Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iubirea 120
Iubirea 120
pstrez totul aa cum a fost. Nu tiu cum se va încheia aceast expunere îns contienta importanei cercetrilor mele m
impulsioneaz s merg mai departe.
Muli cititori au îneles deja c falsurile care au aprut n-au nici o legtur cu mine. Dac voi scrie i o a patra carte, m
gândesc c acest lucru s-ar putea întâmpla nu mai devreme de trei-patru ani.
Stimai cititori, înainte de lectura acestei cri ar fi bine s lsai deoparte orice suprare pe Dumnezeu, pe prini, pe
lumea înconjurtoare, pe dumneavoastr îniv i pe destin. Dac cititorului i se va crea impresia c lucrarea este din
bucele, îl asigur c acestea compun întregul.
Cu cât este mai perfecionat un sistem, cu atât este mai puternic tendina lui de a se izola de lume, de a se orienta
numai ctre sine. înseamn c perfeciunea adevrat presupune autonegarea, ceea ce reprezint chezia supravieuirii ei.
în ultima vreme, am început s observ c mai toate problemele încerc s le rezolv numai prin metoda purificrii
spirituale. Teoretic, am perfect dreptate, îns nu întotdeauna dispun de timpul necesar pentru purificarea spiritual. Pentru
aceasta se impun nite aciuni corecte.
INTRODUCERE
Un pacient îmi povestea odat o întâmplare:
— Unei femei au început s-i apar plgi în cavitatea bucal, i nici un fel de medicamente nu-i erau de folos. A umblat
pe la cei mai buni doctori din Moscova, dar în zadar. S-a adresat i unor somiti medicale din strintate, îns fr nici
Am întâlnit o situaie similar. Patronul unei mici firme m-a rugat s-1 ajut.
— V-am citit cartea. Nu sunt ataat de bani. îi pltesc pe
angajaii mei cu mult mai mult decât merit i nu m zgârcesc
la bani când e vorba de sntate. Cu toate acestea, în ultimul
timp m urmrete sentimentul neîmplinirii.
— Avei o bun intuiie, i-am rspuns eu. Bunstarea fami
lial este singurul ataament pe care-1 remarc la dumneavoas
tr, adic neplcerile care vin pe linia destinului le primii cu o
oarecare rezisten. Acest program se transmite angajailor
dumneavoastr.
Am cercetat câmpul angajailor firmei i am vzut la ei aceleai dereglri. Cazul era banal i am i uitat de el, îns,
dup câtva timp, m-am reîntâlnit cu patronul firmei.
— tii, îmi spune el, angajaii mei au început s aib
neplceri. A fi vrut s tiu ce se întâmpl. La scurt timp dup
aceasta, am constatat la mine o agresivitate inexplicabil fa
de angajaii mei.
întâi am analizat biocâmpul oamenilor care veneau în contact cu el i am vzut o puternic agresivitate. La baza ei
sttea ataamentul fa de un destin favorabil i dispreul fa de oameni. La nivelul câmpurilor se vedea clar cum li se
încrânceneaz sufletele, i toate erau în legtur cu eful lor. înseamn c agresivitatea lui crescuse din cauza unei
nerealizri sau pentru c nu trecuse cu bine peste încercrile ce i-au fost trimise. îl supun diagnozei i spre totala mea
surprindere nu descopr la el nici urm de agresivitate. Reieea c starea lui sufleteasc nu avea nici un amestec. Am
stat de vorb cu el aproape o or, încercând cu înfrigurare s descopr cauza. Prezenta dou, trei, variante a unor posibile
probleme, dar acestea, dup cum îmi apreau mie, n-aveau nici o legtur cu situaia creat. Analizam în gând zeci de
variante, dar de fiecare dat o ddeam în bar. Când mi s-au nruit toate stereotipurile i au încetat s mai funcioneze, s-a
creat în mintea mea un vid. Rezolvarea a venit elegant i pe neateptate.
— îi rsfai pe angajaii dumneavoastr cu salarii mari.
Interlocutorul meu a rmas surprins.
— i ce legtur are asta cu situaia creat?
— Când omul face greeli i nu este pedepsit pentru ele,
crete ataamentul su fa de destinul favorabil. Sufletul îi
devine trufa i agresiv. Dac omul primete un salariu mare
contientizând faptul c nu-1 merit i vzând c pentru aceeai
munc alii primesc mult mai puin, acest lucru duce de aseme
nea la creterea ataamentului de un destin favorabil. într-o
asemenea situaie este foarte greu s-i pstrezi echilibrul.
Pentru oamenii de creaie este mult mai uor. Pentru un
executant obinuit este mai dificil.
îi mai spun managerului:
— Le dorii binele angajailor dumneavoastr, i în viziunea
dumneavoastr acest lucru înseamn neaplicarea sancunilor
pentru nerealizri i acordarea de salarii maxime, ceea ce
înseamn crearea unui înalt confort fizic i spiritual pentru subordonai. în acest fel îi ataai din ce în ce mai puternic de
bunstare i stabilitate. De aceea, la nivelul subcontientului, ei trebuie s demoleze aceast stabilitate pentru a putea
supravieui. în mod normal ei trebuiau s distrug activitatea, adic sursa pericolului, îns dumneavoastr avei o intuiie i o
energie de excepie. De aceea se deterioreaz nu atât activitatea, cât destinul subordonailor.
— Privii, îi art eu, la unul din angajaii dumneavoastr situaia evolueaz ctre moarte, iar un altul prezint în biocâm-
pul su hieroglifa morii. îns dac ei vor muri, cel care va fi pedepsit vei fi dumneavoastr. înainte muli prini considerau
c sensul pedagogiei consta în crearea condiiilor de maxim confort pentru copil i în îndoctrinarea lui perma-nent cu
pilde morale. Dar copilul niciodat nu recepiona pildele, i nici mcar faptele sau comportamentul prinilor nu au, în
asemenea cazuri, mare importan. Starea interioar, sufleteasc a prinilor este cea care-1 guverneaz i-1 educ pe
copil. Pedagogia este, pe de o parte iubirea pentru copil, iar pe de alt parte punerea lui în situaii cu care el se va întâlni în
via, pentru a-1 pregti s le fac fa. Dac printele îi va pedepsi aspru copilul pentru o greeal, demonstrându-i în
acelai timp iubirea sa, va fi cu mult mai bine decât trecerea ei cu vederea de team de a nu-i produce suferin fizic i
spiritual. Buntatea fr disciplin nu-i mai puin periculoas decât constrângerea i cruzimea.
M sun o pacient, o veche cunotin. îmi amintesc c atunci când i s-a pus diagnosticul de „cancer la rinichi" i i s-a
propus extirparea, am avut cu ea o discuie foarte serioas.
Recent a fost la mine la consultaie un brbat. Are cincizeci de ani îns se simte total impotent. De obicei impotena apare
din cauza geloziei, a suprrilor i a dispreului fa de femei. Aceast agresiune se dezvolt i programul de autodistrugere
afecteaz sistemul urogenital. îi explic pacientului:
— V-ai suprat pe dumneavoastr îniv. Altele sunt punctele dumneavoastr vulnerabile: aptitudinile, perfeciunea,
destinul, viitorul. Programul dumneavoastr de autodistrugere depete cu o dat i jumtate nivelul mortal. Asta înseamn
c, fie are loc o scdere brusc a potentei, fie apar hemoroizi, fie se infecteaz cile urogenitale. Dumneavoastr tratai cu
succes infecia i v alegei cu impoten. De aceea trebuie s începei cu ceea ce este mai important. în general o noiune
ca „îmbtrânirea" este în mare msur rezultatul acumulrii reprourilor fa de lumea înconjurtoare, fa de sine i fa
de Dumnezeu.
S revenim la infecie. în funcie de starea intern, de orientarea emoional a omului, agresivitatea lui subcontient
rbufnete sau scade. Când omul înghite pastile i este supus procedurilor terapeutice, are loc o inhibare subcontient a
desftrii sexuale, a relaiilor sexuale. Sexul se asociaz cu durerea i boala. Se produce o ruptur forat fa de plcerile
pmânteti. Dac omul se închin, postete i se abine de la mâncare, are loc acelai proces, îns bazat pe voluntariat.
Programul de umilire intr încetul cu încetul în subcontient, i de îndat ce coboar pân la un anumit nivel, agresivitatea
subcontient scade. Acest lucru se explic prin faptul c legtura dintre suflet i plcerile sexuale, slbete brusc.
Infecia devine inutil, iar organismul o lichideaz rapid. Dar în cazul în care omul se arunc din nou în plcerile sexuale,
uitând de toate, organismul pstreaz într-o anumit zon informaia proaspt. Când agresivitatea e mic, analizele sunt
negative. Când agresivitatea crete, dintr-o zon limitat a organismului încep s prolifereze tricomonas, îns zonele
înconjurtoare sunt înc destul de active i microorganismele n-au anse de supravieuire. Agresivitatea crete brusc, i
atunci, dup un contact sexual care intensific de multe ori ataamentul de plcerile trupeti, zona se deschide i are loc o
puternic extindere a infeciei, iar omul crede c s-a contaminat prin cotactul sexual.Dac brbatul prezint o ridicat
agresivitate subcontient împotriva femeilor, atunci intuitiv, el va alege dintr-un grup femeia cu cel mai respingtor
caracter sau una care este infectat. îl va conduce spre o asemenea alegere dublul su sau destinul. Suprarea pe o
anumit persoan este echivalent cu o dorin disimulat ca acea persoan s moar. Iar consecinele unei asemenea do-
rine sunt cât se poate de limpezi: când degetul vrea s distrug mâna sau organismul, de obicei este amputat.
— Te-am îneles, îmi rspunde prietenul. Activitatea spiri
tual este, desigur, un lucru minunat, dar nu fiecruia îi este
dat s se schimbe dintr-o dat. Medicamentele sunt totui de
mare ajutor. Eti de acord ?
— Sunt.
— Vreau s te verific. Ai putea, dup denumirea medica
mentelor, s stabileti care dintre ele sunt mai eficiente pentru
tratarea clamidelor? Acum medicii urologi le trateaz prin
metoda „încercrilor". Prescriu un tratament, dac nu d
rezultate, încearc un altul. Iar faptul c pacientul devine verde
i i se distruge ficatul, nu intereseaz pe nimeni. Eu recoltez
flora pacientului i o dau la laborator, unde se verific sensi
bilitatea la diferite medicamente. Asta îmi d posibilitatea s
economisesc timp i s nu atentez la sntatea pacientului.
Acum vreau s verific sensibilitatea clamidelor recoltate, fa de paisprezece feluri de noi preparate.
El începe s numeasc preparatele, iar eu, la nivel intuitiv, le calculez utilitatea. Numai dou preparate, conform cu ceea
ce simeam eu, puteau avea un oarecare efect. Dup o sptmân am vorbit la telefon. Medicii au verificat eficacitatea
medicamentelor pe culturi. Rezultate pozitive au dat numai dou, cele numite de mine.
— E de-a dreptul fantastic, s-a mirat prietenul meu.
— Nu-i nimic fantastic, i-am rspuns eu. Oricare dintre noi
dispune de aceast informaie, îns nu toi tim s-o utilizm
corect. Dac noi, acceptând ceva, nu includem de prima dat i
calculul variantelor i analiza consecinelor ce pot surveni,
acel "ceva", poate avea urmri tragice. Cu cât un medicament
va aciona mai eficient, cu atât mai intens trebuie s fie
munca pacientului cu sine însui. In cazul de fa ajut rug
ciunea permanent, postul îndelungat, eliminarea contactelor
sexuale. La asta am mai putea aduga exerciiile fizice i
respiratorii. Numai aa, medicamentul nu ne va face ru, ci ne
va ajuta.
— Bine, dar dac am recurge la acupunctura?
— Aici totul depinde de personalitatea acupunctorului. Doi
medici diferii, acionând exact în acelai fel cu acele, obin
rezultate absolut diferite. i nu oricrui om i se permite de sus,
s devin medic, fr a mai vorbi de acupunctura. Chiar pre
scriind tablete, medicul îi pune la contribuie propria
bioenergie. De aceea el trebuie s fie într-o oarecare msur
duhovnic. i numai cu o mare rezerv de iubire în suflet poi
deveni medic. Dând bolnavului o pastil pentru vindecarea trupului, medicul trateaz în mod intuitiv sufletul. Dac
rezerva de iubire este mic, el trateaz numai corpul, provocându-i sufletului prejudicii, iar dup aceea pltete pentru asta
cu propria sntate i cu sntatea celor dragi lui. Conform statisticilor, durata medie de via a medicilor este mai scurt
decât a oamenilor cu alte profesii. Pentru ca ea s devin mai mare, ei trebuie nu numai s acumuleze mereu rezerve de
iubire în suflet, dar s i îneleag un adevr simplu: nici un medic i nici un vindector nu au vindecat, i nu vindec
niciodat; ei doar îl ajut pe bolnav s se fac bine.
Nu de mult, m-am decis s m supun unui mic examen. Mi s-a spus c sucul extras din plante, dup o prelucrare
corespunztoare, capt proprieti terapeutice. într-un asemenea mediu a fost pus o cultur de celule canceroase. într-unui
din medii celulele au murit, iar într-altul s-au înmulit activ.
— Dai-mi voie s încerc s stabilesc eu.
în faa mea au fost aduse cinci sticle. între acestea erau dou cu al cror coninut se efectua experimentul.
— Iat, în aceste dou sticle se poate observa o cretere
activ a celulelor canceroase, iar în celelalte trei, celulele
moarte.
Examinatorii mei zâmbeau.
— Totul e în regul.
într-una din cele dou sticle se dezvoltau celule canceroase în extract de sfecl. In alte dou, se gsea extract de varz,
unde se observa scderea numrului de celule canceroase. în celelalte dou sticle erau extract de morcov i de ptrunjel.
Trebuiau verificate i acestea. în principiu totul era asemntor. Dac mnânci morcov se va îmbuntii
vederea, iar morcovul diminueaz gelozia. Adic problema nu sttea în microelemente ci în bioenergie. Celor geloi, li se
recomand s mnânce psat, varz, morcovi, ptrunjel, mai puin roii, în loc de carne de porc s consume carne de oaie.
Carnea de porc intensific gelozia. Apropo, în prima carte scriam c un om bea sângele porcilor tiai i c acest lucru s-a
rsfrânt asupra fiului su. In sângele porcului exista informaia nu atât în legtur cu spaima, cât în legtur cu
ataamentul fa de linia destinului: plcerile sexuale, mâncarea, ataamentul, adic toate plcerile trupeti care împing
sufletul spre pmânt.
Când omul se hrnete întotdeauna copios, gustos i divers, se deschide tot mai mult informaia coninut în hran. Omul
începe s depind de ea. Judecând dup toate acestea, hrana trebuie s devin, periodic, monoton. Pâinea i terciurile, în
aceast privin, sunt unele dintre cele mai bune alimente.
M-am obinuit s consider c obinerea unei noi informaii vine ca un dar neateptat. Omul a fost iluminat - unul a fost
mai norocos, altul mai puin, cel puin aa citeam înainte în cri. S-a dovedit c noua informaie vine întotdeauna cu
durere i chin. Ea vine ca o for a rului i ca o distrugere. Dac nu apare înrirea i omul pstreaz iubirea, atunci
încercarea a fost trecut cu bine i a doua etap a însuirii informaiei decurge cu uurin. i aceast etap este recep-
ionat ca o iluminare, ca o nou idee. Abia dup aceea am îneles despre ce este vorba, i am început s le explic
pacienilor: „Structura de baz a lumii este iubirea. Universul este rezultatul interaciunii a tei entiti: una creeaz, a doua
distruge, iar a treia stabilizeaz. Forele haosului sau ale distrugerii reprezint o ordine superioar. înseamn c în ea
st marea iubire fa de Dumnezeu. De aceea, dac drept rspuns la distrugere noi mrim cantitatea de iubire în suflet, atunci
distrugerea devine creatoare. Ura interi-oar fa de distrugere constituie lipsa dorinei de dezvoltare. Astfel, cu cât nutrim
mai mult iubire fa de Dumnezeu în cazul neplcerilor, cu atât mai profund înelegem ceea ce este creat de El".
Una din cele mai serioase etape ale cunoaterii mele a început la sfâritul lui 1994. Am simit c încep s pierd
controlul asupra situaiei. Lucram dup o schem elaborat de mine. Exist teluric, exist divin. Ancorarea în teluric d
natere agresivitii, iar dup aceea nenorocirilor i bolii. i eu, le explicam pacienilor de ce Moise îi omora pe cei care se
închinau vielului de aur. Moise încerca s-i opreasc pe aceia pentru care banii i Dumnezeu erau unul i acelai lucru. Le
spuneam: Iat teluricul, dar iat i spiritualul i divinul. Spiritualul i divinul erau pentru mine unul i acelai lucru. De
îndat ce concepia privind teluricul a fost complet formulat i am decis c poate fi editat a doua carte, au început s se
întâmple cu mine lucruri ciudate. In primul rând, a crescut brusc numrul bolnavilor pe care nu aveam cum s-i ajut.
Oamenii au început s m pcleasc în modul cel mai neateptat. Am scris despre asta în cartea a doua. în plus, acest val
era în cretere.
Am vrut s ajut un om. El îmi strângea mâna i îmi era foarte recunosctor. Dup aceea am aflat c în acelai timp, el
împreun cu un prieten elaborau planuri cum s m stoarc de cât mai muli bani. Dac asta ar fi fost o simpl îneltorie,
a fi acceptat-o cu uurin, îns m-a trdat un om în care am avut încredere i pe care voiam s-1 ajut. Sistemul meu nu-mi
putea da rspunsul la întrebarea de ce se întâmplau toate astea. Totul era prestabilit de Dumnezeu i simeam c aceast
poveste slbatic i absurd era necesar pentru ceva. Pentru ce anume îns, nu eram în stare s îneleg. Singurul lucru pe
care l-am putut face a fost s renun la suprri i reprouri la adresa acestor oameni. Am fcut acest lucru destul de rapid.
Mai greu a fost s scap de respingerea iubirii pentru cei care m-au trdat.
„Nu-i ru, m gândeam eu." Am fost trdat, iar eu trebuie s-i iubesc". Am reuit s depesc acest moment i reprourile
mele au disprut în totalitate. N-au disprut îns i problemele. Dup un anumit timp, roile din stânga ale Moskvic-ului meu
au intrat mai întâi în nisip, iar apoi într-o groap cu noroi. Maina mi-a fost aruncat pe trotuar hârâindu-se de copaci.
Mi-am pierdut întâi aripa stâng, iar apoi pe cea dreapt. Dac maina nu s-ar fi lovit de aripi ci ar fi avut loc un impact
frontal, pe locul meu ar fi ajuns motorul. Dar toate acestea au fost neplceri mrunte. Cel mai greu lucru pentru mine era s
vd c, la un anumit pacient, sistemul meu, elaborat cu minuiozitate pân în cel mai mic amnunt, nu ddea nici un
rezultat. Era o senzaie comparabil cu situaia când, un om se îneac i în loc s-1 salvezi, îi faci semn cu mâna de pe mal.
îmi amintesc o întâmplare. A venit la mine un pacient care era sntos din punct de vedere fizic, îns la nivelul biocâm-
purilor se profilau mari probleme.
— Sufletul dumneavoastr este ataat de bani i de un destin favorabil, îi explic eu. Agresivitatea dumneavoastr
subcontient depete nivelul mortal, adic este o min cu efect întârziat care e plasat în dumneavoastr i poate
expus în carte. Iar în acest timp piaa crii era inundat de falsuri, piraterii, în care se scriau asemenea lucruri încât
cititorilor li se fcea prul mciuc, i toi credeau c astea le scrisesem eu. Mi s-a propus s scot cartea a doua pe pri,
pentru a stopa întrucâtva pirateriile de pe piaa crii, îns nu am vrut s risc. Mai mult decât atât, lumea citise nu a doua,
ci a treia carte. Adevrata carte a doua a fost scris în anul 1993. Am luat din ea un singur caz, iar restul l-am aruncat la
co i am început s scriu cartea de la capt. N-am vrut ca ea s fie un fel de repetare a primei cri. De aceea în cea de a
doua a i aprut senzaia unui „salt brusc", de parc ar fi scris-o un alt om, spuneau cititorii. în toat aceast tevatur, ca s
fiu cinstit, am vzut un singur lucru: sistemul meu era imperfect, dar cale de întoarcere nu exista, iar în fa era un perete
de care nu puteam trece. Nici nu l-a fi trecut dac n-a fi tiut cât de importante sunt cercetrile mele pentru cei care în
curând se vor îmbolnvi i vor fi pe moarte, neînelegând pentru ce toate astea i ce se întâmpl de fapt.
Acum nu in minte în amnunt cum s-au întâmplat toate astea, îns mergând pas cu pas înainte, înelegeam încetul cu
încetul în ce const greeala mea. Am început s pricep c spiritualitatea i Dumnezeu sunt lucruri diferite, c aptitudinile i
intelectul reprezint primul strat al spiritualului, c la baza acestuia stau straturi mai fine: moralitatea, seriozitatea, echitatea,
idealurile. încercând zi i noapte s rezolv situaia, ajungeam la înelegerea faptului c spiritualul este o valoare cu mult
mai mare decât teluricul, materialul. îns dorina de a face un el din spiritual, este o negare i mai mare a lui
Dumnezeu .
IUBIREA FA DE OAMENI I LUME
Acum e ianuarie 1996. M uit pe geam la crengile pomilor pudrate cu zpad i-mi revin în minte evenimentele ultimelor
luni. Aadar, am scris cartea a doua. Prin ea am mers mai departe încercând s-mi dezvolt concepia. în cartea întâi totul
era foarte simplu: exist agresivitate, exist boal. Am scpat de agresivitate, a disprut i boala. în cartea a doua am
încercat s aflu de unde vine agresivitatea. în cele din urm am ajuns Ia urmtoarea concluzie: sistemul incorect al
prioritilor genereaz agresivitate. Ataamentul prea puternic fa de valorile telurice, dorina de a face din acestea elul i
sensul vieii, au dus inevitabil la acumularea de agresivitate. Asta înseamn c pe Dumnezeu trebuie s-1 iubim mai mult
decât orice este pmântesc. Dup aceea mi-am dat seama c descoperirile mele nu constituiau o noutate. Toate astea puteau
fi gsite în Biblie. i nu numai în Biblie, dar i în scrierile filozofice indiene se spunea acelai lucru. Un ataament prea
mare de teluric genereaz pasiuni, iar pasiunile duc la boal. Am îneles c merg pe un drum care a mai fost parcurs înaintea
mea, dar întrucât nu eram dependent de nici un fel de izvoare i nu respingeam nici un fel de cercetare, puteam s
înaintez. Islamismul, cretinismul, iudaismul, au aprut mai târziu comparativ cu religia i filozofia indian. Aveam
senzaia c depind momentele cheie ale acestor religii, generalizându-le, nu numai c m voi apropia de religia i filozofia
indian, dar voi fi nevoit s m ocup de practicile spirituale. Dar înainte de asta trebuia s îneleg, din perspectiva
propriului meu sistem, de ce în mitologia indian Dumnezeu este creatorul, de ce acest Univers este declarat iluzie i de ce
n-are sens s-1 iubeti. Realitatea m împingea într-acolo mult mai repede decât credeam. Când încheiam cartea a doua,
sistemul meu de reprezentare a lumii s-a modificat brusc. tiam exact, i am demonstrat-o pe sute de cazuri, c valorile
pmânteti nu-s Dumnezeu i nu te poi închina la ele. îns pentru mine Spiritualul i Dumnezeu se contopeau într-unui
singur. Printr-un efort chinuitor de reconsiderare a sensurilor, am reuit s previn o dram ce s-ar fi putut derula într-un
viitor apropiat. S-a dovedit c valorile spirituale nu pot constitui nici ele elul i sensul vieii. Când sufletul se ataeaz de
acestea, agresivitatea rbufnete mai puternic i pe arii mai întinse. Am reuit s introduc aceast corectare în cartea a doua
i eram convins c acest lucru e suficient, c acum cursa demenial poate înceta i câiva ani de aici înainte, îi voi putea
dedica cercetrilor libere. Mai mult, apruse o tem interesant legat de factorul timp. Simeam c în spatele acestuia se
ascund multe.
Ce este acela timpi De ce el este indisoJubil legat de spaiu i de materie? Timpul este întotdeauna exprimat prin
durat. înseamn c este în legtur cu particularitile spaiului. Dac spaiul l-am comprima într-un punct, se va comprima
într-un punct i materia, iar atunci se va comprima i se va opri i timpul. Materia, spaiul, sunt grupri informaionale
constante. Rezult c prin concentrarea spaiului i a materiei se condenseaz i informaia. Asta, pe de o parte. Pe de alt
parte îns, condensarea informaiei trebuie s duc la concentrarea spaiului i la oprirea timpului. Cu cât este mai mare
densitatea informaiei, cu atât mai lent trebuie s curg timpul. Omul, ca sistem informaional, poate influena
caracteristicile spaial -temporale din jurul su. Dac am urmri particularitile aciunii timpului asupra funciilor
organismului uman i conexiunea invers, am putea atinge noi adevruri. Prin urmare trebuie s începem cu un lucru
elementar: s vedem ce accelereaz i ce încetinete îmbtrânirea omului. Este un fapt arhicunoscut c o suferin puternic
poate determina o îmbtrânire brusc, în consecin, incapacitatea de a depi un stres accelereaz procesele temporare i
se pare c accelerarea timpului este recunoscut fr nici un fel de dubii ca un fapt nefavorabil, îns eu îmi amintesc o
discuie interesant cu o fat: „Când sunt pus în faa unei situaii periculoase i m tem de ceva, îmi accelerez în
interiorul meu timpul, i atunci îmi este mult mai uor s controlez situaia, dar în asemenea cazuri îmi vine ciclul cu câteva
zile mai devreme." Mi-am amintit c în situaiile critice, la muli oameni are loc accelerarea proceselor interne i totul pare
c decurge cu încetineal. Adeseori acest lucru te ajut s-i salvezi viaa. în acelai timp îns, am observat c, în cazul
înclcrii legilor superioare omul începe s îmbtrâneasc mai repede. Dac se manifest agresivitate împotriva timpului,
accelerarea îmbtrânirii decurge foarte rapid i este însoit de boli. Regretul pentru trecut este o agresiune direct în
raport cu timpul i duce la boli din cele mai grave. Teama de viitor, la fel. Dar agresivitatea interioar nu duce în mod
obligatoriu la o îmbtrânire rapid. Nu exist în acest caz o relaie direct.
îmi aduc aminte de o pacient pe care am încercat s-o ajut în 1982. Pe atunci ddeam consultaii în policlinic, pe
Bulevardul Nevski. Pacienta, la vreo cincizeci i cinci -cincizeci i opt de ani, slbu, îmi vorbea despre problemele
sale. O ascultam linitit, fr s m implic emoional în nici un fel. Când îns mi-a artat dou fotografii, am fost ocat. în
realitate avea sub patruzeci de ani. Diferena între cele dou poze era de doi ani. într-una era o femeie frumoas, înflo-
ritoare, iar pe cealalt, fcut dup doi ani, mi s-a prut c vd chipul bunicii sau în cel mai bun caz chipul mamei sale.
— Avei o mare agresivitate în raport cu timpul, îi spun eu,
i cauza a ceea ce s-a întâmplat cu dumneavoastr s-a profilat
în perioada când aveai optsprezece - douzeci de ani.
S-a chinuit s-i aminteasc evenimentele care au avut loc în acea perioad, îns nu-i venea în minte nimic deosebit.
— înainte s îmbtrânesc, am simit cum se scurgea ener
gia din plexul solar, povestea ea, i nu tiu de ce a rbufnit în
mine atracia pentru brbai, dorina de amor.
Atunci vedeam doar legtura dintre agresivitate i boal încercând s gsesc cauza nu numai în ea dar i în ascendenii
ei pe linie matern. Dar, oricât m-am zbtut, oricât s-a strduit femeia, nu s-a întâmplat nimic. M întorceam des la acest
caz, pe msur ce acumulam mai mult experien i se perfecionau cunotinele mele. Când îmi încheiam cartea a doua, i
în afara valorilor telurice am ajuns i la cele spirituale, cazul acelei femei l-a fi caracterizat ca pe o blocare a unei
incredibile gelozii. Gelozia ei depea de nouzeci de ori nivelul normal. într-o asemenea situaie, teoretic n-ar fi trebuit s
supravieuiasc nici femeia, nici soul ei. îmbtrânirea brusc a blocat sentimentul de gelozie. Dar în ce mod este corelat
gelozia cu accelerarea timpului nu am putut s îneleg. în ultimele luni, tot mai des am întâlnit cazuri când omul era
ancorat în timp. Dac în cazul ofensei aduse înaltelor sentimente de iubire i noblee el manifesta agresivitate, atunci el
se ataa de timp. Adic înclcarea legilor supreme duce la accelerarea timpului i probabil c în sufletul acelei femei avea
loc o grav înclcare a legilor supreme în legtur cu gelozia.
Am revenit la aceast tem în toamna lui 1995 când, a început s m doar i s-i piard sensibilitatea pielea de pe
degetele de la picioare. Judecând dup dinamica procesului, în scurt timp puteam s rmân fr picioare; în plus, a început
s-mi slbeasc foarte mult vederea, mi-a aprut prezbiia pe care n-o avusesem înainte. Am crezut c e din cauza vârstei i
de aceea nu m-am prea agitat, îns i celor care triau în preajma mea au început s li se întâmple lucruri ciudate cu
vederea. Atunci am îneles c s-a abtut asupra mea un val periculos, dar nu puteam s întreprind nimic. Primele probleme
s-au artat atunci când am încercat s ajut un bolnav de cancer.
