475949; 0268-475268;
0368-006275; Fax. 0268-475268; e-mail: spcfbv@rdsbv.ro
JUDEÞUL BUZÃU
SPITALUL JUDEÞEAN BUZÃU
Str.Mareºal Averescu nr.1-2, Buzãu, Tel. 0238719132,
drgspitbuz@buzau.ro
SPITALUL MUNICIPAL RÂMNICU SÃRAT
Str. Nicolae Bãlcescu Nr. 2, Rm. Sãrat, Judeþul Buzãu
TELEFOANE: CENTRALÃ: 0238 561231
INTERIOR BIROU INTERNÃRI: 187
JUDEÞUL CÃLÃRAªI
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA CALARASI
Str. Eroilor nr. 1-3, loc. Calarasi, jud. Calarasi
Telefon: 0242.314.472
SPITALUL ORêENESC LEHLIU-GARÃ
Str. Policlinicii Nr.1-2, Oraº Lehliu-Garã, Jud. Cãlãraºi
Tel./ fax 0242/640911, spital_lehliu@yahoo.com
JUDEÞUL CLUJ
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞÃ CLUJ
Str. Clinicilor nr. 3-5, Tel. 597852, Fax 596085,
secretariat@scj-cj.rdscj.ro
SPITALUL CLINIC MUNICIPAL CLUJ-NAPOCA
Str.Tãbãcarilor nr.11, Cluj, Tel.0735-406101,364-310101
Email: scmcj2003@yahoo.com
Supliment Medical Market - Oftalmologie

