Structural anestezicele locale sunt fie

Aminoesteri derivati aminici tertiali-aminoalcooli- ai acizilor aromatici

Amide - combinatii intre doua amine exist o grupare aminica NH2 si la nivelul lantului intermediar

Radicalul aromatic componenta anionica H

Amina tertiala componenta cationica B

Componenta cationica – amina tertiala pot bloca trasmisia sinaptica neuronala

Realizeaza mediu alcalin

Componenta anionica – radicalul aromatic au caracter lipofil permitand travesarea membranei axionale pentru actiue directa asupra celulelor si fibrei
nervoase

In anestezia locala o cantitate relativ crescuta de anestezic este injectata in imediata vecinatate a manunchiului nervos

Sunt tesuturi nespecifice de care se pot lega anestezicele si scad cantitatea de anestezic disponibila difuziunii in manunchiul nervos

- Grasos
- T conjunctiv
- T musculra

Anestezicele odata absorbite in fluxul sanguin

1. Se distribuie la organe in general

 2. Se metabolizeaza in ficat
3. Se elimina renal

In fluxul sanguin anestezicele circula

- Nelegate- au actiune anestezica dar si toxica

- Legate de o proteina circulanta – acid glicoproteina

Acid glicoproteina mai poate transporta

1. Beta blocante Propanlolol

2. Blocante de calciu Verapamil
3. Antiaritmice Chinidina

Esteri Amide chinoline

Ai acidului Ai acidului benzoic 1. Lidocaina 1. Centibucridine

paraaminobenzoic 2. Mepivacaina
3. Articaina
1 procaina (Novocaina 1. Benzocaina 4. Bupivacaina
Neocaina) 2. Tatracaina 5. Prilocaina
2. cloprocaina 3. Butacaina 6. Ropivacaina
(Nescaina) 4. Piperidina 7. Etidocaina
3. propoxicaina 5. Hexylcaina 8. Cincocaina
6. Cocaina
7. Butamber
Sunt substante cu caracter documentar sunt substante anestezice cu utilizarea ocazionala

-compusi esterici - grupa amidelor

1. procaina (Novocaina) 1. bupivacaina
2. clorprocaina 2. prilocaina
3. benzocaina 3 unacaina
4. tetracaina ( ametocaina) 4 primacaina
5. pierocaina 5 hosticaina
 Lidocaina

Etse o acetamda de tip 2( dietilamino) N(2,6 dimetilfenil) monohidroclorid

Masa moleculara 270,8
Formula c14 h22 n20
Ph aproximativ 6,5 (5-7)

Se comercializeaza sub forma de

- Solutie apoasa
- Izotona
- Sterila
- Apirogena

Pentru administrare parenterala

Conservant- METILPARABEN

Xilina + aderenalina- METABISULFIT DE SODIU

- REACTII SEVERE LA PERSOANELE ALERGICE

- REACTII ASTMATICE LA CEI PREDISPUSI

HEMODIANAMIC

1. Modifica fractia de ejectie cardiaca asupra centrilor cardio-vasculari din SNCefect depresor HIPOTENSIUNE
2. Modifica rezistenta vasculara periferica
3. Modifica tensiunea arteriala
Lidocaina este absorbita COMPLET

RATA DE ABSORBTIE depinde de prezenta sau absenta vasoconstrictorilor PROPORTIA DE LIDOCAINA LEGATA  depinde de
CONCENTRATIE este mai MICA cu cat % este mai MARE

Lidocaina traverseaza bariera HEMATOENCEFALICA prin mecanism PASIV

Lidocaina este metabolizata rapid in ficat in proportie de 90%

Metabolitii si restul de lidocaina 10% eliminati renal

PERIOADA DE INJUMATATIRE – 1,5-2 H 90-120 MIN

Potenta 2x mai MARE decat PROCAINA - afectiunie hepatice POT influienta FARMACOCINETICA  perioada de
injumtatire se poate DUBLA SAU TRIPLA
TOXICITATE 2x mai MARE decat PROCAINA - afectiunile RENALE NU influientiaza farmacocinetica dar pot influienta rata
de eliminare cu acumulare de METABOLITI
Instalarea anesteziei – rapida- 2-5
min
Durata anesteziei REDUSA- 20-45 min

Efecte sistemice- la o doza de PESTE 6 microgram/ ml

Pot influienta pragul de concentratie plasmatica la care apar efecte adverse
1. ACIDOZA
2. SUBSTANTE STIMULATOARE SAU INHIBITOARE ALE SNC
 Lidocaina este CONTRAINIDCTA  pacineti cu
hipersensibilitate cunoscuta la anestezicele amidice
DOZA UZUALA 20-100 mg