— Cauza bolii dumneavoastr este gelozia, i-am explicat eu. Suntei ataat de omul iubit i de relaiile cu el. Rugai-v ca iubirea
pentru Dumnezeu s fie pentru dumneavoastr fericirea suprem. îns, oricâte eforturi fcea bolnavul, gelozia i se diminua
foarte lent.
— Ca s fii sntos - îi explicam eu - trebuie s înelegei
c toate sistemele de valori existente sunt mijloace pentru a-1
iubi pe Dumnezeu. în universul nostru exist materie, exist
spaiu, exist timp. Corespunztor materiei exist valori p
mânteti, corespunztor spaiului exist valori spirituale.
Ataamentul dumneavoastr fa de valorile spirituale este
alimentat de cea de-a treia verig ce este legat de cel de-al
treilea sistem de valori, de timp. Este vorba despre iubirea
pentru omul drag i pentru lumea înconjurtoare. Pentru
dumneavoastr, iubirea pentru omul drag i pentru lumea
înconjurtoare reprezint valoarea suprem. începei s depindei
de iubirea dumneavoastr, iar acest lucru creeaz agresivitate.
Noi depindem de scop i ne alimentm cu scopul. Dac elul
nostru este Dumnezeu noi ne dezvoltm armonios, iar toate
sentimentele sacre fa de tot ce a creat Dumnezeu nu pot
constitui un el. Rugai-v ca iubirea pentru oameni i pentru
lume s devin pentru dumneavoastr un mijloc al iubirii
pentru Dumnezeu.
— Aveam senzaia c am gsit esena problemei i c el se
va însntoi. Ceea ce eu consideram, pân nu demult, ca fiind
neesenial, nite simple ataamente de timp, brusc s-au contu
rat într-o problem serioas, eclipsându-le pe celelalte.
— Oare iubirea pentru oameni este un lucru ru, m-a
întrebat cu mirare o pacient?
— Iubirea pentru oameni este un lucru minunat, i-am
explicat eu, dar de îndat ce ea devine el unic, se transform
în contrariul su, în ur.
— Privii, îi zic eu, acest tânr plcut la înfiare, cu barb i ochelari, cu aspect de savant, filolog. A fost condamnat la
moarte, iar apoi, sentina i-a fost comutat în închisoare pe via. El a ucis o femeie, iar dup aceea a violat-o i a ucis-o
pe fiica ei de nou ani. Conform diagnosticrii, el nu este ataat nici de valorile spirituale, nici de cele pmânteti. Este
ataat de iubirea pentru oameni. i iat c el o pierde, devenind violator i uciga. Victimele lui au programe analoage.
De aceea sufletul nu se poate lipi de nimic. Când omul se îndeprteaz periodic de bani i de spiritual, acest lucru îl
vindec. Dac în acelai timp el tinde ctre Dumnezeu, acest lucru dubleaz ansa lui de vindecare. Am auzit c Serafim
Sarovski mult timp nu putea s se debaraseze de limbajul obscen. El simea c valorile spirituale nu trebuie s fie
intangibile. Periodic, omul trebuie s se îndeprteze de iubirea pentru oameni i s tind ctre Dumnezeu. Am îneles de
ce exist bancuri cinice sau sadice, de ce oamenii în timpul actului sexual înjur oribil uneori. întotdeauna le spuneam
pacienilor c sinceritatea nu permite agresivitii s treac în suflet, i astfel, îl scutete de boal. Reiese c înc un mijloc
magnific este umorul. Acesta demoleaz stereotipurile i nu las neatins nici un lucru sfânt. Glumele zeflemitoare i pe fa,
specifice teatrelor populare, vindecau mai bine decât orice medicamente.
S facem bilanul. La sfâritul anului 1985 am ajuns la concluzia c, toate valorile importante în Universul nostru pot fi
depite. Dincolo de limitele timpului i spaiului se afl Dumnezeu. înseamn c, depind graniele timpului, spaiului i
materiei, noi nu ne vom îmbolnvi. Materia este o parte din Dumnezeu i în ea se gsete o porie de iubire. Spaiul este de
asemenea o parte din Dumnezeu, i în el poria de iubire este mare. De aceea vidul genereaz materia, sau, mai simplu spus,
spiritul d natere materiei. în „timp" exist o porie i mai mare de iubire, de aceea timpul genereaz spaiu i materie.
Am crezut c sistemul cercetrilor mele s-a încheiat, dar o schimbare brusc a evenimentelor mi-a artat c lucrurile nu
stau tocmai aa. S începem cu faptul c starea mea la nivelul fin, pe care o controlez tot timpul, spre sfâritul anului a
început s se deterioreze brusc. într-un regim obinuit, ar fi trebuit s mor la sfâritul lui noiembrie, începutul lui decem-
brie. Aprea un strat nou, în faa cruia eram fr putere. Cel mai interesant a fost c la începutul lui decembrie au
început s sune telefoanele; oamenii întrebau când o s fie înmormântarea mea.
— tii, îmi povestea o femeie, frecventez nite cursuri de
bioenergie i lectorul nostru ne-a spus c Lazarev a murit. Eu
voiam s m duc la înmormântare pentru a-i cinsti memoria.
Dup câteva zile, înc un telefon. M suna un vindector din Nord.
— Transmitei-i lui Lazarev s lase totul i s vin la mine,
pentru c eu îl voi salva de la moarte. în curând toi vor începe
s moar de o boal cumplit. Lazarev se va îmbolnvi i va
muri primul. El îns a fcut mult bine oamenilor, i eu vreau
s-1 salvez.
— Da, chiar! F-i bagajul i du-te! mi-a spus un prieten.
Singur spuneai c poi muri în acest timp i chiar acum am
început s primim telefoane cu aceeai informaie. Astzi îi
cumpr bilet. Du-te la acest vindector. Toate acestea preau a fi adevrate. Eu îl linitesc:
— Imagineaz-i c tot ce a spus acel om e adevrat. Eu o
s m duc la el i m vindec. Dar ce vor face ceilali? Dac eu
încep s mor, i cu ajutorul metodei mele gsesc soluia, atunci
voi putea ajuta milioane. Aa c nu ne vom grbi cu plecarea.
— Sun la o pacient de-a mea i m interesez de starea ei
de sntate.
— îmi este mai ru - spune ea - cu toate c m-am rugat tot
timpul.
— Cum v-ai rugat?
— Am cerut iertare pentru spiritualitatea mea.
Nu pentru spiritualitate trebuie s cerei iertare - strig eu în telefon - ci pentru faptul c v-ai ataat de ea, ai fcut din
ea un el. Banii, bunurile materiale sunt fericirea i ctre ea trebuie s tinzi. Dar din ei nu trebuie s facem un el i un
unic sens al vieii. Aa ceva este nociv i pentru suflet i pentru trup. Spiritualitatea este o fericire mai mare, este ceea ce-1
face pe om - OM. Dar ea este o nenorocire mai mare dac o transformi în el i sens al vieii. elul i sensul vieii sunt
iubirea pentru Dumnezeu, contopirea cu el. O rugciune incorect nu numai c nu te va ajuta, dar îi va pricinui necazuri.
Boala este urmarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori. De îndat ce omul
îi face un el i un sens al vieii din orice în afar de Dumnezeu, în suflet începe s se acumuleze agresivitatea care
duce la nenorociri, boal i moarte. Acum, din cauza activrii brute a proceselor amintite mai sus, oricine poate s simt
acest lucru.
Dup câteva zile s-a întâmplat ceva ciudat la una din consultaiile mele. Tema era aceeai, spiritualitatea. Un tânr
Dumnezeu i în ea se gsete o porie de iubire. Spaiul este de asemenea o parte din Dumnezeu, i în el poria de iubire este
mare. De aceea vidul genereaz materia, sau, mai simplu spus, spiritul d natere materiei. în „timp" exist o porie i mai
mare de iubire, de aceea timpul genereaz spaiu i materie. Am crezut c sistemul cercetrilor mele s-a încheiat, dar o
schimbare brusc a evenimentelor mi-a artat c lucrurile nu stau tocmai aa. S începem cu faptul c starea mea la nivelul
fin, pe care o controlez tot timpul, spre sfâritul anului a început s se deterioreze brusc. într-un regim obinuit, ar fi
trebuit s mor la sfâritul lui noiembrie, începutul lui decembrie. Aprea un strat nou, în faa cruia eram fr putere. Cel
mai interesant a fost c la începutul lui decembrie au început s sune telefoanele; oamenii întrebau când o s fie înmor-
mântarea mea.
— tii, îmi povestea o femeie, frecventez nite cursuri de
bioenergie i lectorul nostru ne-a spus c Lazarev a murit. Eu
voiam s m duc la înmormântare pentru a-i cinsti memoria.
Dup câteva zile, înc un telefon. M suna un vindector din Nord.
— Transmitei-i lui Lazarev s lase totul i s vin la mine,
pentru c eu îl voi salva de la moarte. în curând toi vor începe
s moar de o boal cumplit. Lazarev se va îmbolnvi i va
muri primul. El îns a fcut mult bine oamenilor, i eu vreau
s-1 salvez.
— Da, chiar! F-i bagajul i du-te! mi-a spus un prieten.
Singur spuneai c poi muri în acest timp i chiar acum am
început s primim telefoane cu aceeai informaie. Astzi îi
cumpr bilet. Du-te la acest vindector. Toate acestea preau a fi adevrate. Eu îl linitesc:
— Imagineaz-i c tot ce a spus acel om e adevrat. Eu o
s m duc la el i m vindec. Dar ce vor face ceilali? Dac eu
încep s mor, i cu ajutorul metodei mele gsesc soluia, atunci
voi putea ajuta milioane. Aa c nu ne vom grbi cu plecarea.
— Sun la o pacient de-a mea i m interesez de starea ei
de sntate.
— îmi este mai ru - spune ea - cu toate c m-am rugat tot
timpul.
— Cum v-ai rugat?
— Am cerut iertare pentru spiritualitatea mea.
Nu pentru spiritualitate trebuie s cerei iertare - strig eu în telefon - ci pentru faptul c v-ai ataat de ea, ai fcut din
ea un el. Banii, bunurile materiale sunt fericirea i ctre ea trebuie s tinzi. Dar din ei nu trebuie s facem un el i un
unic sens al vieii. Aa ceva este nociv i pentru suflet i pentru trup. Spiritualitatea este o fericire mai mare, este ceea ce-1
face pe om - OM. Dar ea este o nenorocire mai mare dac o transformi în el i sens al vieii. elul i sensul vieii sunt
iubirea pentru Dumnezeu, contopirea cu el. O rugciune incorect nu numai c nu te va ajuta, dar îi va pricinui necazuri.
Boala este urmarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este urmarea unui sistem fals de valori. De îndat ce omul
îi face un el i un sens al vieii din orice în afar de Dumnezeu, în suflet începe s se acumuleze agresivitatea care
duce la nenorociri, boal i moarte. Acum, din cauza activrii brute a proceselor amintite mai sus, oricine poate s simt
acest lucru.
Dup câteva zile s-a întâmplat ceva ciudat la una din consultaiile mele. Tema era aceeai, spiritualitatea. Un tânr
„Fericirea suprem, desftarea i sensul vieii pentru mine i pentru urmaii mei este iubirea pentru Dumnezeu."
— i atunci îmi pleac dracul din suflet? s-a interesat el.
— Nu. Pur i simplu el va ocupa locul pe care-1 merit.
Ceea ce noi numim „diavol" este o infecie care devoreaz
sufletele imperfecte. Ea este necesar ca element al evoluiei.
Când savanii au început s studieze celulele organismului s-a
vzut c fr un atac permanent al microbilor, celula înceteaz
s se mai dezvolte. Microbii devoreaz celula imperfect, care
se dezvolt într-o direcie greit. înseamn c organismul
trebuie s supravieuiasc, nu pe seama distrugerii totale a
microbilor, ci pe seama perfecionrii orientrii morale. Ne-am
obinuit s considerm c rul este diavolul, iar binele -
Dumnezeu. întrucât Dumnezeu este peste tot, el este i bine i
ru în acelai timp. Diavolul este o infecie care triete în
sufletul fiecrui om. Distrugerea ca fenomen, la nivelul orga
nismului este asociat cu moartea, dar schimbul de substane este
de asemenea distrugere, ce-i drept controlat. Dac am opri total
schimbul de substane, adic distrugerea, atunci omul s-ar
transforma în cadavru. De aceea, esena distrugerii const nu în a
o stopa ci, în a o controla. Cum se poate optimiza controlul?
Foarte simplu. Cu cât este mai apropiat omul de Dumnezeu, cu
atât obine mai mult for i o mai mare posibilitate de a controla
situaia. Dumnezeu este iubire; cu alte cuvinte, cu cât exist mai
mult iubire în sufletul nostru, cu atât mai puternic noi supunem
lumea înconjurtoare transformând dup un anumit timp, rul în
bine. La exterior poi s te superi, s te ceri, s disperi, asta nu-i
de speriat. Important este ca sufletul, în interior, s emane
iubire. Este o art pe care nu o deprinzi dintr-o dat.
Când dup o or de activitate cu sine însui tânrul a intrat din nou în cabinet, am vzut cum sufletul începe s i se
echilibreze i încetul cu încetul încep s se lumineze sufletele urmailor si. Acum sunt linitit.
Un om puternic, energic, având voin, experien i intelect, poate suferi un eec total din cauza necunoaterii
legilor care guverneaz universul. M gândeam la toate acestea, examinând urmtorul pacient. El îmi spunea povestea sa
într-un ritm lent, cu pauze.
— Pân nu demult, aveam muli prieteni. Rulajul între
prinderii mele era de câteva sute de mii de dolari, lunar. Totul
mergea minunat. Acum nu am prieteni, am aproape o sut de
mii de dolari datorie i mi s-a nscut un copil bolnav. i n-am
fcut niciodat nimnui vreun ru. Am trit dup legile biblice.
Unde-i echitatea?
— Legile biblice sunt legile iubirii, iar dumneavoastr le-ai
înclcat. Foarte des i-ai dispreuit i i-ai condamnat pe cei
care nu au bani. Când începi s te rogi pentru bani, începi s-1
dispreuieti pe cel care nu-i are. De aceea Cristos spunea c
„mai uor va trece cmila prin urechile acului decât va intra
bogatul în împria cerurilor". Asta înseamn c bogatul este
ispitit s fac din bani un sens al vieii. Dar Cristos mai spu
nea: „Fericii acei sraci cu duhul, cci a lor va fi împria
cerurilor". Asta înseamn c cel bogat spiritual este ispitit s
fac din spiritualitate el i sens al vieii. Iat deci, c nu este
permis s-i dispreuieti pe cei lipsii de bani i pe cei sraci cu
duhul. Iar dumneavoastr asta ai fcut.
— Da, aprob brbatul. întotdeauna i-am dispreuit pe
proti i pe trdtori.
Iar copilul dumneavoastr este deja pregtit s-i ucid.
i sufletul lui este plin pân la refuz cu ur fa de lume.
De aceea este bolnav. Cultura genereaz civilizaie. Adic
spiritualitatea genereaz bani, bunuri materiale. Dumnea
voastr facei din bani un el i îi pierdei, facei un el din
spiritualitate i o pierdei de asemenea. Spiritualitatea este generat de moralitate. Moralitatea provine din iubirea pentru
oameni. Iar acea iubire, cu care îi iubim pe oameni, noi o primim de la Dumnezeu. Iubirea pentru Dumnezeu genereaz
iubirea pentru lume i pentru oameni, dup aceea apare moralitatea, apoi spiritualitatea, iar dup aceea, ceea ce noi numim
„binefaceri ale civilizaiei". Dac dumneavoastr v fixai ca el una din treptele care duc spre Dumnezeu, scara dumnea-
voastr se va nrui.
— Spunei-mi ce înseamn în practic iubirea pentru
Dumnezeu, m întreab pacientul
— Uitai-v i dumneavoastr. Totul depinde de El.
Dar Dumnezeu nu depinde de nimic. Dumnezeu este
iubirea. Imaginai-v c iubii un om i c iubirea dum
neavoastr nu poate fi influenat de nimic: nici bani, nici
situaie familial, nici situaia social, nici lipsa de
talente, moralitate, i aa mai departe. S depinzi de ceva
înseamn s primeti. în iubire principalul este nu s iei,
ci s dai. Dac dumneavoastr continuai s iubii un om
care v-a trdat i v-a jignit, înseamn c dumneavoastr
iubii în el pe Dumnezeu. Dac nu v temei s fii sincer,
i în nici un fel de împrejurri nu atentai asupra senti
mentului de iubire din suflet, v apropiai de Dumnezeu.
Mai este un moment foarte important: cu cât te apropii
mai mult de Dumnezeu, cu atât e mai periculos.
Faa interlocutorului meu s-a alungit:
— Cum s îneleg, aceasta?
— Cu cât este mai performant alpinistul, cu atât este mai
periculoas calea pe care el va merge! Logic. Cu cât este mai
aproape de Dumnezeu, cu atât omul primete mai mult fericire, i cu atât va fi mai puternic durerea când va pierde
aceast fericire. Cu alte cuvinte, în cazul intensificrii iubirii ctre Dumnezeu nu trebuie s ne orientm numai asupra
bogiei sentimentelor, asupra fericirii i desftrii, dar i asupra unor mari suferine. De aceea în icoanele Maicii
Domnului se reflect nu numai fericirea unei imense iubiri pentru pruncul nscut, ci i suferina viitoarei pierderi a
acestuia. Mai simplu spus, Dumnezeu nu este numai fericire, ci i suferin. Iar mai corect, Dumnezeu este dincolo de
fericire i suferin.
în noiembrie 1995 trebuia s plec la New York. Acolo trebuia s m ocup în exclusivitate de terapie. Simeam c era
absolut necesar s m rup de treburile mele i s echilibrez situaia care începuse s se deterioreze vzând cu ochii.
Credeam c cea de a doua carte era perfect echilibrat. Acum, desprinzându-se de teluric, omul nu se va arunca spre
spiritual i nu va face din acesta un el. El va tinde ctre Dumnezeu. Credeam c m voi limita doar la a doua carte i c,
pentru jumtate de an sau un an, voi uita de orice psihologie. Dar, judecând dup ceea ce se petrecea în jur, am îneles c
nu voi avea parte de odihn. O tem de o importan major nu a fost epuizat. într-un anumit fel, ea este legat de timp, dar
eu nu îneleg în ce mod. O detaare total de treburile mele, dup cum ndjduiam, m va ajuta s prind aceast tem.
înainte de plecare au venit la mine doi pacieni în stare grav pe care am încercat s-i ajut. Primul, un bieel de vreo nou
ani, bolnav de leucemie. Al doilea, un brbat de asemenea cu probleme oncologice i înc în stadiul al patrulea. Cauza
îmbolnvirii celor doi era absolutizarea spiritualitii. La biat era vorba de aptitudini i intelect. Ataamentul genereaz
arogan i dispre fa de cei mai puin dotai i mai puin inteligeni, ur fa de cei care îl umilesc. i, oricât m-am
strduit s-1 ajut pe el i pe prinii lui pentru a le schimba orientarea, nu s-a înregistrat nici o ameliorare. Ceva se
opunea. Dar, oricât am încercat s-mi dau seama despre ce este vorba, n-am reuit. Situaia biatului se agrava. Prinii
acionau cu contiinciozitate asupra lor înii. Dar alunecarea în prpastie continua. Acelai lucru i în privina celuilalt
pacient. îi explicam c pricina bolii lui este gelozia.
— înelegei c gelozia este un sentiment exacerbat al proprietii. Familia este un bun pmântesc. Dac omul,
din cauza unui lot de pmânt, începe s invidieze, s dispreuiasc i s blameze, în acest fel se ancoreaz în valorile
pmânteti, i atunci acest comportament îl va avea i în familie. Dar, familia nu este numai un bun pmântesc ci i
unul spiritual. Teritoriul spiritual nu trebuie nici el transformat în el. Imaginai-v urmtoarea situaie: eu am un
lot de pmânt i îl alung pe acela care ar vrea s se stabileasc pe el. O fac pentru c este proprietatea mea i acest
lucru e normal. Acum imaginai-v c eu îl ursc pe omul care a trecut peste teritoriul meu. Acest lucru deja nu mai e
normal. Deci, dac pentru mine lotul este valoare absolut, atunci eu sunt gata s ucid pe oricine, dar, dac pentru mine
lotul este doar un mijloc, atunci nu va mai exista agresiune.
Brbatul care avea cancer, m privea i încerca s îneleag ceea ce îi spuneam. El a început s munceasc cu sine însui, a
început s se roage, dar ataamentul lu fa de sotie si respectiv, agresivitatea fa de ea, nu se diminueaz. M-am
întâlnit zilnic cu el i am încercat febril s îndrept situaia, dar nimic nu ajuta. Este ceva ce-i mai presus de spiritualitate. i
acest ceva alimenteaz ataamentul fa de soie. Am sucit pe toate feele, de sute de ori, diverse variante, i astfel am
ajuns la o singur concluzie: iubirea pentru omul apropiat este deja o valoare de sine stttoare în acest Univers. i familia
include toate aspectele: familia, ca valoare pmânteasc; familia, ca teritoriu spiritual; familia, ca teritoriu al iubirii.
— Pentru dumneavoastr, teritoriul iubirii reprezint, deocamdat, valoarea absolut. Iar omul drag i iubirea pentru
acesta, ca i iubirea pentru familie i copii, sunt doar un mijloc pentru iubirea fa de Dumnezeu. el suprem poate fi doar
ceea ce nu este destructibil, ceea ce este venic, altfel, în mod inevitabil, apare agresivitatea. Ne lum rmas bun i stabilim o
întâlnire dup întoarcerea mea.
Mi se pare c deja am gsit ceea ce era mai important, cel de-al treilea sistem de valori - iubirea fa de oameni i lume.
îneleg c oamenii care au citit prima i a doua carte nu se vor mai ataa de valorile pmânteti i spirituale, dar ei se pot
ancora de iubirea pentru oameni. Sentimentul de iubire fa de oameni este legat de structurile temporale. Cât este îns de
periculoas absolutizarea timpului, adic a iubirii fa de oameni, pe atunci înc n-o tiam. M-am lmurit în America.
în Manhatan, sunt doi zgârie nori gemeni aparinând centrului economic mondial, construit de japonezi. Dac mergi pe
Brodway, care se gsete la o sut de metri deprtare de aceste ldiri, pe una din faade, în stânga, poi s vezi un panou
pitoresc - un grup de oameni alergând pe patine cu rotile. în aceast cldire, la etajul al cincilea, ddeam consultaii. Acum,
când am început s-i diagnostichez pe pacieni mult mai profund, am îneles care este esena psihologiei americane.
Unul din emigrani descrie totul în felul urmtor: americanii sunt un popor absolut tâmpit. Ei au dou-trei eluri în
via. Cel mai important îl constituie banii. Aici toat lumea se închin la ban. Al doilea el: s fac sex, s mnânce i s
bea; de toate celelalte, pe americani, îi doare-n cot.
— Nu vi se pare ciudat c, în ciuda unor asemenea interese,
poporul nu triete ru i c prosper?
El d din umeri.
— S faci el din bani este un pcat. Aa-i? îi spun eu.
— Desigur, spune el, dar eu nu fac din bani un el.
— Bineîneles. Dar privii: dac pentru mine banii repre
zint o valoare absolut, ei sunt mai presus de toate. înseamn
c ei sunt mai presus decât iubirea pentru Dumnezeu, mai
presus de viaa omeneasc. Prin urmare, în cele din urm, am
s fiu pregtit s omor doi-trei oameni pentru bani. De
asemenea eu voi fi gata s omor pe oricine, dac el va atenta la
banii mei. Pentru c elul trebuie s fie intangibil, totul
acioneaz pentru acest el. Iar acum imaginai-v: eu fac un
el din spiritualitate. înseamn c acel rai pe care l-am creat,
moral i echitabil, trebuie s fie venic. Ideea, morala i legile
create pe baza lor reprezint valoarea suprem, sunt situate
deasupra iubirii pentru Dumnezeu, deasupra iubirii pentru
oameni i deasupra vieii omeneti. i atunci voi fi pregtit s
omor nu unul, doi sau trei, ci milioane. Asta s-a i întâmplat în timpul socialismului i fascismului când, pentru o idee
oarecare, ara era transformat în main de tocat carne. în concluzie, spiritualitatea este o fericire mult mai mare, dar i o
nefericire la fel de mare, dac ea devine unic el. Cea mai mare fericire este iubirea pentru oameni i lume - aa cred
muli. Dar dac eu iubesc toat omenirea iar ea mi-a dezamgit ateptrile, atunci eu voi fi gata s omor toat omenirea.
Aadar, cel care îi face din iubirea pentru oameni o.valoare absolut, merge spre apocalips.
Acum s analizm din acest punct de vedere America. Aici se nasc i vin acei oameni ale cror suflete sunt pregtite s-i
fac drept el absolut valorile spirituale i iubirea fa de aproape. Adic, vin oameni plini de iubire i bogai spiritual.
i pentru a-i salva sufletul de o colosal agresivitate, dac nu exist suficient dragoste i credin în Dumnezeu, îi ajut
renunarea la iubirea pentru oameni i la valorile spirituale. De aceea totul începe s se cldeasc pe bani i pe câtig.
Oamenii nu comunic unul cu cellalt deoarece, comunicarea i contactele dezvolt spiritualitatea. Banii devin mai
importani decât iubirea fa de alt om. i, oricât ar prea de straniu, acest lucru se justific dintr-un punct superior de
vedere. îns aici este un mic „dar". S te dezici de iubirea pentru oameni i de spiritualitate se poate, atunci când
asemenea bogii sunt multe. S se gândeasc numai la bani i la bunstarea pmânteasc poate numai cel care are o
mare rezerv de iubire i de valori spirituale. Acest lucru se cheam „din trei rele s-1 a 'egi pe cel mai mic". Acum îns
aceste timpuri sunt pe sfârite. înainte, în Orient se acumulau valori spirituale, iar în Occident ele erau fructificate. Dac
înainte rezervele spirituale îi ajungeau omului nu doar pentru o singur via, acum ele pot fi epuizate în doar câiva ani.
Aici la New York, din ce în ce mai des îmi vin pacieni care s-au dezis de spiritualitate i de iubirea pentru oameni, i au
reuit s se ancoreze în valorile telurice, în bunurile pmânteti. La ei încep forme grave de depresie, iar apoi bolile fizice.
.în subcontient ei simt c a-i face el din spiritualitate i iubire pentru oameni este periculos. Ei încep s triasc numai
prin valorile telurice i din nou apar problemele. i de orice s-ar apuca, totul se nruie, apare sentimentul de dezndejde.
Unor asemenea pacieni le explic c se impune s-i formeze un sistem corect de valori, c fr o noiune precum iubirea
pentru Dumnezeu, ei nu vor putea supravieui.
Nu demult, m-a rugat o femeie s-i explic cauza morii fiicei ei.
— Spunei-mi, în ce a constat vina mea?
— în faa lui Dumnezeu nu exist vinovai. Asta este una.
i a doua, programul din cauza cruia a murit fata, nu a venit
de la dumneavoastr. Era propria ei karm. Fiica dumnea
voastr a murit, nu pentru c ar fi fcut ceva, ci pentru a nu
comite anumite fapte care i-ar fi putut aduce prejudicii
sufletului ei. Moartea a fost o protecie pentru sufletul ei. Peste un anumit timp, ea s-ar fi putut îndrgosti de un alt om, dar
perceperea incorect a lumii, ar fi anulat totul. Cu o jumtate de an înainte de moarte i s-a trimis o încercare prin jignirea
sentimentului de iubire i de încredere, îns ea nu a trecut-o. Acea iubire uria, care i-a fost predestinat fetei, în loc s-i
dezvolte sufletul, i l-ar fi mutilat. De aceea fiicei dumneavoastr i s-a interzis accesul la acest sentiment i, în general, la
via.
Un episod interesant mi-a artat înc o dat, destul de clar, c bolile canceroase se vindec prin iubirea pentru
Dumnezeu când aceasta devine un el, i apar atunci când elul devine iubirea pentru om.
— tii, îmi spune unul dintre pacieni, eu locuiesc în
Florida iar fiica mea la New York. Cu câteva luni în urm i-au
aprut dureri sub coaste, în partea stâng. S-a dus la centrul
medical i a fcut o radiografie. I-a fost depistat o tumoare
canceroas pe pancreas, de mrimea câtorva pumni. Fiicei i s-a
propus operaia i chimioterapia. Rmseser dou sptmâni
pân la începerea tratamentului. Ea a citit prima dumnea
voastr carte. A început s se roage în fiecare zi i nu mânca
aproape nimic. Dup dou sptmâni i-au fcut o nou radio
grafie. Nu mai exista nici o tumoare. Medicii erau ocai. N-au
putut s explice nimic i au decis c s-au încurcat filmele.
— Am s v explic ce s-a întâmplat, îi spun eu tatlui fetei,
în primul rând este foarte bine c nu a ajuns la mine Ia
consultaie, pentru c ar fi sperat numai în intervenia mea i
asta ar fi împiedicat-o s lucreze cu sine însi. în al doilea
rând, pancreasul este legat de comunicarea cu omul iubit.
Pancreatita, diabetul zaharat, cancerul pancreatic sunt semne ale faptului c omul iubit i iubirea pentru el au devenit o
valoare absolut. La fiica dumneavoastr, din cauza sistemului eronat al valorilor, a început s creasc brusc agresivitatea
subcontient i, în consecin, s-a format tumoarea. în al treilea rând, ea a îneles c poate s moar i a renunat la tot
ceea ce pân atunci constituia fericirea suprem. Când a început s se roage lui Dumnezeu, ea a simit în mod intuitiv
c, fericirea suprem i sensul vieii înseamn de fapt, iubirea pentru Dumnezeu. Disprând agresivitatea, a disprut i
tumoarea. Când discut cu pacienii, adeseori repet faptul c nici un medic, nici un vindector nu vindec, ci doar ajut
pacienii s se însntoeasc. Se vindec omul însui, pe baza intensificrii impulsului volitiv care, prin iubire, îl apropie de
Dumnezeu.
