Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chinolone
Amide
LIDOCAINA(xilina)
-acetamida, pH 6,5
-se adm.parenteral
-comercial: sub forma de solutii apoase,izotone, sterile, apiogene, care contin agent anestezic cu
sau fara adrenalina
-conservant:metilparaben-poate avea efect alergic
-xilina cu adrenalina contine si metasulfit de Na=>reactii severe alergice,episoade asmatice
(totusi incidenta e scazuta)
Efectul anestezic
-puterea anestezica e de 2 ori mai mare decat a procainei, instalarea 2-5 min
-durata anesteziei :20-45 min
-toxicitatea de 2 ori mai mare decat a procainei
Farmacologie
-mecanism de actiune:stabilizeaza membrana neuronala prin inhibarea fluxurilor ionice
responsabile pentru initierea si conducerea impulsurilor nervoase,astfel are efect anestezic local
-hemodinamica:nivel plasmatic ridicat induce modificari ale rezistentei vasculare periferice si ale
tensiunii arteriale.Asupra centrilor cardiovaculari are efect depresor=>hipotensiune usoara(xilina
fara vasoconstrictor)
Farmacocinetica si metabolism:e complet absorbit dupa administrare, proces dependent de +/-
vasoconstrictor.Substanta e metabolizata rapid 90% in ficat,iar metabolitii si 10% sunt eliminate
renal.
-perioada de injumatatire e 1,5-2 ore
-existenta unor eventuale afectiuni hepatice poate dubla sau tripla perioada de
injumatatire.Afectiunile renale pot duce la acumularea de metaboliti
-manifestarile sistemice apar la niveluri de lidocaina nelegata de 6 ug/ml
Posologia si mod de administrare
-doza uzuala e 20-100mg,deci 1-5ml sol 2%
-la adultii sanatosi
Lidocaina fara adrenalina:4,5mg/kg-corp,fara a depasi 300mg
Lidocaina cu adrenalina:7mg/kg-corp,fara a depasi 500mg
-copii peste 3 ani,lidocaina fara adrenalina: 3-4mg/kg-corp
CI si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele tip amidic
-Nu I.V.(necesitatea aspiratiei inainte de injectare)
-risc alergenic datorat conservantilor(se recomanda o doza minima)
-Se monitorizeaza dupa anestezie:ritmul cardiac si respirator; starea de constienta a
bolnavului(semne de neurotoxicitate: ameteala, agitatie, trinitus, anxietate, tulburari de vedere,
stari depresive, somnolenta)
-atentie a pacientii cu afectiuni hepatice severe
Administrarea in timpul graviditatii si lactatiei:
-efect teratogen:lidocaina e in clasa de toxicitate B,a.i. riscul e scazut,dar nu se face in primul
trimestru de sarcina
-monitorizarea cardiaca fetala e recomandata(penetreaza bariera feto-placentara)
-hT de sarcina,rar,in sarcinile avansate
-inlocuirea lactatiei la san pt 24h
Interactiuni medicamentoase
-administrarea de solutii anestezice locale cu adr/noradr. la pacientii sub tratament cu IMAO dau
antidepresive triciclice poate induce HTA severea
-fenotiazidele si butirofenonele pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al adrenalinei
-medicatia vasopresoare(hT de sarcina) sau medicatia ocitocica impreuna cu lidocaina pot duc
ela HTA sau accidente vasculare cerebrale
Reactii adverse si supradozaj
-SNC:-manifestari de tip excitatie /inhibitie corticala=>senzatie de caldura sau
frig,parestezii,fotofobie,nervozitate,euforie,confuzie,ameteala,tinitus,somnolenta,vedere dubla
sau neclara, greta, voma, tremuraturi, convulsii, stare de inconstienta si stop cardio-
respirator.Moleseala/somnolenta=nivel plasmatic crescut de lidocaina
-CARDIOVASCULAR:-manifestari cardiodepresoare:bradicardie,hT,rar colaps cardiovascular/stop
cardio-respirator
-ALERGIC:-rare,datorate metilparaben/sulfit(lidocaina cu adrenalina)-rare,urticarie,edem sau
reactii anafilactoide
Atitudinea in supradozaj
-oxigenoterapie,monitorizarea simpotomelor clinice=>daca nu se remit,se apeleaza 112
MEPIVACAINA