1-5 ml sol 2% - Se evita injectarea intravasculara

- Se recomanada o doza minima

La copii peste 3 ani doza de lidocaina FARA
- Se administreaza cu PRECAUTIE la persoanel cu afectiuni
adrenalina 3-4 mg/kg corp hepatice

La adultii sanatosi - Risc ALERGIZANT datorita conservatilor PARABEN

SI SULFIT
Lidocaina FARA adrenalina 4-5 mg/gk corp

Lidocaina cu adrenalina 7 mg/kg corp

Dupa anestezie se monitorizeaza permanent Semne precoce de NEUROTOXICITATE

1. Ritmul cardiac 1. Agitatie

2. Ritmul respirator 2. Anxietate
3. Starea de constienta 3. Ametiala
4. Tulburari de vedere
5. Tinitus
6. Tremuraturi
7. Stari depresive
8. somnolenta
 Mepivacaina
Are o potenta de 2x mai MARE decat PROCAINA
Efect VASODILATATOR  REDUS
Toxicitate de 1,5-2x mai MARE decat PROCAINA POATE fi adminstrat si fara vasoconstrictor

Instalarea anesteziei2-3 min Agentii vasoconstrictori NU prelungesc semnificativ durata anesteziei cu

MEPIVACAINA
Durata anesteziei  2-3 h
Rata de absorbitei  prezenta sau absenta vasoconstrictorului

 Doza
 Concentratie

Mepivacaina  se leaga de proteinele plasmatice 75% Doza maxima pentru o administrare 400-mg
1 ml sol anestezica contine 30 mg mepivacaina
 Se elimina ca atare 5-10% s-au administrat 7 mg/kg corp
 50% metaboliti eliminata prin excretii biliare la copii sun 15 kg-0,5 mg/kg corp
 O cantitate mica si in fecale doza maxima in 24h-1000 mg

Perioada de injumatatire 2-3 h la ADULTI

8-9 H la copii

Cea mai mare parte din anestezic si metabolitii sai sunt eliminati in 30h
 Prilocaina BUPIVACAINA

- RAR folosit in medicna dentara

- FRECVENT folosita in anestezia EPIDURALA

- Instalare RAPIDA durata MEDIE - Prezinta o cardiotoxicitate CRESCUTA si

toxicitate SNC
- Doza maxima este 6 mg/kg
- Anestezia se instaleaza in 2-9 min si
corp fara a depasi 400 mg
- Risc MINOR de dureaza 90 min cu risc de
methemoglobinemie ANESTEZIE/AKINEZIE extinsa pe cateva ore
- efecte REDUSE asupra sistemului - Doza maxima 9-18mg
cardio-vascular
- In stoma- 0.5%
 Contracia musculaturii NETEDE de la nivelul URETREI, URETELELOR, UTERULUI, BRONHIILOR si MUSCHII ERECTORI AI FOLICULUIUI
Al PILOS
Stimuleaza GLUCONEOGENEZA si GLICOLIZA la nivel HEPATIC si T ADIPOS
Stimuleaza absorbtia la nivel RENAL a Na
Stimuleaza SECRETIA SUDORIPALA
INHIBA eliberarea de INSULINA la nivel pancreatic
CX2 STIMULEAZ eliberarea de GLUCAGON la nivel pancreatic
Contractia sfincterelor tractului GASTRO-INTESTINAL
Creste DEBITUL CARDIAC : creste alura ventriculara si fractie de ejectie
I31 Lipoliza la nivelul tesutuli adipos
Eliberarea de RENINA la nivelul celulelor juxtaglomerulare renale
Relaxarea musculaturii netede brohice
F32 Constrictia sficterelor tractului gastro-intestinal
Stimuleaza secretia VASCOASA a glandelor salivare
RELAXAREA uterului la femeile gravide
Glicoliza gluconeogeneza
VASODILATATIA ARTERILELOR de la nivelu muschilor scheletici
Inhiba eliberarea de HISTAMINA de la nivelul MASTOCITELOR
Secretie de RENINA din cel juxtaglomerulare
LIPOLIZA in tesutul adipos
P3 Stimuleaza SNC
ANESTEZIA TOPICA
1. Anesteziaza MUCOASA SUPERFICIALA si T SUBMUCOS 2-3 mm
2. Se foloseste o concentratie mai MARE Durata de instalare 2-3 min 10-15 min
- XILINA 5-10%
- TETRACAINA -2% Durata de ACTIUNE 10-15 min 45-60 min
- BUTACAIANA 4%
- BENZOICAINA 14%