Acum câteva zile m-am confruntat cu o situaie la care am devenit prta fr voie. M-a sunat o cunotin din Roma
spunându-mi c a venit la ea omul iubit i c, dintr-o dat, el a început s se simt ru.
— Starea lui se înrutete cu o rapiditate alarmant, mi-a
spus ea. Nu mi-ai putea explica din ce cauz?
— Cauza e foarte simpl, îi explic eu. S-a îndrgostit foarte
tare de dumneavoastr.
— i pentru asta ar putea s moar?
— i înc cum! i-am rspuns eu. Cu cât mai puternic este
ataamentul, cu atât mai intens devine agresivitatea. Ea poate
s v ucid pe dumneavoastr, i de aceea se desfoar i
începe s-1 ucid pe el.
— i ce-i de fcut?
— în primul rând trebuie s v rugai amândoi. în al doilea
rând, mai puin iubire i contacte sexuale, iar dac le vei
avea, folosii prezervativul. Acest lucru duce la scderea sen
sibilitii i ataamentului fa de iubirea pentru un alt om.
Dealtfel ritualul circumciziei este legat exact de acest lucru.
— A fost Ia mine la consultaie un cuplu tânr, îi povestesc
eu cunotinei mele. Femeia suferea de o mastit cronic de
care n-a putut în nici un chip s scape. La brbat, în timpul
contactului sexual începeau nite dureri acute în zona
canalului urinar i a vezicii.
— Trebuie s v rugai nu numai înainte de mas, ci i
înainte de contactul sexual, le-am explicat eu. Renunai la
reprourile reciproce care v leag unul de cellalt. Iubitul
dumneavoastr s-i aminteasc i s-i retrag toate reprouri
le pe care le-a avut împotriva femeilor. Dup aceea receptorul
1-a preluat el i eu i-am explicat c valoarea suprem nu este
omul iubit, ci iubirea pentru Dumnezeu. Simt c partenerul
meu de dialog este interior, ocat. Situaia lui este foarte grav,
în câmpul su se afl hieroglifa morii.
— Profitai de ansa dumneavoastr, rugai-v. Pun recep
torul în furc.
A doua zi cunotina mea m sun din nou.
— Prietenului meu îi este i mai ru, spune ea pe un ton
pierdut. Abia m-am întors acas iar el a stat în pat patru ore
fr cunotin. M tem c va muri. N-am cum s-1 internez
aici în spital, iar eu trebuie s plec pentru câteva zile în
Germania i m tem s-1 las singur.
— In primul rând starea lui s-a îmbuntit, îi spun eu, în
structurile câmpului iubitului dumneavoastr nu exist moarte,
în al doilea rând cu cât v temei mai mult pentru el, cu atât îi
producei un ru mai mare i-1 împiedicai s supravieuiasc.
Mergei ctre Dumnezeu. Iubitul v va urma i se va face bine.
Nu v temei. Plecai în Germania. Dac plecai, îi va fi
folositor. i apoi, dac îi este scris s moar, nu-1 va salva
nimeni, nici mcar eu.
— N-ai putea s v uitai? M întreab ea cu disperare.
— N-am voie s m uit la aa ceva, îi rspund eu. Dai-i
receptorul, vreau s vorbesc cu el.
In timp ce ea-i transmite receptorul, eu m chinui s gsesc soluia. Pentru a cunoate lumea i a atinge noi trepte, eu
trebuie s m perfecionez. Periodic îmi iese la suprafa „murdria" karmic. Scpând de ea ajung, cu mare greutate, i cu
destule chinuri la noi generalizri.
Dar omul este acum în pragul morii iar eu sunt pentru el singura speran de supravieuire. El se aga de mine, face din
mine un el i momentan îmi preia „murdria" karmic, înmulind-o. Eu trebuie s-i dau o informaie precis i în
acelai timp s-1 resping, deoarece orientarea ctre mine ar putea s-l coste viaa. Când el lua receptorul, eu deja gsisem
soluia corect.
— Ascultai-m atent, îi spun eu, suntei pe moarte acum,
pentru c principalele valori pentru dumneavoastr le
constituie lucrurile pe care le vedei în jurul dumneavoastr.
Moartea confisc toate valorile, i noi, purificai, mergem ctre
Dumnezeu. înseamn c, dac dumneavoastr vei face ceea
ce se întâmpl în cazul morii, nu va mai avea sens s murii.
Renunai la tot ce v ine legat i cerei-v iertare în gând. Dac v este sortit s murii, vei muri, iar eu n-am cum s
v ajut. V-am dat tot ce am putut. De acum nu v mai sunt util. A doua zi, tânrul m sun din nou.
— M simt normal. Este pur i simplu incredibil - recu
noate el.
Eu ridic din umeri.
— Dumneavoastr ai început s construii un sistem ade
vrat de valori, de aceea nu este necesar s murii. V rog s
nu uitai un lucru important - îi spun eu - între dumneavoastr
i femeia iubit trebuie s existe o oarecare distan. La
început o iubire dumnezeiasc, iar apoi iubirea dintre brbat i
femeie. Simii c o iubii ca pe o sor, ca pe o fiic, ca pe
mam, cum iubii psrile i animalele, natura din jurul dum
neavoastr, lumea creat de Dumnezeu. Cel dintâi sentiment
trebuie s fie acela c iubii în ea pe Dumnezeu, iar dup aceea
tot ceea ce v-am enumerat. i atunci când iubirea va pleca,
omul va muri, va trda, va înela, va jigni, va mini, senti
mentul dumneavoastr de iubire va rmâne invulnerabil. V
mai reamintesc: nu v orientai asupra mea.
— Da, acest lucru deja l-am îneles - respir el uurat.
— Slav Domnului!
Ne-am luat rmas bun.
Iubirea pentru oameni este o valoare colosal. Ea genereaz aptitudini, talente. i când omul începe s-i valorifice
aptitudinile, talentele, în el rsun întotdeauna glasul iubirii pentru oameni; dar dup acest glas, întotdeauna trebuie s
rsune neauzitul, dar importantul glas al iubirii pentru Dumnezeu. Dac el nu exist, omului nu i se va permite s-i
descopere talentul, pentru ca el s nu-i înele i s nu-i ademeneasc pe admiratorii si. Am îneles în ce consta
atracia vocii lui Edit Piaf când am auzit despre istoria copilriei ei. La vârsta de apte - opt ani era oarb i, dup
cum am vzut eu, cauza orbirii a fost iubirea pentru oameni i lume. Iar când iubeti lumea mai mult decât pe Dumnezeu,
atunci începi s-i pierzi vederea ca s te ataezi mai puin de ea. Muli la btrânee îi pierd vederea, pentru c se leag
prea mult de aceast lume. Când femeile din orelul unde locuia fetia au început s se roage ateptând o minune, atunci
efortul lor unit, puternic, a vindecat sufletul fetiei i ea a început s vad. Ignorarea tuturor sistemelor de valori, în intenia
de a ajunge la Dumnezeu, ne permite s simim i s descriem lumea înconjurtoare.
Aveam la consultaie un tânr care mi-a povestit mult vreme despre problemele sale.
— La cine n-am fost eu?! i la babe i la bioenergeticieni.
în cel mai bun caz simeam pentru un timp o oarecare uurare,
dar farmecele nu mi le-a putut dezlega nimeni.
— Nu e vorba de farmece - îi explic eu. Avei o imens
agresivitate subcontient fa de femei. Mai simplu spus,
suntei un om incredibil de gelos. Sufletul v este prea ataat
de familie, de omul iubit, de dorina de a avea copii de la
femeia iubit. De aceea, când pierdei toate acestea, apare
agresivitatea. Revizuindu-v viaa, schimbai-v atitudinea fa
de oameni, schimbai-v caracterul.
Dup o lun a venit din nou la consultaie.
— Sunt în al noulea cel - îmi povestete el. îmi este mult
mai bine. Simt c nu mai sunt ataat de relaii. îmi imaginez c
toi s-au certat cu mine, m-au trdat, dar eu nu mai manifest
agresivitate, iar iubirea se pstreaz în suflet.
— Da. Nu mai suntei ataat de relaiile cu omul apropiat,
adic de spiritualitate, îns sufletul dumneavoastr este prea
mult legat de iubirea pentru oameni.
— Am considerat întotdeauna c acesta este un lucru bune,
se mir el.
— Iubirea pentru oameni este o uria fericire i o mare
bogie. Dar dac noi o situm deasupra lui Dumnezeu, ea se
inverseaz în nefericire. Iubirea pentru oameni nu poate fi un
el ci doar un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu. Dac omul
face un el din bani, copiii lui se vor nate ceretori spre a-i
purifica sufletele. Dumnezeu nu le va da bani, sau chiar ei îi
vor respinge pentru a supravieui. Dac prinii îi fac un el
din spiritualitate, copiii se vor nate fr spirit ori vor respinge
spiritualitatea, nu vor dori s-i dezvolte intelectul, capa
citile, etica. Dac omul îi face un el din iubirea pentru
oameni, i-i dispreuiete i-i judec pe cei care i-au înelat
încrederea, Dumnezeu îi va priva pe copiii si de iubirea fa
de oameni. în sufletul lor îi va face sla diavolul. Sau ei
înii vor respinge iubirea pentru oameni i vor deveni nite
netrebnici i violatori. Toi acetia prezint ataament fa de
iubirea pentru oameni. Dup o lun tânrul a venit din nou la
mine.
— Totul e normal la mine dar mi-a aprut senzaia c am
devenit vampir energetic în raport cu femeile. Este oare
adevrat?
— Da, aa este, îi rspund eu. Pentru dumneavoastr femeia
iubit continu s fie el i nu mijloc. Iar noi ne alimentm prin
el, lum putere de la el. Dac ne facem el din Dumnezeu,
atunci puterea i dragostea o lum de la El. Dar dac ne facem
el din omul iubit, atunci fora i iubirea le rpim de la acesta,
iar asta înseamn deja jaf. In acest fel mamele, iubindu-i
nebunete copiii, în mod incontient le fur sntatea i
fericirea.
— Ce înseamn asta? C e un pcat s iubeti un alt om?
— Totul se desfoar în funcie de raportul dintre iubirea
fa de om i iubirea fa de Dumnezeu. Universul a aprut ca
o desprindere, ca o ruptur din Dumnezeu. i cu cât ruptura e
mai mare, cu atât mai puternic trebuie s fie iubirea pentru
Dumnezeu, dorina de reunificare cu El. In ce const sensul
mitului lui Adam i Eva? Pe de o parte iubirea brbatului i
femeii creeaz urmai, iar pe de alt parte aceast iubire poate
fi considerat pctoas. Caracterul ei de pcat ar consta în
aceea c, ea ar putea întrece iubirea fa de Dumnezeu. Dac
ne facem el din orice din acest Univers, atunci iubirea noastr
fa de obiectul ce ni l-am fixat ca el va întrece iubirea pentru
Dumnezeu. Dac orice fel de fericire pe care o încercm nu-i
decât un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu, atunci, oricât de
intens am iubi lumea înconjurtoare, iubirea pentru Dumnezeu
va fi întotdeauna mai puternic, i prin urmare, în locul
distrugerii se va produce dezvoltarea.
înc un fapt: în primvara lui 1955 am plecat împreun cu prietenii în nordul Caucazului, la Teberda. Ne-am dus acolo
pentru izvoarele de Narzan. într-o sear a început o discuie despre faptul c oamenii trateaz diferite boli cu ape minerale.
M-am gândit c atunci când voi parcurge toate treptele purificrii spirituale, va trebui s m ocup i de influenarea
fizic. S spunem aa: în afar de aciunea verbal-emoional, va trebui s gsesc i alte metode. S presupunem c un om
se roag în biseric. Asupra schimbrii strii lui interne are influen nu numai rugciunea, ci i forma lcaului, spaiul
din interiorul acestuia, dispunerea lui, forma obiectelor, miresmele, .a.m.d.
înseamn c, în afar de revizuirea sistemului de valori, omul poate stimula acumularea de iubire în suflet prin
schimbarea ritmului de gândire, de respiraie, de micare, de alimentaie.
Tovarul meu de drum, dup întoarcerea de la bi, mi-a spus o poveste despre nite ape minerale neobinuite dintr-o
localitate de munte din Caucaz. Acolo sunt câteva izvoare de ap mineral dispuse unul lâng altul i fiecare vindec o
anumit boal. Unul vederea, altul articulaiile, altul tractul intestinal. Rezultatele sunt cutremurtoare. în câteva zile,
oameni care aproape îi pierduser vederea, i-o recptau. L-am rugat s-i imagineze apa pe care a but-o, pentru ca prin
intermediul câmpului su s ajung la structura câmpului izvorului. tiam c informaia pe care o voi obine va fi su-
perficial, îns pentru mine era important s îneleg principiul de baz.
Apa este un minunat acumulator de informaie. Strbtând rocile muntoase, ea acumuleaz o anumit informaie, care
apoi vindec. în Caucaz sunt roci sedimentare. Acestea sunt fundul fostului ocean. Nu este exclus ca programele pe care le
conine apa s fie legate de viaa organismelor în ap i pe fundul oceanului. Rezultatul a fost neateptat pentru mine.
Credeam c apa este purttoare de mai multe viei i de aceea omul se vindec. Apa îns, purta informaia despre moarte. S-a
dovedit c aceste izvoare purtau informaia despre moartea multor fiine, adic în ap era codat acceptarea morii.
Vin dimineaa la „Academia de Parapsihologic":
— Ascult, este aici pentru tine un anun important, îmi
spune unul dintre colaboratori. Dup tratamentul tu, o fat a
ajuns la clinica de psihiatrie. A sunat mama fetei . A lsat
datele pe robot.
„Trebuie s tii ce se întâmpl cu pacienii lui Lazarev. Am venit de multe ori la tratament, iar de curând fiica mea a
ajuns la o clinic de psihiatrie."
— A lsat un numr de telefon? m-am interesat eu.
— Da. Numrul de telefon este aici.
O sun pe femeie iar ea îmi spune numele fetei, dup care încerc s-mi dau seama de situaie. Cauza bolii fetei este legat de
situaia fiului ei. El poate muri. Cauza: gelozia. Privesc câmpul tinerei femei. Acesta în principiu este armonios,
înseamn c toate problemele pornesc de la faptul c nu este purificat sufletul fiului.
— V-am spus c fiica dumneavoastr e geloas.
— Da, mi-ai spus. Ea a muncit cu sine însi i starea ei a
devenit mult mai bun. Dar de curând s-a înrutit brusc.
— V-am spus s v rugai atât pentru fiic cît i pentru nepot?
— Da. Eu i cu fiica mea ne-am rugat.
— Ascultai-m cu atenie. Dac eu v-am spus c revizu
irea întregii viei i rugciunea sunt o munc grea, s tii c
aa este. Dac v-am spus c, pentru purificarea nepotului
dumneavoastr va fi nevoie de un efort mult mai mare, s tii
c într-adevr aa stau lucrurile. Ai avut o atitudine de neseri
ozitate fa de spusele mele. i fiica dumneavoastr, la fel. Tot
ce dumneavoastr i fiica dumneavoastr nu ai reuit s
purificai, fie c v va ucide nepotul, fie c se va întoarce
împotriva autorilor, adic împotriva mamei i bunicii. Dac
v-a fost lene s purificai sufletul, nu cutai cauza în alii.
Continuai s acionai.
Femeia pune receptorul în furc, iar memoria mea, încetul cu încetul, trece în revist toate cazurile. Când omul se
trateaz la bioenergeticieni, pot aprea înrutiri ale sntii legate de rezonanele programelor. Dac sufletul vindectorului
este ancorat în ceva, iar cauza bolii pacientului o constituie un ataament similar, un asemenea vindector nu-1 va putea
ajuta pe pacient. întemeietorii multor religii au fost oameni pentru sufletele crora elul a fost doar Dumnezeu. i acest lucru
armoniza i vindeca sufletele i trupurile discipolilor lor.
Recent, la una din consultaii, am avut un dialog interesant cu o fat.
— Sufletul dumneavoastr are drept el dorina de a avea
copii, creaia, omul iubit i de asemenea iubirea pentru el. Nu
putei accepta umilina în aceast privin. în existena trecut,
din aceast cauz v-a murit fiul. i în aceast existen, el din
nou trebuie s apar pe lume. Dac el va muri în stadiul de
embrion sau dup natere, vei rspunde pentru asta i deja v-a
fost hrzit ca, înainte de concepie i în timpul sarcinii s
primii jigniri i umiline. Pregtii-v pentru asta din timp. Cu
cât sufletul dumneavoastr va aspira mai puternic ctre
Dumnezeu, cu atât mai uor v va veni s trecei prin toate
aceste încercri i s v salvai copilul.
Fata îmi pune o întrebare surprinztoare:
— Am fost la consult la o femeie bioenergetician i ea mi-a
spus c pot vindeca copiii. Iar o dat am reuit s pun un
diagnostic i s spun ce tratament trebuie urmat, un lucru
neateptat pentru mine. Apoi un alt vindector, la care am
ajuns întâmpltor, mi-a spus c am aptitudini deosebite. M-a
putea perfeciona în tratarea bolnavilor?
— Eu v-a sftui s nu v grbii. Orice procedur de tra
tament este un tratament prin iubire i dac omul nu are
suficiente rezerve în aceast privin, el nu poate fi vindector.
Vreau s spun în plan profesional.
— Spunei-mi, are fiecare om aptitudini de a vindeca aa
cum are aptitudini de a iubi?
Orice om are dou straturi de iubire, primul superficial,
când iubirea apare în contact cu ceva i pare s depind de
obiectul care a determinat-o. Acest sentiment, ca i toate celelalte, purcede din sentimentul de iubire a Divinitii,
care nu depinde de nimic i care nate totul. Numai Dumnezeu nu depinde de nimic i aceast iubire radiaz ca soarele,
nesupunându-se nimnui. Iubirea dumneavoastr interioar depinde îns de omul iubit, de dorina de a avea copii, de a
creea. Aceast „impuritate" o vei lua asupra dumneavoastr. „Impuritatea" se va sedimenta exact în locul în care prezentai
ataamentul. înseamn c orientarea dumneavoastr spre procreare i creaie, spre iubirea fa de oameni i lume va fi i
mai puternic. i atunci vi se va bara posibilitatea de a avea copii i de a crea. Poate fi vorba de sterilitate, de pierderea
aptitudinilor pentru tratarea bolnavilor, de o boal grav, .a.m.d. Fiecare om are momente când, în condiiile oricror
ataamente, sufletul i se înal deasupra acestora i începe s radieze iubire. în acest timp omul îi poate ajuta pe alii fr s
ia asupra sa nici un fel de „impuritate". Dar acest lucru nu se întâmpl foarte des.
M întorc din nou la tema mea. îmi mor pacienii i eu nu-i pot ajuta. Colaboratorilor mei li se îmbolnvesc copiii iar
eu nu pot înelege ce se întâmpl. Situaia se înrutete. Aici este nevoie de o concentrare extrem, s adun o cantitate
maxim de informaie iar dup aceea, brusc, s o comprim. Prin compactarea informaiei are loc distrugerea ei. Dac nu
exist suficient iubire, într-un asemenea moment îi poi iei din mini. Dac îns exist destul iubire, atunci distrugerea se
transform în creaie, în idei noi. Pentru a cumula o cantitate mai mare de iubire, trebuie s-i desprinzi sufletul de tot ce s-a
legat el în aceast lume. înainte de o nou furtun cerebral, deasupra mea pogoar numeroase neplceri, insuccese i
umiline. Un efect deosebit îl au situaiile care presupun un pericol de moarte. Dup o asemenea accelerare, care ine o
lun-dou, pot rezolva problema dintr-o dat. Analizând toate acestea, am îneles de ce oamenii de creaie tind ctre risc i
situaii extreme; de ce oamenii de creaie renun adesea la regimul lor obinuit de munc i via, de ce sunt ei atât de
plini de iubire. Cu cât se desprinde mai puternic sufletul omului de toate de care este legat, cu atât se elibereaz mai
mult iubire. Iat de ce, în multe din colile secrete, oamenii, cu ajutorul halucinogenelor, privaiunilor severe i
încercrilor vecine cu situaiile mortale, erau pregtii în aa fel încât erau capabili s înfptuiasc un nou salt calitativ
înainte. Dac omul avea suficiente rezerve naturale de iubire, de pild dac într-o existen anterioar el fusese foarte
credincios i bun la suflet, el trecea peste aceste încercri i dobândea rezultate excepionale. Astfel de oameni erau îns
foarte puini. De aceea selecia candidailor era dur i muli, fie c erau alungai, fie c mureau.
Tema timpului i distrugerii era peste puterile mele i eu simeam acest lucru. Trebuia s rezolv problema, mcar în plan
general. îmi vin din nou în minte izvoarele de ap mineral, prin întrebuinarea creia survine vindecarea. Prin intestin,
informaia influeneaz straturile profunde ale subcontientului. Pe de o parte, omul primete informaii în legtur cu
distrugerea, ceea ce-i blocheaz ataamentul fa de lumea înconjurtoare, iar pe de alt parte, el primete informaii
despre iubire, în structurile care se distrug. în subcontient încep aceleai procese care au loc în momentul morii i în
timpul rugciunii. Toi consumm alimente din care majoritatea sunt rezultatul fermentaiei. O femeie mi-a povestit
despre oule negre - o delicates. Oul, îngropat în pmânt mai bine de un an, capt un gust deosebit, devenind o trufanda.
Când omul bea propria lui urin, dup toate probabilitile informaia distrugerii acioneaz în mod analog apei minerale.
Am auzit c unele boli s-au vindecat când omul sttea îngropat în blegar, sau în pmânt. Nmolurile curative se pare c au
acelai efect.
* Exist un adevrat ritual al bii la rui. Mai întâi se d drumul la abur, apoi se lovete întreg corpul cu
ajutorul unui mturoi, confecionat special în acest scop, din ramuri de stejar sau de pin. Aceast procedur se
repet de câteva ori, alternând cu duuri reci i cu pauze pentru odihn.
or, el sttea întins aproape fr cunotin. în cele ase ore cât dura baia, printr-o asemenea procedur trecea doar
jumtate din grup. îns simeai c parc te-ai fi nscut a doua oar. Intr i ali ceteni în discuie:
— tii c un om care a fcut baie cu mult abur a murit?
— Flci, inei minte trei momente importante - le spun eu
solemn. Ca s nu te lase inima la baie i organismul s reziste
la efort, înainte de a intra în baie trebuie s-i lai la u
proasta dispoziie, regretul în legtur cu trecutul i frica de
viitor. în saun nu trebuie s înjuri i trebuie s te decuplezi de
la absolut tot. Aceasta îi va economisi energia. Un al doilea
principiu capital: la baie trebuie s mergi cu regularitate i
atunci organismul va fi pregtit pentru suprasolicitri i le va
suporta cu uurin, fapt ce duce la creterea imunitii fa de
alte suprasolicitri i suferine în viaa obinuit. Al treilea: a
muri în baie, este o cinste.
Toi cei din baie râd. Cineva adaug în hârdu câteva picturi mentolate i d drumul la abur.
îmi aduc aminte de o întâmplare ce mi s-a povestit nu demult. O femeie îi freciona soul paralizat, apoi îl cra în
spinare la baie i îl lovea cu mturic fr mil. Dup dou luni, el s-a ridicat i a început s umble. Aceast întâmplare se
poate înelege chiar fr s o diagnostichezi. Boala este un stres pe care omul nu 1-a putut depi. Iar de depit stresul, nu
putem când avem prea puin iubire în suflet. Aceast femeie îi ddea soului ei maximum de iubire i maximum de stres.
în acest fel i-a învat soul s pstreze iubirea în orice situaie. Eu cred c, cu cât ne vom gândi la iubire mai mult, cu atât
mai puin vom fi nevoii s ne gândim la pastile. îmi amintesc de o discuie interesant care a avut loc în cabinetul meu în
primvara anului 1995. A venit la mine un om care locuia în Kamceatka i a început s-mi povesteasc despre nite
fenomene ciudate care se petrec des acolo. In perioada izbucnirii vulcanului, noiunile ca timp, spaiu, gravitaie, se
schimb considerabil. Am un film video unde se vede cum un vulcanolog încearc se salveaz din faa unei pietre care se
rostogolete la vale. Vulcanologul fuge în jos, apoi în stânga descriind un arc, pe urm, în sus, în pant. Piatra are
aceeai traiectorie. Dup câteva secunde ea începe s se mite în sus, în pant i-1 omoar pe vulcanolog.
— Avem izvoare - povestete brbatul - care restabilesc
vederea. Este un izvor în care, dac face baie, chiar i un
paralitic începe s umble. Exist un loc unde nu poi înnopta.
Acolo omul este chinuit de halucinaii i poate s-i ias din
mini.
M uit s vd de ce este legat fenomenul. Cauza se afl sub pmânt. Am încercat s vd despre ce e vorba, la nivelul fin.
Rocile magnetice, pe lâng masa lor mare i densitate, au i o orientare informaional. Informaia este de multe ori un
vector. Când rocile se rsucesc în spiral sau într-un sistem de structuri inelare, ele încep s schimbe caracteristicile spaial -
temporale. Se modifica intensitatea câmpului magnetic i înc destul de considerabil. Dac aceste roci sunt dispuse în
apropierea suprafeei terestre, atunci organismele vii nimeresc în zona lor de aciune.
— tii - îmi spune interlocutorul meu - avem locuri unde
timpul curge cu totul altfel. Acolo ceasurile se opresc; i cele
electronice i cele mecanice. Populaia local, itelimenii, la început se temeau de astfel de locuri, considerându-le
bântuite de tot felul de duhuri rele. Dar apoi au început s profite de ele în propriul lor interes. S spunem c trebuia
rezolvat o problem foarte important pentru viaa tribului. Câiva oameni mergeau într-un anumit loc, în care aveai nevoie
de mult curaj. Spre diminea, li se deschidea clarviziunea i începeau s vad viitorul. Dup multiple vizite în asemenea
locuri, unii oameni cptau aptitudini neobinuite. De exemplu, trebuia pscut turma acolo unde erau muli erpi i
animalele aveau fric s mearg în acea zon. Omul se apropia de acel loc unde se adunau erpii i, prin blesteme, îi
ademenea dup el. Pentru câteva ore punea se cura de erpi. Apoi, tot prin blesteme, omul aducea erpii înapoi dup ce
turma termina de pscut.
Am cercetat de ce prin blesteme se poate aciona asupra comportamentului fiinelor vii. Informaia pe care o exprimm în
cuvinte, dac este susinut de un efort de voin, în principiu, acioneaz asupra întregului Univers. Gradul ei de
aciune este determinat de apropierea noastr de Creator. La nivelul profund interior, contactul cu Dumnezeu, este acelai
la toi oamenii. La cel exterior îns, diferena este destul de mare. In mod corespunztor, stratul exterior al iubirii omului
poate avea un grad diferit de dependen fa de lumea înconjurtoare, îns în interior nu depinde de nimic. La nivelul
principal profund, toi suntem în comuniune cu Dumnezeu i absolut perfeci. La nivel exterior, perfeciunea noastr este
determinat de nivel, independent de lumea înconjurtoare. Cu cât este mai puternic independena, cu atât mai mult
distrugere poate suporta omul. Omul este compus din corpuri cu densiti diferite. Cu cât este mai subire stratul cu atât
el este mai stabil, dar, de asemenea, cu atât este mai chinuitoare distrugerea i destabilizarea lui; i drept urmare, cu atât
mai mult iubire i energie se elibereaz. De aceea, dac destabilizarea structurilor psihice subcontiente poate fi fcut
periodic, dându-i posibilitatea organismului de a se odihni, aceasta duce la mutarea punctului de sprijin i concentraie pe
straturile mai fine. Omul înceteaz s mai depind de acei factori al cror sclav a fost pân nu demult. Dependena de
câmpurile magnetice, gravitaionale i temporale se micoreaz, iar influena i controlul asupra mediului înconjurtor cresc
cu câteva nivele. înseamn c locurile unde caracteristicile spaial-temporale sunt nestabile, pot duce Ia deprimare i boli
pentru unii oameni i la o descoperire i dezvoltare rapid a aptitudinilor pentru alii. Când m-am uitat la principalele zone
nestabile ale Terrei în planul fin, s-au evideniat zonele Himalaiei i Braziliei. în Himalaia aceste zone sunt la suprafa,
pe când în Brazilia ele se afl sub pmânt. Energetica Pmântului este legat de migrarea în interiorul lui a unor
uriae mase informaionale. Drept urmare, rezultanta vectorial se mic pe suprafaa circular a globului pmântesc
modificând fondul energetic i informaional.
NOILE STRUCTURI
Destabilizarea periodic, regruparea legturilor, este condiia necesar dezvoltrii. Pmântul îi schimb periodic regimul
su gravitaional, magnetic i temporal. Soarele are pulsaii analoage. Când asemenea schimbri de regim pornesc din
centrul galaxiei, ele sunt atât de puternice, încât, pe Pmânt pier mari grupuri de fiine vii. Când bem ap care a trecut prin
straturile terestre ale perioadei cataclismelor, probabil noi primim informaii despre schimbrile aprute brusc în structu-
rile spaial-temporale i acest lucru ne vindec. Exist sli de antrenament în care omul supus unor eforturi fizice îi fortific
sntatea i sistemul nervos. S-ar putea ca în curând s apar baze de antrenament pentru modificarea, nu a caracteristicilor
fizice, ci a celor spaial-temporale.
în ultimul timp, abordând tema aptitudinilor umane, m-am convins c fr forele distructive nu este posibil dezvoltarea.