-anestezic local amidic,solutie izotonica pt .adm. parenterala prin infiltratie
Efect anestezic
-puterea anestezica de 2 ori mai mare decat a procainei,mai toxica
-durata de instalare scurta:2-3 min
-durata anesteziei 2-3 ore
Farmacologie
-mecanism de actiune:blocarea potentialului de actiune membranara la nivel neuronal
-hemodinamica:efecte minore asupra aparatului cardiovascular si SNC=>efect vasodilatator
redus,poate di administrata eficient si fara vasoconstrictor
-farmacocinetica si metabolism:rata de absorbtie sistemica depinde de doza,concentratie si
adjuvantul vasoconstrictor
-se leaga 75% de Pplasmatice,este rapid metabolizata hepatic si 5-10% se elimina renal
-perioada de injumatatire=2-3h(adult) si 8-9h(copil)
-elimina in 30 h
-traverseaza bariera hemato-encefalica si feto-placentara
Posologie si mod de administare
-doza maxima la adult=400mg(1sol inj ml=30mg clorhidrat de mepivacaina)
-o administrare suplimentara dupa 90 min(doza totala 24h nu depaseste 1000g)
-la copii sub 15 kg doza maxima =0,5mg/kgc
-doze reduse la varstnici,in afectiuni cardiace,hepatice sau renale
-se recomanda fractionarea dozei
Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau conservanti
-risc alergen,risc de inducere a unor aritmii cardiace la pacientii sub anestezie generala, risc de
neurotoxicitate centrala)
-precautii la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi se paote pozitiva testul antidoping
-in timpul graviditatii si lactatiei=>risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi in primul
trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-placentara) si
inlocuirea lactatiei 24h
Interactiuni medicamentoase-aspirina=>acumulare de reactii adverse datorate structurii sale
asemanatoare anestezicelor locale
Reactii adverse si supradozaj
-dependente doza:nervozitate,agitatie,tremor,nistagmus,cefalee,logoree,greata,tahipnee urmata
de bradipnee,efect inotrop negativ si hT
-doze mari:Vasodilatatie,colaps,tulburari de conducere,bradicardie, bloc atrio-ventricular, aritmii
ventriculare
-reactii alergice:eruptii cutanate,prurit,edeme,reactii anafilactice
-supradozaj: methemoglobinemie si stimulare nervoasa centrala(tremor, dezorientare, vertij,
cresterea metabolismului si a temperaturii corporale,in doze foarte mari contractura spastica si
convulsii)
Atitudine terapeutica in supradozaj
-oxigenoterapie,monitorizare
-in convulsii se adm.Diazepam 5-10mg si se vor evita barbituricele
ARTICAINA
-anestezic local amidic cu o grupare amidica si o grupare esterica
-solutie izotonica sterila pt administrarea prin infiltratie
-se livreaza cu adrenalina 1/200.000(formula simpla) sau 1/100.000(formula forte)
Efect anestezic
-potenta de 4-5 ori fata de procaina(de 2 ori fata de lidocaina) si o toxicitate de 1-1,5 fata de
procaina
-durata de injumatatire scurta 2-3 min
-duata anesteziei 60-75 min pt cele cu vasoconstrictor
Farmacologie
-mecanism de actiune:blocarea potentialului de actiune membranar la nivel neuronal
-farmacocinetica si metabolism:dupa anestezia la nivelul partilor moi orale=>peak-ul plasmatic
apare la 30 min
-timpul de injumatatire=100-110 min
-hidrolizata rapid de colinesterazale plasmatice 90%
-metabolizata hepatic 8%,eliminare renala 95% in 5-12h,sub forma de metaboliti si 2-5% ca
articaina nemetabolizata
Posologie si mod de administare
-o carpula de 1,7-1,8 ml e suficient pt anestezia plexala si 1-2 carpule pt anestezia tronculara
-injectare lenta(1ml/min),NU I.V(necesita aspiratie)
-adultii doza maxima=7mg/kgc,fara a depasi 500mg pe sedinta(12,5ml articaina cu adrenalina
1/100.000)
-1ml sol=40 mg clorhidrat de articaina sau 0,012mg clorhidrat de epinefrina
-doza maxima=0,175 ml/kgc(7mg/kgc)