3. INDICATII
- Detartraj
- Adaptarea unor coroane la colet
- Finisarea unor obturatii la colet
- Inaintea punctiei anestezice
- Suprimarea reflexului de voma
- Extractia dintilor temporari cu rizaliza marcata
- Incizia abceselor superficializate la mucoasa

4. TEHNICA IMBIBITIEI
- Nervul LINGUAL in santul MANDIBULO-LINGUAL din dreptul MOLARULUI DE MINTE
- Nervul NAZO-PALATIN a lui SCARPA pe podeaua fosei nazale ANTERIOR de CORNETUL INFERIOR
Anestezia sumucoasa
ANESTEZIA SUBCUTANATA
- Descrisa de D THEODORESCU
Se poate face IN STRATURI sau IN BARAJ
- Indicata pentru INCIZIA UNOR ABCESE
SUPERFICIALIZATE STRICT SUBMUCOS
INDICATII
- Acul patrunde strict submucos si infiltratia se
face DE-A LUNGUL VIITOAREI LINII DE INCIZIE 1. Excizia unor formatiuni DE
- Durata anesteziei este MICA MICI dimensiuni
2. CORECTAREA unor
DEFECTE
POSTEXCIZIONALE
3. Plastii cu lambou de MICI
dimensiuni
Anestezia plexala- periapicala supraperioastala

Teritoriu anesteziat
INDICATII
1. mucoasa vestibulara
2. periostul 1. Extractii dentare
3. osul alveolar 2. Rezectii apicale
4. 1-2 dinti 3. Inserarea unor implanturi
4. Interventii chirurgicale parodontale
5. Extirparea unor tumori gingivale si a unor chisturi DE MICI
DIMENSIUNI

CONTRAINDICATII

1. Procese supurative la locul de punctie

Doza 1,5-1,7 ml
2. Ulceratii
3. Tumori
Anestezia intraosasa

- Se folosete rar
- Indicata la MANDIBULA
- Solutia anestezica se lasa in spongioasa
- Foloseste un perforator cu mandren
- Durata de instalare 30 s
- Durata de actiune 15-45 min
ANESTEZIA LA TUBEROZITATE Repere orale

Mucoasa MOBILA

Radacina MEZIALA a molarului de 12 ani

Teritoriu anesteziat
Creasta zigomatico-alveolara
- Mucoasa vestibulara
- Osul alveolar si molarii superiori
- Peretele POSERIOR al sinusului maxilar si mucoasa adiacenta

Exista situatii cand nu se anesteziaza RADACINA MEZIO-VESTIBULARA a molarului de 6 ani

 Durerea din anestezia nervului nazo-palatin se
datoreaza
Gaura incisiva
- Inervatiei bigate
- Pe linia mediana palatinal intre cei doi incisivi centrali - Aderentei fibromucoasei palatine
- La 0,5 cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali - Lipsa tesutului conjunctiv

Punctia se face din lateral pe marginea papilei la 0,5 cm inpoia si

deasupra marginii gingivale a incisivilor superiori

Se patrunde in canal 0,5 cm

Directia acului IN SUN INAPOI SI INAFARA

1. Anestezic de contact
Se merge paralel cu axul incisivilor si se lasa 0,2-0,5 ml sol 2. Punctie pe marginea papilei
anestezica 3. Infiltrare lenta

Tehnica MALAMET- pentru anestezia fara durere a nervului NAZO-PALATIN

0,2-0,3 ML- FREN LABIAL SUPERIOR

0,3-0,4 ML dupa ce se traverseaza baza papilei vestibulare spre papila palatina

 Risc major Risc mediu Risc minor
1. Endocardita bacteriana in antecedente 1. Defect valvular netratat 1. Infarct miocardic cronic
2. Purtatori de proteza valvulara 2. Defect septal netrata 2. Purtatori de picemaker
3. Malformatii congenitale complexe 3. Canal arteriolal 3. Reumatism articular fara sechele
cianogene 4. Coarctatie de aorta valvulare
4. Sunt sistemico-pulmonar chirurgical 5. Cardiomiopoatie hipertrofica 4. Malformatiii congenitate
6. Prolaps de valva mitrala cu regurgitatii 5. Prolap de valva mitrala fara
regurgitatii
6. Bye-pass coronarian
7. Sufluri inocente

