1.

Semnele clinice din PAAP sunt variate in raport cu

a. Topografia dinteluli
b. Stadiul de evolutie a inflamatiei
c. Profunzimea procesului carios
d. Structura osoasa din zona respectiva
e. Tipul de reactivitate individuala
2. Semnele subiective din faza subperiostala a PAAP cuprind
a. Senzatie de egresiune a dintelui
b. Cea mai mica atingerea a dintelui devine intolerabila
c. Strangerea dintilor produce usurare
d. Strangerea dintilor mareste durerea
e. Durerea este spontana continua intensa si cu caracter pulsatil
3. In statdiul subperiostal al PAAP
a. In timpul noptii durerile cedeaza
b. Pacientul tine gura intredeschisa
c. Pacientul evita sa vorbeasca si sa atinga dintele
d. Apare o paralizie specifica a fetei
e. Pacientul evita sa miste capul
4. Cele trei stadii ale PAAP sunt
a. Stadiul endoosos
b. Stadiul subcrestal
c. Stadiul subperiostal
d. Stadiul submucos
e. Stadiul intraligamentar
5. PAAP- semne subiective
a. In stadiul endosos durerea iradiaza in tot hemimaxilarul
b. In stadiul subperiostal intensitatea durerii este mai redusa
c. In stadiul submucos intensitatea durerii este mai redusa
d. In stdiul subperiostal durerea iradiaza in intreg hemimaxilarul
e. In stadiul subperiostal senzatia de egresiune a dintelui este mai manifesta
6. In stadiul edostal durerea iradiaza
a. Temporar
b. Auricular
c. Submandibular
d. Occipital
e. Gat
7. Semnele obiective din PAAP cuprind
a. In stadiul endostal zona respectiva este dureroasa la presiunea exercitata cu
degetul
b. In stadiul subperiostal mucoasa apare deformata interesand o suprafata mai
mare decat cea care corespunde apexului dintelui respectiv
c. In stadiul submucos apare asimetria fetei
d. In stadiul submucos unele din semnele clinice isi pierd din intensitate
e. In stadiul endosal mucoasa acoperitoare este rosie mai intens colorata usor
tumefiata in dreptul apexului dintelui interesat.
8. PAAP evouleaza spre
a. Resorbtie si videcare spontana
b. Fistulizare si vindecare temporara
c. Resorbtie si vindecare temporara
d. Cronicizare
e. Complicarea cu un proces osteomielitic sau cu supuratia lojelor

9. Diagnosticul diferential al PAAP se face cu

a. Abcesul parodontal marginal
b. Parodontita apicala acuta difuza
c. Foliculitat dintelui inclus
d. Parodontita apicala acuta hieremica
e. Osteomielita maxilarelor
10. Diagnsticul pozitiv al PAAP se pune pe
a. Caracterul durerii
b. Durerea la atingerea dintelui
c. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui
d. Fistulizare cu eliminare de puroi
e. Modificari de culoare ale dintelui
11. In PAAP
a. Edemul de vecinatate urca in faza de remisie
b. Edemul de vecinatate coboara in faza de remisie
c. Edemul de vecinatate poate lipsi acolo unde osul este poros subtire
d. Ganglionii laterocervicali sunt palpabili
e. Ganglionii submandibulari sunt mariti de volum si durerosi
12. In stadiul submucos al PAAP
a. Durerea este de mai mica intensitate
b. Tumefactia se localizeaza in jurul abcesului format
c. Dintele se replanteaza
d. Creste mobilitatea dentara
e. Presiunea exercitata pe mucoasa creste durerea
13. In raport cu structura osului si cu pozitia dintelui procesul supurativ poate urma directiile
a. Spre spatiile perimandibulare
b. Palatinal
c. Lingual
d. Spre sinusul maxial
e. Spre santul parodontal
14. Procesul de necroza de lichefiere este favorizat de
a. Tensiunea mare intratisulara
b. Cresterea pH-ului local
c. Scaderea pH –ului local
d. Tulburari vasculare ce impiedica activitatea trofica
e. Demielinizarea fibrei nervoase
15. Parodontitele apicale cronice
a. Evouleaza cu o simptomatologie estompata
b. Evolueaza foarte zgomotos
c. Este greu de diagnosticat
d. Este usor de diagnosticat
e. Necestita examene paraclinice minutioase
16. In PC anamneza releva
a. Una sau mai multe pusee acute in antecedente
b. Durere cu caracter nevralgiform
c. Durere cu senzatie de usoara egresiune a dintelui
d. Durere cu caracter pulsatil
e. Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
17. Inspectia in Pc
a. Modificari caracteristice gangrenei pulpare
b. Modificari caracteristice necrozei pulpare
c. Modificari de aspect a mucoasei gingivale
d. Accentuarea desenului vascular
e. Demielinizarea fibrelor nervoase
18. In PC la dintii superiori frontali si la molarii inferiori se poate observa
a. Un abces circumscris
b. Fistula
c. Prezenta unului nodul
d. Prezenta unei ulceratii
e. Prezenta unei cicatrici
19. La palparea in PC
a. Se observa o ingrosare a osului in special la frontalii superiori
b. Modificarea sensibilitatii in vestibul la palpare
c. Ganglioni palpabili
d. Ganglioni durerori
e. Ganglionii nu sunt edificatori
20. In PC
a. Percutia in axul vertical este positiva in 20% din cazuri
b. Percutia trasversala si palparea in dreptul apexului monoradicularilor permite
perceperea unei vibratii
c. Percutia in ax este negativa
21. In PC se recomanda urmatoarele examene paraclinice
a. Probe de vitalitate
b. Examene de laborator
c. Teste specifice
d. Examen radiologic
e. Trepanarea exploratoare
22. Examenul radiologic in PC initial
a. Se recomanda sa se efectueaze inainte in timpul si dupa terminarea tratamentului
b. Examenul radiologic initial ne da informatii despre forma dimensiunea si structura
leziunii parodontale
 c. Informatii asupra numarului de radacini
d. Directia de inaintare a instrumentelor pe canal
e. Facturi radiculare si cai false
23. Examenul radiologici initial in granulomul conjuctiv releva
a. O formatiune cu dimensiuni pana la 3 mm
b. Radiotransparenta periapicala relativ conturata
c. Radiotransparenta periapicala cu diametru mai mare de 3 mm
24. Examenul radiologic din timpul tratamentului ofera informatii legate de
a. Directia de inaintarea a instrumentelorpe canal
b. Prezenta unor instrumente pe canal
c. Indicii asupra directiei in care trebuie sa se insite cu instrumentul
d. Profunzimea la care s-a juns
e. Implantarea dintelui si valoarea lui protetica
25. Radiografia cu ac pe canal
a. Pun in evidenta caile false si directia lor
b. Stabilirea lungimii canalului radicular
c. Prezenta de pulpolit
26. Examenul radiologic in aprecierea rezultatelor
a. Se face la 3-6 luni dupa incheierea tratamentului
b. Se face pentru aprecierea succesului tratamentului
27. Parodontita apicala cronica fibroasa etiologie
a. Utilizarea interpensiva a substantelor chimice de tip acid sau baza
b. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizari pulpare
c. Sflefuiri fara racire
d. Obturarea incorecta a canalului
e. Trauatizarea tesutului parodontal apical cu instrumente de canal
28. Parodontita apicala cronica fibroasa etiologie
a. inflamatii parodontale acute de tipul parodontitelor apicale hiperemice
b. inflamatii parodontale acute de tipul PAAP
c. gangrena pulpara simpla
d. gangrena pulpara complicata
e.inflamatii parodontale cronice

29. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu

a. Gangrena simpla
b. Pulpitele cronice
c. Alte parodontite cronice
d. Gangrena complicata
30. Parodontita apicala cronica fibroasa
a. Leziunea este limitata la nivelul parodontal si a corticalei interne alveolare
b. Leziunea este difuza
c. Se formeaza asa numitul granulom conjuctiv fibropar
d. Contine numerosi fibriblasti si fibrocite
e. Fragmentarea fibrelor nervoase
31. In parodontita apicala cronica fibroasa
a. Peretii vasculari sunt ingrosati si strangulati
b. Fibrele Sharpay sunt depolimerizate si fragmentate
c. Incetinirea fluxului sanguin
d. Pernitele vasculare lipsesc
e. In evolutie favorabila apare numeroase fibre conjuctive si infiltrate celulare reduse
32. In parodontita apicala cronica fibroasa
a. Simptomatologia este absenta in 60% din cazuri
b. Pot sa apara dureri cu caracter nevralgiform
c. Pot sa apara dureri cu caracter pulsatil
d. Testele de vitalitate sunt negative
e. Sensibilitatea la la percutia verticala este slab pozitiva
33. Evolutia PACF
a. Poate sa ramana in acest stadiu pe tot percursul vietii dinteluui pe arcada
b. Poate evolula spre gangrena complicata
c. Poate evolua spre leziuni cronice cu distructii osteitice mai intinse
d. Rar poate constitui focar de infectie in cadrul bolilor de focar
34. Granulomul simplu piogen
a. Este o leziune ostetitica cronica
b. Distructia osoasa are un contur bine delimitatat si regulat
c. Este o consecinta a insamantarii spatiului parodontal cu germeni dintr-o gangrena
pulpara
d. Poate sa apara consecutiv unei parodontite apicale cronice fibroase
e. Are dimensiuni variabile pana la un sambure de piersica
35. In granulomul simplu conjunctiv se descriu patru zone de la apex
a. Zona de necroza
b. Zona de initiere
c. Zona supurativa
d. Zona exudativa
e. Zona de stimulare
36. Zona de necroza a granulomului simplu conjunctiv
a. Se mai numeste zona de infectie
b. Se mai numeste zona de contaminare
c. Este reprezentat de tesut necrozat si tesut infectat de pe canale
d. Elementele cantonate in aceasta zona sunt factori iritanti, toxici, infectiosi
37. Zona de necroza a GSC contine
a. Lichid purulent
b. Pmn
c. Microorganisme
d. Enzime microbiene
e. Factori umorali
38. Zona exudativa
a. Mai este numita si zona de infectie
b. Mai este numit si zona de conaminare
c. Este prima reactie de raspuns a organismului
 d. Raspunsul este unul acut de tip exudativ
e. Se caracterizeaza prin necroza tisulara
39. Zona exudativa prezinta
a. Vasodilatatie
b. Vasoconstrictie
c. Exudat inflamator
d. Edem
e. Infiltratie celulara
40. Exudatul inflamator
a. Actioneaza prin dilutia exotoxinelor
b. Contine principii plasmatice in fazele acute
c. Contine factori ai complementului in fazele acute
d. Contine factori ai complementului in fazele crnice
41. Zona de iritatie
a. Are loc proliferarea granulomatoasa
b. Toxinele eliberate din focar se concentraza pe masura indepartarii de apex
c. Este un raspus defensiv de vindecare
d. Se intalneste un inflitrat lifohistoplasmocitar
e. Contine celule de rezerva
42. In zona de iritatie se elibereaza o serie de mediatori ai inflamatie si anume
a. Plasmocitele elibereaza anticorpi
b. Limfocitele T sensibilizate dau nastere la limfokine
c. Bazofilele produc anticorpi
d. Bazofilele produc histamina serotonina
e. In anumite plasmocite se produc corpusculii Russel
43. Zona periferica
a. Mai este numita si zona de stimulare
b. Mai este numita si zona de infectie
c. Este o zona propice osteoblastilor
d. Pot fi intalnite fenomene de hiperostoza
e. Se observa o activitate fibroblastica
44. simptomatologia in GSC
a. este stearsa
b. pot aparea dureri nevralgiforme
c. uneori poate aparea o usoara jena
d. uneori poate aparea senzatia de egresiune a dintelui
e. senzzatii dureroase violente
45. examenul obiectiv in GSC cuprinde
a. prezenta unui proces carios care nu intereseaza camera pulpa
b. prezenta unui proces carios care intereseaza camera pulpara
c. o obturatie veche
d. dinte care nu prezinta ncio leziune
e. dinte slefuit
46. in GSC
a. este caracteristica absenta oricarei sensibilitati la percutia in ax si la palparea cu sonda
 b. uneri se pot intalni fistule si cicatrici
c. cel mai concludent este examenul rx
d. pe Rx se observa o zona radioopaca
e. la periferie leziunea se continua cu spatiul parodontal
47. pe Rx GSC apare ca
a. o radiotransparenta
b. o ardioopacitate de culore inchisa
c. contur rotud
d. dimensiuni variabile
e. marginea radiologica delimitata de os nu mai este atat de neta in caz de reacutizari
48. Abcesul Phenix
a. caracterizeaza puseele repetate de acutizare a parodontitelor apicale cronice fibroase
b. Caracterizeaza puseele repetate de acutizare a GSC
c. Demineralizarea este mai intensa
d. In jurul granulomului poate aparea un halou
e. Zonele de radiotransparenta altereaza cu zonele de radioopacitate
49. Diagnosticul pozititv al GSC se pune pe
a. Teste de vitalitate negative
b. Modificari de culoare ale dintelui
c. Modificari ale aspectului mucoasei vestibulare in dreptul apexului dintelui
d. Exitenta fistulei si a cicatricii
e. Examenul radiologic
50. Gsc
A. se poate reacutiza si sa produca supuratii ale osului si partilor moi invecinate
B. Se poate transforma intr-un granulom chistic
C. Se poate transforma intr-o parodontita apicala acuta difuza
D. Se poate transforma intr-o parodontita apicala cronica difuza

