Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forma G
Instructiuni
În paginile urmatoare veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament,
atitudini si interese. La fiecare dintre ele puteti raspunde fie cu DA, fie cu NU. Puneti semnul
X pe foaia de raspuns, în dreptul numarului respectiv, în casuta care corespunde raspunsului
dumneavoastra.
Nu exista raspunsuri « bune » sau « gresite », pentru ca orice om are dreptul la pareri proprii.
Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dv. de a fi.
7. Când vreau sa fac cunostinta cu cineva, îmi vine greu sa gasesc subiectul de conversatie
potrivit.
13. Când vreau sa aflu ceva, prefer sa caut într-o carte decât sa întreb.
16. Uneori am vâjâieli în urechi sau îmi apar scântei în fata ochilor.
19. Ma simt cam jenat când lumea ma observa pe strada sau într-un magazin.
20. Iau parte numai de nevoie, fara placere, la o mare reuniune, la un bal sau la o festivitate
publica.
25. S-a întâmplat uneori sa fac ceva periculos din pura placere.
27. Adesea mi se întâmpla sa ametesc si sa vad negru înaintea ochilor, când ma ridic brusc din pozitia
culcat.
28. Când cineva din cercul meu de prieteni e jignit, ne îngrijim împreuna de pedepsirea
faptasului.
32. Cu oamenii care se poarta mai prietenos decât m-as fi asteptat, devin prudent.
33. Daca trebuie sa recurg la forta fizica pentru a-mi apara drepturile, o fac.
36. Nu ma supar daca altii critica ceva legat de mine sau de munca mea.
38. Simt adesea furnicaturi si intepaturi sau amorteala în mâini, brate si picioare.
44. Când ma mânii, îmi place sa-mi descarc nervii prin activitati fizice, ca taiatul lemnelor,
etc.
45. In copilarie îmi placea uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratele, îi trageam de
par etc.
47. Uneori sunt plin de energie si dornic de actiune, iar alteori nu sunt în stare sa ma apuc de nici o
treaba serioasa.
50. Uneori îmi imaginez ce rau ar trebui s-o pateasca cei care îmi fac o nedreptate.
53. Ma sfiesc sa intru singur într-o încapere unde este adunata mai multa lume care sta de
vorba.
59. Am întâlnit oameni care m-au suparat atât de mult, încât am ajuns la bataie.
60. Când ma gândesc la câte mi s-au întâmplat în viata, nu sunt tocmai multumit de soarta
mea.
62. Într-o societate voioasa pot sa ma manifest de obicei în mod firesc si relaxat.
68. S-a întâmplat sa ma supar atât de tare pe cineva, încât sa-i doresc moartea.
73. Când calatoresc, prefer sa privesc peisajul decât sa stau de vorba cu tovarasii de drum.
76. Aproape în fiecare saptamâna întâlnesc pe cineva pe care nu pot sa-l sufar.
82. Daca cineva îi face rau prietenului meu, sunt alaturi de el pentru a ne razbuna.
85. Când întâlnesc pe neasteptate un vechi prieten, îmi vine sa-i sar de gât.
86. Daca la restaurant mi-ar servi mâncare proasta, as face reclamatie la ospatar sau la
responsabil.
87. În momente de emotie sau de frica îmi apare nevoia de a avea scaun (diaree) sau de a
urina.
88. Câteodata sunt abatut fara sa stiu de ce.
94. Uneori nu-mi pot stapâni o pornire de a-i face pe altii sa sufere.
96. Când suntem mai multi, ma cuprinde adesea dorinta irezistibila pentru glume si feste grosolane.
100. Adesea întorc privirea sau ma uit spre partea cealalta a strazii pentru a evita întalnirea cu cineva.
103. Ma îndoiesc uneori daca pe oamenii cu care stau de vorba îi intereseaza într-adevar ceea ce le
spun.
107. Îmi vine greu sa sustin fata de cunoscutii mei o parere diferita.
112. Adesea îmi tremura mâna (de ex. la aprinderea unei tigari sau folosirea unei cesti).
113. Câteodata am gânduri de care ar trebui sa-mi fie rusine.
115. Uneori ma linisteste când îmi imaginez diferite patanii ale unor oameni antipatici.
117. Îmi face mai multa placere sa-mi petrec seara cu o îndeletnicire favorita, decât într-o societate
vesela.
