- activităţi desfăşurate în comun în aer liber, conversaţii cu copilul, jocuri de rol, discutarea

experienţelor de viaţă întâlnite, participarea la acţiuni individuale sau colective în scopuri

caritabile/comunitare, respectarea unui program zilnic de alimentaţie, igienă şi odihnă stabilit
sau nu în comun.

6. Timpul pe care preşcolarii îl petrec utilizând noile tehnologii:

Forte puţin timp10%
puţin timp 20%
mult timp 40%
foarte mult timp 30%
Concluzionând astfel că cei mai mulţi primesc influenţe din partea mediului.

7. La întrebarea de câte ori copilul dumneavoastră are manifestări agresive fizic, atitudinal
sau în limbaj? Majoritatea au declarat că uneori, 60% în timp ce restul de 30% au declarat că
adesea , 10% declarând că deloc, deci copiii în majoritatea lor au manifestări agresive faţă de
adulţi sau faţă de semenii lor.

8. În ceea ce priveşte exprimarea emoţiilor o majoritate de 70% au declarat că uşor, în timp

ce 20% au declarat greu şi 10% foarte uşor. Concluzia este că o mică parte dintre ei necesită
sprijin în exprimarea emoţională.

Analiza, interpretarea chestionarelor aplicate, a avut ca scop cunoaşterea condiţiilor de

dezvoltare a personalităţii din cadrul mediului familial.

a.3.3 Scopul şi obiectivele cercetării

Scopul cercetării a fost acela de a afla care sunt rezultatele, din punct de vedere al
evoluţiei caracteriale, la preşcolarii asupra cărora s-a intervenit voit prin joc şi elaborarea
unei selecţii de jocuri de stimulare a caracterului într-o manieră pozitivă acceptată de
societate.

Obiectivele cercetării:
  Identificarea eventualelor probleme, direcţii greşite apărute în dezvoltarea
caracterială a preşcolarilor.
 Identificarea şi aplicarea unui set de jocuri ce devoltă caracterul.
 Cuantificarea rezultatelor aplicării jocurilor în manifestările caracteriale ale
preşcolarilor.
 Elaborarea unei culegeri de jocuri ce dzvoltă caracterul preşcolarilor.

a.3.4 Descrierea metodei

În vederea cercetării problemei intuite şi atingerii obiectivelor formulate, s-a folosit
metoda experimentului. Pe un eşantion de 10 preşcolari cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani,
ai grupei ,,Piticii” de la Grădiniţa cu program prelungit ,,Dumbrava minunată” Giurgiu, s-
a aplicat metoda experimentului. 5 dintre copii au fost grupaţi ca fiind grupul martor,
asupra cărora nu s-a iniţiat nici o influenţă, iar ceilalţi 5 preşcolari au fost supuşi
experimentului.
Prin evaluarea lor la începutul experimentului, au fost identificate gradele de însuşire a
unor comportamente pozitive impuse de societate şi prin acestea s-au identificat o serie de
trăsături de caracter pe care preşcolarii le deţin.
S-a acţionat apoi doar asupra a cinci dintre subiecţi prin aplicarea de jocuri care să
corecteze comportamentele deficitare sau neînsuşite şi care să dezvolte trăsăturile
caracteriale pozitive, observându-se reacţiile preşcolarilor pe parcursul a patru săptămâni.
La sfârşitul acestei perioade, s-au înregistrat rezultatele măsurabile prin intermediul
existenţei comportamentelor propuse spre achiziţie sau dezvoltare.
a.3.5. Desfăşurarea experimentului
Se aplică o serie de jocuri pe ambele grupuri de subiecţi observându-se existenţa unor serii
de trăsături de caracter: generozitate, virtute, toleranţă, corectitudine, adevăr, virtute,
sinceritate, autocontrol, creativitate, ascultare, ordine, toleranţă, răbdare manifestate în
comportamentele urmărite.
O altă serie de jocuri se aplică doar pe grupul de subiecţi aleşi pentru experiment, prin
care se urmăreşte modificarea spre un sens pozitiv impus de regulile sociale, a manifestărilor
caracteriale.
Ultima serie de jocuri se aplică pe ambele grupuri de subiecţi observându-se modificarea
trăsăturilor de caracter: generozitate, virtute, toleranţă, corectitudine, adevăr, virtute,
sinceritate, autocontrol, creativitate, ascultare, ordine, toleranţă, răbdare manifestate în
comportamentele urmărite.
Comportamentele vor fi marcate cu I pentru comportament însuşit; A pentru
comportament absent; D pentru comportament in curs de dezvoltare.