GRANULOMUL EPITELIAL
51. Granulomul epitelial contine in structura sa celule epiteliale care pot proveni din
A. Resturile epiteliale Malasez in granuloamele profunde
B. Resturi ale tecii Hertwing in localizarile profunde
C. Din sinusl maxilar initial a fost un granulom simplu conjunctiv
D. Din mucoasa bucala in cazul unor fistule
E. Din mucoasa nazala initial a fost un granulom simplu conjunctiv
52. Granulomul epitelial prezinta urmatoarele forme
a. Endostal
b. Fungoasa
c. Subperiostal
d. Chistica
e. Submucos
53. Forma fungoasa a granulomului epitelial
a. contine celule cu aspect fungos
b. Celuele epiteliale sunt dispuse sub forma de benzi incrucisate ca un grilaj
 c. Contine celuele similare granulomului simplu conjunctiv
d. Este o varinata a formei chistice
e. Contine fibroblasti limfocite histiocite poliblasti rare leucocite
54. Forma chistica
a. Este o varianta a formei fungoase
b. Spatiile dintre benzi sunt mai mari
c. Celuele sufera un proces de degenerescenta grasa si au un aspect spumos fungos
d. Unele celule se micsoreaza si se autolizeaza
e. Cu timpul i aspectul unei vacuole unice
55. Forma chistic a granulomului epitelial
a. Vacuola unica este inconjurata de un strat de celule epiteliale
b. Prezint la periferie precursori ai fibrelor de colagen-fibre de oxytalan
c. Au o delimitare incerta
d. Osul invecinat nu manifesta modificari
e. In forma matura contine un licihid in care plutesc celule cu caracter spinos putin
numeroase
56. Evolutia granulomului epitelial
a. se constituie intr-un focar de infectie in boala de focar
b. necroza
c. nevralgii de trigemen
d. reacutizari
e. sinuzita odontogena