-copii peste 4 ani-0,25-1ml(20-30kg);0,5-2ml(30-45)
-doze reduse la batranii cu afectiuni cardiace,hepatice sau renale
Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau componentele sale
-pacientii cu bronhospasm in antecedente(contine conservanti de tip sulfit pt adrenalina)
-pacientii cu deficit de alimentatie plasmatica,cu tulburari de conducere atrio-ventriculare
severe,pacientii epileptici fara tratament,porfirie acuta recurenta
-precautie la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi-fals rezultat + la testele antidoping
-administrarea in timpul graviditatii si lactatiei- risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi
in primul trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-
placentara) si inlocuirea lactatiei 24h
Interactiuni medicametoase
-efecte vasoconstrictoare intensificate prin administrarea IMAO sau antidepresive triciclice
-asocierea cu guanetidina=>creste tensiunea arteriala
-asocierea cu B-blocante non-cardioselective=>creste tensiunea arteriala
-halotanul poate sensibiliza cordul la catecolamine=>aritmii in utilizarea la anestezia generala,la
scurt timp dupa adm.unei solutii cu vasoconstrictor 1/100.000
Reactii adverse si supradozaj
-apar in relatie cu concentratia plasmatica crescuta de articaina,fie prin injectarea I.V,fie prin
supradozarea,mai apar fenomene de absorbtie rapida si idiosincrazii
-SNC:nervozitate,cefalee,nistagmus,logoree,ameteala,greata,trismus
-RESPIRATOR:tahipnee, bradipnee, apnee
-CARDIOVASCULAR:scade puterea de contracte a miocardului,scade alura ventriculara si scade
TA
-ALERGII:rash,roseata,prurit,urticarie,reactie anafilactica
-EFECTE TARDIVE:necroza locala corelata cu injectarea rapida si in cantitate mare,tulburari de
sensibilizante pe traiectul nervului anesteziat(1 sapt):methemoglobinemie la adm in doze mari
Atitudine terapeutica in supradozaj
-oxigenoterapie,anticonvulsivante,serviciu de urgenta
PRILOCAINA
-anestezic local amidic
-instalare anestezii rapida,efect de durata medie
-efecte asupra sistemului cardiovascular redue,risc minim de methemoglobinemie in supradozaj
-risc teratogen clasa C
-doza maxima-6mg/kgc(maxim 400mg)
BUPIVACAINA
-anestezic local amino-amidic
-anestezie in 2-10 min(se mentine 90 min)
-cardiotoxicitatea crescuta,toxicitatea SNC
-risc teratogen clasa c
-doza maxima=9-18mg
ADJUVANTI VASOCONSTRICTORI
-permit o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
-dau efect analgezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
-risc mai scazut de toxicitate sistemica
-diminuarea sangerarii locale
-sunt catecolamine(adrenalina,noradrenalina), rar felipresina sau neo-cobefrinul
CATECOLAMINE
-substante de tip monoamina,cu rol de hormoni de stres si neurotransmitatori
-ADR.-monoamina simpatomimetica derivata din fenilalanina si tirozina
-NORADR.-derivat de tiozina rezultat din dopamina
-secretate de medulosuprarenala,in situatii de stres sau efort,cresc aportul de O2 si glucoza in
creier si musculatura striata,cu limitarea temporara a fluxului sangvin la nivelul tubului digestiv
sau cutanat
-adr.-cel mai eficient vasoconstrictor in solutiile anestezice locale
-sub forma de sare hidrosolubila(1/50.000 pana la 1/200.000),fiind necesara adaugarea
unui conservant de tip bisulfit
-noradr.-efecte similare.Dezavantaje:HTA marcanta,vasoconstrictie mai redusa
Efecte generale-mediate prin receptorii adrenergici:
1-contractia mm netezi(uterul la gravide,ureter,uretra,mm erectori ai foliculilor pilosi, bronhiole)
-stimularea secretiilor sudoripare,stimularea reabs de Na,simularea gluconeogenezei si
glicogenolizei hepatic si in tesut adipos(A>N)
2-inhibarea eliberarii de insulina la nivel pancreasului,stimularea eliberarii de glucagon la niv.