O ÎMBRĂŢIŞARE
Cum ne jucăm?
Se lucrează cu 10 copii.
Copiii aşezaţi în cerc, stând pe covor, vor alege lucrând în echipă, propuneri pentru cel
mai trist copil din grupă. Cel nominalizat va alege dacă să spună motivul supărării lui sau
dimpotrivă. Pe rând fiecare îl va îmbrăţişa. Împreună vom căuta soluţii pentru problema celui
trist. Apoi va urma un alt copil. Preponderent, acest joc se va desfăşura în cadrul întâlnirii de
dimineaţă.

Se urmăreşte dacă :
 sunt atenţi la cei din jurul lor; prin existenţa acestui comportament se atestă existenţa
următoarele trăsături de caracter: iniţiativă, sensibilitate.
 manifestă compasiune faţă de cei mai slabi sau în nevoie; prin existenţa acestui
comportament se atestă existenţa următoarele trăsături de caracter: compasiune,
respect.
 manifestă generozitate faţă de apropaele său. prin existenţa acestui comportament se
atestă existenţa următoarele trăsături de caracter: bunătate.

Subiectul Comportamentul urmărit

sunt atenţi la cei din manifestă compasiune manifestă
jurul lor faţă de cei mai slabi sau generozitate
în nevoie faţă de
apropaele său
S1 mihai D D D
 S2 raul Î D D

S3 carla D Î D

S4 iustin D D A

S9 ştefan A A A

grup martor

S6 andra D D D

S7 alessia t Î Î D

S8 matei s Î D D

S5 alessia n D D D

S10 crina D D D

PERSONAJE TRISTE
Cum ne jucăm?
Se lucrează cu 2-3 copii.
Adultul aduce în faţa copiilor câteva cărţi de poveşti. Copiii împărţiţi pe două echipe
trebuie să găsească pe rând titlul poveştii privind coperta, apoi să numească un personaj din
povestea respectivă care a trecut printr-o întâmplare neplăcută: săracul cocoş, biata
Cenuşăreasa, motivându-şi empatia pentru aceste personaje şi câştigând astfel echipa care
obţine mai multe puncte. Copiii vor fi apreciaţi pentru răspunsurile date , aplaudaţi.

Se urmăreşte dacă :
 intuiesc corect personajele pozitive; prin existenţa acestui comportament se atestă
existenţa următoarele trăsături de caracter: generozitate , virtute, toleranţă,
corectitudine.
 motivează corect a empatia pentru personajele pozitive; prin existenţa acestui
comportament se atestă existenţa următoarele trăsături de caracter: adevăr, virtute,
sinceritate, autocontrol, creativitate.
  muncesc în echipă; prin existenţa acestui comportament se atestă existenţa
următoarele trăsături de caracter: ascultare, ordine, toleranţă, răbdare.

Subiectul Comportamentul urmărit

Intuirea corectă a Motivarea corectă a Muncesc în
personajelor empatiei pentru echipă
pozitive personajele pozitive.
S1 mihai Î D Î
S2 raul A D D
S3 carla Î Î D
S4 iustin D Î D
S9 ştefan D A A
grup martor
S6 andra Î D Î
S7 alessia t D D Î
S8 matei s D D Î
S5 alessia n Î Î Î
S10 crina Î Î D

SĂ ÎMPĂRŢIM
Cum ne jucam?
Se lucreaza cu 3-4 copii.
„Copii, astăzi de dimineată, Zâna Jucariilor v-a adus un trenuleţ. Pentru ca este doar
unul, o sa vă jucaţi pe rând. Când timpul de joc a expirat , eu o sa vă anunţ prin clopoţel.
Atunci este rândul altui copil sa se joace.”
Copiii sunt apreciati, aplaudaţi pentru rabdarea lor.
Se urmăreşte dacă :
 copiii împart cu uşurinţă jucăria; prin existenţa acestui comportament se
atestă existenţa următoarele trăsături de caracter: generozitate
  copiii îşi aşteaptă rândul; prin existenţa acestui comportament se atestă
existenţa următoarele trăsături de caracter: răbdare, temperare, cumpătare.
 copiii respectă regulile impuse, prin existenţa acestui comportament se atestă
existenţa următoarele trăsături de caracter: ordine, virtute, disponibilitate.