GRANULOMUL CHISTIC
57. granulomul chistic
a. este faza finala a granulomului epitelial netratat
b. Are o membrana conjunctivo-epiteliala bine dezvoltata
c. Cavitatea chistica este plina cu un lichid clar
d. Lichidul contine cristale de colesterol
e. Peretele epitelial este discontinuu
58. Granulomul chistic
a. Epiteliul ce acopera peretele intern ai chistului este discontinuu
b. Epiteliul ce acopera peretele interior al chistului este pluristratificat
c. Epiteliul este continuu
d. In jurul invelisului epitelial se afla un strat de celule fibro-conjunctive de oxytalan
e. Este slab delimitat
59. Simptomatologia granulmului chistic cuprinde
a. Modificari de culoare ale dintelui
b. Prezenta sau nu a unui procesc carios
c. Durere cu caracter pulsatil
d. Teste de vitalitate negativa
e. Lipsa sensibiltatii si sangerarii pe canal
60. Granulomul chistic
a. La palpare se constata o consistenta redusa a osului indreptul apexului
 b. Deformarea regiunii si bombarea mucoasei
c. Radiotransprenta de diferite dimensiuni
d. Radioopacitate chiar mai intensa in centru
e. Halou de demineralizare in puseele repetate in formele incipiente
61. Diagnosticul pozitiv al granulomului chistic se pune pe
a. Toate testele de vitalitate sunt negatie
b. Imagine radiologica caracteristica
c. Demensiunea de pana la un sambure de cireasa este considera granulom
d. Dimensiunea mai mare de 0,5 cm este considerata chist
e. Crepitatii depresibilitate in dreptul apexului
62. Evolutia granulomului cgistic
a. Suprainfectare
b. Se constituie in focar de infectie in cadrul bolilor de focar
c. Fractura spontana a osuluin
d. Nevralgii de trigemen
e. Reacutizari

PARODONTITE APICALE CRONICE CU IMAGINE CONTURATA

63. Alte parodontite cronice cu imagine conturata
a. Abcesul apical cronic
b. Osteita prodontala
c. Parodontita apicala cronica specifica
d. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
e. Parodontita apicala cronica difuza
64. Parodontita apicala cronica specifica apare in
a. TBC
b. Actinomicoza
c. SIDA
d. Bruceloza
e. Teluroza
65. Parodontita apicala cronica specifica apare in
a. Febra tifoida
b. Pusee de reacutizare
c. Este o forma subacuta agranulomului epitelial
d. Blastamicoza
e. Coccidiooidomicoza
66. Abcesul APICAL cronic
a. A fost descris de scoala franceza
b. A fost descris de scoala romana
c. Este o forma subacuta a granulomului conjutiv sau epitelial
d. Contine un infiltrat masiv de pmn aspectul fiind de punga galbuie
e. Membrana fibroconjunctiva este mai groasa decat in granulom
67. Abcesul apical cronic
a. Are un aspect burat datorita microabceselor din structura saculuui conjunctiv
 b. Sunt frecvente
c. Sunt diagnosticat in urma extractiilor cand raman atasate de apexul dintelui
d. Sunt o forma de reactie a organismului in reactivitatea intensa a individului
e. Imaginea radiologica este conturata

PARODONTITA APICALA CRONICA DIFUZA

68. Parodontita apicala cronica difuza
a. Este cea mai importanta forma de pc
b. Imaginea Rx este difuza
c. A fost descrisa de Partch
d. Leziunea se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului granular de tesut osos
e. Leziunea se caracterizeaza prin inlocuirea t osos cu t de granulatie
69. PACD
a. In interiorul t de granulatie se pot observa zone de necroza
b. Exteriorizarea se poate face prin fistule
c. Simptomatologia este violenta
d. In fazele avansate poate aparea la nivelul mucoasei apexului interesat o usoara
hiperemie
e. Exteriorizarea se face frecvent la distanta de apexul dintelui interesat
70. Semele premergatoare fistulizarii sunt
a. Modificarea culorii mucoasei versantului alveolar in rosu violaceu
b. Modificarea culorii mucoasei versantului alveolar in rosu intens
c. Ingrosarea mucoasei
d. Subtierea mucoasei
71. In PACD
A. Apare durere la palparea mucoasei in dreptul dintelui interesat
B. Teste de vitalitate negative
C. Percutie in ax pozitiva
D. Adenopatie regionala
E. Ganglioni indurat durerosi
72. Examenul rx al PACD releva
a. O radiotransparenta periapicala difuza
b. Radiotransparenta care tinde sa se intinda si in zonele limitrofe
c. In imaginea de osteoliza se pot observa structura osului
d. Imagine radioopaca caracteristica
73. Diagnosticul pozitiv al PACD se pune pe
a. Imaginea radiologica caracteritstica
b. Prezenta fistulei
c. Prezenta nodulilor conjunctivi
 d. Teste de vitalitate pozitive
e. Teste de vitalitate negativ
74. Diagnosticul dfi ala PACD se face cu
a. Granulomul chistic
b. Supuratii ale lojei fetei
c. Osteomielita
d. Actinomicoza
e. Adenpatii supurate

75. Evolutia PACD

a. Se constituie in focare de infectie
b. B supuratii ale lojeii fetei
c. Osteomielita
d. Actinomicoza
e. Granulm chistic