Pancreasului,contractia sfincterelor tractului gastro-intestinal(A>N)
1-creste debitul cardiac,aliura ventriculara,eliberarea de renina din cel juxtaglom. ,lipozlia in
tes. Adipoase(A=N)
2-relaxarea mm netede bronsice-ef.bronhodilatator, relaxarea uterului la
negravide,vasodilatatia arteriolara mm scheletice(A>>N)
3-lipoliza in tesut adipos,stimuleasa SNC(A<N)
Efecte locale
-efect vasoconstrictor la locul injectarii prin stimularea receptorilor din peretii arteriolari
-hemostaza rapida si eficienta
-scade rata de absorbtie a anestezicului in fluxul sangvin=>putere anestezica mai mare si cu
efect mai indelungat
Farmacocinetica
-peak-ul plasmatic apare la 10-20 min
-absorbite si redistribuite ,ulterior sunt inactivate de catechol-o-metiltransferaza
-eliminarea renala a metabolitilor
Contraindicatii si precautii
-afectiuni cardiovasculare-in functie de doza:adr.=>HTA si tahicardie;noradr.=>bradicardie prin
reflex compensator vagal si HTA marcata
-astm bronsic:fara adjuvantii catecolamici la cei cu bronhospasm in antecedente
-diabetici:efect hiperglicemiant
-alergici-risc alergogen si prezenta bisulfitului
-gonade:efect teratogen clasa C(I trim. Sarcina,III trim sarcina cu contractia uterului gravid-
declansare travaliu)
FELIPRESINA
-vasoconstrictor local non-catecolaminic,derivat de vasopresina,efect ocitocic,CI la gravide, se
utilizeaza in combinatie cu prilocaina 3%
LEVONORDEFRINUL
-vasoconstrictor local non-catecolaminic, efect B-adrenergic
MANDIBULA
1.ANESTEZIA NN ALVEOLARI INFERIORI(LA SPINA SPIX)
-teritoriu anesteziat;osul,dd,gingivomucoasa vestibulara(de la gaura mentoniera la niv liniei
mediane) pe o hemiarcada,partile moi labio-mentoniere,cu exceptia ariei incisive inervate de
n.bucal(muc V,distal de g.mentoniera)
Calea orala sau cutanata(cand procesul iflamator sau tumorile cu trismus nu permit accesul)
-repere:creasta temporala,medial si posterior de marg.ant a ramului mandibulei
Plica pterigomandibulara situata de-alungul marg ant a mm PTG intern
Planul de ocluzie a M inferiori
-prin palpare cu indexul maineii stangi(anestezia pe dreapta)sau cu policele(anestezia pe
stanga),se repereaza marg.ant a ramului mandibulei,degetul ramanand fixat inte marginea ant si
creasta temporala,tinand in tensiune partile moi
-locul de punctie=>intre creasta temporala si plica PTGM, la 1 cm deasupra planului de ocluzie al
M inf sau 1,5 cm fata de creasta edentata
-directia acului:la inceput sagitala ant-post pana cand ia contact cu osul in dreptul crestei
temporare,corpul seringii || cu arcada inf=>inaintand in profunzime pe fata int.a ramului mand si
datorita oblicitatii sale,va deplasa corpul seringii catre linia mediana a mand(in dreptul C sau PM
arcadei opuse)
-Injectarea incepe in momentul in care atinge osul,apoi la 1 cm in profunzime pt n.lingual,la 1,5-
2cm n.alv inferior situat mai posterior
-obligatoriu anestezia n.bucal in fundul de sac V,in zona laterala
-greseli de tehnica:
Punctia mai jos=>anestezia nu se efectueaza
Punctia mai sus=>anestezia n.auriculotemporal sau paralizia mm maseter
Prea in lat.(inafara)=>proptirea acului in marg ant a ramului mand
Prea med.(inauntru)=>tulburari de deglutitie
Prea profund(2,5-3 cm)=>anestezia n.facial.paralizie tranzitorie
-accidente:ruperea acului,inteparea PVN(hemoragii,hematoam,nevrite tranzitorii),patrunderea
subst anestezice in vas(tahicardie,paloare,lipotimie)
Tehnica Veisbrem=printr-o singura punctie anestezica pt nn. alv inf,bucal, lingual