Subiectul Comportamentul urmărit

împart cu uşurinţă îşi aşteaptă rândul respectă regulile
jucăria impuse

S1 mihai Î D D

S2 raul D A A

S3 carla Î D D

S4 iustin D D D

S9 ştefan A A A

grup martor

S6 andra D Î Î

S7 alessia t Î Î D

S8 matei s D D D

S5 alessia n D Î Î

S10 crina Î D D

Joc exerciţiu
TURMA ELEFANŢILOR
Cum ne jucăm? Se lucrează cu 3-4 copii.
„Copii , revista din faţă noastră ne arată cum să realizăm elefanţii din hârtie. Este destul
de greu, dar cu răbdare şi atenţie fiecare o să reuşească. În momentul în care greşiţi , eu o
să fiu lângă voi să va ajut.”
Copiii vor fi încurajaţi să nu abandoneze lucrul,vor fi stimulaţi şi apreciaţi. La sfârşit ,
elefanţii vor fI aşezaţi la panou, formând o turmă , iar adultul le va spune povestea
„Elefănţelul curios”.

Se urmăreşte dacă :
 copiii realizează sarcina cu răbdare ; prin existenţa acestui comportament se
atestă existenţa următoarele trăsături de caracter: autocontrol.
 copiii finalizează sarcina dată ; prin existenţa acestui comportament se atestă
existenţa următoarele trăsături de caracter: hărnicie.
 copiii participă activ la activitate, prin existenţa acestui comportament se
atestă existenţa următoarele trăsături de caracter: conştiinciozitate.

Subiectul Comportamentul urmărit

realizează sarcina cu finalizează sarcina dată participă activ
răbdare la activitate

S1 mihai D D D

S2 raul D A D

S3 carla D Î D

S4 iustin D D D

S9 ştefan A A D

grup martor

S6 andra Î D D

S7 alessia t D D D

S8 matei s Î D D

S5 alessia n D Î D

S10 crina Î Î D
JOCURI APLICATE PE PARCURSUL EXPERIMENTULUI.

Joc exerciţiu
Cum ne jucăm?Se lucrează cu 3-4 copii.
„Copii,haideţi să facem o lista cu ce v-ar plăcea să facem astăzi. Va aşezaţi pe
sscaunele,va gândiţi şi va spuneţi dorinţele.Eu am să fac o lista la flipchart,apoi
selectăm,negociem.”
În negociere adultul îi îndeamnă pe copii să ţină cont de dorinţele şi nevoile tuturor.
Copiii sunt apreciaţi: „Bravo,aţi ales astfel încât fiecare dintre voi să fie mulţumit!Va
felicit pentru asta.”

IONEL ŞI COSTEL
Cum ne jucăm?Se lucrează cu 5-6 copii.
Ionel şi Costel,doi prieteni foarte buni ,au primit de la Moş Crăciun machete de avioane.
Copiii s-au hotărât să lucreze împreună,fiecare la macheta lui.Se bucurau la gândul că
vor construi avioanele şi se vor juca cu ele. Cu răbdare Ionel urmărind schiţa,a reuşit să
construiască avionul.
Costel s-a înfuriat,a aruncat piesele machetei şi s-a lăsat păgubaş.Ionel l-a rugat să îi
ofere ajutor,dar degeaba:Costel era furios. Vazandul pe Ionel ce frumos se juca cu
avionul lui,Costel şi-a dat seama că „grabă strică treaba”şi „ cu răbdarea treci marea”.
Ionel l-a chemat pe Costel şi împreună au construit avionul. Costel era tare fericit!
Copiii sunt îndemnaţi să discute stările celor doi copii şi repercusiunile acestora,să
găsească evenimente asemănătoare şi să precizeze modalitatea cea mai bună de a reuşi
să ducă la bun sfârşit tot ceea ce îşi propun.

Joc-Exerciţiu
Cum ne jucăm?Se lucrează cu 5-6 copii.
„Copiii sunt supravegheaţi în jocurile lor,adultul urmărind rezolvarea unor situaţii
conflictuale prin exprimarea propriilor trăiri.
Copiii sunt îndemnaţi în permanentă să susţină constructiv rezolvarea problemelor.
Ex:eu doresc să terminăm de făcut ordine în timp util că să rămână timp şi de o poveste.
Copiii sunt apreciaţi,daţi exemplu,aplaudaţi.

VULPEA ŞI GÂŞTELE
Cum ne jucăm?Se lucrează cu 5-6 copii.
„Copii,o să jucăm jocul Vulpea şi gâştele. Pe rând o să jucaţi rolul vulpii.Ea cheamă
gâştele la joacă cu o voce plăcută,mieroasă:Gâsculiţe frumuşele,hai la joc, dragele
mele!Gâştele vin în grabă,fac o hora,cânta şi dansează:
Vulpita cea roşcată
Ne cheamă de îndată,frumos ne mai jucăm
Şi-n cor cu toţi strigăm:
Tra ,la,la,la,la,
Bună e vulpita,da!
Vulpea scoate ghearele şi vrea să prindă o gaşcă: când în mâna mi-o cădea,eu pe loc o
voi mânca.La acest semnal gâştele fug,iar cea prinsă schimbă rolul cu vulpea.”
Copiii sunt îndemnaţi să intrepreteze rolul vulpii folosindu-se de mimica şi ton,iar în
timpul jocului copiii-gâste să gâgâie fericiţi sau speriaţi,după caz.