SPITALUL MILITAR DE URGENÞÃ
“DR. CONSTANTIN PAPILIAN” CLUJ-NAPOCA
Str. G-ral Traian Mosoiu, Nr.22, Cluj-Napoca
Tel: 0264 – 598381: Tel: 0264 - 592218
E-mail: spital@smucluj.ro; Web: www.smucluj.ro
JUDEÞUL CONSTANTA
SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA CONSTANÞA
B-dul Tomis, 145, Constanþa, Tel.: 0241/662222
e-mail: scju_secretariat@yahoo.com
SPITALUL CLINIC C. F. CONSTANÞA
Adresa: Bdul 1 Mai nr. 5 – 7 Constanþa, Jud. Constanþa
Tel.: 0241 601.736; Fax: 0241 583.713
SPITALUL MUNICIPAL MEDGIDIA
Str.Ion Creanga nr.18, Medgidia, Jud. Constanþa,
Tel. 0241/81.06.90, spitalulmed@artelecom.net
JUDEÞUL COVASNA
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ
„DR. FOGOLYAN KRISTOF” SFÂNTU GHEORGHE
Str. Stadionului nr. 1, Mun. Sfântu Gheorghe, 520064
Telefon: 0267/ 311981(secretariat); info@spitfog.ro
SPITALUL MUNICIPAL TG SECUIESC
Str Fabricii nr. 2A, Tg Secuiesc, Jud Covasna, Cod 525400,
Tel: 0267/361469; spital_tgsecuiesc@yahoo.com
JUDEÞUL DOLJ
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞÃ CRAIOVA
Str. Tabaci nr.1, Craiova, jud. Dolj,
Tel.: 0251.502.200, scjuc2006@gmail.com
SPITALUL MUNICIPAL CALAFAT
Str. Traian nr. 5, Calafat, jud. Dolj,
Tel.: 0251.231.402; spitalcalafat@gmail.com
JUDEÞUL GALAÞI
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞÃ “
SF. APOSTOL ANDREI ” GALAÞI
Str. Brãilei nr.177, Cod 800578 - Galaþi,
Tel.: 0236/46 10 00; 31 88
emergency.hospital@galati.astral.ro
SPITALUL GENERAL CAI FERATE GALATI
Str. Alexandru Moruzzi, Nr. 5-7, Cod postal 800223, GALATI
Secretariat (tel / fax): 0236.411.613
secretariatcfgl@galati.astral.ro, spitalcfgl@yahoo.com
SPITALUL CLINIC DE URGENTA PENTRU COPII
SF. IOAN GALATI
Str. Gheorghe Asachi nr. 2, 800487, Galati
Telefon: 0236/46 91 00; Email: spurgcopgl@mail.com
2010 - 2011
SPITALE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
JUDEÞUL GIURGIU
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA GIURGIU
Str. Bucuresti nr.82, Giurgiu
Telefon: 0246 211141; Email: spitgrlic@bvnet.ro
SPITALUL ORASENESC BOLINTIN - VALE
Intr. Republicii Nr.5 Bolintin Vale
spitalbolintinspitalbolintin@yahoo.com
contact@spitalulbolintin.ro,
Fix: Poarta / centrala - 0246273778
http://www.spitalulbolintin.ro
JUDEÞUL GORJ
SPITALUL JUDEÞEAN TÂRGU-JIU
Str. Progresului nr. 18, jud. Gorj, Tel.: 0253.243.315,
office@spitalgorj.ro
SPITALUL ORêENESC NOVACI
Str. Gruiului nr.1, Novaci, Judeþul Gorj Tel.: 0253/466484
SPITALUL ORêENESC TG-CÃRBUNEªTI
Tg-Cãrbuneºti-Jud. Gorj, Str.Eroilor , Nr.51 Cod. 215500,
Tel/Fax : 0253 - 378.165 / 378.085 sp_carb@yahoo.com
JUDEÞUL HARGHITA
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA MIERCUREA CIUC
Str. Dr.Dénes László, nr. 2, cod postal 530173, Miercurea
Ciuc, Jud.Harghita
Telefon: 0266-324193; Email: secretariat@spitalmciuc.ro
SPITALUL MUNICIPAL GHEORGHENI
Str. Spitalului. nr.1, Gheorgheni, Judetul Harghita
0266-364071
SPITALUL MUNICIPAL TOPLIÞA
Str.Victor Babeº nr.3, Topliþa, Jud.Harghita, Tel:0266342432,
342650, secretariat@spitaltoplita.ro
SPITALUL MUNICIPAL ODORHEIU-SECUIESC
Str. Bethlen Gabor Nr. 72, Cod. 535600, Jud. Harghita,
Tel./Fax: 0040-266-212186, korhazud@kabelkon.ro
JUDEÞUL HUNEDOARA
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ DEVA
Str. 22 Decembrie Nr.58, Deva; Judeþul Hunedoara,
Telefon unitate: centrala - 0254227070, 0254213120,
spjdeva@deva.rdsnet.ro; www.hospitaldeva.ro
SPITALUL MUNICIPAL ORêTIE
Str. Pricazului, Nr.16, Jud. Hunedoara,
Telefon: 0254/242950, spitalul@spitmunor.ro
SPITALUL MUNICIPAL “DR. ALEXANDRU SIMIONESCU “
Str. Victoriei nr. 16, Hunedoara, Judeþul Hunedoara,