-repere identice cu spina Spix,difera locul de punctie,se realizeaza intre aceste repere ,la 0,5 cm
sub planl de ocluzie a M sup sau 1,5 cm deasupra pl de ocluzie a M inf(sub creasa edentata
superioara)
-directia acului _|_ pe planul mucos(corpul seringii in dreptul PM 1 de partea opusa),acul
patrunde 1,5 cm luand contact osos la niv tuberozitatii mand,aici se lasa o prima cantitate de
subst anestezica pt n. Lingual si alv.inf,apoi se retrage 3-4 mm pt n.bucal
-tuberozitatea mand=proeminenta osoasa la jumatatea distantei dintre incizura sigmoida si
spina spix,la itersectia a 2 creste care coboara de pe fata int. a apofizei coronoiede si de la
nivelul condilului mand
Pt anestezia simultana a alv.inf, lingual, bucal si auriculotemporal=>punctia in muc.obrazului
la intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala cu o linie ce trece la dist dintre plica
PTGM si tendonul de insertie a temporalului.
-directia acului:inapoi si inafra,corpul in dreptul C,Pm de pe partea opusa
-patrunde 3-3,5 cm pana la insertia mm PTG extern pe fata interna a condiului,unde se lasa
anestezicul(se aspira!!!-a.maxilara interna)
Pt anestezia n. Alv inf pe cale cutanata-abord submandibular,retromandibular si superior(val
istorica)
2.ANESTEZIA NN BUCAL
-anestezie de completare pt mucoasa ggalv situata D de g.mentoniera
-punctie anestezica in vestibului inferior in zonca in care se itervine,subst fiind injectata
submucos
-pe cale orala sau cutanata(completare pt Spix)
5.ANESTEZIA NN MASETERIN
-in trismus
-abordat la incizura sigmoide cu n.temporal si ce 2 nn PTG intern si extern
-punctia sub arcada zigomatica,inaintea tubercului zigomatic anterior
-sol se injecteaza dupa atingerea mm maseter,pana la o poartiune de 2,5cm,unde se lasa 2-3ml
sol anestezic
-saca se inainteaza 1 cm=> se anesteziaza mm.temporal,PTG medial si lateral
E) ACCIDENTE SI COMPLICATII
-accidente locale
-complicatii locale
-accidente generale
A.ACCIDENTE LOCALE
1.DUREREA
-folosirea unor ace cu bizoul tesit
-injectarea rapida
-ace cu asperitati,dupa ce au luat contact cu osul si cand sunt retrase,lezeaza tesutul
-solutii prea calde sau prea reci
-solutii anestezice cu urme de alcool sau de subst antiseptice
-injectarea din eroare a unor substante toxice sau expirate
-inteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase=> anestezia se instaleaza rapid,durerea de
scurta durata,anestezia prelungita ca durata(5-6 ore)-uneoi procese de nevrita traumatica
-inteparea sau traumatizarea tesuturilor
-distensia brusca sau dilacerarea tesuturilor(rata ideala 1ml/min- 2 ml/min)
-solutii anestezice=> dureri datorita pH urmelor de alcool,amestec cu antiseptic
-anestezia in tes.inflamate=>anestezicele locale sunt sub forma de sare,prin adaugarea de
HCl,care imbunatateste solubilitatea in apa si stabilitatea
-anestezicul e neutralizat de sistemele tampon de fluidul tisula si o parte din forma
cationica e transformata in baza neionizata
-inflamatia duce la o aciditate in reg afectata cu efecte:limitarea formarii bazelor
neionizate,modifica produsii de inflamatie,absorbtia mai rapida a anestezicului datorita faptului
ca:masele sangvine sunt dilatate; exista 2 metode principale de obtinere a anesteziei in prezenta
inflamatiei tisulare=>adm la distanta de zona inflamatorie,injectarea unor cant mai mare de
antiseptic in reg,printr-o anestezie de baraj
-erori de subst-folosirea carpulelor cu marcaj!