Distrugerea, pentru noi, este reprezentat adeseori sub forma haosului. „Dar haosul este cel mai înalt grad al ordinii"
spuneau anticii. înseamn c structura care se opune timpului i pe care am studiat-o în cercetrile mele, este un sistem de
ordin superior. Intrând în universul nostru, ea îl distruge, întrucât omul la nivelurile fine interacioneaz cu aceast
entitate, ea poate fi reprezentat ca sistem de valori. Convenional am numit-o „perfeciune". Reiese c perfeciunea trece
dincolo de limitele materiei, spaiului i timpului, i poate fi fcut i ea el unic, ceea ce poate determina îmbolnvirea i
moartea. înseamn c, pe lâng iubirea pentru oameni i pentru Univers, mai este o valoare de mari proporii: iubirea
pentru perfeciune. Dac omul face din ea o valoare absolut, el se va transforma din creator, în distrugtor i va dori s
distrug întregul Univers, care i se pare imperfect. Acesta este de acum, diavolismul natural. Satana este simbolul
distrugerii. Mi-am amintit de Biblie unde se povestete cum îngerul a devenit demon. El s-a ancorat în perfeciune i a
decis c Dumnezeu a creat un Univers imperfect. Prin urinare senzaia c lumea nu este perfect, dispreul fa de oamenii
imperfeci, atât fa de alii cât i fa de sine însui, sunt vlstare ale diavolismului. Perfeciunea este o mare fericire atunci
când ea reprezint mijlocul de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu, dar devine tragedie când se transform în el unic.
Dac cineva m-ar fi întrebat cu foarte puin timp în urm în ce const sensul vieii, i-a fi rspuns: în aspiraia ctre
perfeciune. De aceea cu cât sunt mai înalte adevrurile i aspiraiile umane, cu atât mai mare este responsabilitatea noastr i
cu atât mai mare este ispita de a le transforma în el, uitând de Dumnezeu. M-am gândit mult de ce se întâmpl aa,
dar apoi, pe neateptate i cu o uurin incredibil, am îneles: în bunurile materiale exist o porie de iubire, cci de acolo
ne i vine satisfacia. în bunurile spirituale exist o mare porie de iubire, în cele temporale i mai mare. Cu cât este mai
considerabil entitatea cu care noi interacionm, cu atât mai mult iubire apare în sufletul nostru, dar cu atât mai
puternic este ispita de a face din aceast mare i ultim porie de iubire unic el, uitând de infinit, de Dumnezeu.
în sufletul fiecruia din noi exist o etern particul dumnezeiasc, iar în celelalte înveliuri superficiale are loc
creterea cantitii de iubire i apropierea de acel ideal pe care îl purtm în noi. Omului îi este dat s mearg pe treptele unei
fericiri tot mai mari, adic, spre Dumnezeu. Ne este dat s acumulm tot mai multe fore i s trecem prin tot mai mari
chinuri, rezistând ispitei de a ne opri pe una din trepte, de a ne face dependeni de ea, de a o face el. Aadar, o anumit
etap a fost depit. Am ieit dincolo de limitele Universului i am gsit înc un sistem de valori, pe care l-am
numit „perfeciune". Acum, acest model trebuia s se confirme în activitatea cu pacienii, i de asemenea prin propria mea
experien. i sistemul a început s funcioneze. Când descopr punctul vulnerabil al pacientului, îmi dau seama imediat
dup reacia lui. înainte vedeam la pacieni ataamentul fa de imagine i de aptitudini. Acum totul a început s arate un pic
mai altfel.
Vorbesc la telefon cu o femeie:
— înainte v spuneam c punctul dumneavoastr vulnerabil este imaginea, statutul dumneavoastr. Iar în spatele
lui se ascundea ataamentul de perfeciune. Pentru dumneavoastr perfeciunea este elul i sensul vieii.
— Bineîneles, se mir ea. Pi cum altfel? Este un lucru
absolut normal.
— Nu, nu-i deloc normal, îi rspund eu. Perfeciunea nu
poate fi el. Ea este întotdeauna numai mijloc.
A doua zi femeia m-a sunat din nou.
— A început un fel de fantasmagorie, îmi povestea ea.
Aparatura cu care lucrez s-a stricat. Deschid ua dulapului, ua
cade. Tot ce ating începe s se demoleze sub ochii mei...
— Normal, îi rspund eu. Când eu am numit cauza,
programul dumneavoastr a ieit la suprafa i a început s
acioneze. Iar ataamentul fa de perfeciune începe s
funcioneze ca factor de distrugere a lumii înconjurtoare.
Rugai-v ca perfeciunea s fie pentru dumneavoastr doar
mijlocul iubirii pentru Dumnezeu i totul va trece.
La New York a fost la mine la consultaie un chinez în vârst. Cinci sute de ani strmoii lui au practicat
acupunctura.
— Mie nu prea îmi merg treburile, mi-a mrturisit el.
Dup aceea el mi-a povestit despre tinereea sa. în China a
început revoluia i el a pierdut totul. Dup câtva timp s-a îmbolnvit de tuberculoz.
— Aveam în plmâni guri de câte trei centimetri, îmi
povestea chinezul; i-atunci m-a vindecat un om. Gimnastica
chinezeasc Thai - Chi - Chuan. i-acum mai practic aceast
gimnastic, o jumtate de or zilnic pentru acumularea de
energie.
— Tuberculoza i insuccesele dumneavoastr de acum,
într-un fel, sunt legate între ele. Nu suntei ataat nici de
bunurile pmânteti, nici de bunurile spirituale, îns pentru dumneavoastr elul i sensul vieii l-au constituit iubirea
pentru oameni, pentru lumea înconjurtoare i de asemenea perfeciunea. Iar în socialism aceste valori sunt înjosite.
Oamenii cruzi i imperfeci încep s-i conduc pe cei nobili i perfeci. Ai început s gândii ru despre lumea
înconjurtoare i ai fost nedrept cu ea. De aceea v-ai îmbolnvit de tuberculoz. Condamnarea lumii înconjurtoare vine de
la contiin. Dac lumea înconjurtoare este rea, atunci aceast valoare intern a "eu-lui" se dezvolt cu o uria
rapiditate. Acest lucru se poate îndrepta fie printr-o concepie corect, fie prin micorarea „eu-lui" nostru, prin diferite
practici. Sau mai bine, concomitent prin ambele metode. Când v deplasai încet i lin, v decuplai de la ritmul obinuit al
contiinei. Iar când se schimb regimul respiraiei, atunci aprecierea lumii înconjurtoare încetinete brusc. Mi-ai putea
arta cum facei aceast gimnastic?
— Bineîneles, a încuviinat el.
Ne aezm unul în faa celuilalt i începe ritualul deconectrii lui, aew-lui su.
— Picioarele se mic în ptrat, îmi explic btrânul.
— îneleg, asta ajut la meninerea ritmului.
— Micrile sunt line, trecând dintr-una în alta. Cu cât sunt
mai încetinite micrile, cu atât e mai bine.
Dau aprobator din cap:
— Cu cât sunt mai line i mai lente micrile, cu atât se
cere mai mult atenie i asta te deconecteaz perfect de la alte
probleme.
— Când v mutai palmele mâinilor, trebuie s v uitai la
ele. Când îndeprtai palmele de corp, uitai-v la aceast parte
a mâinii, îmi arat chinezul.
Ultima observaie s-a dovedit a fi foarte important. Nici în manuale, nici pe casetele video nu se amintete de faptul c
privirea trebuie fixat pe palmele mâinilor. Acest lucru contribuie la o i mai mare încetinire a contiinei.
— Când inspirai - a continuat btrânul - vârful limbii
apropiai-1 de cerul gurii. Când expirai, limba coboar.
îl aprob din nou, dând din cap. Tot ce este legat de activitatea contiinei, privirea, limba, palmele mâinilor, totul este
deconectat în momentul efecturii exerciiului. Dup astfel de exerciii, nivelul terapiei prin acupunctura va fi cu mult mai
ridicat, pentru c energia acupunctorului se transmite bolnavului.
— Aadar, dumneavoastr v-ai ataat de perfeciune i de
iubirea pentru lumea înconjurtoare, îi explic eu btrânului.
E drept c nu prea arta a btrân cu toate c avea aptezeci i cinci de ani.
— A aprut o mare agresivitate la dumneavoastr, atunci
când lumea s-a dovedit a fi imperfect i crud. V-a salvat
buntatea. Datorit ei, nu ai fcut cancer la plmâni, ci doar
tuberculoz i ai reuit s o vindecai repede. Duul cu ap
rece, înfometarea, tehnicile respiratorii, gimnastica chinezeasc
duc la scderea ew-lui i a agresiunii subcontiente. Dar dac
nu se schimb i concepia, atunci omul, vindecându-se fizic,
are parte de necazuri pe linia destinului. Cu alte cuvinte
problema se transfer din corp în alt aspect. Trebuie s v
reparcurgei viaa i s-1 vedei pe Dumnezeu în spatele oricrei situaii, oricât ar fi ea de ilogic, absurd i
inechitabil. Atunci nemulumirea intern fa de lumea înconjurtoare va disprea i ca urmare linia destinului se va
îndrepta.
Modelul cu denumirea „perfeciune", trebuia s-1 verific în cel mai scurt timp pe mine însumi. Aceast posibilitate mi s-
a dat dup câteva zile. Lâng cldirea unde ddeam consultaii, la primul etaj era o încpere unde se putea paria pe curse
de cai. Niciodat n-am jucat la loterie dar acum nu tiu de ce m-am simit atras. Am ieit din cabinet, am fcut la stânga i dup
cincisprezece minute, am ajuns la ua în spatele creia zeci de oameni fceau pariuri. Televizoarele, fixate în perei, redau
ce se întâmpla pe hipodrom. Dar eu, din pcate, nu tiam cum s spun în englez: „vreau s pariez la cursa cutare, pe calul
cutare", i cinci minute m-am plimbat prin încpere observând plin de curiozitate ce se întâmpla. Dup aceea am fcut
stânga-mprejur i m-am întors la mine în cabinet. „Excursia" mea a observat-o unul din angajaii firmei unde ddeam
consultaii.
— Te intereseaz cursele de cai? Vrei s-i încerci puterile
la curse ? m-a întrebat el.
Am fost de acord.
— Facem aa: spune-mi caii care au participat la cursele
anterioare i eu am s încerc s ghicesc care a câtigat, i-am
propus eu.
Am început experimentul. Energia calului câtigtor trebuia s se modifice. Starea jokeului se transmite calului. Am fcut
câteva încercri dar am dat gre. Când am început s caut de ce nu pot s obin informaia corect, am descoperit
senzaia de groaz, nesiguran, comptimire, care sunt rezultatul ataamentului fa de ceva. Acest ceva, era chiar
structura de distrugere a perfeciunii. Câteva ore la rând, am acionat pentru renunarea la orientarea ctre perfeciune. Am
rugat-o apoi pe noua mea cunotin, s repetm experimentul. El îmi spune din nou numrul cursei i numerele de concurs
ale cailor.
— în a treia curs a câtigat numrul 9, îi spun eu.
— Exact, exclam cu mirare interlocutorul meu.
Dup aceea el îmi spune fr grab numerele cailor din cursa a patra.
— A câtigat calul cu numrul 3, anun eu.
El m aprob cu mirare.
— Hai s vedem a cincia curs, continui eu.
Din nou, enumerarea fr grab a numelor.
— A câtigat numrul 7.
El se uit zâmbind la mine.
— Perfect adevrat.
— Mergem mai departe. Mi-am intrat în mân. A asea
curs.
Ascult numele cailor pe care el mi le dicteaz rar.
— In cea de-a asea curs a câtigat calul cu numrul 4.
— Cea de-a asea curs începe peste un sfert de or.
— înseamn c va câtiga numrul 4.
— Hai, cursa a aptea. Ascult din nou concentrat numele pe
care le pronun interlocutorul meu. în cursa a aptea va
câtiga numrul 8.
— Cât vrei s mizezi pe cursa a asea ? m întreab
cunotina mea.
Douzeci de dolari - rspund eu.
Peste vreo cinci minute el s-a întors. Am mizat douzeci de dolari. Numrul 4 are o cot de unu la patru. Dac el iese
primul vei avea optzeci de dolari, câtig curat. Dac va câtiga numrul 4, cât vei miza pe numrul 8, din cursa urmtoare?
— Optzeci de dolari.
— Numrul 8 are o cot de unu la zece. Dac va câtiga,
vei primi opt sute de dolari. Dar eu nu cred c se va întâmpla
aa ceva.
— De ce? m interesez eu.
— Pentru c eu din asta triesc i tiu care cal trebuie s
câtige. Calculez în mod analitic ce cal va câtiga. Pe lun am
în medie cinci mii de dolari. Caii îmi dau s mnânc destul de
bine.
— Bine. Atunci ce cal trebuie s câtige în cursa a aptea?
— Oricare numai nu numrul 8.
— M-ai întrâtat. Mergem jos s vedem cursa la televizor.
Am ajuns la cursa a asea. în încperea aceea mare erau
câteva zeci de oameni care se uitau încordai la ecrane. Am vzut grupul de cai ai celei de-a asea curse, iar jos o band pe
care erau înscrise numele primilor patru. Numrul 4, pe care mizasem, era în frunte. Am simit un flux de mândrie i de
satisfacie. Dar deodat, calul a început s piard teren. La început a trecut pe locul al doilea, apoi pe al treilea. Am
îneles c diagnosticarea mea a fost corect relativ la trecut, dar nu valora nimic relativ la viitor. în acest moment,
numrul 4 a început din nou s câtige teren, i chiar înainte de fini, întrecându-1 pe lider cu o treime de corp, el a ieit
primul.
— Ce faci? Pui optzeci de dolari pe numrul 8? i-a expri
mat curiozitatea cunotina mea.
— Evident, i-am rspuns eu.
Dup ce am mizat, au mai rmas zece - cincisprezece minute pentru urmtoarea curs. Ne-am dus într-un bar vizavi
i am mâncat, dup care ne-am întors. Când am ajuns, a aptea curs deja începuse. Calul cu numrul 8 era al patrulea, dar
pe mine nu m-a prsit convingerea c el va sosi primul, i a sosit primul.
— Opt sute de dolari din primul foc nu-i ru, a observat
însoitorul meu.
Am primit în mân opt sute optzeci de dolari.
— i cum rmâne cu pronosticul tu analitic? l-am întrebat
eu sarcastic.
— La cursele de astzi terenul a fost argilos i eu nu tiam
despre asta. Caii se comport complet diferit pe aa teren.
Apropo, dac ai fi mizat pe câtigtori în dou curse consecu
tive, ai fi putut avea acum treizeci i dou de mii de dolari.
— Vom medita mâine pe aceast tem, i-am rspuns eu.
în principiu eram mulumit. în toate variantele, tema perfeciunii funciona fr repro. înseamn c în tratarea
bolnavilor acest lucru îmi poate fi de mare folos. Seara am început s-mi fac planuri pentru a doua zi. „Am s câtig vreo
cincizeci de mii de dolari i deocamdat mi-ajunge", am hotrât eu. Dar dup o or am început s simt senzaii stranii.
Mi-a aprut o depresie stabil. Viaa, nu tiu de ce, îi pierduse sensul. Am simit cu acuitate c nu se cade s obin astfel de
câtiguri. Cercetrile mele i de asemenea tratarea bolnavilor este o munc grea, periculoas, chinuitoare. Dac a fi
obinut o sum mare de bani, nu a fi renunat la ocupaia mea, dar nu m-a fi suprasolicitat i nici n-a mai fi riscat. îns
progresul nu se poate obine altfel. Am îneles c mâine mi se va închide viziunea viitorului ca s nu pot câtiga sume mari
de bani. Dar viitorul nu mi s-a închis. A doua zi am vzut ce cal va fi primul, dar bani nu am câtigat. înainte s mizez,
ddeam pronosticuri, îns primul ieea un cu totul alt cal. Pentru a cincia sau a aptea oar, interlocutorul meu a observat
cu uimire.
— Am urmrit la televizor cum alearg caii. Din zece -
doisprezece cai, tu-l numeti cu exactitate pe acela care pe o
anumit distan va fi primul. Tu într-adevr îl vezi pe lider,
dar nu la fini ci înainte de acesta. La tine parc se deplaseaz
timpul.
în continuare informaia mea plutea exact aa. Experimentând înc un anumit timp, m-am linitit. Faptul c nu am s
mai câtigat bani pentru mine devenise clar. în principiu am obinut ce era mai important, mi-am însuit o tem nou i am
experimentat cu succes interaciunea cu ea.
Când mi s-a adus în cabinet un brbat orb, am putut s vd cauzele profunde ale bolii lui.
— Am orbit când mi s-a declanat o meningit post
tuberculoas, îmi povestea el.
înainte a fi zis c prezint ataament fa de aptitudini i de un destin stabil. Acum vedeam în plus dorina de a face din
perfeciune elul i sensul vieii lui. Acest lucru îi provoca creterea preteniilor i a suprrii pe lumea înconjurtoare.
Ca urmare, a aprut tuberculoza. Aceasta nu i-a blocat pân la capt suprarea, care a trecut într-un program
de autodistrugere. A început al doilea blocaj: meningita. Dar nici aceasta nu a stopat total programul de autodistrugere.
Atunci au început complicaiile, determinând pierderea vederii.
— Avei o uria trufie - i-am spus acestui om. Cea mai mic nereuit, cea mai mic neplcere, v provocau
nemulumirea fa de sine i de lumea exterioar. Aceasta s-a întâmplat pentru c, tendina ctre perfeciune, a devenit la
dumneavoastr valoare absolut. Dar perfeciunea nu este Dumnezeu. De aceea, ea niciodat nu poate fi elul i sensul
vieii. Din orice vei face un el, în afar de Dumnezeu, se va transforma în opusul su. Parcurgei-v întreaga via i
mulumii-i lui Dumnezeu pentru toate insuccesele, umilinele, neplcerile de pe linia destinului. Repetai c pentru
dumneavoastr perfeciunea este un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu. în afar de rugciuni, putei practica exerciiile de
respiraie. în cazul dumneavoastr, ele v pot ajuta de minune. Mâncai mai mult usturoi, dar cel mai important lucru este
acela c trebuie s v schimbai la nivelul profund orientrile valorice, deoarece ele sunt hotrâtoare. Iar toate celelalte:
exerciiile de respiraie, duul cu ap rece ca gheaa, bile de usturoi i aa mai departe, sunt mijloace ajuttoare.
Cu câteva pagini în urm am descris procesul descoperirii unui nou sistem de valori, dincolo de limitele Universului, pe
care l-am numit „perfeciune". Desigur totul este foarte relativ. In realitate totul a fost mai complicat i mai dramatic, îns
ndjduiesc c cititorul îi va face o prere general.
Da! Apropo, am început aceast tem cu întâmplarea legat de problemele de sntate ale fiului colaboratorului meu.
Starea plmânilor lui se înrutea indiferent de medicamente. Sistemul meu n-a dat nici un rezultat. Dar de îndat ce
am ajuns la noiunea de „perfeciune", starea copilului a început s se amelioreze brusc i dup dou zile, era sntos.
Am reuit s gsesc rspunsul la problema pe care mi-o pusesem.
înainte, dup ce rezolvam o anumit problem, aveam trei - cinci luni, de rgaz. în ultima lun, timpul a
început s se comprime. Numai peste o sptmân au început s vin la mine pacieni cu ataamente pentru
trepte superioare. Dar acum, când am depit limita Universului, al doilea i al treilea pas îi fceam mai uor.
Dac exist for distructiv, atunci trebuie s existe i for constructiv. Eu am numit-o „creaie", spirit
creativ i imediat am început s aplic modelul pe pacieni.
îi explic unei femei care st în faa mea.
— Cauza apariiei problemelor dumneavoastr este gelozia.
Femeia este geloas pentru c îi este fric s nu piard
bunurile materiale legate de situaia familial. Gelozia poate fi
generat i de absolutizarea aspectului spiritual: frica de a-i
pierde relaiile i comunicarea spiritual cu omul apropiat. Se
poate absolutiza i cel de-al treilea strat, mult mai înalt, iubirea
pentru omul drag i teama de a nu îl pierde. S-a vzut îns c
deasupra lor mai exist un strat: "creaia", „spiritul creativ". i
de acesta este legat, dup toate aparenele, naterea copiilor.
— în a doua lun de sarcin - îi explic eu femeii - v-ai
suprat pe so. Acest lucru v-a ataat de „spiritul creativ".
Ochii femeii se umplu de lacrimi.
— Când eram în luna a doua, soul mi-a spus c nu vrea copilul. N-am putut s nu m supr.
încep s îneleg despre ce este vorba. La baza oricrui sentiment st iubirea venit de la Dumnezeu. Ea nu depinde de
nimic i creeaz totul. Cu resturile acestei iubiri noi iubim oamenii i lumea înconjurtoare. Sentimentele superficiale
depind de evenimentele care ne înconjoar. De aceea, când noi îl întâlnim pe omul drag i în contiin se aprinde iubirea,
nou ni se pare c ea a venit în sufletul nostru, din afar. Când femeia se îndrgostete de cineva, ea dorete la nivel
subcontient s nasc un copil de la acest om. Dorina de a nate un copil genereaz iubirea fa de un alt om. Aceast
iubire genereaz relaiile spirituale i, în final, apar roadele materiale ale relaiilor. Acetia sunt copiii i tot ceea ce noi
numim „bunstare familial". Cu cât mai perfect trebuie s se nasc copilul, cu atât va fi mai mare poria de iubire pe care
trebuie s o primeasc prinii, în special mama. Aceast porie de iubire vine de la Dumnezeu. Pentru a o primi, trebuie
zdruncinat tot ceea ce este omenesc. Nu e vorba numai de valorile pmânteti sau spirituale, de iubirea pentru lume i
pentru oameni. Trebuie s fie jignit dorina de a avea copii i toate sentimentele sfinte. Dac în aceast situaie, sentimentul
iubirii se pstreaz i nu exist agresivitate, atunci iubirea nu mai depinde de nimic i chiar în acest moment are loc
intensificarea comuniunii cu Dumnezeu i creterea iubirii în sufletele copiilor.
Peste câteva zile a venit la mine o alt pacient, la prima vedere cu o cu totul alt problem, ce nu avea nimic de-a face
cu sntatea.
— Din copilrie am avut aptitudini muzicale excepionale,
iar calitile mele vocale, dup cum afirmau specialitii, erau
extraordinare. Nici acum nu pot s îneleg ce s-a întâmplat. în
momentul când am început s m realizez i când înaintea mea
se deschidea o carier strlucit, am început încetul cu încetul
s-mi pierd aptitudinile. Cel mai straniu lucru, este c m-a
prsit dorina de a-mi pune în valoare calitile. Mi s-a spus
c e vorba de farmece, dar nici babele i nici bioenergeticienii
nu au reuit nimic. Nici pân acum nu-mi dau seama pentru ce
m-a pedepsit Dumnezeu.
— Eu cred c Dumnezeu nu v-a pedepsit, ci v-a
recompensat. Problema este c procesele de natere a copiilor
i procesele de creaie sunt la baz aceleai. Ceea ce noi
absolutizm i transformm în el, în afar de Dumnezeu,
trebuie s pierdem. Dac femeia i-a fcut un el i o raiune a
vieii ei din dorina de a avea copii, ea va deveni foarte
geloas, se va umple de agresivitate, iar copii nu va avea.
Absolutizarea procrerii poate duce la sterilitate. Dar i
absolutizarea creaiei poate duce de asemenea la sterilitate.
Avei capaciti i posibiliti creative uriae. Acestea v-au
înlat deasupra altora. i întrucât iubirea pentru Dumnezeu nu
a fost pentru dumneavoastr un el, ai fcut din creaie un el.
V sunt hrzii copii i sufletele lor sunt senine. Ab
solutizarea creaiei, a procrerii, trebuia s v duc la o
pierdere. Existau doar dou alternative:ori ajungeai la
sterilitate i v pstrai potenialul creator, ori dâdeai natere
copiilor i v pierdeai aptitudinile. Dac vei suferi, vei
regreta i v vei teme din cauza insucceselor artistice, vei
pierde nu numai aptitudinile creatoare, dar i posibilitatea de a avea copii. Iar pentru faptul c v-ai atras sterilitatea i nu v-
ai permis naterea copiilor, peste un timp ai putea s v îmbolnvii grav. Ca s ajung iubire i pentru copii i pentru
creaie, iubirea dumneavoastr pentru Dumnezeu trebuie s fie de câteva ori mai înalt. Dac omul îi face un el din creaie
i acest lucru este pentru el fericirea suprem i sensul vieii, sufletul su începe s piard rezervele de iubire. i atunci,
pentru a pstra potenialul creator, el renun i la familie i la copii, atât la cei prezeni cât i la cei viitori.
Ataamentul pentru creaie i procreare, genereaz gelozie iar în acest caz gelozia ptrunde foarte adânc. Pentru a stopa
viitoarea explozie de agresivitate, omul îi schimb orientarea sexual în mod intuitiv. Pentru un timp, aceasta blocheaz
agresivitatea i permite pstrarea potenialului creator, dar dup aceea, va fi i mai ru. Uneori oamenii de creaie, ca s-i
blocheze într-un fel gelozia, duc o via sexual dezordonat, dar i aceasta este doar o amânare cu circumstane
agravante în viitor. Dac omul este nefericit în viaa personal, atunci posibilitile lui creatoare cresc. în acest caz se
blocheaz ataamentul de creaie i de procreare. Privite din afar, aceste legi par adeseori stranii. O suferin puternic din
cauza insucceselor creatoare, poate duce la scderea potenialului creator, dar la fel de bine poate intensifica gelozia
i sterilitatea. Devine clar c principala cauz a impotenei la brbai este gelozia. Ea este dat în principal de urmtoarea
conexiune: creaie, procreare, iubirea pentru oameni, spiritualitatea, plcerile sexuale. Dac brbatul a fost deseori
suprat pe femei, a gândit ru despre ele sau despre cei care i-au jignit sentimentele i i-au înelat încrederea, el este un
viitor impotent. Acionarea asupra fiecreia dintre aceste verigi permite evidenierea altora. De pild ataamentul fa de
plcerile sexuale, adic de plcerile trupeti, se poate uor bloca prin post, prin înfometare i prin rugciune. în mod
corespunztor se micoreaz gelozia i cresc capacitile creatoare. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizic ci i
creatoare. Femeia geloas rpete aptitudinile copiilor i nepoilor ei i îi împinge la homosexualitate. Aici este foarte
important s înelegem un lucru: noi toi suntem oameni vii i întotdeauna ne vom supra i vom fi geloi. Dac nu ne vom
apra la exterior, adeseori acest lucru echivaleaz cu aprobarea faptelor incorecte ale unui om. Emoiile agresive
exterioare, nu trebuie s treac în interior, acolo unde trebuie s fie numai iubire. Dar în situaii critice, când suntem pui în
faa situaiei de a alege ce este mai important pentru noi, iubirea sau gelozia, care adeseori arat ca o condamnare,
dispre i suprare, noi trebuie s alegem, fr ezitare iubirea. Dac jucm tenis ne vom necji în cazul înfrângerii, vom
invidia i vom regreta. Dar în interior noi vom fi întotdeauna fericii, pentru c principalul nostru sistem de valori este în
afara jocului. i atunci jocul de tenis, ne va dezvolta, nu ne va mutila. Viaa noastr e acelai joc de tenis în care
suntem fericii cu adevrat numai atunci când sistemul principal de valori se gsete dincolo de graniele unei singure, sau,
a mai multor viei. Când fericirea suprem va consta în iubirea pentru Dumnezeu, fiecare secund a vieii noastre va fi
o posibilitate de a rspândi iubirea i bucuria.
S ne întoarcem acum la Universul nostru. Dac exist o for care îl creeaz i o for care îl distruge, trebuie s
existe o for de stabilizare. Am depus multe eforturi pentru a gsi modele de stabilizare în mecanismele
valorice. Am constatat c acest lucru este legat de noiunea de „credin". Credina în oameni, credina în
echitatea lumii înconjurtoare, credina în Dumnezeu. Prin acestea noi receptm realitatea înconjurtoare.
Pentru mine a fost un lucru neateptat c nu numai iubirea pentru oameni i pentru echitatea superioar a
lumii înconjurtoare nu poate fi el, dar nici credina în Dumnezeu. Iubirea poate fi el, credina nu. Dac
credina în Dumnezeu devine el i sens al vieii, atunci ea se ridic deasupra iubirii i apare fanatismul religios,
adic disponibilitatea de a omorî pe cel a crui credin difer în anumite aspecte de a lui. înseamn c, credina
în Dumnezeu îl face pe om fericit. Dar, dac eu încep s-1 dispreuiesc pe cel care nu crede în Dumnezeu, i s-1
ursc pe cel care mi-a jignit sentimentele religioase, sufletul meu se va ataa de credin i se va înri. Iar eu,
pentru a-mi salva sufletul, va trebui s devin ateu. înseamn c ateismul este o urmare a fanatismului
religios. Omul care urte pe cineva din cauza convingerilor sale religioase, în viaa viitoare ar putea lua locul
celui pe care 1-a urât.
Odat a fost la mine la consultaie un om care a trit câiva ani în Israel. Era de naionalitate evreu i de religie iudaic.
— Recunoatei, dumneavoastr i-ai dispreuit pe arabii musulmani, i-am spus eu.
Câteva secunde el m-a privit derutat.
— Da, s-a întâmplat. Dar care-i de fapt, problema?
— Problema este c în dou din vieile anterioare ai fost
arab musulman. i atunci când în aceast via începei s-i
dispreuii pe arabi, declanai programul de autodistrugere
care mai târziu poate duce la boli grave.