PARODONTITA APICALA CRONICA CONDENSATA

76. Parodontita apicala cronica condensata are ca si caracteristica unica
a. Largirea spatiului parodontal
b. Ingustarea spatiului periapical
c. Imaginea radiologica specifica
d. Edemul de vecinatate
e. Direre brutala violenta iradianta
77. Pacc
a. Apare in zonele cu os poros
b. Apare in zonele cu os dens
c. Apare in zonele cu trabecule osoase putine
d. Apare alternanta de t osos normal si t osos caracteristic leziunii
e. Dintele este vital
78. Diagnisticul pozitiv al PACC
a. Imaginea radiologica cu os periapical mai albicios datorita hipermineralizarii
b. Spatiul periodontal desfiintat
c. Imaginea radiologica este bine conturata
d. Teste de vitalitate negative
e. Spatii intertrabeculare marite
79. Diagonsticul dig al PACC se face cu
a. Osteomielita
b. Granulomul chistic
c. Condensare osoasa cicatriceala postterapeutica
d. Osteofibroza periapicala
e. Adenopatii supurate
PARODONTITA APICALA ACUTA SEROASA (DIFUZA)
80. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
a. Este continuarea pardontitei acute hiperemice
b. Initial procesul intereseaza numai spatiul parodontal apical
c. Tensiunea intratisulara scade
d. Ligamentele dento-alveolare sufera un fenomen de inhibitie seroasa
e. Dintele capata un anumit grad de mobilitate
81. In parodontita apicala acuta seroasa
a. Prin presiune asupra dintelui durerea se calmeaza
b. Prin presiunea asupra dinteleui creste tensiunea intratisulara si durerea
c. Apare fenomenul de demineralizare a corticalei osoase interne
d. Apare fenomenul de demineralizare al corticalei osoase externe
e. Demineralizarea osoasa este de intensitate redus reversibila
82. In parodontita apicala acuta seroasa
a. Inflamatia poate fi oprita spontan
b. Inflamatia nu poate fi oprita spontan
c. Tablul morfologic este dominat de modificari vasculare
d. Vasele de sange sunt dilatate cu pereti subtiri si mult mai numeroase decat intr-un camp
normal
e. Se poate constata turgescenta pernitelor vasculare
83. In parodontita apicala acuta seroasa
a. Ligamentele alveolare sunt ingrosate si pe alocuri disociate datorita depolimerizarii
b. Corticala interna are un contur regulat
c. Corticala interna pierde din sarurile minerale si are un contur neregulat
d. Se observa largirea spatiului intertrabecular
84. Parodontita apicala acuta seroasa
a. In cazul in care s-a surprins faza de parodontita hiperemica durerea are u mers
ascendent de la usoara jena la dureri insuportabile
b. Poate fi de la inceput brutala violenta iradianta
c. Durerea are un caracter lancinant continuu si nu cedeaza la anlgetice
d. Durerea are un caracter pulsatil
e. Durerea este exacerbata de scaderea afluxului sanguin
85. Durerea in PAAS iradiaza spre
a. Temporar
b. Dintii vecini
c. Orbital si auriculr
d. Craniu
e. Gat
86. In parodontita apicala acuta seroasa
A. Bolnavul nu zambeste
B. Evita sa vorbeasca
C. Evita sa miste capul
D. Capata o rigiditate a fetei
87. Semnele obiective in parodontita apicala acuta seroasa
 a. Congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui
b. Depresibilitatea si durere la presiunea cu degetul al mucoasei
c. Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti de volum
d. Edem de vecinatate cu tumefierea regiunii din dreptul dintelui
e. Durere cu caracter lacinant continua
88. Tumefierea de vecinatate in parodontita apicala acuta seroasa la nivel mandibular poate fi
localizata
a. La nivelul buzei superioare
b. La nivelul gatului
c. La nivelul regiunii mentoniere
d. Submandibular
e. In regiunea mandibulara
89. Pentru canini edemul din parodontita apicala acuta seroasa este localizat la
a. Nivelul buzei superioare
b. Nivel palpebral
c. Aripa nasului
d. Regiunea geninan
e. Regiunea mentoniera
90. In cazul in care PAAS apare ca o consecinta a gangrenei simple pot sa apara urmatoarele
semne
a. Lipsa sangerarii in camera pulpara si in canal
b. Prezenta unui secretii purulente pe canal
c. Teste de vitalitate negative
d. Percutie in ax pozitiva
e. Prezenta unei secretii seroase pe canal
91. Diagnosticul pozitiv in PAAS
a. Durere cu caracter acut
b. Stare generala buna
c. Lipsa oricarui semn de vitalitate
d. Sensibilitate la percutie in ax
e. Tumefierea mucoasei si a teguementelor vecine
92. Diagnosicul diferential al parodontitei apicale acute seroase se facecu
a. Pulpitele acute
b. Parodontita apicala cronica fibroasa
c. Parodontita apicala acuta purulenta
d. Nevralgia de trigemen
e. Foliculita dintelui inclus
93. Complicatiile paas
a. Nevralgia de trigemen
b. Cronicizare
c. Foliculita dintilor inclusi
d. Stoparea in evolutie si restabilirea temporara a echilibrului tisular
e. Parodontita apicala acuta purulent
 94. Paas se poate complica cu
a. Meningita
b. Sinuzita de maxilar
c. Adenopatii loco regionale
d. Cuprinderea in procesul inflamator a dintilor vecini
e. Supuratii ale spatiilor si lojelor cervico-faciale