118. Ma numar printre acei oameni care iau lucrurile în general usor.
122. Adesea îmi scapa câte o observatie pe care era mai bine s-o pastrez pentru mine.
123. Mi-ar placea sa am o profesiune legata de multa variatie si calatorii, chiar daca asta ar însemna mai
multa nesiguranta.
124. Daca m-am purtat stângaci într-o societate, pot s-o uit repede, n-o pun la inima.
126. Observ adesea o tresarire sau zvâcnire involuntara a ploapelor, a fetei, a capului sau a umerilor.
127. În anumite momente sau chiar si în general sunt deosebit de sensibil la lumina si a zgomot, astfel
încât lumina puternica, culorile tipatoare sau anumite zgomote îmi produc o durere fizica.
128. Dupa o petrecere am adesea dorinta ca împreuna cu ceilalti sa mai facem vreo pozna pentru a
necaji oamenii.
130. Daca te gândesti câta suferinta exista pe acest pamât, parca-ti doresti sa nu te fi nascut.
132. Nici chiar o mare multime de necazuri si tulburari marunte nu ma pot scoate din sarite.
134. La petreceri sau la festivitati publice prefer sa ramân în planul al doilea, în umbra.
135. În prezenta unor oameni deosebiti sau a unor superiori ma simt stingher, ma fâstâcesc usor.
136. Adesea nu-mi pot stapâni ciuda si mânia.
139. As prefera sa locuiesc într-un oras mare, animat, decât într-un sat linistit.
140. Câteodata m-am framântat foarte mult pentru lucruri care de fapt nu erau importante.
143. Adesea tresar când cineva se misca repede sau daca cineva mi se adreseaza pe neasteptate.
144. Deseori încep sa tremur de spaima sau de emotie sau mi se înmoaie genunchii.
148. În preajma unor anumite evenimente am adesea trac (emotii) si devin agitat.
150. Mai demult faceam parte dintr-o gasca care ramânea strâns unita în orice împrejurare.
151. Îmi vine greu sa vorbesc sau sa fac o expunere în fata unui grup mare de oameni.
157. Adesea ma supara gânduri inutile care îmi revin tot timpul în minte.
160. Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie.
161. Exista atâtea lucruri suparatoare !
170. Dimineata, dupa ce ma trezesc, ma simt înca multa vreme obosit, darâmat.
173. Chiar daca ceva ma scoate din sarite, de obicei ma linistesc repede.
176. Nu-mi place sa fiu împreuna cu oamenii pe care înca nu-i cunosc.
177. Adesea sunt atât de prost dispus, încât nu vreau sa stiu de nimeni.
182. Uneori îmi face placere sa ranesc oameni care îmi sunt dragi.
183. Mai bine sa-i muti cuiva falca decât sa fii considerat las.
187. Uneori, fara vreun motiv întemeit, am sentimentul unui pericol vag sau simt o teama nedeslusita.
188. Nu-mi vine sa intru în vorba cu oamenii pâna când acestia nu mi se adreseaza.
195. Purtarea mea la masa este mai putin îngrijita acasa decât în societate.
197. Organismul meu reactioneaza în mod vadit la schimbarile de vreme sau de clima.
199. Îmi place atât de mult sa stau de vorba cu oamenii, încât folosesc orice prilej pentru a discuta cu
persoane necunoscute.
201. Dimineata, când ma scol, sunt adesea atât de bine dispus, încât încep sa fluier sau sa cânt.
202. Când trebuie sa iau o hotarâre importanta, chiar si dupa o chibzuiala îndelungata ma simt tot
nesigur.
209. Prefer sa cedez într-o problema sau alta, decât sa intru în discutii.
210. Îmi amintesc ca odata am fost atât de furios, încât am apucat primul obiect la îndemâna si l-am spart
sau l-am rupt.