Tel.:713820, smsecretariat@rdslink.ro
41
SPITALE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
SPITALUL DE BOLI CRONICE PETRILA
Str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, Petrila, Jud. Hunedoara,
Tel.: 0254/550350
SPITALUL ORêENESC HAÞEG
Str Tudor Vladimirescu Nr.7, Haþeg, Jud. Hunedoara,
Tel: 0354/408894, Fax: 0354/802463
SPITALUL DE URGENÞÃ PETROªANI
Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 137 A, Petroºani, Jud. Hunedoara,
Tel. 0254/54.43.21; Fax: 0254/54.36.11
E-mail: spitalurgentapetrosani@netlog.ro
JUDEÞUL IALOMIÞA
SPITALUL MUNICIPAL FETEªTI
Str. Cãlãraºi nr. 475, Feteºti, Jud. Ialomiþa
Tel: 0243.361.903, 0243.361.905; Tel/Fax: 0243.361.902
Email: spitalfetesti@yahoo.com; secretariatfetesti@yahoo.com
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ SLOBOZIA
Str. Decebal nr. 1, Slobozia, jud. Ialomiþa
Tel centralã.: 0243.212.130; E-mail: office@spitalslobozia.ro
SPITALUL MUNICIPAL URZICENI
Str.Panduri Nr.23, Urziceni, Jud.Ialomita
Telefon: Centrala: 0243-255.375; Secretariat : 0243-255.379;
Email: 12345@artelecom.net; smurziceni@gmail.com
JUDEÞUL IAªI
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞE
SFÂNTUL SPIRIDON
Str. Vasile Lupu Nr. 110, Iaºi, Judetul Iaºi, Tel: 0232/240.822,
sp spiridon@hih.ro
SPITALUL CLINIC CÃI FERATE IAªI
Str. Garabet Ibrãileanu nr.1, Iaºi
Tel.: 0232-216.422; Fax: 0232-264.013
SPITALUL ORêENESC HÂRLAU
Str. Bogdan-Vodã 15, Tel/Fax: 0232.720.300;
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ PROF. DR. N. OBLU“ IAªI
Str. Ateneului nr. 2,700309 - Iasi Romania
+40 232 473020; Fax:+40 232 473676
JUDEÞUL MARAMUREª
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ BAIA MARE
Str. George Cosbuc Nr.31, Baia Mare, 4800, jud. Maramures
Tel.: +40(262)275340
email:spital@spitaljbm.ro www.spitaljbm.ro
42
SPITALUL DE PSIHIATRIE CAVNIC
Str Unirii Nr. 4, Cavnic, Jud. Maramureº,
Tel / Fax 0262 / 295785, spitalcavnic1@clicknet.ro
SPITALUL ORêENESC TG. LÃPUª
Str Tineretului nr. 9-11,Tg Lapus Tel. 0262 384 324
SPITALUL DE RECUPERARE BORªA
Str. Floare De Colt Nr.1, Borºa, Jud. Maramureº
Tel. 0262 -342120, spital_borsa@yahoo.com
JUDEÞUL MEHEDINTI
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ
DROBETA-TURNU SEVERIN
B-dul M. Viteazul nr. 4-6, Drobeta-Turnu Severin,
Tel. : 0252/322371, e-mail: spitjud@rdslink.ro
SPITALUL GENERAL CÃI FERATE DROBETA TR. SEVERIN
B-dul Carol I Nr.5-7 Drobeta Turnu Severin, Jud.Mehedinþi
Tel. 0252/317339
JUDEÞUL MUREª
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN MUREª
P-þa Bernády György Nr.6,cod: 540072, Târgu-Mureº
Tel: 0265 230000; Fax: 0265 230001
e-mail secretariat: secretariat@spitaljudeteanmures.ro
SPITALUL MUNICIPAL SIGHIªOARA
Str.Zaharia Boiu Nr.40
Tel/Fax:0265772253; E-mail: spital_runos@teleson.ro
SPITALUL ORêENESC LUDUª DR. VALER RUSU
B-dul 1 Decembrie 1918, Nr. 20, cod 545200, Luduº
Tel.-Fax 0265-411889;
spludus@ludusnet.ro; www.spital-ludus.go.ro
AMBULATORIUL DE SPECIALITATE CF TG. MUREª
Str. Liviu Rebreanu nr.31 Tel. 0265-261335;
Tel. 0265-261335 int. 23
JUDEÞUL NEAMÞ
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ PIATRA-NEAMÞ
Bdul. Traian, nr. 1-3, Piatra Neamþ, 610136
Tel.: 0233/ 219440; www.sjuneamt.ro
email sjuneamt@sjuneamt.ro
SPITALUL MUNICIPAL ROMAN
Str. Speranþei 11-13, Roman, jud. Neamþ
Telefon: 0233741963
JUDEÞUL OLT
SPITALUL JUDEÞEAN SLATINA
Str. Criºan, nr. 9-11, Slatina, judeþul Olt
Tel.: 0249 431765; 436139; 436129; Fax: 0249 431983
e-mail: spj@rdslink.ro; site: www.spital-slatina.ro
Supliment Medical Market - Oftalmologie