ARATĂ CE SIMŢI
Cum ne jucăm? Se lucrează cu 2-3 copii.
„Copii ,o să ne jucăm jocul Arată ce simţi... Voi sunteţi iepuraşi şi vreţi să ajungeţi la
Grădiniţă din pădure,dar nu cunoaşteţi drumul. Eu sunt Zână iepuraşilor şi am venit să
va ajut. Pentru asta,faceţi ce va spun eu. Mergem pe cărare,unul după altul. Se aud
zgomote. Oare o fi un lup? Cum va simţiţi? V-aţi speriat? Era o pasăre care a zburat. Ce
bine că nu a fost lupul! Cum va simţiţi? Sunteţi veseli! Uite un fluturaş! Hai să alergăm
cu el! Cum va simţiţi? Sunteţi fericiţi! Se aud cântece! Se vede grădiniţă! Ura,am ajuns!
Cum va simţiţi?sunteţi veseli!”
Copiii sunt îndemnaţi să folosească expresia fetei,mişcări ale corpului,onomatopee,pentru
exprimarea emoţiilor.
Adultul îi încurajează continuu şi trăieşte împreună cu ei emoţiile.

DE-A CAPRA CU TREI IEZI

Se lucrează cu 3-4 copii.
’’Copii, o să ne jucăm De-a capra cu trei iezi. Eu voi fi capra şi voi iezii’’
Adultul conduce jocul şi interpreteze rolul astfel încât copii să preia stilul de expresivitate
facială comportamentului verbal şi nonverbal. Adultul îl va încuraja şi aprecia în
permanentă: ’’Bravo, uite ce vesel eşti, bravo, uite ce speriat eşti, exact cum a fost şi iedul
cel mic etc’’
SCAUNUL ADEVĂRULUI
Se lucrează cu 3-4 copii.
Copiii şi adultul stau pe scaunele, în semicerc.
Pe rând, copiii se aşază pe scaunul adevărului şi împărtăşesc o întâmplare din experienţă
lor. Adultul identifica emoţia copilului şi o transmite acestuia sub formă de afirmaţie:
Uite ce bucuros eşti!
Copiii sunt încurajaţi să-şi exprime indirect emoţiile, vor fi aplaudaţi, apreciaţi.

COPACUL
Se lucrează cu 3-4 copii
Copiii şi adultul se grupează la două mese unde găsesc materiale diverse: coli, reviste,
foarfece, lipici etc. Fiecare grup va avea că sarcina să realizeze teme date: copacul
înflorit, flori. Copiii vor fi nevoiţi să negocieze folosirea materialelor de lucru.
Ex: Îţi dau carioca galbenă după ce colorez eu trei flori
Adultul supraveghează, se implică în lucru, creând situaţii de negociere şi apreciind
rezolvarea problemelor. La sfârşit lucrările sunt expuse, adultul apreciind: ’’Pentru că v-
aţi înţeles bine în timpul lucrului, aţi reuşit să realizaţi tablouri foarte frumoase’’

ASTĂZI SUNT UN FULG DE NEA

Se lucrează cu 3-4 copii.
Copiii şi adultul sunt pe scaunele, în cerc.
Adultul spune o poveste, iar copii trebuie să interpreteze starea fulgilor de nea.
Afară este iarnă. Zăpadă este pufoasă, albă şi moale. Mii de fulgi de zăpadă cad din cer.
Ei zboară prin aer, se joacă şi îşi aleg locul unde să cadă. Uite un derdeluş! Uite mulţi
copii!. Haideţi să ne jucăm cu ei! Venim, venim! Fulgii cad, se aştern pe pământ, dar, vai,
copiii nu-i aud. Fulgii rămân pe stratil moale, aşteptând să fie făcuţi oameni de zăpadă,
sau poate bulgari…
Copiii interpretează în timpul povestirii starea fulgilor de nea. Adultul o identifica şi o
transmite acestora sub formă de întrebare sunteţi fericiţi/trişti/veseli? Adultul îi
încurajează să exprime sentimentele ajutadu-se de mimica, onomatopee.

JOC – EXERCIŢIU
Cum ne jucăm? Se lucreată cu 5-6 copii.