Descrierea probei:
Prin dimensiunile sale si parametrii pe care-i vizeaza, testul evidentiaza atât aspecte ale
personalitatii normale, cât si aspecte patologice. Totusi, este construit astfel încât sa poata
diagnostica, în primul rând, persoanele sanatoase, fara tulburari psihosomatice. Numai
scorurile mari la scalele clinice justifica atentia speciala fata de subiectii în cauza, pentru a li
se recomanda un examen de stricta specialitate.
Testul de personalitate FPI contine 212 itemi grupati în 9 scale la care, pentru a obtine o
imagine cât mai completa a personalitatii celui investigat, autorii au mai adaugat înca 3 scale
suplimentare. Astfel, testul FPI pune în evidenta, prin cele 12 scale de care dispune, tot atâtea
însusiri de personalitate si anume: NERVOZITATEA, AGRESIVITATEA, DEPRESIVITATEA,
EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA, CALMUL, TENDIN ŢA DE DOMINARE, INHIBIŢIA,
FIREA DESCHISĂ, EXTROVERSIA – INTROVERSIA, LABILITATEA EMO ŢIONALĂ si
MASCULINITATEA – FEMINITATEA.
Conceptia si construirea testului FPI permite utilizarea lui la o gama larga de subiecti, de la 15
la 80 de ani, barbati si femei, putându-se administra individului sau în grup, fara limita de
timp (în mod normal, completarea chestionarului dureaza în jur de 40 de minute).
Chestionarul se administreaza persoanelor care au un nivel educational si dezvoltare
intelectuala medie, capabile sa înteleaga semnificatia itemilor. Pentru corectarea foilor de
raspuns se utilizeaza un set de grile sau calculatorul. De asemenea, testul FPI este c onstituit
pe baza de doua raspunsuri posibile : DA sau NU.
Descrierea scalelor
- 33 itemi cu raspuns semnificativ DA : 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54,
63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197 ;
Scala N-1 pune în evidenta prezenta sau absenta unor tulburari psihosomatice. (Tensiunea
nervoasa se poate exprima atât la nivelul conduitei, cât si în plan somatic. Ca o consecinta a
interdependentei dintre psihic si somatic, tensiunea psihica poate declansa raspunsuri ale
întregului organism, determinând modificari ale functiilor fiziologice care, în timp, se pot
stabiliza si organiza în tablouri patologice. )
Valorile ridicate semnifica prezenta unor acuze somatice, motorii sau neurovegetative
(circulatorii, respiratorii, digestive, etc. ); disconfort psihosomatic (tulburari de somn, dureri,
stari generale proaste, fatigabilitate dusa uneori pâna la senzatia de epuizare, neliniste,
iritabilitate, meteoropatie). Se poate constata, de asemenea, o somatizare puternica a afectelor,
starile de iritatie afectiva sunt însotite de tulburari vegetative si musculare secundare.
- 24 itemi cu raspuns semnificativ DA : 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123,
128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208, 212.
Valorile ridicate indica comportamente manifeste sau predispozitie spre acte spontane de
agresiune fizica, verbala sau imaginativa. Individul reactioneaza afectiv într-o maniera brutala
fata de oameni, animale si universul obiectual. Comportamental, persoana este impulsiva,
nestapânita, sadica uneori, se bucura de raul altora, face glume grosolane sau lipsite de sens
(gratuite), se amuza de glume puerile. Structural, individul este nelinistit, cu pregnanta nevoie
de schimbare, sete de aventura, uneori cu tendinte spre exaltare (bucurie exacerbata,
exploziva). Lipsa autocontrolului si imaturitatea emotionale îi sunt deasemenea caracteristice.
Valorile scazute indica o tendinta redusa spre agresiune, stapânire de sine, comportare stabila,
controlata si rationala. Individul este linistit, ponderat si echilibrat în relatiile cu ceilalti.
- 27 itemi cu raspuns semnificativ DA : 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130,
138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206 ;
Scala D-3 exprima indispozitia sau fluctuanta mare a dispozitiei, nesiguranta de sine, în
opozitie cu multumirea si siguranta de sine.