2.LEZIUNI VASCULARE
a.inteparea vaselor=>extravazarea sangvina in tes.inconjuratoare
-compresie 1-2 min
-obligatoriu aspirarea inainte de a injecta sol anestezicadaca se aspira sange,se retrage putin
acul si de reaspira(hemoglobina inactiveaza anestzicul=>se schimba carpulele)
b.Hematomul:factorul determinant este densitatea tes. ce inconjoara ramul lezat,ca si vol
acestuia
-apare prin lezarea a. sau v. in cursul anesteziei tronculare periferice la tuberozitate si spina spix
sau anestezia n.mentonier(intra pe canal)
-extravazarea sangvina pana cand P.extravasc o depaseste pe cea intravasc. sau la formarea
cheagului
1.hematomul la tuberozitate:lezarea plexului nervos PTG,a alv post-sup sau a.maxilara
interne,situate post,med si sup de tuberozitatea maxilara
-clinic:tumefactii geniene dupa anestezie,se extinde ant si inf
-tratament:compresia reg geniene cu palma,timp de cateva minute,rulouri de comprese in
santul vestibular sup ,cat mai distal posibil.Se aplica un prisnitz rece,mentinut printr-un
pansament compresiv,pt a favoriza vasoconstrictia.Pansamentul se mentine 24-48h,zona nu e
expusa la caldura cel putin 6 h
-caldura locala se utilizeaza dupa 48h cu rol analgezic=>se poate aplica printr-un prisnitz
cald pt 20 min,la fiecare ora
-se resoarbe dupa 7-10 zile
2.hematomul la spix:manifestari orale=>tumefactie pe fata interna a ramului mand si
posibil modif de culoare a mucoasei
-presiuni pe fata int. a ram mandibula ,tratament antiflogistic local si AB
B.COMPLICATII LOCALE
1.DESCUAMAREA EPITELIALA SI ULCERATII ALE MUCOASEI
-prin iritarea prelungita a tes.moi orale datorita:
-aplicarii anestezicului topic pe muc.orala timp mai indelungat
-susceptibilitatea tesuturilor la anestezicul topic(sensibilitate crescuta)
-se recomanda ca anestezicul topic sa fie in contact cu mucoasa 1-2min
-se remit in cateva zile
-in etiologie ulceratiile postanestezice:stomatite aftoase recidivante; herpes simplex; traumatism
tisular
3.INJECTIILE POSTANESTEZICE
-datorate contaminarii inainte de injectate(ac care s-a atins de dd,obraz);asepsie incorecta a
tes,inainte de punctie
-clinic:celule infiltrative sau colectii supurate(spatiile PTGmax,PTGmand,planseul bucal,obraz)
-tumefactie,trismus,disfagie,dureri nevralgice iradiate care nu credeaza la antialgice obisnuite
-apare la 2-3 zile de la punctia anestezica
-incizie,drenaj,AB,antialgice,antiinflamatoare nesteroidiene
4.TRISMUSUL PERSISTENT
-limitarea deschiderii arcadelor dentare,din cauza spasmului musc masticatorii.mai frecvent la
anestezia la Spix.