GANGRENA SIMPLA

95. Gangrena simpla

a. Este o motificare aseptica a pulpei
b. Este o mortificare septica a pulpei
c. Consta in descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie
d. Frecvent apare rasunet parodontal
e. Intereseaza strict teritoriul dintelui
96. Gangrena simpla
a. Flora microbiana este mixta
b. Speciile normal nepatogene devin patogene in spatiul endodontic
c. Apare sub actiunea unor importante enzime de provenineta bacteriana
d. Are loc o pierdere partiala a configuratiei pulpare
e. Poate fi umeda sau uscata
97. In gangrena pulpara microorganismele au capacitatea de a elimina enzime de distructie
tisulara precum
a. coagulaze de catre stafilococ si pseudomonas
b. colagenaze de catre stafilococ si pseudomonas
c. colagenaze de catre b. Melanogenicus peptstreptococ si peptococ
d. principii cu rol in distructia celulara
e. principii cu rol in distructia substantei fundamentale
98. principii cu actiunea asupra SF
a. glucoronidaza stafilococica
b. glucoronidaza streptococica
c. condroitin-sulfataza
d. hialuronidaza
e. leucoidina
99. elemente cu actiune distructiva locala
a. histamina
b. Enzime lizozomale
c. Condroitin sulfataza
d. Acizi nucleici
e. Heparina
100. Elemente cu actiune distructiva locala
a. Limfotoxine
b. Colagenaze
c. Fibrolizine
 d. Enzime proteolitice
e. Indol si amoniac
101. La examenul microscopic in gangrena pulpara se observa
a. Depozit eterogen de substante proteice si minerale
b. Cateva celule alterate
c. Resturi de t conjuctiv
d. Depoizte de substante organice
102. Examenul histochimic in gangrena pulpara releva
a. Un depozit eterogen de substanta proteica
b. O masa semiputreda
c. Materii grase si polipeptide
d. Hidrogen sulfurat si dioxid de carbon
e. Acid acetic si apa
103. Simptomatologia in gangrena simpla
a. Este foarte manifesta
b. Prezenta unei carii profunde
c. Distructii intinse ale tesuturilor dure
d. Dinte indemn de cele mai multe ori
e. Modificari de culoare ale dintelui
104. in gangrena simpla obstacolele in patruderea in canalul radicular pot fi de natura
a. Fibroasa
b. Minerala
c. Conjuctiva
d. Mixta
105. Acizii determina necroza prin
a. Paralizia peretilor vasculari
b. Scaderea ph
c. Lezarea membranei celulare
d. Blocarea respiratiei celulare
e. Depolimerizare de colagen

Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare

1. Tehnica step back
a. Mai este numita si telescopare regresiva
b. A fost introdusa de Mullaney
c. Se incepe cu prepararea portiunii coronare a canalului
d. Se incepe cu prepararea poriunii apicale a canalului pana la constrictia apicala
e. Largirea treimii apicale se face pana la un ac Kerr cu 2 numere superioare celor cu care s-
a realizat odontometria
2. Tehnica step back
a. Foloseste procedeul de scurtare a lungimii de lucru cu 1 mm
b. Scurtarea lungimii de lucru se face pana la 4-5 mm
 c. Se revine de fiecare data cu acul cu care s-a realizat prepararea mecanica a portiunii
apciale
d. Este indicata la dintii cu canale cu curbura accentuata
e. Se indica la dinti cu curburi radiculare usoare sau moderate
3. In cazul curburii accentuate tehnica step back
a. Se realizeaza cu usurinta
b. Este singura indicata
c. Presupune o tehnica speciala de pilire
d. Se folosesc ace cu varf netaietor
e. Se folosesc ace mai flexibile
4. Sunt descrise in prepanarea canalelor urmatoarele metode
a. Manuala
b. Mecanica
c. Chimica
d. Laser
e. Sonica si ultrasonica
5. In extirparea pulpara
a. Tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
b. Se executa in una sau mai multe sedinte
c. Se fac spalturi cu hipercolorit de sodiu in pulpitele purulente
d. Nu se utilizeaza substante chimice ajutatoare pt largirea canalului
e. Se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui
6. In extirparea pulpara
a. Nu este necesara izolarea dintelui
b. Se inista cu tratamentul pana se obtine pereti netezi si o largire suficienta pentru
obturatie
c. Nu se aplica pansamente medicamentoase
d. Obturatia de canal se poate realiza in aceeasi sedinta
e. Se aplica dupa terminarea tratamentului mecanic pansament medicamentos
7. In extirparea pulpara se aplica pansament medicamentos in caz de
a. Gangrena pulpara
b. Pulpita purulenta
c. Pulpita cronica
d. Necroza
e. Hemoragii
8. Acuratetia determinarii lungimii de lucru prin tehnica electronica este influientata negativ de
a. Prezenta pe canal a unei solutii de sterilizat
b. Canalul uscat
c. Existenta unui apex deschis
d. Utilizarea unor ace Kerr sub diametrul de 0,15
e. Utilizarea unor ace Kerr cu diametrul peste 0,15
9. In utilizarea aparatelor electronice pentru determinarea lungimii de lucru se indica
a. Folosirea unor solutii de sterilizat
b. Uscarea canalelor
c. Acul sa aiba un diametru corespunzator
 d. Acul sa aiba un diametru sub 0,15
e. Acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara
10. Metoda electronica de determinare a lungimii de lucru
a. Precizia lor se ridica la un prcent de 95-98%
b. Se bazeaza pe corelarea rezistentei electrice a unui instrument introdus in canal si un
electrod aplicat pe mucoasa orala
c. Au in compozitia lor un ac cu mici inele din metal
d. Se efectueaza radiografii seriate
11. Aparatele de masura electronica pt uz stomatolgic se pot clasifica in
a. Aparate analogice
b. Aparate audiometrice
c. Aparate de inalta frecventa (ultrasonice)
d. Aparate de joasa frecventa
e. Aparate digitale
12. Actiunea antisepitica a hidroxidului de carbon se bazeaza pe doua elemente
a. Ph-alacalin dat de gruparea OH- 11-12
b. Solubilitatea in apa
c. Solubilitatea foarte redusa in apa
d. Ph-ul neutru
e. Se resoarbe usor
13. Hidroxidul de calciu este materialul de electie in gangrena simpla si complicata deoarece
a. Are un puternic efect bacteriostatic
b. Are un efect bactericid
c. Are actiune antitoxica
d. Dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canal
e. Se dizolva usor
14. Hidroxidul de calciu este materialul de electie in gangrena simpla si complicata deoarece
a. Se resoarbe usor in caz de depasire al foramenului
b. Opreste secretiile persistente din canale
c. Are efect cauterizant
d. Guverneaza in parodontitele apicale cronice procesul de vindecare al osteitei
e. Efect hemostatic
15. Pentru o completa sterilizare a canalelor radiculare preparatele pe baza de hidroxid de calciu
trebuie mentiunte supa Sjogren
a. 14 zile
b. 24-48 h
c. 7 zile
d. 72 h
e. 3-6 luni
16. In preparatele magistrale de hidroxid de calciu
a. Este o solutie suprasaturata de hidroxid de calciu
b. Se obtine prin amestecul extemporaneul al pulberii de hidroxid de calciu cu apa distilata
c. Are o radioopacitate similara cu dentina
d. Se recomanda adaousl de sulfat de bariu
e. Au dezavantajul ca nu li se poate controla consistenta
17. Hidroxiudl de calciu preparat magistral contine
a. Hidroxid de calciu o parte
b. Hidroxid de cacliu 8 partii
c. Sulfat de bariu 1 parte
d. Apa distilata q.s
e. Apa oxigenta q.s
18. CaOH produse comerciale
a. Au un continut mai crescut de Caoh
b. Contin CaOH in proprtie de 32-52%
c. Contine aditivi care potentiaza actiunea
d. PH-ul este mai scazut
e. Poate fi livrat sub forma de pasta carpule si seringi
19. Sunt considerate defciente ale hidroxiudului de calciu
a. Ph-ul alcalin
b. Condensarea lor anevoioasa chiar imposibila datorita consitentei moi
c. Solubilitatea foarte redusa in apa
d. Injectarea dificila pana la apex
20. Indicatiile de utilizarea ale caoh
a. Gangrena simpla
b. Parodontita apicala acuta
c. Parodontita apicala cronica
d. Pulita cronica
e. Apexifiere
21. Indicatiile hidroxidului de calciu
a. resobtii radiculare interne cu sau fara perforarea radacinii
b. resorbtii radiculare externe ale apexului
c. pulpite cronice
d. cai false radiculare
e. fracturi radiculare veritcale
22. sunt indicatii ale hidroxidului de calciu
a. fracturi radiuculare orizontale
b. parodontita apicala acuta
c. replantare dupa avulsii
d. obturatii radiculare definitive
e. fracturi radiculare verticale
23. in alegerea substantei medicamentoase ca pansament edndodontic se va tine cont de
a. forma anatomo-clinica a gangrenei
b. absenta sau prezenta complicatiilor parodontiului apical
c. tipul de reactivitate al pacientului
d. prezenta sau absenta secretiilor pe canal
24. orice medicament folosit in tratamentul endodontic trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii
a. sa nu fie nociv
b. sa nu aiba actiune biologica
c. sa aiba actiune biologica
 d. sa aiba actiune bacteriostatica
e. sa aiba actiune bactericida
25. in timpul tratamentului endodontic se recomanda imprimare asupar acului a 3 miscari
a. vericala
b. de dute-vino circumferentiala
c. circulara
d. transversala
e. de rotatie
26. cauzele generale ale hemoragiei dupa tratamentul mecanic pe canal poat fi
a. diateza hemoragica
b. perforarea podelei camerei pulpare
c. hemofilii
d. stari fizilogice congestive (menstruatia)
e. afectiuni renale
27. cauzele locale care pot produce hemoragii
a. traumatizarea parodontiului marginal
b. traumatizarea parodntiului apical
c. hemofilii
d. diateza hemoragica
e. afectiuni hepatice
28. cauzele locale care pot produce hemoragii
a. hemofilii