Valorile ridicate la aceasta scala indica stari frecvente si accentuate de proasta dispozitie
generala (uneori chiar depresive), stari tensionale, dispozitie pesimista. Subiectii cu valori
ridicate sunt persoane în general prost dispuse, fara vitalitate, epuizabile, în parte iritabile – în
parte apatice. Subiectii se mai caracterizeaza prin: anxietate (sentimentul unui pericol iminent
dar nedefinit, care planeaza amenintator asupra lor sau asupra celor apropiati); singuratate (pe
care desi o constientizeaza si o resimt în mod negativ, nu o pot depasi, sau fata de care se
resemneaza acceptând-o în mod deliberat); putere de concentrare redusa asupra realitatii
imediate (persoana fiind preocupata de propriile probleme carora nu le gaseste însa solutii
adecvate de rezolvare, chinuita de gânduri inutile, sau visând cu ochii deschisi la solutii
imposibile, utopice); complexe de inferioritate (datorate vesnicelor probleme asupra carora
mediteaza mult si ineficient fara însa a actiona). Pe fondul acestora persoana poate manifesta
reprosuri si sentimente de culpabilitate, autoacuzare si autoagresiune.
Valorile scazute semnifica o dispozitie echilibrata, relaxare, optimism, griji putine, raport
emotional bun cu ceilalti, capacitate de concentrare si stapânire de sine, multumire de propria
soarta. Persoana are sentimentul ca este capabila sa-si croiasca drum în viata.
- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA : 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162,
163, 175, 191, 194, 200, 203, 210 ;
Valori scazute indica impulsivitate redusa, calm, eventual apatie, stapânire emotionala si
toleranta ridicata la frustrare.
-12 itemi cu raspuns semnificativ DA : 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199 ;
- 16 itemi cu raspuns semnificativ NU : 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176,
180, 188, 211;
Valorile ridicate la aceasta scala evidentiaza dorinta si capacitatea de a stabili contacte, relatii, prietenii,
ca si posibilitatea de a le întretine. Subiectul manifesta vioiciune, spirit intreprinzator, activism,
comunicativitate si promptitudine în replici.
Valorile scazute exprima dorinta redusa de contacte interpersonale, multumire fata de propria persoana
(subiectul îsi este suficient siesi), preferinta pentru solitudine sau pentru un cerc redus de cunostinte si
prieteni. Individul este distant, retras, rezervat, chiar « rigid » în anumite situatii, taciturn, putin
intreprinzator. Valorile ridicate la aceasta scala coreleaza negativ cu valorile mici de la scala I-8
« Inhibitie ». Aceasta dimensiune S interpretata drept « caracter social » nu poate fi însa considerata ca
inversul inhibitiei deoarece aici tema principala o constituie dorinta si nevoia de a stabili contacte sociale,
în timp ce inhibitia vizeaza capacitatea de a actiona.
- 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209 ;
- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115,
131, 150, 161, 183, 184;
- 15 itemi cu raspuns semnificativ DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202;
Valorile ridicate exprima timiditate, inhibitie în relatiile cu altii (mai ales în colectivitate)
mergând pâna la incapacitate de a stabili contacte si comportament anormal în situatiile de
relationare. Subiectii încearca trac si neplaceri fizice înaintea anumitor situatii, emotii însotite
de tulburari vegetative (transpiratie, tremuraturi, paloare sau înrosire, balbism, tulburari
digestive, contractii sau dureri organice s. a. ). Persoanele manifesta o putere de actiune
redusa, nesiguranta în luarea unor hotarâri, incapacitate de a lupta pentru realizarea celor
propuse, spaima sau iritare atunci când se simt observati de cineva.
Valorile scazute indica dezinvoltura, siguranta de sine, independenta fata de alte persoane,
hotarâre si capacitate de contacte sociale, disponibilitate pentru actiune, spirit intreprinzator.
Scala FD 9 – FIRE DESCHIS Ă - cuprinde 14 itemi, toti cu raspuns semnificativ DA:
- 12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
Scala exprima firea deschisa, autocritica, în opozitie cu firea închisa, fara sprit autocritic.
Valorile ridicate exprima recunoasterea facila de catre persoana a unor defecte si slabiciuni
gneral umane, ca un indicator al disponibilitatii ei pentru autocritica, dublata uneori de o
atitudine dezinvolta.