în ianuarie 1995, într-o expunere inut la Moscova, introduceam noiuni ca „perfeciune", „creaie", „procreare",
„credina în oameni" i „credina în Dumnezeu". Acum, dup câte îneleg eu, cauza principal a bolilor este dorina de a
pune valorile omeneti, fie ele chiar i cele mai înalte, deasupra iubirii pentru Dumnezeu. Pentru momentul actual
vd dou linii: prima este dorina de a avea copii, iubirea pentru un alt om, relaiile spirituale, plcerile fizice. Dac
omul absolutizeaz aceste valori, apar suprarea, gelozia, ura, dispreul i blamarea. i atunci el se vindec prin pierderea
acestor valori sau prin pierderea sntii i chiar a vieii. Dac trufia nu este mare, omul se poate vindeca mai uor. Dac
are loc absolutizarea celei de-a doua linii, adic perfeciunea, atunci, de regul, apar boli foarte grave. Cu cât omul este
mai perfect, cu atât îi vine mai greu s suporte înjosirea sau pierderea. i dac eu constat la un pacient ataamentul de
ambele linii, atunci tiu c îi va fi greu s lucreze cu sine însui.
O pacient îmi povestea un caz interesant. Ea a fost la unul din cursurile mele i a stat alturi de o femeie în vârst, care,
înainte de curs citea o carte în semiîntuneric.
— Cum putei citi pe un asemenea întuneric? s-a mirat in
terlocutoarea mea.
— Mi-a revenit total vederea, a rspuns femeia. Am auzit
undeva c, dac te uii la Soare i îi spui vorbe dulci, poi s-i
ameliorezi vederea. Eu am început s procedez aa i, încetul
cu încetul, mi-am recptat vzul.
Am cercetat, de la distan, câmpul acelei femei. Agresivitatea subcontient pân la tratament era foarte mare. Avea o
agresivitate împotriva brbailor, iar cauza era aceeai: gelozia. La baza acesteia sttea ataamentul sufletului pentru creaie,
procreare i pentru relaiile spirituale. Comunicarea cu Soarele i-a eliberat încetul cu încetul sufletul de gelozie. Exemplul
prea minunat, îns eu mi-am amintit ce mi-a povestit un om în legtur cu experiena lui de a privi cu o mare concentrare
spre soare:
— Dup asta, câteva zile nu am vzut practic nimic, îmi
povestea el. Am verificat s vd despre ce este vorba. Era
ataat de procreare, i iubirea pentru oameni era uria. Din
cauza asta avea daltonism i alte probleme de sntate,
înseamn c i privitul soarelui, adic durata lui, anotimpul i
ora, trebuie s difere considerabil pentru fiecare om. Dac noi
vom reui s le transmitem copiilor notri, de la cea mai fraged vârst, c sentimentul iubirii nu trebuie s depind
de nimic, c cea mai mare valoare este rezerva de iubire, adic o cât mai mare comuniune cu Dumnezeu, ei nu vor trebui s
se gândeasc cum s scape de gelozie i s-i recapete vederea. Dar pân atunci mai sunt destule probleme.
Acum câteva zile au fost la mine nite reporteri care m-au rugat s-mi spun prerea despre cauzele apariiei bolii SIDA.
— Ce credei? Cât de repede va gsi omenirea un remediu
împotriva ei, a întrebat un reporter?
Eu cred c acest lucru nu are o importan deosebit la
nivelul întregii omeniri. Dac medicii vor cuta mijloace
împotriva virusului SIDA, ei vor pierde. Vor aprea alte boli i
mai grave. Natura îi face pe oameni s îneleag faptul c, a
vindeca un organ izolat sau o boal izolat nu are nici o
perspectiv. Acum deficitul imunitar se poate dezvolta i în
absena virusului. Iar medicii tot mai des ajung la concluzia c,
la baza tuturor bolilor st disfuncia sistemului imunitar. Starea
sistemului imunitar, la rândul ei, depinde de starea emoional
profund a omului. i SIDA i bolile venerice sunt rezultate
ale unui ataament înalt fa de plcerile spirituale i fizice cu
un alt om. De câteva ori au venit la mine venerologi i urologi
cu rugmintea de a-i ajuta, când în cazul tratamentului
clamidiazei sau tricomonozei nu ddeau rezultate nici un fel de
medicamente. Omul elimina toate momentele de gelozie,
preteniile i suprrile fa de oamenii dragi. Se ruga pentru
urmaii si. Se ruga ca toat viaa s fie pentru el un mijloc de
acumulare a iubirii pentru Dumnezeu. i omul iubit, i familia,
i dragostea pentru copii, sunt de asemenea mijloc. Dup câteva zile omul mergea la analize i ele erau bune.
Reporterii au continuat s m interogheze despre cauzele apariiei bolii
SIDA.
— Dumneavoastr afirmai c principala cauz a apariiei
acestei boli este gelozia. Atunci de ce se îmbolnvesc de SIDA
în special narcomanii, homosexualii, prostituatele?
— Un homosexual este un om incredibil de gelos în
interior. Agresivitatea subcontient 1-a împins la homosex
ualitate. Alcoolismul i narcomania sunt alte forme de blocare
a geloziei. Cel mai adesea devine prostituat o femeie care ar
muri dac ar avea un singur iubit. Faptul c se prostitueaz nu-
i permite s se ataeze de sentimentul iubirii pentru un singur
om.
— Amintii-v de Sodoma i Gomora. Cataclismul este
rezultatul deformrii structurilor câmpului. Aceast deformare
este, în acelai timp, i mijlocul deformrii unui plan mult mai
fin al câmpurilor imuno-protectoare. Iar acestea, la rândul lor,
sunt urmarea deformaiilor emoionale. Deformarea în suflete
are loc atunci când valorile umane devin unic el i oamenii
înceteaz s-1 mai vad i s-1 mai iubeasc pe Dumnezeu. i
atunci reîntoarcerea la Dumnezeu are loc prin pierderea tuturor
celor de care s-a ataat sufletul omului. Dac îns înainte erau
numai dou asemenea orae - Sodoma i Gomora - acum
observm procese analoage la dimensiunile întregii omeniri.
— Pentru a nu arunca vorbe în vânt, le spun eu reporterilor,
gândii-v la nite oameni iar eu am s spun din ce cauz s-au
îmbolnvit ei.
Un tânr se gândete foarte concentrat i eu culeg informaia prin intermediul câmpului su. Aici era vorba de un
ataament fa de dou linii dintr-o dat. Pe de o parte absolutizarea iubirii pmânteti, iar pe de alt parte,
perfeciunea ca unic el, adic gelozie plus o uria trufie. Agresivitatea subcontient fa de femei era de 1.700 de
uniti. Reporterul m aprob din cap. Mergem mai departe. îl analizez pe urmtorul, dar lucru straniu, în acest caz nu pot s
culeg informaia. Nu vreau s-mi irosesc forele pentru elucidarea cauzelor. îmi este mai uor s-1 întreb pe reporter.
— Facei ceva greit. Ce s-a întâmplat?
— M-am gândit la doi oameni - spune el.
— Ptrunderea în straturile profunde ale câmpurilor omului
presupune o mare rspundere, îi explic eu. De aceea eu
ptrund în biocâmp cu nite limite severe i o problem pus
greit nu-mi permite s culeg informaia. Bine. Mai întâi o s
m gândesc la unul din oameni, iar dup aceea, la cellalt.
Aceasta este o femeie, concubina primului. Cercetez câmpurile
lor. Vd numai linia geloziei i ataamentului fa de omul
iubit. Prin urmare i remediile vor avea un mare efect pentru
c agresiunea subcontient e mai mic.
— Straniu, se mir reporterul. în primul caz este vorba de
un om instruit, un marinar, iar în al doilea caz, de vagabonzi i
narcomani.
— Mirarea dumneavoastr se explic prin faptul c încer
cai s asociai bolile cu înclcarea legilor eticii. Dar etica
omeneasc i etica divin sunt departe de a fi identice tot
timpul. Omul poate fi laureat al premiului Nobel, sau un omer
care doarme pe strzi, nu asta determin îmbolnvirea lui de
SIDA. Este important ce valori sunt puse mai presus, cele
omeneti sau cele divine. Adeseori un intelect superior, i trufia legat de acesta, pot înruti situaia. în cazul unei
orientri corecte, intelectul poate ajuta la concentrarea forelor i ca rezultat, la schimbarea profund i rapid a omului în
direcia cea bun. Statisticile consemneaz un procent nesemnificativ, când boli cum sunt gonoreea, sifilisul, cancerul i
SIDA dispar fr urm în câteva zile. Resursele sufletului uman sunt nelimitate, dar ele se deschid numai atunci când
sufletul începe s se orienteze corect în lumea înconjurtoare i s respecte cu sfinenie legea suprem a Universului,
legea iubirii pentru Creator.
Procesul de cunoatere a dezvoltrii se desfoar impulsiv. Omul ajunge la anumite valori i interacionând cu ele,
se dezvolt. Dup aceea el se îndeprteaz de ele i le pierde. Ca s ating planurile superioare, trebuiau distruse toate
dorinele pmânteti. Acesta este principiul filozofiei orientale. Decuplând interaciunea cu lumea
înconjurtoare, cu ajutorul metodelor fizice i psihice, omul economisea energia pentru contactele cu planurile
superioare. Ca urmare, i se deschideau posibiliti fizice i psihice. Ataamentul de valorile lumii înconjurtoare
genera boli. Trecerea la trepte superioare ducea la vindecare. Dar ataamentul de planurile superioare era mult mai
periculos. Omului nu-i ajungeau puterile s se ridice deasupra lor, de aceea le respingea i se întorcea la primele
trepte, ale interesului pentru corpul fizic i valorilor materiale. Orientul a generat Occidentul, iar Occidentul a
generat Orientul. Acum ambele tendine trebuie s se reuneasc, fiindc fiecare din ele, luate separat, au fost
epuizate. Cunoaterea legilor spirituale ale dezvoltrii este aici indispensabil.
— Cred în Dumnezeu, mi-a spus nu demult un pacient. Am
îneles c iubirea pentru Dumnezeu este lucrul cel mai
important. Explicai-mi de ce am neplceri i de ce nu m
vindec?
— Pentru c a-i schimba sufletul este o preocupare destul
de chinuitoare. Dac mergei cu maina i dintr-o dat virai
brusc în an, atunci, oricât v-ai ruga la Dumnezeu, oricum
vei avea probleme. Exist noiunea legilor fizice, iar credina
în Dumnezeu nu exclude cunoaterea lor. Cunoaterea legilor
dezvoltrii spirituale este de asemenea necesar. Ca s-i
schimbi sufletul prin rugciune ai nevoie de mai mult for.
Dar o mare parte din ea se cheltuiete pentru discuii cu ali
oameni, pentru mâncare i pentru controlul situaiei. Prin
urmare, periodic trebuie s te eliberezi de toate pentru ca
rugciunea s aib un efect mai profund. Aspiraia ctre
Dumnezeu, prin acumularea iubirii, trebuie s fie permanent.
— Mi-ai putea dicta textul rugciunii?
— Rugciunea cea mai înalt, e fr de cuvinte. Ea este pur
i simplu pstrarea i înmulirea sentimentului iubirii în orice
situaie.
Nu demult am avut o discuie complex cu unul din pacienii mei. Am început s-1 tratez cândva, dar n-am ajuns la nici
un rezultat. Am continuat din curiozitate. La început n-am vzut decât nivelul teluric i vorbeam numai de gelozie. Dup
aceea s-a dovedit c avea un puternic ataament de momentele spirituale (moralitate, seriozitate, echitate, controlul
situaiei), în aceste puncte el a fost lovit toat viaa. Mai târziu am observat i absolutizarea iubirii pentru oameni. El
fcea tot ceea ce-i spuneam, îns nu se vedea nici o ameliorare. Nu tiu din ce cauz, caracterul refuza s i se schimbe.
Refuzul categoric de acceptare a tot ce-1 înconjura rmânea de asemenea ferm.
— Nu îneleg, i-am explicat eu, de ce mai este înc ataat
sufletul dumneavoastr. Trebuie s contientizai lucrul cel
mai important. Cantitatea de iubire în suflet trebuie s se
mreasc, pentru ca preteniile interioare s dispar.
Toate explicaiile mele se loveau de un zid i nu puteam înelege ce se întâmpl. Nu demult am avut senzaia eecului,
i iat c ne-am întâlnit din nou. îi explic c prezint ataament pentru valorile de baz: creaia, procrearea, tot ce
genereaz gelozia i au ca rezultat o uria trufie, inclusiv perfeciunea. El m ascult linitit, dup care, calculat, fr
grab, începe s-mi rspund:
— M tratai de un an i jumtate. în tot acest timp starea
mea de sntate nu numai c nu s-a ameliorat, dar chiar s-a
înrutit. Nu cred în sistemul i în metoda dumneavoastr. Ca
om îmi suntei simpatic, dar sistemul dumneavoastr este un
bluf. Cred în Dumnezeu, dar de ce trebuie s repet de mii de
ori c îl iubesc i c aceasta e cea mai mare fericire? i de ce
nu trebuie s am pretenii fa de lumea înconjurtoare? în
aceast ar omul nu poate fi fericit. Aici, Ia putere au fost
întotdeauna sau idioi sau ticloi. Aceast ar a sugrumat
întotdeauna minile ei cele mai bune, i le sugrum i acum,
indiferent de regimul politic.
Tonul lui devenea din ce în ce mai linitit.
— Despre dumneavoastr am o prere bun, dar s-o lsm
balt cu tratamentul.
El pleac iar eu încerc s-mi dau seama ce a determinat aceast ireconciliere. Iari i iari abordez acea structur pe
care abia o descoperisem. Este vorba despre perfeciune. Dar pacientul nu m mai aude. Pentru el, lumea a fost din
totdeauna imperfect. Dispreul aprut în acest caz se transform într-un puternic program de autodistrugere. Astzi
am pierdut. Dar i o asemenea situaie e plin de învminte. Pot s descriu în carte, amnunit, cum urc treptele spre
Dumnezeu. Este obligaia mea s le parcurg. Pacientul trebuie s vad punctul final. Nu e nevoie s-i reprezint în detaliu
treptele pe care va merge el. Eu îns m-am entuziasmat, i am început s explic mai mult despre trepte decât despre iubirea
la care trebuie s ajung omul.
Cu câteva luni în urm, înainte de a pleca în America, am avut o stare chinuitoare. Oricât de mult mi-a fi eliminat
ataamentele, apreau altele i altele, noi. Eram ca o bltoac pe care oricât ai cura-o rmâne tot timpul murdar.
Sistemul meu a intrat într-un punct mort. M purificam în special prin spovedanie. i atunci, într-unui din momentele de
chin am îneles c spovedania trebuie convertit în rugciune, iar rugciunea în iubire care iradiaz i nu depinde de
nimic. Bltoaca trebuia s devin izvor. Dar s te asemeni unui izvor poi doar atunci când vine mereu ap curat, iar acest
lucru se întâmpl când sufletul tinde necontenit ctre Dumnezeu. De îndat ce omul îi face el din altceva, el începe s
depind de asta. O asemenea dependen genereaz o agresivitate din ce în ce mai mare, iar dup aceea boala.
în faa mea st o mam cu fiica ei. Aceasta are cancer dar nu tie nimic despre asta. îi este foarte ru. încep operaiunea
de diagnosticare. Ataament fa de teluric exist, fa de spiritual exist, fa de iubirea pentru oameni de asemenea,
fa de perfeciune i creaie exist, fa de credina în oameni, în lumea înconjurtoare i credina în Dumnezeu, fa de
destinaia Divin exist de asemenea. în continuare o serie de structuri, crora nici mcar nu le gsesc denumirea.
Monstruos. Aa ceva vd pentru prima dat. îneleg c îmi este imposibil s-i explic toate astea. i poate c nici mcar nu-i
necesar s-i descifrez toate treptele.
— Dumnezeu este iubire, îi spun eu ei, i Dumnezeu nu
depinde de nimic; iubirea dumneavoastr, la fel, nu trebuie s
depind de nimic. Acceptai retroactiv, toate pierderile i
umilinele, pentru ca toate acestea s nu aib absolut nici o
influen asupra forei iubirii dumneavoastr.
îi mai spun câteva propoziii iar dup aceea fata iese pentru patruzeci de minute i când se întoarce vd c are câmpul
curat. îneleg c uneori nu sunt necesare nici un fel de explicaii.
Recent, Ia o consultaie, o femeie mi-a pus o întrebare interesant:
— Cu cât m rog mai mult, cu atât mai dur se poart
oamenii cu mine la serviciu. E o chestiune perfect adevrat.
Ce s fac în continuare?
întrebarea este pentru mine absolut surprinztoare. M uit s vd ce se întâmpl în planul fin i observ c atitudinea
oamenilor este o reacie la creterea dispreului i a trufiei din sufletul ei. Sufletul s-a ataat de ceva. Mai cercetez o dat
câmpul i totul devine clar. Exist o for care creeaz Universul nostru, o for distructiv, o for stabilizatoare. Noi
simim stabilizarea ca pe credin în oameni, injustiia superioar i credin în Dumnezeu.
— Organismul uman, încep eu s-i povestesc femeii, este
alctuit nu numai din oase, dar i din muchi i din esut
nervos. Celulele esutului osos sunt „ortodocii dogmatici", iar
celulele esutului nervos sunt „cuttorii i aventurierii".
Ritualurile, legile i obiceiurile sunt acelai esut osos, fr de
care omul nu poate tri. Ritualurile i obiceiurile sunt nite
cârje i dac dumneavoastr nu tii s umblai fr acestea, nu
v vei putea ridica i nu vei putea merge. Dar dac
dumneavoastr ai învat s umblai, acestea v vor încurca.
Credina ne d stabilitatea i ne asigur ziua de mâine, dar
când ea devine unic el, apare dispreul fa de cei ce nu cred,
apare teama de a pierde sentimentul credinei i stabilitii.
Când v-ai rugat, rugciunea pentru dumneavoastr a devenit
izvor de sntate i de destin favorabil. Ea a devenit el pentru
dumneavoastr. Rugciunea niciodat nu poate fi el. Rug
ciunea este un mijloc pentru a simi i a crete iubirea în suflet,
întrucât frazele pe care le rostii în gând, în marea lor
majoritate se raporteaz la aceast lume, atunci, cea mai înalt
rugciune este cea fr cuvinte. Aceasta este pstrarea
neîntrerupt i creterea iubirii în suflet. Dar pentru c acest
lucru este greu de realizat, periodic omul recurge la cuvinte în
rugciunile sale.
— Spunei-mi, ce înseamn iubirea pentru Dumnezeu, mai
mare decât pentru orice altceva, în viaa obinuit, real? Cum
pot simi eu c îl iubesc pe Dumnezeu mai mult decât orice
altceva?
Iubirea pentru Dumnezeu, mai mare decât pentru orice
exist pe lume, în viaa obinuit, se manifest ca o iubire interioar fa de lumea înconjurtoare, fr nici un fel
de pretenii fa de aceasta.
Nu demult am consultat o tânr femeie. Avea din copilrie probleme ginecologice iar recent i-au aprut mari probleme
cu sntatea în general.
— Cauza apariiei bolilor dumneavoastr este foarte sim
pl, i-am explicat eu. Prin intermediul iubirii, în suflet ne
reunim cu Dumnezeu. Dumnezeu nu depinde de nimic,
înseamn c, dac sentimentul iubirii din sufletul nostru nu
depinde de nimic, atunci noi suntem sntoi i fericii. Toate
sentimentele omului, emoiile i dorinele sale sunt legate de
lumea înconjurtoare i depind de aceasta. Numai sentimentul
iubirii nu depinde de nimic. Dac noi încercm s-1 facem
dependent de ceva, acest sentiment se diminueaz i noi
începem s ne îmbolnvim i s murim. Ginecologia este o
zon a iubirii. Dac din copilrie ai avut probleme
ginecologice înseamn c, înc din existenele anterioare ai
îngenuncheat iubirea în faa circumstanelor, sau v-ai reprimat
iubirea pornind de la nite norme etice, sau, din anumite
motive, n-ai dorit s dai natere copiilor. Sau prin tririle
dumneavoastr emoionale i prin comportament ai ucis
iubirea într-un alt om, considerându-1 vinovat de toate
necazurile.
— Am citit crile dumneavoastr i de acum m voi con
duce dup sentimentul iubirii, neinând cont de piedicile care
se vor ivi. Acum sunt mritat, dar dac voi întâlni un alt om
am s depun eforturi s-mi pstrez familia, îns nu îmi voi
reprima sentimentul iubirii. Sunt ferm convins de un singur
lucru: îl voi iubi pe acela care m va iubi.
Asta deja este pretenie, îi explic eu. Pur i simplu
schimbai o pretenie superficial pe una de profunzime. S-1
simii pe Dumnezeu în suflet înseamn iubire fr pretenii,
fr condiii i fr cerine. Dumnezeu nu poate fi manevrat i
propria iubire de asemenea. Este una din condiiile pstrrii
sntii.
Acum comunic cu un bolnav de cancer, a crui boal a înaintat foarte departe. Este foarte palid, are un aspect chinuit,
chimioterapia nu-1 ajut. Nu poate suporta explicaii îndelungi, are foarte puin for. Trebuie s comprim la maximum
informaia pe care o am de transmis pacientului. Medicina tradiional nu-1 ajut, pentru c el a transmis foarte multe
copiilor i nepoilor. Copii lui prezint deformaii caracteristice ale câmpului care peste câiva ani pot duce la boli grave
sau la moarte. Adeseori omul, modificându-i concepia i înelegând multe, consider c s-a purificat complet, dar asta nu-
i decât o iluzie, doar un strat superficial al contiinei. Cu timpul totul ptrunde în suflet, dar dac sunt „întinate"
sufletele urmailor, nu este suficient numai revizuirea concepiei. Aici, de regul, trebuie parcurs retroactiv întreaga
via, de sute i chiar mii de ori, pentru ca la nivelul reflexelor s se modifice întregul sistem de valori. încep s-i prezint
pacientului, fr grab, situaia lui.
— Acum suntei ca o bltoac în care nu ptrunde apa
aproape deloc, în schimb se scurge destul de repede din ea i
se duce spre copiii dumneavoastr i spre viitorii nepoi pentru
c i-ai lsat, neintenionat, fr nici o rezerv. Mai întâi
trebuie curat bltoaca de noroi, apoi trebuie mrit cantitatea de ap din ea, iar la urm bltoaca trebuie
transformat în izvor. Pentru ca s iubim lumea înconjurtoare i interacionând cu ea s fim fericii, trebuie tot timpul s
primim noi porii de iubire i energie. Interacionând cu lumea înconjurtoare, noi în general pierdem, dar primim când ne
adresm lui Dumnezeu. Dac îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât toate celelalte i el este pentru noi elul suprem, atunci
vom primi mai mult decât cheltuim i ne rmâne destul i pentru noi i pentru urmaii notri. Dac începem s iubim un
lucru mai mult decât pe Dumnezeu, sufletul începe s depind de acel lucru, sentimentul de iubire se stinge i apar
preteniile. Apoi cantitatea de iubire începe s se micoreze, apare agresivitatea i odat cu ea bolile i nenorocirile. Când
cantitatea de iubire se micoreaz, noi trebuie s o lum de undeva pentru a putea supravieui. O lum de la viitorii
urmai i de la viitoarele viei. i cu cât este mai puternic dependena noastr de nite valori omeneti, chiar i de cele mai
sacre, cu atât mai repede ni se golete sufletul i atunci nu le mai putem drui iubire urmailor notri, ci mai mult, îi
prdm. Sufletul nostru are o anumit capacitate în straturile superficiale, iar explozia de agresivitate care ne golete
sufletul, în funcie de profunzimea ei, poate atinge generaii tot mai îndeprtate. Cu cât golim mai în profunzime sufletele
urmailor notri, cu atât mai grav va fi boala noastr. înseamn c, cu cât am umplut mai mult sufletul de'iubire i cu cât am
transmis mai multe rezerve de iubire urmailor notri, cu atât mai repede ne vom vindeca, îmbtrânim i murim, pentru a
elibera din noi încetul cu încetul, toate valorile omeneti. Dup moarte i pân la concepere, apropiindu-se tot mai
mult de Dumnezeu, omul va primi, de fiecare dat, o porie tot mai mare de iubire i for. Aceast porie este atât de mare
cât îi este permis omului s simt strlucirea i frumuseea sentimentelor. Nu întotdeauna aceast porie este suficient, i
atunci trebuie intensificat din nou comuniunea cu Dumnezeu. într-o situaie obinuit acest lucru ni se d prin intermediul
neplcerilor, nefericirii, bolii, jignirea tuturor sentimentelor umane superioare. Cu o deosebit intensitate se produce
destabilizarea valorilor omeneti înainte de conceperea copiilor i, cu cât omul are mai puine pretenii fa de lumea
înconjurtoare i fa de sine, cu atât mai rapid se stabilesc contactele, i cu atât mai sntoi vor fi urmaii. De aceea
trebuie de sute i sute de ori retrit viaa, i în acele situaii când apreau pretenii, s încercm sentimentul de fericire i
iubire. Sufletului dumneavoastr îi va fi greu s se dezlipeasc de acele valori prin intermediul crora ani îndelungai l-ai
lipit de via. Imaginai-v c dup o sptmân vei muri, c anse de vindecare nu avei. începei câte puin s v luai
rmas bun de la tot ce v este drag, nu numai în prezent ci i în viitor. Toate acestea sunt hotrâte de sus i voina
dumneavoastr nu înseamn nimic. Deconectai-v de comunicarea cu lumea înconjurtoare i când dup aceasta, vei repeta
în rugciune c pentru dumneavoastr i pentru urmaii dumneavoastr fericirea suprem este iubirea pentru Dumnezeu,
sufletul dumneavoastr va crede mai uor acest lucru.
— Cum s-mi conving copiii c trebuie s cread în Dumnezeu, c trebuie s-1 iubeasc?, m întreab o femeie.
— Credina trebuie, de asemenea, periodic, s se destrame.
In primul rând trebuie s-i învai pe copii s nu atenteze la
iubirea din sufletele lor i nici din sufletele altor oameni.
Important este s-i facei s simt c logica noastr i
concepia noastr despre lume, oricât de perfecte ni s-ar prea
nou, întotdeauna se vor nrui în faa logicii divine, în
totdeauna vor fi o parte i nu un întreg. în pedagogie exist trei
momente: primul este acela în care elevii nu ascult nimic i
nu-i intereseaz nimic. Al doilea este legat de ceea ce le atrage
atenia. Acestea sunt faptele noastre. Al treilea se refer la
felul în care procedeaz ei. Este ceea ce fceam noi înainte i
ceea ce simeam în adâncul sufletului. Aa c pedagogia
începe de la prini.
Un cunoscut de-al meu îi cumpra un apartament. Intr-o sear am trecut întâmpltor pe la el, la serviciu. Avea o
min foarte preocupat.
— Am gsit un apartament, i-nc unul foarte bun. Mâine se va decide dac mi-l vor vinde mie sau nu. Mai sunt
i ali clieni în afar de mine. Mi-a crescut pân i tensiunea, îmi mrturisete el.
— Cu astfel de atitudine poi s-i pierzi nu numai apartamentul ci i sntatea. Acolo, probabil, totul este deja hotrât.
Dac este hrzit s fie al tu va fi al tu, i toate frmântrile tale sunt lipsite de sens i nocive. Dac nu i-e scris s
obii acest apartament nu-l vei obine, indiferent de ce fapt eroic ai face. i dac totui îl vei obine, i se va lua
sntatea sau viaa.
A doua zi, la ora nou, prietenul meu a fost sunat i i s-a comunicat c apartamentul îl ia altul. A fost cuprins de-un
stres puternic, dar peste vreo zece minute i-a adus aminte de cuvintele mele. A renunat la orice pretenii i a eliminat
nemulumirea fa de situaie i dintr-o dat s-a linitit. Peste trei ore l-au sunat din nou i i-au spus c cellalt cumprtor
a renunat i deci el poate veni s depun avansul. M-am întâlnit cu amicul în aceeai zi, iar el, cu zâmbetul pe buze,
mi-a povestit toat întâmplarea ca pe o comedie bun. l-am cercetat câmpul i i-am spus fr grab.
— Aici nu este numai un element comic, dar i unul tragic. Agresivitatea ta subcontient este de 300 de uniti. Doza
mortal pentru tine o reprezint 180 de uniti. Peste vreun an i jumtate ai fi putut avea cancer la plmânul drept. Ai avut
o puternic suprare pe destin, pe tine însui, pe situaie. Numai în zece minute ai introdus în tine un program de
autodistrugere ce ar putea peste un timp s se transforme fie într-o boal grav, fie într-un faliment total pe linia
destinului.
înc un caz. Cltoream cu o cunotin de-a mea pe ruta Haifa - Tel-Aviv. Era sear. Drumul drept. în fa aproape c nu
erau maini. Pe banda dreapt mainile mergeau cu o vitez de aizeci - optzeci de kilometri pe or. Pe banda stâng cu
nouzeci - o sut de kilometri pe or. Ne-am apropiat de o main care mergea pe banda stâng, cu o vitez mic. L-am
semnalizat pe ofer s treac pe banda dreapt, dar el nu reaciona în nici un fel. Dup câteva minute, tovarul meu
de cltorie a început s se înfurie.
— Las-1, i-am spus eu. E mai de pre sntatea. Hai s-1 depim prin dreapta. Dup noi, deja se formase coad. Am
depit maina i am vzut c la volanul ei era o femeie. în acest timp, de automobilul ei s-a apropiat un microbuz i, la fel
cum fcusem i noi, a început s o semnalizeze. Nici o reacie din partea oferiei. oferul microbuzului a depit maina i
practic, a oprit în faa ei. Ca s nu se tamponeze, femeia ar fi trebuit totui s vireze pe banda din dreapta. Dar n-a fost aa.
Femeia a frânat, a încetinit viteza, dar n-a trecut pe banda din dreapta. Noi am plecat mai departe lsând în urma noastr
irul de maini care o semnalizau i o claxonau. M-am uitat s vd ce este cu biocâmpul femeii pân la situaia descris mai
sus. Biocâmpul îi era deformat de ambiii i trufie, perfeciune i ataament pentru un destin favorabil. Totul era clar.