-punctii anestezice repetate ,hemoragiile pot produce iritatii tisulare care duc ladisfunctii
musculare,cantitate mare de anestezic local;punctia septica-insamantarea spt.PTGM si instalarea
unui proces supurativ; ischemia prelungita-datorata vasoconstrictorului
-la 2 zile de la punctia anestezica sau tardiv la 5-6 zile
-in lipsa trat.se poate croniciza-fibroze si contractura cicatriceala
-tratament:pisnitz cald(20 min la fiecare
ora),analgezice,miorelaxante,benzodiazepine,mecanoterapie:miscari de
deschidere/inchidere/lateralitate 5 min la 3-4h
-ameliorare in primele 48 ore
-in cazul unui proces supurativ:incizie,drenaj,AB
5.PARESTEZIILE PERSISTENTE
-traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase
-edemul=>creste P in zona filetului nervos determinand aparitia paresteziei
-poate persista luni/ani
-alta cauza:hemoragia in jurul tecii nervoase=>sangerarea creste presiunea asupra nervului-
parestezie
-se pot produce astfel leziuni prin muscare,termice,chimice
-afectarea sensibilitatii gustative(cand e afectat n.lingual)
-se remit in 8 sapt fara tratament
-tratament:expectativ si vit.B12
6.ALVEOLITA POSTEXTRACTIONALA
-vasoconstrictorul impiedica sangerarea normala cu vasoconstrictie prelungita
-ischemia t.locale si a nervului alveolar favorizeaza necroza
-mai ales in anestezia intraligamentara,unde asespsia e deficitara si injectarea se face sub
presiune
4.ACCIDENTE ALERGICE
=reactii imunologice la un antigen mediate de IgE
-simptome:prurit,rash,eritem,angiodem,dispnee cu wheezing,tahicardie,hipotensiune
arteriala,colaps
Usor-reactia tegumentara e unica forma
Medie-hipotensiune si edem de mucoasa la niv tractului respirator-obstructie respiratorie
Grava-la cateva sec sau minute de la injectare:
-cutanat:prurit intens,conjunctivita,rinita,piloerectie
-gastrointestinal si genito-urinar:diaree,greata,varsaturi,incontineta urinara
-respirator-dispnee,cianoza,wheezing
-cardiac:palpitatii,tahicardie,hTA,aritmii cardiace,stop cardiac
1.CONVULSIILE
-expresia clinica a unei suferitne cerebrale,deterinata de stari patologice sau
-trat incorect sincopa vaso-vagala
-supradozarea anestezicului-lidocaina peste7 mg
-epilepsie
-se asociaza cu pierderea cunostiintei,varsaturi obstructie mecanica
-trat
Asezarea pacientului in pozitia de siguranta
I se pune un obiect moale sub cap
I se introduce un obiect moale intre arcade pt a impiedica muscarea lb
Indepartatea obiectelor ce ii pot provoca rani
Aspirarea secretiilor din CB
Oxigenoterapie
Thiopental 100-150mg I.V; Diazepam 5-20mg I.V fractionat
Monitorizarea fct vitale
Solicitare serviciu de urgenta
2.ANGINA PECTORALA SI IM
-determinata de emotie,durere=>descarcari de catecoli cu cresterea consumului miocardic de
O2
-durere brusca,retrosternat,cu iradierea in umarul stg sau ambii umeri
-criza scurta(10-15min),peste 20 min=IM
-tratament:pozitie decliva cu mb inf ridicate,monitorizarea functiilor vitale, O2,nitroglicerina
sublingual(0,5mg)se repeta al 5 min(1-1,5mg)aspirina
6.CRIZA TIROIDIANA
-agitatie,febra,hipertensiune,tahicardie,extrasistole=>soc=>colaps
-adm IV de hidrocortizon 100-200mg
EXTRACTIA DENTARA
Indicatiile extractiei DP
1.Patologia dento-parodontala
-distr cor-rad mari care nu lasa posib unor lucr protetice,in special cand distructia coronara e
extinsa si subgg
-dinti cu gangrene complicate cu parodontica apicala cronica (granuloame,chisturi) la care
rezectia apicala nu are indicatie sau a esuat
-dd cu complicatii supurative(abcese periosoase,adenite supurate),care nu au indicatie de trat
converator endo/chirurgical
-dd cu complicatii supurative grave(abcese ale spatiilor fasciale,flegmoane,osteomielita).Dd
laterali care nu au indicatie de trat conservator
-dd care au determinat/intretinut procese supurative sinusale
-dd cu parodontopatie marg cronica profunda si mobilitate gr II/III la care trat.conservator nu e
indicat
2.Patologia pseudotumorala/tumorala de cauza dentara
-dd care in urma iritatiei locale cronice=>lez.hiperplazice reactive si inflamatorii(epulis like)
-dd care au transf chistice/tumorale benigne+dd vecini cuprinsi
3.Patologia traumatica OMF
-fracturi corono-rad extinse sub pragul gg
-fracturi oblice rad sau longitudinale sau transversale in 1/3 cervicala sau medie
-dd fracturati sau luxati complet in urma traumat
-dd sunt in focarul de fract si daca impiedica sudarea corecta a fract sau daca det complic
septice
-dd cu retractie ging imp si mobilitate f mare
4.Anomalii de nr,pozitie,forma
-dd inclusi ce nu pot erupe
-dd inclusi sau erupti ce provoaca inghesuiri sau nu permit eruptia sau redresarea orto
-in scop orto
5.Tratament preprotetic
-dd mult extruzati,egresati sau inclinati care defav tratam.