b. perforarea podelei cameri pulpare
c. cai false
d. apex larg deschis la copii
e. extirpare pulpara incompleta
29. se insitituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturatia definitiva in caz de
a. pulpita acuta seroasa totala
b. pulpita purulenta partiala si totala
c. camp operator inundat cu saliva
d. pulpita cronica
e. cand nu putem opri hemoragia
30. tehnica clinico-radiologica a determinarii lungimii de lucru
a. este orientativa
b. Presupune realizarea unor radiografii cu acul pe canal
c. Pentru determinarea lungimii corecte de lucru se scade un mm din lungimea masurata
pe radiografie
31. Metode de masurare a canalului sunt
a. Metoda manuala
b. Metoda clinica
c. Metoda clinico-radiologica
d. Metoda electronica
e. Metoda mecanica
32. Anomalii frecvente de canal prezinta
a. Incisivul superior 2 canale V P
 b. Incisivii inferiori doua canale V-o
c. Molarul prim superior radacina vestibulo meziala prezinta doua canale V-P
d. Premolarii doi inferiori doua canale V-L
e. Molarii unu si doi inferiori in radacina distala doua canale
33. Permeabilizarea canalelor
A. Se face cu ac Miller sau Kerr fine sau foarte fine
B. Se face fara ppresiune
C. Se face cu o miscare continua ferma
D. Nu este obligatorie
E. Este conditionata de cunoasterea unor anomalii
34. In cazul in care pe canal se gasesc obstacole permeabilizarea se face cu
a. Acizi
b. Baze
c. Oxidati
d. Chelatori
e. Chirurgical
35. Dintre cele mai folosite substante pentru permeabilizare canaluilui se foloseste
a. Acid clorhidric
b. Acid sulfuric 10%
c. EDTA 10 %
d. Atiformina
e. Acid sulfuric 20-30%
36. Evidarea canalui de continutul gangrenos
a. Se face cu ace extractoare de nerv
b. Se introduce acul pana se intampina o rezistenta
c. Se efectueaza 2-3 miscari de rotatie de 360 grade
d. Operatiune seefectueaza dintr-o singura miscare
e. Se fac splaturi concomitente cu acid sulfuric 20-30%
37. Tratamentul mecanic are urmatorii timpi operatori
a. Crearea accesului la camera pulpara
b. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c. Razuirea dentinei alterate pana in tesut sanatos
d. Obturarea etansa a canalelor
e. Madurare lungimii canalului
38. Rezultatul obtinut in tratamentul de canal este in functie de
a. Forma cavitatii de acces
b. Pozitia cavitatii de acces in raport cu topografia coronara
c. Integritatea dintelui
d. Stadiul afectarii pulpare
e. Adancimea si intinderea cavitatii de acces
39. Factorii locali care influientiaza deciza terapeutica
a. Valoarea masticatorie si protetica a dintelui
b. Starea generala a pacientului
c. Integritatea coronara
d. Calitatea radacinii
 e. Starea parodontiului marginal
40. Tratamentul endodontic este contraindicat de catre urmatorii factori generali
a. boli psihice
b. forma usoara de boala de focar
c. pacientii infirimi sau greu deplasabili
d. pacientii tineri
e. pacientii in varsa
41. printre principiile de tratament in gangrena pulpara se numara
a. indepartarea in totalitatea a pulpei necrozate si a dentinei alterate
b. monitorizare
c. temporizare
d. sterilizarea canalelor prin medicamente sau agenti fizici
e. obturatie etansa
42. obturatiile cu paste care se intaresc pe canal au urmatoarele dezavantaje
a. se executa rapid
b. lipsa unui control precis in timpul introduceii pastei pe canal
c. depsierea frecventa aconstrictiei apicale
d. neomogenitatea obturatie
e. variatii volumetrice dupa priza
43. introducerea pastelor de obturat in canal se face cu
a. ace Lentullo rotate in sensul acelor de ceasornic
b. ace kerr
c. c ace Hawes Neos
d. conuri de guttaperca
e. plugger
44. dezavantajele obturatie mixte
a. crese riscul obturatie de canal cu depasiri
b. nu reduce semnificativ microinfiltratia marginala
c. antisepticele irita parodontiul apical
d. variatii volumetrice dupa priza
45. alegerea acelor Lentullo se face in functie de
a. volumul canalelor
b. topografia dintelui
c. topografia canalului
d. integritatea dintelui
e. integritatea acului
46. in ceea ce priveste integritatea acului Lentullo
a. integritatea spiralelor
b. nedecalit
c. decalit
d. neindoit nerugint
e. poroba acului exo-endo bucal
47. verificarea patrunderii acului neturat poate genera
a. patrunderea pana la nivelul stabilit prin odontometrie
b. patrunderea dincolo de constrictia apicala
 c. patrunderea dincolo de reperul stabilit prin odontometrie
d. blocarea in canal la distanta de reperul stabilit prin odontometrie
48. proba conullui de gutaperca se face dupa urmatoarel critetii
a. sa fie cat mai gros in raport cu volumul canalului
b. Sa fie cat mai subtire in raport cu volumul canalului
c. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d. Sa ajunga cat mai aproape de apexul fiziologic
49. Tehnica de cimentare a unui con calibrat la apex are urmatoarele dezavantaje
a. solubilitatea sigilantului
b. conul nu poate realiza o sigilare eficienta de unul singur
c. neconcordanta intre calibrul conului si cel al canalului
d. neconcordanta intre calibrul conului si cel al instrumentelor provenite de la diferite firme
e. calibrul canalului largit este intotdeauna mai mare decat al instrumentului
50. Tehnica de cimentare a unui con calibrat la apex are urmatoarele dezavantaje
a. Existenta premiselor de obturare doar pe o distanta de 2-3 mm de la consrictia apicala
b. Existenta unor potiuni relativ mari de canal obturate partial cu ciment de sigilare
c. Eficenta globala in prevenirea microinfiltratiilor de interfata este slaba
51. Proba clinica a conului calibrat la apexul dintelui se face
a. Vizual
b. Tactil
c. Radiologic
d. Fotografic
52. Precautii la proba tactila
a. Este mai sensibila la conul din metal decat la cel din gutaperca
b. Este mai sensibil la cel din gutaperca decat la cel din metal
c. Sanse apreciabile de eroare la canalel care nu au o sectiune circulara
53. Situatii intalnite la proba conului
a. Neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b. Imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru
c. Depasirea lungimii de lucru
d. Dicordanta intre forma varfului conului si segmentul apical
54. Imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru se datoreaza
a. Corpi straini
b. Formarea unui prag
c. Formarea unei cai false
d. Fractura radiculara orizontala inchisa
e. Reduerea calibrului instrumentului actinoat manual
55. Imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru se datoreaza
a. Nefoloisirea instrumentului de largire de acelasi calibru cu cel al acului folosit pentru
dilatarea portiunii apicale
b. Nefoloisirea instrumentului de largire de acelasi calibru cu conul pe toata lungimea
canalului
c. Blocajul segmentului apical al canalului prin detritusuri organominerale
56. Tehnica de individualizare aconurilor este indicata in
a. Canale cu segmentul apical aplatizat sau ovalar
b. Canale cu segmentul apical circular
c. Canale cu apexul larg deschis