SPITALUL ORêENESC BALª
Str. N. Bãlcescu nr. 115, Balº, jud. Olt
Tel.0249-451650/ 0249-451651; Fax 0249-450158
Email: spitalulbals@yahoo.com
SPITALUL ORêENESC CORABIA
Str. Carpaþi, nr. 116, Corabia, jud. Olt
Tel. 0249-560671; Email: spitalcorabia@yahoo.com;
Site spital: www.spitalcorabia.ro
CENTRUL DE SÃNÃTATE DRÃGÃNEªTI - OLT
Str. Cpt Drãgãnescu, nr. 2, Drãgãneºti Olt, Jud. Olt
Tel. 0249/465370º spitaldrgolt@clicknet .ro
JUDEÞUL PRAHOVA
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ PLOIEªTI
Str. Buna Vestire nr. 1-3, Ploieºti, jud. Prahova
Tel.: 0244.521.300, Email: secretariat@sjup.ro
SPITALUL ORêENESC ,,SF.FILOFTEIA’’ MIZIL
Str. Spitalului, nr. 21, Mizil, Jud. Prahova
0244-250505, leonardrosu@yahoo.com
SPITALUL ORêENESC BÃICOI
Str. Spitalului, nr.7, Bãicoi, Jud. Prahova
Tel.: 0244-261087; Fax: 0244-26.89.85
SPITALUL ORêENESC SINAIA
Str.Spitalului, nr.2, Sinaia, Jud. Prahova
Tel.: 0244 - 31.19.51; Fax: 0244 - 31.10.46
spitalsinaia@yahoo.com, www.spitalsinaia.ro
JUDEÞUL SÃLAJ
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ ZALÃU
Str. Simion Barnutiu, Nr. 67, Zalau, 450129, Jud. Salaj
Telefon: +40(260)616920, Fax: +40(260)616920
JUDEÞUL SATU-MARE
SPITALUL MUNICIPAL CAREI
Bd. 25 Octombrie nr. 25, 445100 - Carei, jud. Satu Mare
Tel.: 0261 863 101, 0261 863102,
E-mail: spitalcarei@zappmobile.ro; www.spitalcarei.ro
JUDEÞUL SIBIU
SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA SIBIU
Bd. C. Coposu nr.2-4, Sibiu, Tel:0269/215050,
scjsib@yahoo.com, info@scjs.ro
SPITALUL CLINIC DE PEDIATRIE SIBIU
Str. Pompeiu Onofreiu Nr. 2-4, Tel: 0269/230260,
www.pediatriesibiu.ro, secretariat@pediatriesibiu.ro
SPITALUL MUNICIPAL MEDIAª
Str. I.G. Duca nr. 33, Mediaº, jud. Sibiu,
Tel: 0269 842550; Email: info@spitalulmedias.ro
2010 - 2011
SPITALE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
JUDEÞUL SUCEAVA
SPITALUL MUNICIPAL FÃLTICENI
Str. Ion Creangã, nr.1, jud Suceava, Tel: 0230.541332,
spitalul_falticeni@suceava.astral.ro, www.spital - falticeni.ro
JUDEÞUL TIMIª
SPITALUL CLINIC JUDEÞEAN DE URGENÞÃ TIMIªOARA
Bd. Iosif Bulbuca, nr 10, Timisoara, jud. Timiº,
Tel. 0256.463.004, judetean@hosptm.ro
SPITALUL CLINIC DE URGENÞÃ PENTRU COPII
“L. ÞURCANU” TIMIªOARA
Str. Dr. Iosif Nemoianu nr. 2; Telefon: 0256/201976
SPITALUL CLINIC C. F. TIMIªOARA
Jud. Timiº, Timiºoara, Splaiul Tudor Vladimirescu 13-15,
Telefon: 0256.493.088; Fax: 0256.491.151
spital@spitaluniversitarcftimisoara.ro,
www.spitaluniversitarcftimisoara.ro
CENTRUL MEDICAL CLINIC DE EVALUARE ªI RECUPERARE
PENTRU COPII ªI ADOLESCENÞI
“Cristian ªerban” Buziaº
Str. Avram Iancu, nr. 18 Jud. Timiº, Buziaº,
Tel.: 0256 - 322080,
JUDEÞUL VÂLCEA
SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ VÂLCEA
Calea lui Traian, nr. 201, Rm Vâlcea, Tel.: 0250 /746501,
0250 /746503, spitalul_valcea@yahoo.com
SPITALUL ORêENESC HOREZU
Jud. Vâlcea, Horezu,Str. A.I. Cuza nr.4, 245800,
Tel. 0250860620, 025086062; spitalul_horezu@yahoo.com
JUDEÞUL VASLUI
SPITALUL MUNICIPAL DE ADULÞI BÂRLAD
Str. Republicii nr. 300, Bârlad, Judeþul Vaslui,
Tel.: 0235/413303, www.spital-barlad.ro;
office@spital-barlad.ro
SPITALUL ORêENESC NEGREªTI
Str. Decebal Nr. 5, Negreºti, Judeþul Vaslui, Tel.:
0235/457730, www.spitalnegresti.ro;
spital_negrestivs@yahoo.com
JUDEÞUL VRANCEA
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA
SF. PANTELIMON FOCSANI
Str. Cuza Voda nr. 50-52
Telefon: 0237 62.50.00; Web: www.spitalvn.ro
Email: secretariat@spitalvn.ro
43
UNIT?{I PRIVATE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE

UNITÃÞI MEDICALE PRIVATE CARE DISPUN DE ARSMED SRL

COMPETENÞE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
STR. COPOSU CORNELIU nr. 2 Bihor
0259-244 663
JUDEÞUL ARGEª
JUDEÞUL BOTOªANI
SELF CONTROL NOVAOPTIC
PITESTI, Str. Negru Voda, nr.3-14, Botoºani, str. Primãverii nr.10, tel. 0231-521314,
Tel 0248211758 0724232667, office@novaoptic.ro, www.novaoptic.ro

CLINICA DE OFTALMOLOGIE DR. DIACONU JUDEÞUL BRÃILA

Dr.COVALIU NICOLETA
PITESTI, str. Primaverii, nr.6 OFTASAN
Tel.: 0348807890 Braila, Str.Plevna, nr. 245, Tel.: 0744707455

OFTALMOTERAPIA LML 2006 CMI MALIS ANTONETA

PITEªTI, Str. C.A. Roseti, BL.20 BIS, Ap1 Braila, B-dul Independentei nr.2 tel: 0239/619.450
Tel. 0248213083 / 0248/213083
cab. optica medicalã JUDEÞUL BRAªOV

VITA CARE FLAV NEUROFTA

PITEªTI, I.C. Bratianu, Nr. 2, Parter Str. Tudor Vladimirescu Nr 128, Tel. 0268-417071
Tel. 0722968169 – 0248212016
Cabinet oftalmologie MEDICAL-CROMA
JUDEÞUL BACÃU Rupea, Str. Serg Nicolae Boieriu Nr 3 Bl 3 Sc A Ap 1+2,
Tel. 0268-333464

OPHTACOM CALMEDO
Bacau,Comanesti, Republicii 1/3; Bacau IS Sturza 18, Str. Zorilor Nr 11 Sc A Ap 2; Tel. 0268-320461
Tel.: 0745394984
CAB.MED. OFTALMOLOGIE DR. BARACAN CONSTANTIN
GAUSS OPTIC Str. Saturn Nr 43 Ap 203, Tel. 0268-310155
Bacau, Mioritei 29 B 3-4,
Tel.: 234/518822 HIPERDIA
Calea Bucuresti nr. 25-27
CLINICA DR. GRIGORAS Tel: 0268.330.170, 0268.330.171,
e-mail: Braºov@hiperdia.ro
Bacãu, str. Calea Moldovei nr 254,
Tel 0234575888, Fax 0234575888
www clinicagrigoras.ro OPTICRISTAL
STR. CEZAR BOLIAC, NR. 11,
JUDEÞUL BIHOR Tel. 0368/008120, 0268/470665

MEDSYSTEM – CLINICA OFTALMOLOGICA OPTIMED MEDICAL

str. Generalul Magheru nr. 1, jud. Bihor, Oradea Str.Lunga nr. 9, Tel. 0268-411477, 0268-40 61 14
www.opticaoptimed.ro; opticabv@optimed.ro
Tel: 00 (40) 259-422277
Mobil: 00 (40) 756-066464 BUCUREªTI
www.medsystem.ro
E-mail: medsystem@medsystem.ro
ACADEMICA MEDICAL CENTER
OFTALMOLASER & OPTIC LENS Pitar Mos Nr. 20, Sector 1
Telefon: 021/314.40.51, 0731/580.280
Oradea, str. P-þa Creangã bl. C80 parter. office@academica-medical.ro
Telþ: 0259-412660,þþþ0743-105118 www.academica-medical.ro
www.oftalmolaser.ro
ALCOR GROUP SRL
OPTICLAR MED S.R.L
Bd. Unirii Nr. 71 Sect.3
str. Aurel Lazar, nr.5 Tel: 021-326.80.14 sau 326.80.15
Tel: 0259 - 415.763, 0725 - 314.828 www.clinicaalcor.ro