Nimeni nu avea dreptate în afar de ea. Toi erau nite ticloi iar ea, o sfânt. Pân la aceast situaie, agresivitatea
subcontient era de 100 de uniti. Nivelul mortal pentru ea era de 180 de uniti. Acum, în sufletul ei s-a produs o
explozie a agresivitii împotriva oamenilor pe care ea îi considera nedrepi fiindc au jignit-o i au umilit-o.
Agresivitatea subcontient a crescut de câteva ori i cel mai periculos era faptul c aceast agresivitate a trecut în sufletele
copiilor i nepoilor. Acum, chiar dac femeia îi va schimba radical poziia fa de aceast situaie i îi va ridica
preteniile, acest lucru îi va uura situaia cam cu 20%, iar energia în zona gâtului i în zona genital va avea mult de
suferit. Dup câtva timp, uitând de aceast întâmplare, ea va veni la doctor i va începe un lung i chinuitor proces
terapeutic.
Eu îi transmit tovarului meu de drum aceast prognoz. El devine curios.
— Una din cunotinele mele are cancer mamar. Ai putea
s-mi spui cauza?
— De obicei acest lucru se întâmpl din cauza suprrilor
pe tema iubirii. Aici îns este un moment pur teluric.
Permanenta nemulumire în legtur cu banii, cu starea
material, cu situaia.
— Perfect adevrat, confirm el. Soul câtig foarte bine.
i-a cumprat o vil, iar ea este în permanen nemulumit de
toate.
Când omul conduce maina i, înclcând regulile de circulaie intr în ceva, prin aceasta el poate s-i
demoleze întreg destinul. în via, uneori „intrm în ceva" i cu sentimentele. Numai c aceste tragedii nu
prea se observ iar urmrile lor nu vin imediat. Dac omul nu tie legile spirituale, el se aseamn cu cel care
conduce maina fr s cunoasc regulile de circulaie. Chiar necunoscând aceste reguli, dar pstrând iubirea în
suflet, în mod intuitiv se va purta ca i cel care le tie bine. Iubirea i buntatea sufleteasc, chiar în cazul necu-
noaterii legilor spirituale, ne permit s supravieuim pe oseaua care se cheam via.
La consultaie, o femeie mi-a povestit c acum cincisprezece ani i-a murit o feti mic.
— Simt c nu o pot uita; ca i cum ar fi întotdeauna alturi
de mine. i din aceast cauz îmi este foarte greu.
M uit s vd despre ce este vorba. Femeia i-a transmis fiicei absolutizarea iubirii fa de oameni i lume. Aceast
greutate din sufletul mamei o chinuiete de asemenea i pe fat. Doresc s-i explic în cuvinte simple, obinuite, despre
toate acestea mamei, dar sunt strfulgerat de o durere în tâmpl. Sufletul copilului ei m contacteaz i dorete s-mi
transmit o anumit informaie.
— Transmite-i c ea i-a dorit moartea în timp ce era însr cinat cu mine.
Privesc în timp i vd un program puternic de autodistrugere în lunile a cincia, a asea, a aptea i a opta de sarcin.
Acesta a fost determinat de suprrile pe so.
— N-ai mai vrut s trii, în a doua parte a sarcinii.
— Nu. Aa ceva n-a existat.
— Dar pe so v-ai suprat?
— Da, foarte tare. El bea mult în aceast perioad.
— Iat, deci. Suprrile exterioare pe so, în interior aveau
forma lipsei dorinei de via. i acest program, intensificat în
sufletul fiicei, a dus la moartea ei. în plus asemenea triri emo
ionale le-ai transmis i altor copii.
— Da, aprob ea dând din cap. Al doilea copil al meu a fost
lovit de o main i doar printr-o minune a rmas în via.
— Purificai-v sufletul, m adresez eu femeii, i rugai-v
pentru urmaii nscui, nenscui i decedai. Apropo, fetei
dumneavoastr îi este hrzit s se nasc din nou peste câiva
ani. i problemele ei viitoare de sntate, dup natere, se pot
rsfrânge i împotriva dumneavoastr. Cu cât vei purifica sufletul fiicei dumneavoastr prin revizuirea întregii viei,
iar în locul suprrilor vei încerca sentimentul iubirii, cu atât ei îi va veni mai uor s se pregteasc pentru viitoarea
natere.
Am avut un caz interesant în timpul unei consultaii în Israel. Mi s-a adresat un brbat cu oarecari probleme. La
nivelul fizic nu era nimic deosebit. îns când i-am privit tabloul karmic m-am speriat. In câmpul lui se întindea ca un
lan irul viitoarelor mori. Agresivitatea subcontient fa de oameni era de câteva mii de uniti. în cazul unei asemenea
agresiviti eu vd un bolnav incurabil sau un muribund. Programul era atât de extins încât n-a reuit s-1 doboare înc la
nivel fizic, i va iei la suprafa peste vreo cinci ani, dar atunci va fi prea târziu.
— Prezentai un program imens de agresivitate împotriva
poporului evreu, blamare a acestuia i dispre. Pacientul este
uimit.
— Iertai-m, dar nu avei dreptate absolut de loc. Eu în
sumi sunt evreu emigrant. Locuiesc aici de câiva ani i îmi
place aici.
îi cercetez iar câmpul i din nou vd în el o puternic agresivitate împotriva unor mari grupuri de oameni. Probabil c
este o agresivitate determinat. Trebuie s vd ce se ascunde sub ea. M concentrez i ptrund în straturile karmice unul
dup altul. Acum tabloul se limpezete. înainte de asta a fost dispre i blamare pentru mari grupuri de oameni în
Germania i în Uniunea Sovietic. Pacientul continu s se mire.
— N-am dispreuit niciodat pe nimeni. Singura excepie a
fost fascismul.
— Dar fascismul este o variant a socialismului. Probabil
ai avut momente când ai nutrit dispre i fa de socialism.
încetul cu încetul brbatul îi amintete.
— Da, au fost.
Totul devine clar.
— Acum v explic pe scurt toat schema, îi spun eu lui.
Dac eu îmi fac idol din cineva i m închin lui i mi-1
proclam el, sufletul meu se ataeaz de el i cea mai mic
atitudine nedreapt genereaz o durere slbatic, suprare i
blamare. Toate acestea se acumuleaz i în final, sufletul i
contiina îi întorc spatele idolului i încep s-1 dispreuiasc.
Orice agresivitate ne ataeaz de ceva. Cu cât femeia dispre
uiete i blameaz mai mult pe cei care i-au jignit soul, cu
atât mai mult ea îl transform în idol i, în cele din urm, se va
supra pe el. Ani de-a rândul ai condamnat în suflet pe
fasciti, comuniti .a.m.d. De aceea poporul evreu a devenit
pentru dumneavoastr un idol absolut. Acum nu bnuii nimic,
dar în profunzimea sufletului dumneavoastr cresc preteniile,
de data aceasta, fa de propriul popor. Toate astea s-ar putea
s nu se ridice pân la straturile superioare ale contiinei, dar
dup câtva vreme riscai s v îmbolnvii grav de o boal
incurabil. Pentru a nu încerca dispreul interior fa de
propriul popor, nu trebuie s dispreuii alte popoare.
- i ce atitudine ar trebui s am fa de fascism?
- I-ai dispreuit pe fasciti. Dar orice fascist este promotorul unei anumite ideologii. La baza acestei ideologii
stau anumite idei. Ideologia fascist le ddea posibilitatea unora s fie fericii pe seama altora. Pentru a-i
face pe toi fericii trebuia distrus o mic parte dintre aceia care se opuneau acestei fericiri. elul
suprem i raiunea vieii erau asigurarea raiului pe pmânt. Dar aceste idei existau de mult vreme.
Amintii-v de Sparta antic. Ele exist i în prezent. Se schimb doar purttorii lor. Periodic vor aprea
mari grupuri de oameni care vor considera c principala condiie pentru atingerea fericirii este uciderea
celor care gândesc intr-un alt mod, i c ideea fericirii poate fi realizat prin orice fel de mijloace. Ce se
întâmpl cu omenirea, care înainte absolutiza valorile pmânteti iar acum le absolutizeaz pe cele spiri-
tuale? Iar rzboaiele provocate de idei sunt mult mai crude decât cele pentru o bucat de pâine. Totul este
îns determinat de Dumnezeu i nu întâmpltor omenirea a ajuns într-o asemenea situaie. Nivelul
spiritual al omenirii a crescut, i s-a ajuns la o asemenea limit încât se poate trece peste ea numai cu ajutorul
unei mai mari iubiri pentru Dumnezeu. Iubirea îi salveaz pe toi iar preteniile îi îneac. V amintii pilda
în care Dumnezeu a distrus un ora cu pctoi? Dac acolo s-ar fi aflat mcar câiva sfini, El ar fi pstrat
oraul. Pentru fiecare grupare de oameni exist lideri spirituali, care pot s nici nu tie de acest lucru. i dac
sfinii vor începe s dispreuiasc i s blameze, atunci ansele de supravieuire ale oamenilor aflai în legtur cu
ei scad brusc. Acum, starea interioar a fiecrui om luat în parte poate s influeneze destinul întregii omeniri.
Acea egalitate i fraternitate, la care visau oamenii, va veni destul de repede. Deja în prezent, un singur om
poate distruge grupuri mari de oameni. în curând va veni timpul când un singur om va putea distruge întreaga
omenire, i pentru a supravieui va trebui s ne amintim de lucruri ca: pedagogie, educarea moralitii i iubirii la
copiii notri.
Dau consultaii într-o camer nu prea mare. în faa mea pe mas sunt foi de hârtie. în partea dreapt este un mic
dulpior pe care se gsesc câteva cutii cu suc. în partea stâng este o fereastr prin care se vede o întins plaj scldat
în soare, iar mai departe, pân la orizont Marea Mediteran. Locul se cheam Bat-Iam. M uit la pacientul care st
în faa mea i m gândesc la faptul c, aici, în Israel, am mai descoperit o verig important. Exist aadar Universul
cu cele trei sisteme de valori: telurice, în legtur cu materia, spirituale, legate de spaiu, i valori ale iubirii fa
de oameni i fa de lume, legat de timp. Exist o for care creeaz universul nostru. în mijloacele noastre de
percepie ea este reprezentat de contiin, creaie, procreare. Exist o for distrugtoare a universului nostru. Aceasta
este perceput de noi ca putere, mrire, perfeciune. Exist o for de stabilitate pe care o percepem ca încredere în
oameni, în lumea înconjurtoare i credin în Dumnezeu.
Am crezut c în aceste trei componente nu mai exist spaiu, timp i materie. Apoi am îneles c exist, dar acolo ele
sunt cu totul altfel. Destul de recent am descoperit o nou structur. De sute de ori am încercat s îneleg ce reprezint
ea, s o vd în diferitele situaii ale pacienilor. încetul cu încetul a început s se contureze un nou model. Eu l-am numit
suprema menire divin". în el intrau toate structurile enumerate mai sus, dar prioritar era cea care se numete „mrire i
perfeciune". Dup aceea am descoperit o structur analog, cu prioritate în creaie i procreare. Ele s-au conturat ca dou
contrarii. Una care creeaz totul, cealalt care dirijeaz totul. Conform logicii, ar fi trebuit s existe i o a treia, de revenire
la Dumnezeu, îns nu am putut s o descopr.
O tânr femeie care st în faa mea începe s spun ceva iar eu îmi desprind cu greu privirea de pe nisipul scldat
în soare i de pe marea agitat. Femeia scoate un ziar care se editeaz în Israel.
— Aici este o noti, spune ea. Ziarul a aprut în februarie.
Aici scrie la fel ca i în cartea dumneavoastr. Scriai c
deasupra Antarcticii exist o zon de trecere în alte lumi i c,
prin ea, sufletul vine pe pmânt.
— îmi amintesc, desigur, confirm eu ridicând din umeri.
— i cum ai descoperit-o?
N-a fost nimic complicat în acest fapt, îi rspund eu.
Dac de undeva vine agresivitate, încerc s identific din ce
parte a Pmântului i din ce lume vine ea. Aa îmi vine mai
uor s m orientez. Dac am un program negativ profund,
atunci îmi cercetez nu numai trecutul meu, dar i trecutul
acelui grup cu care ar putea fi în legtur acest program.
Programele de mari dimensiuni care privesc întreaga omenire,
legate de evenimente ale trecutului, le-am descoperit nu pe
pmânt, ci în spaiul de deasupra Antarcticii. Ulterior, când am
început s studiez mai în detaliu acest spaiu, am ajuns la
concluzii neateptate.
— Eu m duc acum s m rog, spune femeia, iar dumneavoastr citii aceast not.
încep s fac cunotin cu textul. Este foarte interesant. Ziarul se numete „Ecoul" i informaia publicat în el nu
tiu dac a fost verificat: nu demult o cercettoare american, care locuiete la Washington, a fcut o declaraie în faa
ziaritilor. In august 1994 o expediie americano-britanic a fcut cercetri în Antarctica. Pe cer, deasupra Polului
Sud, savanii au observat o stranie micare a aerului, cu toate c vântul nu btea. Era un soare strlucitor, iar ciclonul nu
disprea. A fost lansat un aerostat cu tot felul de senzori. A fost legat cu o coard lung. Când aerostatul a ajuns în
centrul ciclonului, a disprut dintr-o dat. Dac n-ar fi fost frânghia care continua s se blngne pe cer, nimeni n-ar
fi îneles nimic. Când au tras de frânghie, aerostatul a reaprut. Specialitii au început s cerceteze aparatele i au fost
ocai. Toi senzorii de msurare a timpului indicau august 1964. însemna c aerostatul a zburat în trecutul Pmântului.
Acum, de aceast problem se ocup serviciile militare speciale. Dac totul este adevrat, atunci ptrunderea în
aceast zon poate avea pentru omenire consecine neprevzute. Problema m intereseaz i desenez modelul
temporal al Pmântului. Trecutul, prezentul, viitorul se afl în centrul lui. Din centru pleac canalele temporale i ies la
suprafaa Pmântului, corespunztor diferenelor trecerii timpului. Deasupra Antarcticii exist ieirea ctre viitor, dar
cea mai mare parte a câmpului temporal este orientat spre trecut. Zona Americii de Nord este prezentul. Viitorul se
afl deasupra Polului Nord, dar, din punct de vedere al spaiului, el este închis i iese, nu se tie din ce cauz, în Orient,
în Asia. Dup câtva vreme, pacienta se întoarce i dezbatem aceast tem. La un moment dat, ea îmi pune urmtoarea
întrebare:
— în crile dumneavoastr niciodat n-ai scris despre
Shambala, dei despre ea au vorbit sute i mii de oameni
instruii. Spunei-mi, exist ea într-adevr sau nu?
— Cred c se poate spune i da i nu, îi rspund eu.
Femeia se uit la mine cu mirare. îi art o foaie de hârtie pe
care este desenat globul pmântesc.
— Iat spaiul de deasupra Antarcticii. Aici este localizat,
în principal, trecutul. Vedei America de Nord, aici este pre
zentul cu tendine spre trecut. Vedei Europa central i o parte
a Asiei. Aici este prezentul cu tendine spre viitor, iar zona
viitorului este deasupra Himalayei. Se pare c ea este acea
Shambala despre care aminteau toi. Omul care triete în zona
contactului cu viitorul poate s-i descopere aptitudinile i
posibilitile de clarvztor mult mai devreme decât în alte
zone ale Pmântului. Judecând dup toate aparenele, în aceste
locuri a fost o deversare a informaiei din viitor, i ceea ce noi
numim „farfurii zburtoare" puteau aprea din aceast zon.
De aceea nu este exclus ca ptrunderea în trecut, prin
respectarea unor reguli rigide, s fie posibil.
Am decis s verific înc un model. în cartea a doua scriam c omul se gsete în trei puncte ale timpului. Dac toate
aceste trei puncte sunt aruncate în trecut, urmeaz o boal grea sau moartea. Cu alte cuvinte, dac orientarea energiei tempo-
rale a omului este mai puternic în trecut decât în prezent, acest lucru poate duce la boal i moarte. Am decis s cercetez
punctele temporale ale Pmântului, ca pe un obiect. Cu dou mii de ani în urm, un punct era situat în prezent, unul în
trecut, unul în viitor. în 1990 toate trei punctele se situau în trecut. Aspiraia spre viitor în urm cu dou mii de ani
reprezenta 40 de uniti, spre trecut 3 uniti. Asta însemna dezvoltare. în 1920 viitorul marca 5 uniti, trecutul 25. în
1990, în planul fin aveau loc puternice procese de degradare. In prezent, exist o tendin mereu crescând spre
ameliorare i, în acelai timp, spre distrugere. Altfel spus, în planul fin lumea se leagn la limita dintre via i moarte.
Dac se va închide orientarea ctre viitor, atunci cu toat omenirea se va întâmpla acelai lucru care se întâmpl cu un singur
om ce i-a ucis în el iubirea. în viitor ne vom reuni tot mai mult cu Dumnezeu. Asta înseamn c nivelul iubirii în
sufletele noastre va crete. în trecut el era tot mai mic. Dac iubirea din interiorul omenirii va depi limita inferioar,
periculoas, atunci poate pieri nu numai omenirea ci i întreg Pmântul. E uimitor cum se leag toate între ele. Oamenii
nu-i pot ierta unul altuia jignirile, iar Pmântul, din aceast cauz trebuie s piar.
VIITORUL
înainte de a pleca în Israel, am descoperit înc o structur superioar, care era situat deasupra celor dou anterioare i le
unea. Eu am numit-o „momentele superioare ale iubirii i încrederii". înjosirea senti-mentelor legat de aceast entitate,
avea loc atunci când omul iubit jignea manifestrile superioare ale iubirii, credinei i speranei. Am încercat de multe
ori diverse modele care ar fi putut s reflecte calitatea acestei entiti. Am obinut ceva straniu: structura întoarcerii la
Dumnezeu. Fiind înc la Peterburg, umblam mult pe strzile înzpezite i cheiurile Nevei, dar nu am reuit s-i gsesc o
denumire. Nu-mi rmânea decât s-mi fac, ca întotdeauna, ordine în propriul biocâmp. i tot mai des veneau în prim
plan, programe legate de greelile omenirii în viitor. Deodat mi s-a luminat totul: structura întoarcerii la Dumnezeu este
tot ceea ce a fost creat de Dumnezeu, numai c în viitor. A pune aceast structur mai presus de Dumnezeu, este
mult mai uor decât în cazul altor valori, i acest ataament se vindec prin trdarea i înjosirea sentimentelor superioare,
nu numai în trecut ci i în viitor. De viitor depindem mult mai mult decât de prezent. De aceea i viitorul trebuie s se
distrug periodic, pentru c astfel vom fi mai aproape de Dumnezeu în contiina noastr, iar în sufletul nostru El este
prezent acum i întotdeauna. Orice idee trebuie verificat prin fapte i, în curând, eu Ie voi avea.
Dup revenirea la Peterburg, am observat c senzaiile mele au început s se toceasc. încetul cu încetul, ca o
vlag preioas, îmi disprea dorina de a tri i de a m bucura. Era exact ceea ce le explicam tuturor pacienilor: un
program de autodistrugere, în cretere, care duce adeseori la diminuarea fondului emoional. Am simit din nou
mirosul morii care se apropia. La nivelurile fizic i karmic, câmpul era mai mult sau mai puin stabil. Mi-am verificat
toate punctele temporale i am observat c toate erau dislocate în trecut. Aspiraia ctre viitor era minus 20, tendina
spre trecut plus 60. Era cam de trei ori mai mare decât nivelul letal. O asemenea senzaie apare uneori la oameni:
omului îi merge totul bine, se simte minunat, dar el tie c în curând va muri i nimeni nu-l poate ajuta. Pur i simplu
el nu figureaz în viitor.
Aveam în cabinet o statuet ritual pe care cineva, cândva, a adus-o din Mexic i mi-a druit-o. Aparinea culturii aztece.
Aceast statuet mereu cdea i nu tiu de ce întotdeauna îmi venea s-o pun cu faa în jos, cu toate c am diagnosticat-o i ea
nu determina practic nici un fel de agresivitate subcontient. în ea era codat un singur program, o orientare crescut spre
viitor, idolatria viitorului. „Asta este de îneles", m gândeam eu. Pentru azteci, venii de pe alte planete, din alte lumi sau
din" viitor, oamenii erau întruchiparea forei, puterii, mririi, iubirii i frumuseii. i cu cât era mai puternic acest contact, cu
atât el se rsfrângea mai favorabil asupra aztecilor. Ei au început s se închine viitorului, timpului. în toate statuetele
rituale s-a fixat aceast orientare, dar omul care se închina viitorului trebuia s-1 piard. De aceea aztecii i mayaii n-au
avut viitor. Posesorul unei asemenea statuete închidea viitorul, i pe el de asemenea. Cu cât mai mult satisfacie ar fi privit
omul aceast statuet ritual, cu atât mai puine anse îi rmâneau pentru viitor. Acum am îneles de ce aveam o
atitudine atât de stranie fa de ea. Chiar i bioenergia cabinetului a devenit greoaie, incomod. i numai dup ce am
îneles i am simit toate astea, parametrii mei temporali s-au ameliorat i bioenergia cabinetului s-a refcut.
Nu demult am discutat cu un fost pacient de-al meu.
— Pot aprea peste câiva ani probleme pe linia destinului, iar fiica dumneavoastr s-ar putea s nu aib copii. Cauza - o
imens trufie. La baza trufiei st absolutizarea perfeciunii, a destinului favorabil, adic realizarea tuturor dorinelor i
controlul situaiei pe plan strategic, inclusiv controlul viitorului. Peste doi ani se va decide problema în planul fin, dac
fiica dumneavoastr va avea sau nu copii. Din patru copii care ar trebui s piar, unul trebuie s supravieuiasc. El va fi
purificat prin transferarea karmei negative asupra bunicului, adic asupra dumneavoastr.
Pacientul cade pe gânduri apoi începe s vorbeasc:
— în ultimul timp am început s m interesez de astrologie.
Ea poate s prezic în mod sigur dac se va îmbolnvi sau nu
omul, dac va muri, inclusiv ziua i ora. Iar prognoza mea
astrologic nu corespunde cu a dumneavoastr.
— Tot ce se poate, îi rspund. Eu vd ceea ce poate fi
schimbat i prognozez, nu prezic. în ceea ce privete astrologia
nu avei întru totul dreptate. Nici un astrolog, se pare, nu va
putea da o informaie mai precis de 60-70%. Uneori prezi
cerile se adeveresc cu o precizie pân la or, iar uneori ele nu
se confirm deloc. De pild un om trebuia s triasc, îns
moare pe neateptate. Sau viceversa.
El m privete cu neîncredere i clatin din cap.
— Mi se pare totui c astrologia d o prognoz mai
adevrat decât dumneavoastr.
Ridic din umeri.
— Acum doi ani, când am consultat-o pe soia dumnea
voastr, avea un început de cancer uterin i m-ai cutat în
legtur cu sntatea ei, înelegând c situaia este serioas.
Acum totul este normal la ea. Cum credei, acest lucru fcea
parte din prognoza astrologic sau nu?
Partenerul meu de dialog cade pe gânduri, dar se vede cât de colo c îi este greu s accepte cele spuse de mine.
— Bine, zic eu, putei s uitai de prognozele mele, îns pentru orice eventualitate nu v facei planuri ferme pentru
viitor, nu v suprai prea tare din cauza neplcerilor i a insucceselor i nu regretai trecutul. Cred c acest lucru îl
putei face. Mcar atât. Dup aceast discuie mi-am reamintit cum lucram cu prognozele pentru viitor. Am o rud
îndeprtat care ghicete extraordinar în cafea. Am rugat-o s-mi ghiceasc i mie i, dup prima ceac, a exclamat
plin de mirare:
— Ascult, tu n-ai viitor.
— Cum adic ? am srit eu.
— Uite aa. Tu i-1 creezi singur. Un viitor ferm nu ai.
— Hai s încercm totui s aflm mcar câte ceva, m rog
eu de ea.
Mai facem o cafea i o turnm în ceti. In timp ce beam cafeaua, mi-am amintit o întâmplare interesant. Odat m-am
nimerit în compania unei femei care, privind în zaul din ceac, povestea ce i s-a întâmplat fiecruia, ce boli are i ce i
se va întâmpla în viitor. Toi eram ocai. Mie n-a apucat s-mi ghiceasc. Eram atât de curios, încât am venit la ea a doua zi
i am rugat-o s-mi ghiceasc. Când a încercat s vad ce se va întâmpla, a apucat-o o cumplit durere de cap. Am decis s
repetm procedura, dar, de fiecare dat când încerca s-mi vad viitorul, se repetau durerile de cap. La a paisprezecea
sau a cincisprezecea ceac am îneles c n-o s ias nimic i am renunat.
— Ascult, dac nu poi s obii singur informaia, o
sftuiesc eu pe ruda mea, mai conecteaz înc o surs. îmi
spuneai c aptitudinile tale de clarvztoare i-au aprut dup
ce i-a murit bunica i c, la început, ea îi ddea informaii
despre viitor. Comunic cu ea. Poate ea va reui s-i spun
ceva.
Tânra femeie se aeaz i închide ochii. Apoi începe s povesteasc:
— Aici nu-i numai bunica mea ci i dublul tu din lumea
de dincolo de mormânt. Acum ei stabilesc cine s dea informaia. Aa, dublul a plecat. Acum bunica îmi va
spune ce se va întâmpla în viitoarele dou - trei luni.
Tot ce mi-a spus s-a confirmat în totalitate. Dup câteva luni am revzut-o pe ruda mea i m-am gândit s fac un
experiment.
— Hai s facem aa, i-am spus. Eu te ajut s intri în viitorul
meu iar tu spune-mi tot ce ai s vezi.
Ea se uit concentrat în ceaca de cafea i începe s povesteasc.
— Acum ateapt câteva minute, îi spun eu.
Tot ceea ce putea s se întâmple este în legtur cu anumite înclcri. încep s m rog i s m purific. Ins în
prezicerea ei era vorba de înc un om care trebuia s moar. M rog i pentru el i vd c structurile câmpului lui se
amelioreaz.
— Ii aminteti ce spuneai, m adresez eu rudei mele?
— Desigur, rspunde ea.
Eu îi dau aceeai ceac.
— Uit-te, cum este acum?
Tânra femeie este uimit. Se uit înc o dat i înc o dat la desenul format de zaul cafelei iar apoi m privete cu
nedumerire.
— Ascult, dar acum totul s-a schimbat! i omul acela des
pre care spuneam c va muri peste câteva luni, acum, judecând
dup desen, va tri.
— Dar, desenul din ceaca de cafea nu s-a schimbat.
— Da, rspunde buimcit, dar s-a schimbat viitorul.
Problema este c zaul este doar un mijloc, un prilej pentru
strângerea informaiei. Totul depinde de cel care o strânge.
— Apropo - îi spun eu rudei mele - ie i-ai ghicit? Biocâm-
pul tu nu este prea grozav.
— Am vrut - recunoate ea - s te rog s m consuli. în
copilrie m-a lovit o main i m-au adunat bucat cu bucat.
Am supravieuit printr-o minune. De atunci am o boal grav
de rinichi i nu tiu cât mi-a mai rmas. Nu demult am fost la o
bab care se pricepe la vindecat i mi-a spus c nu are cum s
m ajute, c la mine totul este foarte râu. Spunea c ar fi în
Abhazia o bab foarte puternic. Blestemul care planeaz
asupra mea îl poate anula numai ea. Am fcut un efort i peste
câteva zile am plecat la Gagra. Oamenii mi-au explicat cum s
ajung la casa unde puteam s fiu salvat. Am cutat acea cas
o jumtate de zi, dar nu am gsit-o i m-am întors acas. Am
mai fost de dou ori acolo îns fr nici un fel de rezultat. Am
îneles c ceva m abate de Ia drum. Probabil c blestemul este
într-adevr foarte puternic. Dar viaa este un lucru impre
vizibil. M-a ajutat întâmplarea. Am cunoscut o femeie, o
puternic bioenergetician. Când mica mâinile, parc m
cltinam pur i simplu. M-am dus din nou acolo pentru a patra
oar, de data asta împreun cu ea. Acum, datorit ei am gsit
drumul. Am intrat în curtea casei. Acolo era mult lume care
atepta apariia vindectoarei. Aceasta a ieit i a început s-i
cerceteze pe toi în tcere. Apoi s-a apropiat de mine i a spus:
— Ai moartea în spate. Pe tine nici nu am s te tratez.
Pleac! i iat acum, îi încheie povestea ruda mea, sunt
nevoit s stau i s atept moartea i -dup câte mi s-a spus -
n-ar trebui s atept mult.
Problema este c, am început eu s-i explic, nu poi fi
vindecat dintr-un motiv simplu. Ceea ce babele vd a fi blestem, în realitate este o trufie incomensurabil. în
vieile anterioare ai avut nite aptitudini extraordinare, un înalt nivel de perfeciune, un destin fericit i posibilitatea
de a vedea i simi viitorul. Fr s-i dai seama, toate acestea au devenit pentru tine el i nu mijloc. Caracterul tu a
devenit trufa. Ai început „s calci în picioare" i s dispreuieti oamenii imperfeci. Pentru tine, era o
încântare posibilitatea de a impune altora voina ta i a dispune de destinul oamenilor. Era imposibil pentru tine s
supori o situaie traumatizant, umilitoare. In aceast via ai venit cu acelai caracter. Blocarea dorinei de a clca în
picioare i de a supune întreaga lume a început din copilrie. De aceea nu poi fi salvat dac nu te vei schimba. înva
s te umileti i s faci concesii, pstrând în acelai timp buntatea sufleteasc. Ar fi mai bine s renuni la ghicit.
Acest lucru te ataeaz de aptitudini, perfeciune, viziunea viitorului. Mulumete-i lui Dumnezeu pentru toate
neplcerile pe linia destinului i roag-te ca suprema fericire pentru tine s fie iubirea pentru Dumnezeu. Ceva-ceva a
îneles.