Valorile scazute indica tendinta spre disimulare si încercarea de a face impresie buna.
Subiectii sunt lipsiti de sinceritate si de spirit autocritic, automultumiti si suficienti, uneori
rigizi mental.
Scala E – EXTRAVERSIE–INTROVERSIE – cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza:
- 24 itemi cu raspuns semnificativ DA: 2, 25, 26, 34, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123,
139, 165, 172, 174, 181, 199;
(Itemii scalei E provin din alte scale ale FPI, mai ales din S 5 si A 2).
Valorile scazute indica nesociabilitate, calm si rezerva, constanta, stapânire de sine, uneori
pasivitate, necomunicativitate, spirit putin întreprinzator.
- 21 itemi cu raspuns semnificativ DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155,
157, 159, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200;
(Itemii scalei provin din alte scale ale FPI, mai ales din D 3 si E 4).
Valorile ridicate indica dispozitie oscilanta sau proasta dispozitie, tristete sau stari
preponderent depresive, vulnerabilitate si iritabilitate la frustrare, tensiune interioara
permanenta. Indivizii sunt îngrijorati, lipsiti de energie, au tendinta spre meditatie inutila si
reverie, traiesc sentimente de vinovatie. Ei au adesea dificultati în a stabili contacte, frecvent
se simt gresit întelesi si nedreptatiti.
Valorile scazute exprima dispozitie tonica, stabila si echilibrata, degajare, rabdare, reactii
emotionale adaptate împrejurarilor si proportionale cu acestea, stapânire de sine si calm în
situatiile dificile, liniste interioara.
- 12 itemi cu raspuns semnificativ DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 207;
- 14 itemi cu raspuns semnificativ NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 148, 151, 196,
197.
La acest test nu exista raspunsuri corecte sau gresite pentru ca fiecare are dreptul sa se
manifeste într-un fel propriu si sa aibe parerile sale personale. Daca dupa marcarea unei
variante de raspuns vreti sa reveniti asupra ei, puteti face corecturi. Important este sa cititi cu
atentie enunturile, sa întelegeti corect sensul lor si sa raspundeti cât mai sincer. Când nu
întelegeti sensul unor cuvinte sau al unor formulari solicitati explicatii chiar pe parcursul
desfasurarii probei. Nu lasati nici o întrebare fara raspuns.
În principiu timpul de lucru este nelimitat, adica proba va dura atât cât va este necesar pentru
a analiza si raspunde la toate cele 212 enunturi. În general însa, se apreciaza ca 40 de minute
va sunt suficiente.
Observatie
Psihologul poate cere fiecarui subiect sa noteze pe foaia de raspuns, ora de începere a probei
si ora la care parcurgerea ei se încheie, durata calculata a desfasurarii oferind date orientative,
suplimentare, despre dinamica activitatii subiectului respectiv (mobilizare în sarcina,
rapiditatea deciziei si implicit gradul de autocunoastere – semn al maturitatii, etc).
Daca se înregistreaza si timpul de la jumatatea probei (itemul 100), prin compararea duratei
celor doua jumatati de proba se pot obtine informatii orientative despre rezistenta subiectului
într-un regim de lucru care implica atentie concentrata.
Timp de lucru
Cotare si decizie
În cadrul fiecarei scale se coteaza cu câte un punct raspunsurile semnificative, iar prin
însumarea lor în cadrul fiecarei scale se obtine nota bruta (NB) a scalei respective. Notele
brute ale celor 12 scale se trec în rubricile corespunzatoare din foaia de raspuns. Conform
etalonului – anexa nr. 5, notele brute ale scalelor se transforma în note standard
corespunzatoare, care se trec de asemenea în foaia de raspuns. Se opereaza cu un sistem de 9
note standard, deci cu stanine.
factori orientativi – factori colaterali, nespecifici, care sustin indirect activitatea; acestia au o
valoare orientativa participând la caracterizarea de ansamblu a subiectului si sunt: S5 –
sociabilitate; C 6 – calm; Fd 9 – fire deschisa; E – extraversie; M – masculinitate.