44 Supliment Medical Market - Oftalmologie


AMA OPTIMEX
Strada Toamnei nr. 54, sector 2, Bucuresti
Tel: 021-610 36 47/ 021-211 16 22þ
www.amaoptimex.ro
BIO TERRA MED
•Calea Griviþei nr. 3, sector 1
Tel: 021. 319.85.75/319.65.78; Mobil: 0724.262.110
•Pictor Ion Negulici, nr.27, sector 1
Tel: 021. 315.15.93/021. 315.15.96; Mobil: 0723.341.001
www.bioterramed.ro
CENTRUL MEDICAL FOCUS
Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2, Bucuresti
Telefon: 031.711.15.15/ 0733.072.910;
programari@CentrulMedicalFocus.ro
CENTRUL MEDICAL MEDICLASS
Str Sfantul Elefterie nr 47-49
Tel: 021-412 01 28; www.mediclass.ro; office@mediclass.ro
CENTRUL MEDICAL SANADOR
Clinica Decebal: Bdul. Decebal , nr. 1, sector 3,
Clinica Dimitrie Sergiu: Str. Dr. Dimitrie Sergiu , nr.26-28
Clinica Baneasa Park: Sos. Bucuresti -Ploiesti , nr. 42-44
Tel: 021.9699; www.sanador.ro
EURO OPTICS
Str. Dr. Iatropol nr.21, Sector 5
Tel: 021.410.91.10; www.euro-optics.ro
I CARE OPTIC DR. TURCU CLAUDIA
Str. Roma 21, parter , ap. 1 , sector 1
Tel: 0372988488, 0745753796
INFOSAN
Str.Polona, nr,83, sect. 1; Tel. 021-211.40.67
office@infosan.com.ro; www.infosan.com.ro
LASEROPTICS
B-dul Dinicu Golescu nr. 10, sector 1
Tel: 021.311.98.98
www.laseroptics.ro, office@laseroptics.ro
OCULUS
Calea Floreasca 91-111, bloc F1, parter, Sector 1þ
Tel/Fax: 021 – 317.80.70, 021 – 317.80.73
oculus@eye.r; www.eye.ro
OFTALMESTET
Calea Serban Voda nr. 35A,sector 4,
Tel: 021-3228245, Fax: 021-3364014
office@oftalmestet.ro; www.oftalmestet.ro
OFTALMIX
Str Turturelelor, Nr.11B, Sc.A, Ap.3-4,Sector 3
Tel: 0722.500.935; 0734.994.494
oftalmix@oftalmix.ro; www.oftalmix.ro
2010 - 2011
UNIT?{I PRIVATE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE
OFTA-MED
Str. Luncusoarei nr. 4-6, Bl.63, Sc.A, Ap.50
Tel. 021-424.74.17; alexn@sysco.ro
OFTAPRO
Bd. Mãrãºeºti nr 15, sector 4,
Tel/Fax : 021 252 52 01, 021 252 52 17, 021 252 52 99
oftapro@oftapro.ro; www.oftapro.ro
OPTICA 87
•Calea Victoriei nr. 16 - 20, pasaj Vilacrosse, sector 3
Tel: (021) 313.91.80
•Piaþa Al. Lahovari nr. 1A, sector 1
Tel: (021) 212.34.81
•ªoseaua Berceni nr. 8, sector 4; Tel: (021) 331.05.99;
www.optica87.ro
OPTIMED
Bld. Corneliu Coposu, nr.3 Bl.101 Sc.3 Et.1 Ap.41, sector 3
Tel: 021-32 39 731, 021-32 39 759
www.opticaoptimed.ro; opticab@optimed.ro
OPTIZONE
B-dul Iuliu Maniu nr. 65, Bl.7P, Sc.6, Ap.163
Tel. 0723.428.249
THIRD MILLENNIUM CLINICA OFTALMOLOGICA
Bulevardul Ferdinand I, nr. 64; 021-252 6641
VISTAVISION
Str. Justitiei 63, Sector 4
CallCenter: 0800-884-782; www.vistavision.ro
WEST EYE HOSPITAL
Calea Vitan nr. 137-139; Tel: 021. 430.77.77
www.westeyeclinic.rol info@westeyehospital.ro
JUDEÞUL CLUJ
ARTRI MED
STR. RUBIN PATITIA, NR.5; 0264375021
LASER EXCIMER
STR.ANATOLE FRANCE, NR.33; 0744776153
CABINET OFTALMOLOGIC DR. VULPE GABRIEL
Str. Dragalina nr. 66, Tel: 0264-420055
LASIK
STR. ANATOLE FRANCE, NR. 33; Tel. 0744776153
OPTICONMED
Cluj-Napoca, STR.IULIU HATEGANU, NR.13; Tel. 0722427706
OPTILENS
B-dul 21 Dec 1989 nr.137, Tel: 0264-448822
45
UNIT?{I PRIVATE CARE OFER?
SERVICII DE OFTALMOLOGIE