Au trecut vreo patru ani i rudei mele i s-a ameliorat nu numai sntatea ci i destinul.
La o jumtate de an dup discuia noastr, ea s-a dus din nou la prima bab. La început baba nu a recunoscut-o. Iar
dup aceea i-a spus plin de uimire.
— Acum ai s trieti mult timp. i s-a modificat întreaga soart.
Odat, la consultaie am început s-i explic unei femei cum trebuie s se roage.
— Adresai-v în gând Iui Dumnezeu i cerei-i s v ia
dorina de a face din valorile omeneti el i fericire suprem.
— Mi-am notat tot ce mi-ai spus, cu cuvintele mele. N-ai
putea s v uitai?
Ea scrisese urmtoarele: „Doamne, te rog ca din sufletul meu s dispar dorina de a iubi valorile omeneti".
Mi-au ieit ochii din cap, când am vzut ce scrisese. La exterior textul era foarte asemntor, dar la nivelul interior
avea un cu totul alt sens.
— Când citii rugciuni canonice, este cu totul altceva. Nici
nu trebuie s v gândii la textul lor, îns eu nu sunt preot, sunt
om de tiin i ca om de tiin îmi dau seama c textul
rugciunii este un instrument puternic i el trebuie s fie
folosit cu exactitate i în mod adecvat. Noi trebuie s iubim
toate valorile pe care le avem în aceast via. Dar, în fiecare
secund, trebuie s contientizm faptul c ele niciodat nu
vor fi cele mai importante. De aceea, când v rugai cu cuvin
tele dumneavoastr, cerei-i lui Dumnezeu, ceea ce poate s
v dea numai el: iubire. Toate celelalte noi trebuie s le dobân
dim singuri.
Un caz tipic s-a întâmplat acum câteva zile. A venit la consultaie o femeie din Serbia.
— Acum câteva luni fata mea a fost lovit de o main dar
n-a murit i am îneles c este un avertisment i c întâmplarea
este în legtur cu mine.
Da, i-am rspuns eu. Pentru a v ajuta fiica va trebui s
facei ordine în interiorul dumneavoastr. Problema e foarte
comun. Este vorba de aptitudini, intelect, perfeciune.
Corespunztor, ele duc la mrirea preteniilor fa de lumea înconjurtoare i în special fa de brbai. Ceea ce i-
ai transmis i fiicei. Schimbai-v atitudinea fa de trecut i v vei schimba viitorul. Dup edine, "murdria
interioar" acumulat va disprea mai repede. Viteza micrii straturilor kar-mice poate crete de zeci de ori. Rugându-
v i revizuindu-v viaa, v vei purifica. Ceea ce nu vei dovedi, se va închide prin intermediul neplcerilor,
umilinelor, insucceselor. i în funcie de modul cum vei reui s depii aceste momente vi se va determina sntatea
i soarta. Astzi am auzit povestea unui om. El s-a dus la Moscova i în prima sear, ca din senin, s-a repezit la el un
câine i 1-a mucat de mân. El nu a îneles c era un semn i s-a înrit în forul su interior. Peste o sptmân,
exact în acelai loc a fost omorât. El, la fel ca i dumneavoastr, prezenta absolutizarea aptitudinilor i perfeciunii.
Aptitudinile sunt în legtur cu mâinile i agresiunea intern crescând se blocheaz prin traumatismul mâinii. Dac în
momentul mucturii i al umilinei el ar fi putut pstra buntatea sufleteasc, ar fi putut, ca primind aceast
traum, peste o sptmân s rmân în via.
— Ai vzut vreun caz când omul contientizând toate
acestea a rmas în via? întreab femeia.
— Desigur, i am s v dau cel mai edificator exemplu. Acum
câteva luni ineam un curs în oraul Soci. Dimineaa am luat
micul dejun împreun cu un grup i mi-a atras atenia o femeie
destul de simpatic i cu un suflet bun. Eu îns, ca specialist, am
observat la ea o duritate interioar i trufie în raport cu brbaii.
— Cu cât este mai talentat o femeie, i-am spus eu, cu atât
îi vine mai greu s suporte umilinele din partea unui brbat. în
asemenea cazuri ea are probleme cu copiii.
— Am copii i, s bat în lemn, totul este în regul.
— Slav Domnului, i-am rspuns eu.
N-am vrut s-i diagnostichez copiii ca s nu-i creez impresia c vreau s o sperii. Ea trebuia s asiste la cursurile
mele. Mi-am amintit de acest lucru i am hotrât s verific dac înelege sau nu despre ce vorbesc. Am examinat-o de la
distan i am vzut în câmpul ei moartea, i înc una foarte apropiat. Mi-am început cursul ca pentru ea special, cu toate
c în general, cursul nu diferea prin nimic de maniera mea obinuit de expunere. Dup curs n-am mai vzut-o pe acea
femeie. Plecase. A doua zi trebuia s plece din ora. Am diagnosticat-o din nou i nu mi-am putut reprima o fluiertur de
uimire. Câmpul era curat i armonios. In acelai grup era i un prieten de-al meu.
— O ii minte pe femeia aceea? L-am întrebat eu. Muli
oameni, dup curs, dac ei sunt pregtii în forul lor interior,
prezint o ameliorare cardinal a câmpurilor. în acest caz îns
s-a întâmplat ceva extraordinar. îi era sortit s moar, iar acum
va rmâne în via. Am crezut c povestea se va termina aici,
dar n-a fost aa. A doua zi ea a plecat la aeroport împreun cu
o prieten. în tunel maina a fost aruncat întâi într-o parte,
apoi în cealalt, dup care, maina s-a izbit de peretele
tunelului. Toi au rmas în via, mai mult, nimeni n-a avut
nici mcar o zgârietur. Am îneles c acest accident fusese
fixat cu severitate dar, datorit schimbrilor profunde petre
cute în forul interior al femeii, el n-a avut drept urmri, nici
vtmri, nici moarte, a devenit doar un banal accident.
I-am povestit aceast întâmplare pacientei mele în timp ce îi cercetam biocâmpul. Se producea o ameliorare i am
decis c e timpul s închei consultaia. Pe neateptate, am simit o durere puternic în tâmpl i am îneles c cineva
dorete cu insisten s-mi transmit o anumit informaie. Era destinul pacientei mele: „Transmite-i c va muri dac va
continua s se roage ca pân acum".
— Cum v rugai? am întrebat-o eu.
— Obinuit, dup cartea de rugciuni.
— Nu, trebuie s v rugai i cu cuvintele dumneavoastr.
— Eu m rog de asemenea ca Dumnezeu s dea iubire i
sntate copiilor mei.
— Nu trebuie s cerei sntate. Ea este rezultatul iubirii.
Spunei-mi, cum v mai rugai cu cuvintele dumneavoastr?
— Pentru c sunt din Serbia, m rog la Dumnezeu s se
termine rzboiul din Iugoslavia.
Am verificat dac nu cumva acest lucru reprezint o înclcare a legii. în plan energetic subtil, dorina ei însemna
moartea unor grupuri mari de oameni.
— Rugciunea dumneavoastr s-ar putea s fie de ajutor
oamenilor la nivel trupesc, dar Ie aduce mari prejudicii pentru
suflet. Ca om, suntei obligat s dorii încetarea rzboiului i
s facei totul ca el s nu se extind i s nu înceap din nou.
Dar rzboiul este i el o boal, i a te ruga doar pentru
dispariia bolii fizice înseamn s prejudiciezi sufletul. In
timpul rugciunii logica pmânteasc trebuie deconectat;
altfel, prin intermediul ei începem s o reprimm pe cea
divin. Iar acest lucru este foarte periculos. Cel mai bine este
s v rugai pe nemâncate, în însingurare, renunând la pre
teniile fa de oameni i fa de sine, fa de trecut, prezent i
viitor. Numai atunci, prin iubirea pe care o primim în rugciune, ne va fi mai uor s ne îndeplinim dorinele
noastre omeneti.
Ne vom opri asupra procesului naterii i reuniunii a dou principii de baz: informaia i energia. Iubirea se divide în
energie i informaie iar dup aceea, aceste dou principii se reunesc i trec din unul în altul, rezultând din asta, natere i
dezvoltare. Brbatul este idee, informaie, este perfecionare, intelect, aptitudini. Femeia este energie, creaie, procreare.
Principiul masculin ca i cel feminin sunt prezente în acelai timp atât în brbat cât i în femeie. Dac omul se nate
brbat el reprezint 53% principiu masculin i 47% feminin. Dac se nate femeie, proporia va fi invers. Asta înseamn
c la nivelul profund toi suntem fiine bisexuate, i numai la nivelul superficial, în scopul dezvoltrii, se manifest
diferenierea sexual. Teatrul începe în momentul în care ideea dramaturgului (purttoare, în acelai timp, i a unei
energii fine) se unete cu energia trupei actoriceti (purttoare, în acelai timp, a unor idei). Regizorul, ca iubire,
reunete în interiorul su i informaia i energia. Cu cât exist în sufletul su mai mult iubire, cu atât este mai mare
potenialul aprut între cele dou contrarii i cu atât rezult mai mult art autentic. In forul interior al actorului sunt
întotdeauna prezeni i dramaturgul, i regizorul. Dar lucrul cel mai important pentru actor este s demonstreze cum
informaia i energia, reunindu-se, dau natere iubirii. îmi amintesc cum încercam s ajut o fat care susinea examenele
de admitere la institutul de teatru. La primul examen a picat. Examinarea avusese loc înaintea întâlnirii noastre.
Ridic-te i recit o poezie aici, în faa mea, am rugat-o eu.
A fost ceva îngrozitor. Mai ru de atât nici c se putea.
— N-ai sentimente. Numai gânduri. încearc s recii o alt
poezie. tii fabula lui Krîlov „Porcul sub stejarul secular...?"
Recit-mi-o, am rugat-o pe fat.
Ea a început s recite însoind textul de gesturi expresive.
— Ca form este excelent, i-am spus eu, dar în interior e
pustiu. La tine cuvintele se ciocnesc unul de cellalt i nimic
mai mult. Tu trebuie s înelegi: cuvintele sunt consecine.
Cuvântul se nate dintr-o trire emoional. Când recii o
poezie nu cuvintele trebuie s le pronuni expresiv, ci prin
intermediul cuvintelor s modelezi chipurile emoionale,
încearc s recii poezia fr cuvinte. Imagineaz-i c tu eti
porcul pentru care cea mai înalt fericire este s mnânce
ghind. încearc s simi c, pentru tine, ghinda este o bucurie
imens. încearc senzaia de euforie dup ce ai mâncat-o.
Imagineaz-i c ai o imens dorin de a râma la rdcina
stejarului. Pentru c vrei i mai mult i mai gustos. Orice eveniment trecut este evaluat prin triri emotive. Raiunea
este secundar. Deci încearc s recii poezia ca i cum ar fi o interaciune a imaginilor i uit de cuvinte. Cuvântul pentru
actor, st pe ultimul plan.
Ea recit iari i iari fabula. A început s fie mai bine. Versurile îns nu prindeau via.
— Tot timpul te temi când pronuni aceste propoziii. Atâta
timp cât ai teama în suflet, poezia nu va prinde via.
Ea încerca, îns acest lucru nu era de ajuns. Am îneles despre ce era vorba.
— Tu tii ce e aceea team? Crezi c e fric de prezent,
îns e frica de viitor. Am citit undeva un sfat al unui psiholog:
„Dac v temei cumplit de ceva, imaginai-v c toate sunt de
domeniul trecutului i totul va deveni cu mult mai simplu".
Fata începe s-mi recite din nou, dar versurile la fel ca înainte,
nu au via.
— tii prin ce se deosebete viaa de fabula pe care încerci
s o recii?
— Prin ce?
— Când recii poezia, tu tii exact ce se va întâmpla dup
un vers sau altul. în via îns nu tii. i aici este tot farmecul
vieii: bogia tuturor tririlor emoionale. Când recii poezia
nu trebuie s vezi viitorul i nici s-1 simi. Imaginea
emoional trebuie s triasc numai în prezent. în imaginile
tale nu exist timp. Cu cât mai strlucitor vei schia prezentul,
cu atât mai activ va interaciona el cu viitorul.
Fata s-a prezentat înc o dat la reexaminare i a picat din nou. Atunci nu am îneles despre ce este vorba, acum îns da.
Dup Biblie, Dumnezeu 1-a fcut pe om din lut i dup aceea l-a însufleit. i viaa i sufletul sunt o porie de iubire primit
de la Dumnezeu. Aceast porie de iubire nu era suficient pentru fat. Pentru ca stratul exterior omenesc al iubirii
s se mreasc, el trebuie s semene cu cel interior, infinit, pe care îl poart în sine fiecare din noi. Iar starea în care
ni se d posibilitatea de a iubi e deja o mare fericire. Când iubirea nu depinde de nimic, este imposibil s-o influenezi
prin ceva. i atunci iubirea nu este compatibil cu nici un fel de pretenie. Este clar c omul care a simit aceast stare
este invulnerabil din punct de vedere emoional, în orice condiii. în cazul oricrui stres el pstreaz controlul
asupra lui însui i a lumii înconjurtoare. La exterior, el poate emite orice diapazon de sentimente, rmânând stabil
în forul su interior. Iar acest lucru este foarte important pentru un actor. Textul scris de dramaturg, actorul
trebuie s-1 acopere cu atâta iubire, încât chipul emoional creat pe scen s înceap s triasc o via independent
în timpul i spaiul su, diferit fundamental de timpul i spaiul spectatorilor.
îmi amintesc cum un cunoscut de-al meu îmi povestea despre examenul de admitere la Institutul de teatru. Tânrul a
intrat în sala de examen i a spus c este pregtit pentru prob. eful comisiei i-a scos ceasul din buzunar i l-a aezat în
faa sa pe mas.
— Aa tinere domn, dac vei putea de fa cu toat lumea s furai ceasul, vei fi admis la Institutul de teatru, dac nu,
ne cerem scuze, n-avem nevoie de dumneavoastr.
Câteva secunde, biatul a stat descumpnit, neînelegând nimic, uitându-se derutat la examinatori. Probabil c o furtun
emoional izbucnise în sufletul lui. Deodat, pe neateptate, a rbufnit:
— A, ticloilor! Toi suntei cumprai i vândui! Dinain
te ai hotrât cine va fi admis i cine, respins! i acum, dup ce
v-ai umplut de bani, începei s le dai la cap copiilor
talentai! Tânrul a srit Ia preedintele comisiei. Uite,
dumneavoastr ai luat cei mai muli bani! i acum îmi vorbii
mie de art i de frumusee. într-un asemenea institut îi este
ruine s învee unui om normal. Iar eu m consider norocos
c n-am fost admis în institutul vostru.
Dup aceste cuvinte a fcut stânga-mprejur i a ieit. Câteva minute în ir comisia a rmas buimac, cu ochii la u.
Numai dup aceea preedintele a vzut c ceasul nu mai era pe mas i a îneles ce s-a întâmplat. Biatul a fost admis la
Institutul de teatru.
O alt întâmplare. La examen o fat plin de pudoare, roind de emoie, a fost pus s joace rolul unei rnci care
car vreascuri din pdure.
— Iat, la dumneavoastr boii s-au oprit. Acionai în
concordan cu situaia.
Ea se apropie i începe s mângâie cu gingie nite animale imaginare.
— Ei, frumoilor, dragilor, haidei s mergem!
Dup care se uit întrebtoare la membrii comisiei. Ei ridic din umeri, boii stau nemicai. Atunci fata ia o nuia
imaginar i începe s croiasc animalele. Din nou privire întrebtoare. Examinatorii îi atrag atenia c boii stau nemi-
cai. Atunci fata începe s trag din toate puterile de boii imaginari. Acelai rezultat. Câteva secunde fata rmâne
pe gânduri, dup care începe s spun la adresa boilor cuvinte urâte, începând s-i înjure ca la ua cortului.
— De ajuns, boii au pornit, mormie membrii comisiei, ne-ai convins.
Actorul este un om al artei. Dac el începe s se team de viitor, s manifeste dependen fa de ceva în adâncul
sufletului su, el nu va putea crea nici un rol. tiina de a controla situaia în forul interior, de a o ine sub control, este
tiina de a construi personajul pe scen. Nu întâmpltor, în institutele teatrale de învmânt superior, un element
indispensabil al pregtirii actorului îl constituie scrima. Pe de o parte iubirea, independent de orice, ca act suprem
al creaiei, pe de alt parte controlul maxim al situaiei la nivel superficial. i în al treilea rând, o supunere
absolut la nivel interior care se exprim prin lipsa dorinei de a controla viitorul, contientizând faptul c
Dumnezeu este cel care creeaz i prezentul i viitorul. Prin glume, prin umor, prin aciuni absurde .a.m.d.,
oamenii de art încearc s se elibereze de valorile din jurul lor, pentru c o asemenea dependen diminueaz
rezervele lor de iubire i le limiteaz accesul la creaie. Toi îns avem o comisie de examen care ne oblig s ne
mrim potenialul creativ i uneori într-un mod foarte dur.
dac se va deschide fa de tat i va reînnoi contactul interior cu acesta. Fiica are câmpul echilibrat. Ea are un
comportament normal fa de tatl ei. El în schimb, ridic fa de ea cam multe pretenii.
— M uimii - zice femeia. Eu v-am spus doar numele iar
dumneavoastr cunoatei absolut totul despre aceti oameni.
— Acest lucru se poate înva.
O cunotin de-a mea m ajut, în calitate de translator, s port convorbirea cu italianca.
— Unii citesc cartea, acioneaz asupra lor înii i ajung Ia
rezultate bune. Altora, în schimb, nu le este de nici un ajutor.
De ce?
— Dac omul a avut pretenii mari fa de tat, suprri pe
destin i pe Dumnezeu, atunci biocâmpul lui atac biocâmpul
meu i el înceteaz s mai interacioneze cu cartea. Foarte
muli fac o greeal: omul lucreaz asupra programelor, se
roag pentru a-i purifica sufletul de agresivitatea exterioar,
dar caracterul nu vrea s i—1 schimbe. în asemenea caz i
rezultatul va fi deplorabil. Dac eu îmi revizuiesc viaa, dar
consider în continuare c banii reprezint valoarea suprem,
oricât m-a ruga tot n-o s m purific. Dac eu îmi revizuiesc
viaa i m identific cu familia, gelozia mea nu dispare. Dac
urmez cursul vieii i m identific cu aptitudinile, intelectul,
perfeciunea, trufia, nu dispar i în orice situaie critic m voi
gândi s-mi salvez banii, familia, perfeciunea. i prin aceasta
voi ucide iubirea. Dac îns „Eu-1 meu interior" îl voi
identifica pentru totdeauna i fr dubii cu iubirea, atunci eu,
mereu i pretutindeni voi pstra iubirea i acest lucru m va
salva pe mine i pe copiii mei.
Translatoarea se uit îngândurat pe geam.
— tii ce mai este înc important în crile dumneavoas
tr? m întreab ea.
— Ce?
— Faptul c sistemul funcioneaz fr participarea dum
neavoastr, adic sunt dezvluite legile spirituale i fiecare
poate s lucreze individual. în Sardinia am o rud. Acum
aisprezece ani, ruda mea s-a îmbolnvit de hepatit B i în
ultimii ani, starea lui a început s se înruteasc. Nu demult,
a avut o criz puternic. Era foarte ru i atunci m-a sunat pe
mine. Eu i-am spus c bolile ficatului sunt determinate de
dorina de a gândi ru despre oameni i despre lumea înconju
rtoare. In plus, el este gelos i suprcios. I-am povestit câte
ceva despre cea de-a doua carte i criza i-a trecut. De dou ori
pe lun se ducea la control la medici. Nu lua medicamente.
Dup ce i-a fcut analizele, s-a vzut c virusul a disprut i
c omul este absolut sntos. Iat, a trecut deja o lun de când
îl chinuiesc medicii pentru a afla cum de a disprut boala. Ieri
au trimis patru eprubete cu probe de sânge într-un alt ora
încercând s îneleag ce s-a întâmplat de fapt.
Deodat îmi pune o întrebare:
— Spunei-mi, de ce vorbesc toi despre sfâritul lumii i
despre cataclisme? Oare s fie într-adevr aa?
— Suntei de acord c omenirea trebuie s se ridice pe o
nou treapt de dezvoltare?
— Bineîneles.
— Suntei de acord c moralitatea i etica noastr rmân în
urma realizrilor tiinifice?
— Da, asta-i clar pentru toat lumea.
— Probabil c va trebui s primim urmtoarea porie de
iubire de la Dumnezeu, pentru a supravieui mâine.
— i ce va face aceast porie de iubire?
— Cu cât vom avea mai mult iubire în noi, cu atât va fi
mai înalt nivelul nostru moral i mai corect comportamentul
nostru etic. i ca urmare, vor fi mai mari ansele de
supravieuire.
— Da.
— Iat deci: în momentul primirii poriei de iubire, toate
valorile omeneti trebuie s fie închise ca s evitm ataa
mentul de ele. De obicei pentru asta omul moare. Uneori vin
neplcerile, umilinele, nenorocirile i bolile. Destul de rar
omul renun de bunvoie la valorile pmânteti i merge ctre
Dumnezeu, începând s se preocupe fr încetare nu numai de
trup, dar i de suflet. Deocamdat, omenirea nu este pregtit
pentru o purificare voluntar i atunci se declaneaz
mecanismele de constrângere. Dac pentru omenire anumite
valori vor fi puse mai presus de iubire, omenirea va primi o
nou porie în lumea de dincolo de mormânt. Judecând îns
dup dinamica proceselor, în ultimii ani, omenirea este preg
tit s-i intensifice aspiraia ctre Dumnezeu i acest lucru ne
d mari sperane.
Omul nu mai avea ce pierde i a fost de acord. Vindectoarea a efectuat un transplant astral. Adic i-a imaginat un
rinichi sntos i 1-a introdus în biocâmpul bolnavului. El a început s se simt mult mai bine. Dup o lun, o lun i jum-
tate s-a dus la doctori. Acetia s-au mirat c omul mai este înc în via. Când i s-au fcut investigaiile, medicii s-au mirat
i mai tare. Metastazele dispruser, tumoarea de asemenea. Este drept c omul era convins c 1-a vindecat urinoterapia.
— Ce credei? L-am ajutat eu sau nu?
— Desigur. în cazul de fa urinoterapia a avut o influen
minim. Vrei s tii ce s-a întâmplat de fapt?
— Foarte mult, mi-a rspuns vindectoarea.
— Spunei-mi mai întâi cum se numete soia acelui om.
Cercetez biocâmpul soiei i încep s-mi notez.
— El prezenta nu numai gelozie, ci i trufie. i avea foarte
multe pretenii fa de soia sa. Agresivitatea subcontient
fa de ea srise la 300 de uniti. A început s funcioneze
programul de autodistrugere. Când programul „lovete" în sis
temul genito-urinar, acest lucru blocheaz fie funcional, fie
organic, sistemul. Prin urmare, a aprut tumoarea canceroas
la un rinichi. Acum programul su de autodistrugere s-a oprit,
îns programul de distrugere al soiei a rmas i s-a intensi
ficat. Câmpul soiei acestui om este puternic deformat, iar
caracterul sugereaz moartea care va surveni în curând.
— Ce se va întâmpla dac ea moare?
— Cu timpul putei avea cancer la sânul drept, întrucât
dumneavoastr suntei autoarea morii ei. Dac schimbrile de
caracter i rezerva de iubire nu-i ajung pacientului pentru
ameliorarea fizic, atunci când „îl tragei", la nivelul spiritual
are loc absolutizarea viitorului; pentru c dumneavoastr v luai de acolo iubirea i energia cu care v tratai
pacientul. Prin urmare i dumneavoastr putei pierde viitorul. Acestui om i-au fost dezmotenii urmaii pân la a treia
spi. Dup toate aparenele, tratamentul dumneavoastr are efectul unei pastile bune, dar este vorba de o amânare. Dac
sufletul nu ajunge din urm trupul, încep problemele.
Dup vocea femeii se simte c ea este afectat.
— i nu se poate schimba situaia?
— Se poate. Trebuie scoas soia acestui om din situaia
critic. Rugai-v pentru ea, ca din sufletul ei s dispar gelo
zia. Rugai-v ca pentru ea, fericirea suprem s devin iubirea
pentru Dumnezeu, iar omul iubit, doar mijlocul acestei iubiri.
Numai aa ea va fi aprat i agresivitatea soului nu-i va
produce nici un prejudiciu.
A doua zi vindectoarea m sun din nou:
— Spunei-mi, s-a modificat ceva? Exist vreo ans?
— Da, situaia s-a schimbat. Câmpul femeii s-a refcut, iar
moartea 1-a prsit.
— Dar soul ei?
— La el, programul de distrugere al soiei s-a convertit din
nou în program de autodistrugere. Peste un an, un an i
jumtate el se poate îmbolnvi de cancer la prostat.
— Poate fi ajutat în vreun fel?
— S renune la preteniile fa de soie i s se roage.
Numai aa va putea fi sntos.
NIVELURILE IUBIRII
Vorbii prea repede, mi s-a plâns recent un pacient. Nu reuesc s prind sensul celor spuse de dumneavoastr. Pentru
dumneavoastr, desigur, aceste lucruri sunt foarte simple. Eu îns nu numai c nu pot simi, dar nici mcar s-mi dau seama
despre ce este vorba nu reuesc.
Problema aceasta îmi este cunoscut de mult timp. Cu cât primim mai multe informaii, cu atât cheltuim mai mult timp
i eforturi pentru transmiterea acestora pacienilor. Exist o singur soluie: mrirea densitii informaiei. Ceea ce
explicam înainte în câteva ore, acum reuesc s-o fac în dou -trei fraze. Prima carte a fi putut s-o editez în zece volume,
dar sunt lene i nu-mi place s fac munc suplimentar. In plus diluarea informaiei este pentru mine un adevrat
chin. lefuind frazele de sute de ori, eu nu transmit numai informaie. Am constatat c fluxul ei maxim vine în
timpul transmiterii ei maxime, adic cu cât transmit o informaie mai generalizat, cu atât cantitatea ei este mai mare
i invers. O astfel de politic este în favoarea crii pe care o scriu. Iat c m repet pentru a nu tiu câta oar: tot
ceea ce iubim în aceast via, orice valoare uman, absorb din noi puterea, iubirea i energia. Totul este dat de la
Dumnezeu. înseamn c dac îl iubesc pe Dumnezeu mai mult decât orice pe lume, inclusiv viaa, atunci primesc
mai mult iubire i mai multe fore decât pot da i aceast rezerv pot s-o cheltuiesc pentru mine i pentru urmaii
mei. La nivelul fin, noi hrnim permanent sufletele urmailor notri prin iubirea noastr. Dar, dac noi iubim orice pe
lume mai mult decât pe Dumnezeu, atunci dm mai mult decât primim i astfel începe degradarea sufletului. i
atunci recurgem la rezervele strategice de iubire i de for din sufletele urmailor notri i din vieile noastre
viitoare. Pentru ca s-i salveze sufletul, omului i se ia tot de ce este ancorat sufletul su, ce iubete el mai
presus de Dumnezeu. Dac omul accept aceast situaie i tinde ctre Dumnezeu, atunci el capt echilibru i îi
salveaz sufletul.
Cum putem determina starea în care sufletul a început s iubeasc ceva mai mult decât pe Dumnezeu?! Când
începem s facem din ceva un el i fericire suprem, este deja un semn al slbirii iubirii pentru Dumnezeu i noi începem
s depindem de acest lucru. Atunci începem s ne temem, s ne par ru, s manifestm pretenii, s punem condiii. Este
al doilea pas. Al treilea pas este agresiunea direct, suprarea, ura, blamarea, dispreul .a.m.d. Din iubire pentru
Dumnezeu se nasc dou linii ale valorilor umane.
Prima linie se realizeaz ca iubire fa de lume i de oameni. La baza dorinei de a avea familie st iubirea
pentru omul apropiat. La baza iubirii pentru acel om st dorina de a avea copii de la el, adic instinctul
perpeturii. La baza
instinctului perpeturii st instinctul creaiei, adic cu cât sunt mai importante valorile umane, cu atât suntem mai aproape de
Dumnezeu. Dar ele, oricum, rmân omeneti i de aceea sunt supuse distrugerii, adic unei creaii sub o nou calitate.
A doua linie a valorilor este legat de dezvoltare. La baza aptitudinilor, a intelectului st acea valoare pe care am numit-o
perfeciune. La baza perfeciunii st destinul, la baza destinului st viitorul. Dac omul face un el din linia iubirii
pentru oameni i pentru lume, apar boli ale geloziei i ele se trateaz prin trdare, certuri, suprri, înelciune. în cazul
dorinei de a face valoare suprem din linia perfeciunii i a dezvoltrii, apar bolile trufiei. Ele se vindec prin insuccese,
înelciuni, jigniri neîntemeiate i suprri, neplceri pe linia destinului, nruirea planurilor de viitor. Dac se absolutizeaz
ambele linii, atunci intervin boli grave: cancerul, schizofrenia, diabetul zaharat, scleroza în plci .a.m.d. Adeseori nu trebuie
s ne amintim în detaliu toat viaa. Este suficient s ne amintim dou-trei evenimente majore i s ne schimbm
atitudinea fa de ele. Cel mai important lucru în spovedanie nu este regretul în legtur cu trecutul, ci dorina de a te
schimba i de a nu mai face greeli în viitor. Omul care crede în Dumnezeu poate obine avantaj din orice situaie,
înelegând c ea nu este întâmpltoare.
în ultimul timp sunt foarte solicitat. Am fost rugat s consult un om. Dup plecarea lui am rmas pur i simplu
strivit. Simeam c nu mai am for pentru a da explicaii. A doua zi aveam consultaii fixate pentru cinci-apte oameni.