Selectia factorilor în cele doua categorii s-a facut pe baza relevantei statistice data de analiza
indicilor de semnificatie, de corelatiile dintre scalele testului si de validarile cu criterii
concurente (cu variabile similare din alte teste de personalitate).
Sunt factori cu încarcatura negativa, deci notele brute mari obtinute la ei au semnificatie
negativa, ele transformându-se în stanine mici, deci critice.
Staninele 1 si 2 pentru fiecare dintre acesti factori constituie scoruri critice. Stanina 3 pentru
fiecare dintre ei reprezinta un scor partial critic, care poate fi compensat (eventual în functie
de un anumit nivel mental). Staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt scoruri optime, situate pe o axa
valorica de la suficient (stanina 4) pâna la foarte bun (stanina 9).
Valoarea fiecarui factor considerata separat este insuficienta în luarea deciziei. Interpretarea
complexa, de finete, si singura care duce la conturarea unei decizii corecte este data de analiza
intercorelatiilor dintre cei 7 factori de decizie. Aceste corelatii evidentiate statistic si validate
practic sunt urmatoarele:
Factorul N1 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: D3, E4, I8, N LE;
Factorul A2 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: E4,Td7;
Factorul D3 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, E4, Td7, I8;
Factorul E4 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, A2, D3, Td7, N LE;
Factorul Td7 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: A2, D3, E4, N LE;
Factorul I8 – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, D3, N LE;
Factorul NLE – nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice)
ale factorilor: N1, A2, D3, E4, Td7, I8.
a) când unul sau mai multi dintre cei 7 factori de decizie sunt în staninele 1 sau 2 si aces te
scoruri critice sunt confirmate prin scoruri de asemenea critice (stanine 1 sau 2) la cel putin
unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, se formuleaza avizul INAPT STRUCTUR Ă
PERSONALITATE.
b) Când apar în stanine critice 1 sau 2 factori disparati, deci ale caror scoruri critice nu sunt
confirmate prin scoruri de asemenea critice (stanine 1 sau 2) la cel putin unul din factorii cu
care ei coreleaza statistic, decizia se ia astfel:
- b1 – daca toti ceilalti factori de decizie se afla în staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9, se poate considera ca individul
prezinta accentuari disparate, pe care si le controleaza si compenseaza prin potentialul de ansamblu al
personalitatii; în consecinta, se formuleaza avizul APT STRUCTUR Ă PERSONALITATE.
- b2 - daca unul sau mai multi din restul factorilor de decizie sa afla în stanina 3, se decide conform
„situatiei 2”.
c) când unul sau mai multi dintre cei 7 factori de decizie se afla în stanina 3 si aceasta valoare
partial critica este confirmata prin valori critice sau partial critice (stanine 1, 2, 3) la cel putin
unul din factorii cu care el coreleaza statistic, în formularea avizului se va tine seama de
nivelul mental;
- c2 – daca la proba de nivel mental subiectul este în staninele 1, 2, 3, nu se pot pune probleme de
compensare; ca urmare, se formuleaza avizul INAPT STRUCTUR Ă PERSONALITATE.
d) când apar în stanina 3 unul sau mai multi factori disparati, deci ale caror scoruri partial
critice nu sunt confirmate de cel putin unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, se
formuleaza avizul APT STUCTUR Ă PERSONALITATE.
Situatia 3 – staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Când toti cei 7 factori de decizie sunt în staninele 4-9, se formuleaza avizul APT
STRUCTURĂ PERSONALITATE.
Acestia sunt factori cu semnificatie pozitiva si de aceea cotele mari sunt pozitive si se
transforma în stanine mari, iar cotele mici sunt negative si se transforma în stanine mici.
Studiile sistematice arata tot mai pregnant faptul ca la acest gen de scale pozitive, desi valorile
mari sunt optime, valorile maxime sunt mai degraba critice, ele indicând o exacerbare
anormala a trasaturilor respective: extraversia si sociabilitatea trec în instabilitate emotional-
afectiva, calmul maxim în inertie, masculinitatea maxima în voluntarism agresiv, etc.
La aceste scale se considera staninele 1 si 9 ca fiind critice, staninele 2 si 3 partial critice, iar
staninele 4, 5, 6, 7, 8 ca fiind optime.