Leucemia acuta

- Contraindica total extractiile deoarece exista

1. Plaga sangereaza
2. Se suprainfecteaza usor
3. Si aparitia de complicatii precum
- Gingivita ulcero-necrotica
- Alveolita
- Necroza osoasa
- Osteomielita
Tulburarile hepatice produc modificari in

Hemostaza – tulburari in producerea factorilor ce intervin in coagulare FIBRINOGEN, PROTROMBINA SINTEZA DE VIT K

In aparare – tulburarea sintezei proteice

Imunosupresoarele

- La cei cu transplant
- Boli autoimune
- Hipersensibilitate
Imunitate scazuta  antibioprofilaxia

Chimioterapia

Actiune asupra SERIEI ALBE si TROMBOCITELOR

Manifestarile apar la 3 SAPTAMANI de la inceputul tratamentului
Se recomanada hemoleucograme periodice
Extractia este permisa cand LEUCOCITELE >2.000/MM CUB
TROMBOCITELE > 50.000 / MM CUB
 Fractura coroanara a dintelui de extras
- Este cel mai FRECVENT accident

CAUZE Fractura radacinii dintelui de extras

1. Distructii coro-radiculare extinse datorate cariilor - Radacini SUBTIRI/EFILATE

2. Obturatii voluminoase - Radacini CURBE/CUDATE/IN BAIONETA
3. Carii de colet - Radacini DIVERGENTE
- Sept interradicular pre GROS
4. Priza incorecta
- Fenomene de hipercementoza
5. Manevre brutale in timpul luxarii dintelui
- Os alveolar DENS
- ANCHILOZA DENTO-ALVEOLARA

FRACTURA COROANEI DINTELUI VECIN

Subminarea rezistentei dintelui prin

- Procese carioase
- Obturatii voluminoase
- Greseli de tehnica
a. Utilizarea unui CLESTE inadecvat cu falci prea
LATE
b. Aplicarea incorecta a clestelui inafara axului
dintelui
c. Aplicarea incorecta a clestelui fara sa se adapteze
la colet
d. Utilizarea incorecta a elevatorului cu sprijin pe
Plagi liniare ale vecin
dintele mucoasei
Sunt e.produse de deraparea
Deraparea elevatorului
instrumentului in timpulsau aplicarea clestelui peste mucoasa
extractiei
Pot aparea hemoragii importante
 Tratamentul consta in sutura daca lambourile rezultate sunt viabile sau excizia si indepartarea comp necrotice si sutura

Plagi gingivale cu decolari osoase importante

- Se produce in timpul extractiilor laborioase
- Marginile plagii sunt sfacelate zdrobite si devitale iar osul este decoperit partial
- Se regularizeaza osul se indeparteaza marginile gingivale devitale si se recoleaza cu sutura
- Daca mucoasa nu poate fi recolata se prtejeaza cu mesa iodoformata

Plagi ale mucoasei palatine

-se produc prin deraparea elevatorului in timpul extractiilor molarilor superiori

-daca se lezeaza artera palatina poate sa apara o hemoragie masiva in jet

-este necesara sutura vasului distal de leziune

Plagi ale limbii

-sunt produse prin deraparea elevatorului in timpul extractiei molarilor inferiori

-prin lezarea vaselor linguale se poate produce o hemoragie importanta chiar HEMATOM DISECANT

-este necesara SUTURA IN MASA a plagii

-tamponementul compresiv nu este suficient

Plagi ale planseului bucal

-se produc prin intepare

-pot sa apara hemoragii masive cu aparitia HEMATOMULUI DISECANT

- complicatiile HEMATOMULUI DISECANT

- OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE

-SUPRAINFECTAREA

-Tratament- eliberarea cailor aeriene si trasporul intr-un serviciu de urgenta

Zonele de risc in fractura corticalei

- Corticala VESTIBULARA de la nivelul CANINULUI si MOLARILOR superiori

- Corticala VESTIBULARA de la nivelul grupului frontal INFERIOR
- Corticala LINGUALA de la nivelul molarilor inferiori
- Tuberozitatea maxilara
- Podeaua sinusului maxilar