JUDEÞUL DOLJ JUDEÞUL SIBIU

TOP MED BUNA VESTIRE SRL CENTRUL MEDICAL AESKULAP

Calea Unirii 90-92, Craiova, Tel. 0251/524078 550189 - Sibiu str. Valea Mare nr 8, Tel : 0269/212258

POLICLINICA ELGA SRL OPTICA MEDICALA MS & SM

Craiova,Strada Mihai Eminescu 32; Tel. 0251415780 Str. N. Balcescu nr. 12; Tel: 0269-214374

OMNI-MED SRL OPTIOR

Craiova,Strada Vasile Alecsandri 11, Tel. 0251410418 Str. Soimului nr. 9; Tel: 0269-244493
JUDEÞUL GORJ
JUDEÞUL SUCEAVA
TIANROLI S.R.L. - OFTALMOLOGIE
Motru, Str. Carol Davilla, nr.1; Tel. 0722.54.97.53

MEDORA-OFT -OFTALMOLOGIE + O.R.L.

Tg-Jiu,str. Victoria, bl.1, sc. 1, ap. 1,
Tel. 0253/240886

JUDEÞUL HUNEDOARA

OPTIMAL CONSULT
Orãºtie, Str. Dacilor
Tel. 0744691004
Cosma Daniela

CMI OFTA-MED
Brad, Str. Spitalului
Tel. 0254/611600

JUDEÞUL IAªI

SANOPTIC SRL
GLAUCOS MEDICAL
Str. V. Lupu, Nr. 26-28; Tel: 0232.279.910; www.sanoptic.ro
Suceava,Str Marasesti, Nr. 48, Tel. 523055,0723271029
OPTIC MED CENTER
DIOPTIC
Str.Costache Negri nr. 16; Tel:0232-236292
Suceava,str. Stefan cel Mare , nr.54-56; pct lucru C-lung
EURO MEDI CENTER Moldovenesc str. 22 Decembrie 2 A,
Tel. 551093; 310880,0722951299
Str. Ghica Voda , Nr. 7; Tel:0332 440 771;
www.euromedicenter.ro
FOCUS OPTIC
RONDOPTIC Str. Stefan cel Mare nr. 3, bl.8, sc. D
Tel: 0330-803002
Str.Tatarasi nr.9; Tel: 0232/224011; 0232/266011
www.rondoptic.com JUDEÞUL TIMIª
JUDEÞUL MUREª
MEDICIS
MEDIOFT Str.Paciurea nr.5 / str.Sibiu nr.8
Str. Bolyai Farkas Nr.32; Tel. 0265/311755 Telefon: 0356 433733, 0729 991515; www.medicis.ro

CENTRUL MEDICAL GALENUS CENTRUL MEDICAL THEODOR

Str. Mihai Viteazu nr.31, Tel. 0721 333 677 - 0752 092 052 Str. Theodor Mihaly, nr.2
office@galenus.ro www.galenus.ro. Tel:0256436205

46 Supliment Medical Market - Oftalmologie