Am simit c trebuie s întrerup consultaiile, i înc pentru
mult timp. în acelai timp îmi era mil de oamenii care mizau pe ajutorul meu i atunci am decis s risc. Dac vor începe din
nou durerile de cap, atunci totul s-a terminat. A doua zi consult primul pacient. Simt c nu am putere s-i dau explicaii. Vd
cauzele care au determinat boala pacientului, problemele cu copiii i urmaii, dar de explicat nu pot, nu am putere. M-a
strfulgerat o idee: de ce s-i explic? Tot ce am de explicat o fac în cri. încerc s vorbesc în pilde.
— tii de ce îmbtrânim i murim? Pentru a primi o nou porie de iubire venind la Dumnezeu. Tot ceea ce este creat de
Dumnezeu trebuie s se reîntoarc periodic la El pentru a primi o nou porie de iubire i energie. Principala condiie a
contactului cu Dumnezeu este renunarea la tot ce a fost creat de El. îmbtrânind i murind, ne eliberm de toate valorile
noastre omeneti i atunci apare posibilitatea de a primi noi porii de iubire, dar s-ar putea ca ele s nu fie îndeajuns pentru
toat viaa. Pentru un nou contact trebuie umilite toate valorile omeneti, inclusiv cele mai înalte. Deosebit de puternic trebu-
ie s fie aceast umilin înaintea conceperii copiilor, pentru ca s ne druim iubirea nu numai nou, ci i lor. Cu cât depinde
mai puin iubirea noastr de valorile omeneti, cu atât mai mult în sufletul nostru ne asemuim lui Dumnezeu. Dumnezeu
nu depinde de nimic i cu cât este mai mare asemnarea cu Dumnezeu, cu atât avem mai mult iubire în suflet i atunci,
dintr-o bltoac sordid, ne transformm într-un izvor cu ap limpede. Parcurgei-v din nou întreaga via cu sentimentul
c iubirea dumneavoastr nu depinde de nimic. Rugai-v ca acest lucru s le fie dat i urmailor dumneavoastr.
Urmtorul pacient îmi pune întrebarea:
— Spunei despre credina în Dumnezeu c este o imens
fericire, dar, în acelai timp afirmai c aceast credin trebuie
s se distrug. Cum s îneleg asta?
— Spunei-mi, îl întreb eu, contiina noastr este perfect?
— Nu, desigur.
— Ea trebuie s se dezvolte i s fie înlocuit de o contiin
mai aproape de perfeciune? înseamn c vechea contiin,
respectiv reprezentarea noastr despre lumea înconjurtoare
trebuie s se distrug i s fie înlocuit de altele mai valoroase.
Deci, iat, credina este tocmai perceperea contient a lui
Dumnezeu, reprezentarea noastr despre El. Cu trecerea
timpului aceste reprezentri se modific.
— Eu îns am crezut c Dumnezeu i credina sunt unul i
acelai lucru.
— Dac ar fi fost aa, atunci Dumnezeu ar disprea odat
cu pierderea credinei. Pe Pmânt triesc muli atei care afirm
c Dumnezeu nu exist. Ei ignor noiunea de credin i cu
toate acestea triesc i au copii. Dar când ateii i credincioii
încearc s renune la sentimentul de iubire, devin sterili, se
îmbolnvesc i mor. Orice valori legate de contiina noastr
se nasc datorit iubirii. Toate tririle noastre emotive depind
de lumea înconjurtoare. Ele renasc prin interaciunea cu
aceasta. Singura excepie o constituie sentimentul iubirii care
creeaz lumea înconjurtoare i nu depinde de ea. Când
încercm s punem acest sentiment în relaie de dependen cu
lumea înconjurtoare, prin distrugerea lui începem s distru
gem iubirea în noi i în alii, apoi ne îmbolnvim i murim.
In faa mea se afl un brbat tânr. Cu un an înainte a orbit. Are diabet zaharat i este steril.
îmi amintesc cum, cu câiva ani în urm, încercam s ptrund mai profund în straturile divinului. Cel mai uor o
puteam face prin intermediul câmpului magnetic. Prin trecerea de la o lume la alta, caracteristicile câmpului magnetic, nu
tiu de ce, sunt mai stabile acolo unde se gsesc polii magnetici ai Pmântului. Acolo se schimb caracteristicile timpului
i spaiului. Polul Sud tinde ctre trecut. Aceast tendin trece în emisfera vestic, în continentul american. Polul Nord
tinde ctre viitor, prin Rusia i Orientul Mijlociu coboar spre Himalaia. In partea de est a Americii de Sud exist o zon
de maxim orientare ctre trecut. înainte nu puteam s îneleg un lucru: dac omul în viaa trecut, sau într-una mai
îndeprtat, a locuit în aceast zon, atunci de regul, el avea tendine ctre magia neagr, adic aptitudinile sale le
subordona avantajului material. Iar dac tria în zona munilor Himalaia, dimpotriv, tendinele erau altruiste. Apoi am
îneles dintr-o dat: trecutul este material, ceea ce ne înconjoar, iar viitorul este spiritual, înseamn c emisfera vestic
tinde spre acumularea de valori materiale, spre dezvoltarea lumii materiale. Emisfera estic
tinde ctre viitor, spre ceea ce nu este realizat, spre spiritual. Omul spiritual triete mai mult prin viitor i
manifest altruism. Dar absolutizarea viitorului, adic a spiritualitii, duce la stoparea dezvoltrii i la
distrugerea viitorului. Materialistul triete prin trecut, spre deosebire de omul spiritual care se orienteaz ctre
intuiie i genereaz cultur; materialistul se orienteaz spre fapte i argumente, spre experiment, adic spre analiza
evenimentelor deja consumate. Apropo, una din cunotinele mele, când i-am vorbit despre America de Sud, mi-a spus
c polul magnetic sudic migreaz exact ctre aceast zon. Omul care regret trecutul, care nu-1 accept, declaneaz
programul distrugerii lumii materiale. Omul care se teme de viitor, care gândete urât despre viitor, declaneaz
programul de distrugere a lumii spirituale. Reiese c tristeea reprezint neîncrederea în viitor, neacceptarea Iui. De aceea
omul care gândete în termeni sumbri despre viitor se omoar pe el însui în acest viitor, i dup aceea, când acesta
vine, omul se îmbolnvete pe neateptate i moare. Un pacient se interesa ce perspective are, bune sau rele? I-am
rspuns c n-am s-i deconspir acest lucru. „Dac am s v spun c în viitor totul va fi bine, vei înceta s lucrai
asupra dumneavoastr, iar dac v spun c totul va fi ru, cu atât mai puin vei face". întrucât oamenii, în marea lor
majoritate tind spre material, spre trecut, toate religiile i-au orientat spre spiritual, spre viitor. Acest lucru le ridica
spiritualitatea, dar ducea la dogmatism i despotism. De aceea despre viitor nu trebuie gândit nici bine, nici ru. în
viitor nu va exista nici rai, nici iad. în viitor va fi Dumnezeu. De aceea a te teme, a dispera, a te supra este lipsit
de orice sens, îi rmâne doar s
iubeti. Dar Dumnezeu nu este numai în viitor, El este în trecut i în prezent. De aceea nemulumirile interioare, în
legtur cu trecutul sau viitorul reprezint agresiune împotriva lui Dumnezeu.
a-i corecta situaia. Pân la urm totul s-a sfârit cu bine, dar pe mine m chinuia o singur întrebare la care nu gseam
rspuns.
Eu nu îl pot purta pe pacient prin toate verigile lanului. Eu îi descriu principalele verigi iar pe celelalte, urmându-m
în mod intuitiv, pacientul i le purific singur. în cazul de fa îns, acest lucru nu s-a întâmplat. încerc s-mi dau
seama de ce dup prima întâlnire n-au intervenit nici un fel de modificri. Era o problem. Dar nu puteam s îneleg
despre ce este vorba. în acest moment m-au chemat la telefon. Suna un pacient din Orientul îndeprtat. Fiul su avea
cancer. Era afectat rinichiul i avea o mare tumor în abdomen. îi cercetez câmpul biatului i nu descopr în el
deformaii mari. Exist un ataament fa de creaie i de procreaie. Dar este foarte subire. Din nou nu pot s îneleg
nimic. Ceva m ine în loc, dar cauza nu o gsesc. De zeci de ori rsucesc pe o parte i pe alta evenimentele zilelor
precedente. încerc s combin experiena acumulat, cu intuiia. îmi amintesc de o discuie cu o femeie. Poate c biatul
s-a suprat pe destin i pe Dumnezeu? în cazul de fa gsesc principala verig. Aceasta o constituie suprrile colosale
pe Dumnezeu din cauza problemelor cu omul iubit. M-am deprins s privesc nivelul spiritual ca fiind nemijlocit legat
de trup. Iar bolile grave constituie afectarea planurilor spirituale. Cercetez primul nivel: suprrile pe femei. Erau
1300 de uniti. Acum sunt numai 70 de uniti. Nivelul destinului (suprrile pe femeile iubite, pe destin): erau 3000
de uniti, au rmas numai 1000. Nivelul suprrii pe Dumnezeu: erau 4000 de uniti i au rmas tot 4000. Mai existau
înc suprri pe viitor.
Intensificarea contactului cu viitorul reprezint intensificarea spiritualitii, de aceea când este înjosit viitorul,
este înjosit i spiritualitatea. Acest lucru poate fi suportat numai atunci când viteza de epuizare a iubirii din suflet
întrece preteniile, adic iubirea pentru Dumnezeu depete iubirea pentru toate celelalte. Dar de ce câmpul biatului
se modific atât de lent? Realizez c n-am reuit s pun ordine în mine însumi. Cercetez nivelul acestui aspect la
mine. Suprarea pe oameni constituie peste 2000 de uniti, suprarea pe Dumnezeu 33000. Sunt derutat. Cine
sunt eu, dac prezint asemenea parametri de agresivitate fa de Dumnezeu? i cui vor folosi crile mele într-un
asemenea plan, dac sufletul meu arat atât de jalnic? Mi-aduc aminte cum, în copilrie, am srit pentru prima dat în
ap de la o mare înlime, cu capul în jos. Am stat mult vreme, îmi era fric. Dup aceea m-am concentrat i am
srit. Dup desprindere, parcurgând aproximativ un metru, brusc m-a cuprins o dorin cumplit de a m întoarce.
Acum simeam aceeai dorin. Când am îneles în ce am intrat, am vrut s renun, s m întorc, dar era deja prea
târziu. Prima carte se pare c mi-a modificat într-atât de puternic energia încât nu puteam s nu o scriu i pe a doua,
pentru c nu am reuit s expun unele momente foarte importante în acea prim carte. Dac nu mi-a fi cercetat câmpul
sau dac nu a fi ajuns la noiunea de „suprare pe destin, pe viitor i pe Dumnezeu" ce s-ar fi întâmplat atunci? Un
singur lucru totui, m linitea: îi explicam pacientului c, cu cât este mai înalt nivelul de dezvoltare al omului, cu atât
sunt mai mari preteniile sale, dac el este ataat de acest nivel. Dac eu am asemenea pretenii fa de Dumnezeu
înseamn c, într-o via
anterioar, probabil i nivelul meu de dezvoltare era destul de ridicat. De acolo am i adus suprarea pe Dumnezeu. întrucât
Creatorul nu m-a distrus la începutul vieii, înseamn c pe lâng minusuri aveam i plusuri.
Când îmi încheiam prima carte, mi s-a întâmplat ceva curios. Primeam informaia sub form de text, iar textul era
aproximativ acesta: „Dac nu vei recunote c pori în tine divinitate, cartea nu va fi scris". Sunt om de tiin, cercettor al
structurilor biocâmpurilor. Metoda mea se bazeaz pe investigaia tiinific, pe analiz, comparaie, pe încercri i greeli.
Eu sunt cinstit pân la capt i spun concret tot ce s-a întâmplat cu mine. Newton a descoperit legea gravitaiei terestre.
Eu încerc s descopr legile dezvoltrii spirituale. Dar s rmân numai om de tiin nu mi se permitea. Iar eu doream s
editez prima carte în care informaia era foarte important. De îndat ce m-am împcat cu acest gând, totul a început s
mearg normal. Dup terminarea celei de a doua cri, situaia s-a repetat. Trebuie s recunosc c-1 port pe Dumnezeu în
mine. Mi s-a dat s îneleg c nu voi rmâne doar om de tiin când voi scrie despre asemenea lucruri. De abia acum am
priceput despre ce este vorba: fiecare din noi îl poart pe Dumnezeu, dar practic, acest lucru nu este evident. în mine
îns trebuia s fie evident pentru c, dac eu voi vorbi despre lucruri de care m-am apropiat numai ca om de tiin, aceasta
poate fi periculos i pentru mine i pentru alii. Pe msura dezvoltrii valorilor omeneti, tot mai puternic trebuie s se
manifeste contactul interior cu Dumnezeu. Tot mai puternic omul trebuie s simt c îl poart pe Dumnezeu în sine însui
S cunoti lumea numai pe treptele scrii este imposibil. Scara se va nrui. Trebuie nu doar s te ridici de jos, dar s i
cobori de sus. Cu cât ne apropiem de un plan mai fin, cu atât mai departe, în planul al doilea, trec logica, experiena i
analiza, înseamn c omul trebuie, în acelai timp, s se simt: corp fizic i esen de procreare care, depinde de lumea
înconjurtoare i interacioneaz cu ea i cu Dumnezeu. Independent de lumea înconjurtoare, Dumnezeu iradiaz iubirea
care creeaz i dezvolt. i aceast particul divin noi trebuie s o simim în interiorul nostru permanent. Atunci nici un
fel de valori omeneti nu ne vor înmormânta, oricât de mult le-am iubi.
superioare. Zeii crora v-ai închinat erau întruchiparea acestor valori. Rugai-v. Sunai-m mâine din nou. Dac fiul dum-
neavoastr va avea câmpul curat înseamn c am avut dreptate. Când îl vei simi permanent pe Dumnezeu în suflet
vor disprea dispreul, blamrile i orice nemulumire fa de lumea înconjurtoare.
Mama, dar mai ales fiica m roag s le salvez soul, respectiv, tatl. Diagnosticul - cancer pulmonar. Cancerul la
plmâni i stomac se trateaz foarte greu pentru c aici nu este vorba doar de suprare pe oamenii apropiai, ci i pe soart
i viitor. Cauza din care au aprut aceste complicaii, o constituie linia iubirii. Omul iubit, familia, copiii, pentru tatl
bolnav au devenit valoare superioar. Agresivitatea legat de aceste lucruri în cea mai mare parte, el a transmis-o
urmailor si. îi
explic fiicei:
— Pachetul de suprri pe oamenii apropiai, pe lumea înconjurtoare, pe sine însui, pe destin i Dumnezeu poate s
v ucid pe dumneavoastr i pe copiii dumneavoastr. Este necesar s v schimbai concepia despre lume. Oricât de
înjosit ar fi iubirea dumneavoastr pentru oamenii apropiai, pentru lumea înconjurtoare, sentimentul interior al
iubirii trebuie s rmân intangibil. Iubirea pentru omul apropiat creeaz aceast lume, i întrucât acest sentiment
este legat de aceast lume, atunci, odat cu distrugerea lumii se distruge într-o msur apreciabil i aceasta. Dar,
în interior, exist numai iubire pentru Dumnezeu. întrucât Dumnezeu este venic, acest sentiment este de asemenea
venic. De aceea ele nu trebuie s se asocieze, chiar dac trec reciproc din una în alta.
îneleg c în viitorul apropiat, oamenilor le va fi greu s-i dea seama ce fel de lan este acesta care iese dincolo de
limitele prezentului, viitorului i trecutului. Dac n-am s-mi dau seama nici eu, n-am s-1 pot ajuta pe acel pacient ale crui
suprri s-au scufundat Ia acest nivel. i iat, zi dup zi, încerc s determin relaia dintre componentele acestui lan. Se
dovedete c trecutul, prezentul i viitorul sunt liniile iubirii fa de lume i ale dezvoltrii personale, adic tot ce exist în
timp i reprezint consecina activitii acestei succesiuni de programe karmice. Prima verig o constituie atracia sexual.
Ea aparine acestei lumi, ieind în acelai timp dincolo de graniele ei. A doua verig se leag într-un fel de suflet. Ea
iese dincolo de limitele timpului. A treia este în legtur cu contienta. A patra verig îmi este înc necunoscut. Ea e
situat deasupra capului omului.
Câteva sptmâni am încercat s gsesc situaii în care ar fi putut fi înjosiri ale valorilor umane superioare. Puricându-mi
viaa i întâmplri din viaa altora, ddeam în principiu de situaia în care omul iubit respingea iubirea. Dup aceea,
dintr-o dat, mi s-au clarificat toate: tot Universul, cu toate
componentele sale, se nate din iubire, deci exist o separare a nivelurilor acestei iubiri. Primul nivel este cel sexual
care reunete tot ceea ce este viu. Al doilea nivel este acela în care se iubete nu numai cu corpul dar i cu sufletul,
propriu animalelor superioare. Al treilea nivel este cel în care se iubete cu trupul, cu sufletul i cu contienta. La
animale acest nivel se întâlnete rar; în principal, este prezent la oameni. La oamenii spiritualizai, deosebii, iubirea se
manifest i la cel de-al patrulea nivel. In principiu, iubirea poate fi cunoscut pân la nivelul al aptelea. Teoretic,
pân la al zecelea. Omul de astzi, pur i simplu, n-ar rezista la mai mult. El nu va putea suporta durerea pierderii.
Personal am gsit aptesprezece asemenea niveluri. Cu siguran c ele sunt mult mai multe, dar pentru ziua de astzi
aceasta este limita sensibilitii mele. Simt c am ajuns s îneleg cum se cldete iubirea în acest Univers. Pentru a
simi iubirea divin la nivelul contientei trebuie s trecei prin toate cele aptesprezece trepte. Apoi s supori
durerea pierderii lor. Din acest motiv, iubirea fa de Dumnezeu trebuie s fie de zeci de ori mai înalt decât nivelul la
care se gsete omenirea în momentul de fa. Urmream cum se desfoar procesul de dezvoltare. La început omului
i se ddea voie s se ating de manifestrile superioare ale iubirii, care pot atinge nivelul al patrulea, al
aptelea, al optulea, al treisprezecelea. Dup aceea el începe s fie desprins de acest sentiment, pentru ca
acesta s nu fie confundat cu iubirea divin. în medie omul poate suporta o jumtate din aceste niveluri: dac el
a cunoscut iubirea de nivelul al aptelea, atunci el o poate suporta pe cea de nivelul trei, patru. Dac a cunoscut
iubirea de nivelul al
treisprezecelea, el o poate suporta pe cea de nivelul ase-apte. Dac umilirea este mai puternic decât posibilitile de a
suporta pierderea, omul se îmbolnvete sau moare.
Am obiceiul s m uit des în oglind, s vd dac am mai îmbtrânit sau am mai întinerit... Recent, am hotrât s verific
dac acest lucru nu este cumva o înclcare a legilor supreme. Se pare c da. Este dorina morii viitorului i a propriei
persoane în viitor. Adic în mod subcontient m temeam de btrânee, i când am vzut pe faa mea semnele îmbtrânirii
am simit team în faa viitorului. A crescut agresivitatea subcontient, i procesele îmbtrânirii s-au accelerat. Omul nu
trebuie s spun: „eu am bogii". Nu merit s spui: „Corpul meu îmbtrânete". Când omul pronun cuvântul „eu",
el trebuie s reprezinte nu bani, maini sau apartamente i nici înveliul su fizic; nici aptitudinile, intelectul i
perfeciunea. „Eu" înseamn: iubire care strlucete în sufletul meu. Toate celelalte, noi le primim pentru o folosire tempo-
rar. i nu avem dreptul s le asociem cu scânteia nemuritoare din sufletul nostru.
— Am plecat din republica noastr, îmi povestete o
femeie. Când s-a stârnit valul naionalismului, am îneles c
asta nu se potrivete cu caracterul meu. Spunei-mi, naiona
lismul este o înclcare a legilor sau nu?
— Bineîneles, este idolatria destinului favorabil al po
porului. Acest lucru duce la distrugerea destinului. Cu cât
izbucnete mai puternic naionalismul, cu atât mai mult dis
trugere se poate atepta în viitor. Un tânr are o boal din cauza creia se produce o atrofiere lent a muchilor. Aceast
boal blocheaz un puternic program de autodistrugere.
— La întâlnirea noastr trecut v-am explicat c are loc la
dumneavoastr absolutizarea iubirii pentru lume i pentru
oameni, ceea ce determin gelozia, suspiciunea i irascibilita-
tea. Dar programul de distrugere a omului iubit din cauza
geloziei, este un program de distrugere a copiilor lui. Acest
program se transform destul de rapid într-unui de autodis
trugere. De asemenea acest program lovete copiii, de aceea
apar boli grave, pentru ca s nu fie mutilate sufletele copiilor
i ale urmailor. La dumneavoastr aceast agresivitate este
atât de mare, pentru c dumneavoastr suntei ataat de linia
dezvoltrii perfeciunii, prin urmare trebuie s continuai s
lucrai cu dumneavoastr îniv.
— Simt c pentru mine omul iubit este deocamdat cea mai
înalt fericire, îmi spune pacientul.
— Am s v explic de ce. Toate valorile se nasc din senti
mentele de iubire. în zona primei chakre, iubirea se realizeaz
ca o dorin sexual. în zona pieptului, iubirea se realizeaz ca
prietenie, bune relaii, buntate. în regiunea capului, iubirea se
realizeaz ca spiritualizare i creaie. Deasupra capului, în
corpul energo-temporal al omului, iubirea se realizeaz sub
forma contactului cu viitorul, a speranelor pentru viitor, a
sentimentelor de apropiere de Dumnezeu în viitor. La
dumneavoastr nu exist ataamente de nivelul al doilea i al
treilea, în schimb se pstreaz fa de nivelul întâi i cel de-al
patrulea. Ce înseamn asta!? înseamn c prima senzaie
sexual suntei gata s o dai femeii i de asemenea dorina de
iubire suntei pregtit s i-o dai tot ei. înelegei un adevr simplu: Dumnezeu nu este numai tatl, Dumnezeu este i
mama, fratele i sora, soul i soia i cele mai mari dorine de iubire sunt dorinele întâlnirii i comuniunii cu Dumnezeu.
Iar dorina de întâlnire cu omul iubit este doar mijlocul pentru intensificarea uniunii cu Dumnezeu.
— Care sunt principalele puncte vulnerabile la mine? se
intereseaz tânrul.
— Privii: Dumnezeu creeaz Universul. Dumnezeu îl diri
jeaz i îl readuce la El. în mitologia indian acest lucru se
numete inspiraia i respiraia lui Brahma. Deci prima valoare
omeneasc este crearea lumii. Creaia, procrearea, iubirea fa
de oameni i fa de lume, reprezint conducerea lumii. Apti
tudinile, intelectul, perfeciunea, destinul, toate acestea sunt
întoarcerea ctre Dumnezeu care se va realiza în viitor. Omul
este lovit în aceste trei puncte pentru ca iubirea legat de
lumea înconjurtoare s nu se asemuiasc cu iubirea divin.
în martie 1996 am fost rugat s in o conferin la Societatea orbilor. în sal erau vreo cincizeci - aizeci de
oameni. Conferina era fixat pentru ora aisprezece. înainte de asta, eu trebuia s m ocup de treburile mele în atelier.
Cu o zi înainte, m-a sunat un cunoscut. îl cunoteam de cincisprezece ani, îns nu ne mai vzusem de mult timp.
— Acum te sun ca pacient, spune el. Ai putea s m ajui?
— Treci mâine pe la mine la atelier, în jur de ora dou
sprezece i vorbim atunci.
Când a venit, l-am diagnosticat în grab. în principiu era sntos, numai prima chakr era aproape închis. Asta denot
probleme cu urmaii. Sufletele copiilor erau foarte încrcate.
— La tine totul este destul de bine, numai c ai un puternic
ataament de creaie i procreare. Prin urmare este vorba de
suprare, de gelozie, probleme în viaa personal. El a vzut c
i-am fcut un diagnostic superficial i, în mod delicat încearc
s m ajute.
— în familia noastr s-au nscut 18 oameni, povestete el.
12 au murit, iar acum încep s moar ceilali. Brbaii din
neamul nostru nu au copii. Numai un singur frate are biei.
— Spune-mi numele frailor decedai.
Ambii prezint deformaii ale câmpului, ce caracterizeaz moartea. O puternic absolutizare a creaiei, a procrerii, plus
absolutizarea perfeciunii, iubirea pentru un alt om, trufia. O tem cunoscut.
— Situaia ta este mai bun decât cea a frailor ti de
cedai, datorit buntii tale sufleteti. Ataamentul pentru
perfeciune nu exist, numai probleme de iubire. Dumnezeu
creeaz Universul. Dumnezeu îl stpânete i-l controleaz, i
Dumnezeu i-l readuce la sine. Omul face acelai lucru, dar la
nivel omenesc. Dac el absolutizeaz nivelul omenesc, atunci
el încearc s asocieze valorile omeneti cu Dumnezeu i s le
fac venice. i atunci are loc terminarea genealogiei, se sfâr
ete neamul, intervin bolile i moartea.
Am mai vorbit puin, dup care el a plecat.
i iat, peste câtva timp stau într-o sal nu prea mare la Societatea orbilor. înainte de conferin, în sal erau în majoritate
orbi. Diagnostichez sala i vd o puternic absolutizare a urmtoarelor momente: creaie, procreare i perfeciune. La început
citesc biletele primite din sal i vd peste tot una i aceeai problem: trufia i gelozia.
— Scderea vederii, a auzului, diabetul, durerile de cap
sunt boli ale geloziei, explic eu. Ca s ne salveze sufletele,
Dumnezeu ne rpete tot ceea ce noi considerm a fi fericire
suprem. Sufletul piere dac se ataeaz de un lucru mai mult
decât de Dumnezeu. Boala este stoparea înelegerii noastre
incorecte a lumii. Când avem o concepie greit despre lume,
stresul genereaz nu iubire, ci agresivitate.
De la locul ei se ridic o femeie i întreab:
— Spunei-mi, de ce Dumnezeu se rzbun atât de crunt pe
noi? De ce este el atât de nedrept?
— Organismul niciodat nu se rzbun pe celul, îi rspund
eu. Obinem o imagine deformat a lumii atunci când încer
cm s adaptm la logica noastr destul de limitat, logica
divin. Atunci cea mai mic neconcordan a reprezentrilor
noastre despre lume creeaz agresivitate, chiar împotriva
lumii. Dac noi ne suprm pe un alt om, este ca i cum am
încerca s umplem paharul cu noroi. Când el va fi plin, noroiul
se va întoarce ctre noi. iar noi vom fi nevoii s ne curm
prin intermediul bolii, i a suferinelor. Dac noi ne suprm
pe destin, umplem cu noroi o cad i trebuie s facem acelai
lucru, dar de data asta la o scar mai mare. Capacitatea vii
torului este i mai mare, iar capacitatea lui Dumnezeu este
infinit. întotdeauna exist o linie roie dincolo de care nu va
putea trece agresivitatea noastr. De aceea încercai s simii
c, fa de Dumnezeu, fa de viitor, fa de destin, fa de
oameni, noi putem s nutrim numai un singur sentiment.
Sentimentul unei iubiri nelimitate. Fa de sine, trebuie s
nutrim în interior, de asemenea, sentimentul unei iubiri
nelimitate. Eu citeam conferina i-mi aminteam cum, în tineree, era cât pe ce s orbesc. Am avut un ulcer al corneei la
ochiul drept. La început m-au lsat amândoi ochii, nu vedeam nimic. Cu un an înainte m înverunasem împotriva
propriului destin din cauza prbuirii tuturor visurilor, speranelor i a neîmplinirii iubirii mele juvenile. De câte ori
aveam traumatisme, aveau de suferit ochii. M-am temut întotdeauna s nu orbesc i simeam c acest lucru se va i
întâmpla, cauza fiind faptul de a considera ca infailibile reprezentrile mele privind morala, principiile echitii, când era
vorba de iubire. Nu m puteam înjosi în faa sentimentului de iubire, nu puteam s scap situaia de sub control. Pentru
mine senzaia propriei perfeciuni, a inteligenei, tiinei de a manevra lumea înconjurtoare, era piatra unghiular i
principalul punct de sprijin. Mi-am încheiat conferina i am diagnosticat sala. Modificrile erau minunate. Apoi am plecat
acas i m-am gândit cât de întinat poate fi sentimentul meu de iubire prin trufie, blamare i dispre, gelozie, suprare pe
oamenii apropiai i pe lumea înconjurtoare. Voi putea eu oare s-mi fac iubirea independent de orice? Am s reuesc
eu oare cu adevrat s-mi purific sufletul? îmi puneam aceast întrebare din nou i din nou, dar nu gseam nici un rspuns.
Dar acest lucru nu m mai speria ca înainte. Rezultatul a încetat s mai fie pentru mine lucrul cel mai important. Nutrind în
suflet sentimentul dumnezeiesc, omul tinzând ctre ceva la exterior, înelege întotdeauna c la nivelul interior, el deja i-a
atins elul.
în cartea a doua i a treia am descris contactele i interaciunile cu diverse structuri de rang tot mai înalt. Eu le
comparam cu treptele ce duc ctre Dumnezeu. Toate acestea
sunt trepte ale iubirii. Nu tiam câte îmi va fi hrzit s urc i aceast necunoatere, dup cum o simeam, le poate bara
multora posibilitatea de a-i îndrepta greelile. întrucât orice structur provine din Iubire, atunci înjosirea tuturor valorilor
omeneti este egal înjosirii sentimentului omenesc al iubirii. Prin urmare, cu cât este mai înalt sentimentul iubirii pe care îl
încearc omul, i cu cât el manifest mai puine pretenii, cu atât este mai mare rezerva de rezisten la înjosire a acestui
sentiment, cu atât este mai aproape omul de Dumnezeu.
ÎNCHEIERE