In zonele in care riscul de fractura a corticalei este crescut se recomanda

- Extractia prin ALVEOLOTOMIE

Fractura corticaleli linguale se poate asocia cu

- Lezarea nervului lingual

- Impingerea dintelui in planseul oral

Fractura tuberozitatii
 - Se produce in timpul extractiei MOLARULUI DE MINTE SUPERIOR
- Mol 2 sup cand lipseste molarul de minte
- Se datoreaza unor presiuni exagerate spre distal cu un elevator drept sau prin aplicarea clestelui peste corticala osoasa
- Accidente
1. Lezarea plexului venos perituberozitar cu aparita de hemoragii si hematoame cu risc septic crescut
2. Comunicari oro-sinusale

Fractura mandibulei

-este un accident RAR

- se produce aproape exclusiv in urma extractiei sau odontectomiei molarului de minte inferior

Sunt semne care ne-ar putea sugera un posibil accident

- Incluzia profunda a dintelui

- Atrofie marcata a mandibulei
- Procese patologie chist folicular sau osteomielita

Accidentele sinusale se datoreaza

-conditiilor anatomice

- proceselor resobtive periapicale de la nivelul molarilor si premolarilor superiori

DUREREA TUMEFACTIA SI TRISMUSUL

- Senzatia de discomfort si tumefactia apar frecvet dupa extractia unui dintte

1. Extractii laborioase
2. Alveoloplastia
3. Tractiuni excesive ale lamobourilor

Trismusul

Extractii traumatice

Odontectomia molarulii de minte mandibular

Se datoreaza contractiei spastice a m pterigoidian intern

Hemoragia postextractionala

-trebuie avuta in vedere

- limiteaza confortul operator

-poate avea consecinte grave in functie de cantitatea de sange pierdut si durata sangerarii

-in mod normal sangerarea se opeste la 15-20 min

Hemoragia se datoreaza unor factori locali sau generali care

- Fie impiedica formarea chiagului

Hemoragia poate gi - Fie produce liza lui precoce

1. IMEDIATA PRELUNGITA
 2. PRECOCE –la 2-3 ore dupa extractie
3. TARDIVA la cateva zile dupa extractie

FACTORI LOCALI AI HEMORAGIEI POSTEXTRACTIONALE

1. VASODILATAIE SECUNDARA – in urma Factori generaloi

anesteziei plexale CU vasoconstrictor
2. Tesut de granulatie restant
3. Escgile osoase resturi radiculare proeminente
osoase care produc sangerari prin iritatii
cornice
4. Fractura procesului alveolar
5. Lezarea unor vase
6. Plagi gingivale extinse cu delabrari importante
7. Nerespectarea indicatiilor postextractionale
- Vasculopatii (cresc fragilitatea si permeab per vasculari)
- Carente vitaminice
- Afectiuni hepatice
- Afectiuni endocrine
- Unele stari fiziologice-menstruatia
- Infectii acute si cronice
- Trombocitopenii si coagulopatii
- Afectiuni ale seriei albe leucocite trombocte
- Afectiuni trombocitare calitative si cantitative
- Hipertensiune arteriala
- Stari alergice
- Tratamente citostatice
- Tratamente anticoaglante antiagregante plachetar
- Deficiente izolate sau asociate a factorilor plachetari

TULBURARI ASOCIATE ERUPTIEI/INCLUZIE MOLARULUI DE MINTE

1. Complicatii SEPTICE
2. Complicatii MECANICE
 3. Complcatii TROFICE
4. Complicatii TUMORALE
5. Complicatii NERVOASE

INFECTIA SACULUI PERICORONAR SE FACE

a. Printr-un traumatism ce creeaza o solutie de continuitate si comunicarea sacului cu cav orala
b. Gangrena complicata a dintilor vecini
c. Punga parodontala de vecinatate
d. Focare de osteomielita
e. Resorbtii ale osului alveolar
f. Leziune de decubit produsa de o proteza mobila
g. Cale sanguina in cursul bolilor infectioase

In pericoronarite au fost identificate

-microorganisme saprofite intalnite in sulcusul gingival

-.COCI aerobi-gram pozitivi

-COCI anaerobi gram negativi

5% aerobi

35% anaerobi

60% mixte

Pericoronarita congestiva Pericoronarita supurata

- LEZIUNEA INITIALA a complicatiilor seprice - Pacientul are o stare mai mult sau mai putin febrila 38.5-39
- ACCIDENTUL DE ALARMA - Inapetenta
- Apare intre 18-25 ani - Jena la deglutitie
- Durere de intensitate variabila SPNTANE sau - Trismus
PROVOCATE
Prin eliminarea continutului purulent de sub capusonul de
- Jena la deglutitie / discret TRISMUS