-edentatia subtotala max,in care prezenta unui sg dd impiedica adaptarea marginala a protezei
6.Situatii speciale
-pac cu afectiui generale,care impun necesitatea asanarii focarelor infectioase din CB inainte de
trat radiant sau interv chiru.majore
-lipsa posib.practice de realiz.a unui tratm. conservator
Indicatiile extractiei DT
1.DT care impiedica eruptia DP sau determina eruptia lor in malpozitie.In cazul ageneziei DP,DT
se mentine cat mai mult timp pe arcada
2.procese carioase complicate,fara indicatie de tratament consevator si care intretin procese
septice locale sau generale(adenite,abcese,osteite)
3.DT cu lez traumatice sau prezenti in focarul de fractura impiedica sudarea corecta a fract sau
daca det complic septice
Incluzia dentara = intalnita in despicaturi, intereseaza dintii situati pe linia dehiscentei (IL
si C temporari)
Reincluzia dentara = reintoarcerea totala sau partiala in procesul alveolar a unui dinte
erupt complet sau in curs de eruptie
- specifica DT
- intereseaza cel mai frecvent M2 temporar inf, dar poate afecta si ceilalti M
temporari
- foarte rar apare si laa DP la nivelul M1 si M2
- manifestari : absenta dintelui de pe arcada (fara sa fie prcizata extractia in
antecedente); spatiul corespunzator este pastrat sau redus prin inclinarea dintilor
vecini
- la nivel gingival se observa un orificiu prin care se palpeaza conturul fetei
ocluzale a M temporar
- Rx confirma prezenta dintelui in reincluzie
Reincluzia partiala M2 temporar este vizibil, dar este in infraocluzie
- alegerea solutii terapeutice -> evaluarea Rx a dintelui permanent succesor
corespunzator
- reincluzia profunda => blocarea eruptiei
Extractia dintelui in reincluzie :
- daca determina blocaje de eruptie sau modificari ale DP
- frecvent se insaleaza anchiloza osteo-dentara
- procesul de rizaliza se opreste in evolutie
- poate fi lezat mugurele DP
- accesul la M in reincluzie poate fi limitat de inclinarea dintilor vecini =>
alveolotomie
- dupa extractie -> mentinerea spatiului pe arcada pana la eruptia PM sau daca
PM este absent prin agenezie : tratament orto sau reconstructie implanto-
protetica.
b) severe :
- in partile moi infectii al spatiilor fasciale primare si secundare
- in partile osoase osteite, osteomielite
- ganglionare adenite acute si cronice
- la distanta tromboflebita sinusului cavernos, pulmonare, septicemi
Complicatii mecanice :
- incongruenta dento-alveolara cu inghesuire la fontalii inferiori
- deplasari dentare cu rotatie L sau V
- blocarea evolutiei M2
- malocluzii
- recidiva a proalveoliilor
- leziuni carioase pe M2
- mortificari pulpare si resorbii M2
Complicatii trofice :
- gingivo-stomatita neurotrofica dureroasa, ulceratii putin aderente, usoara
hemoragie, poate fi congestiva sau ulcero-necrotica -> e produsa de o tulburatie
vaso-motorie
Complicatii nervoase :
a) tulburari senzitive
- nevralgii dentare
- sinalgii dento-cutanate
- otalgii
- algii cervico-faciale
b) tulburari motorii
- trismus
- contracturi musculare
- paralizii faciale
c) tulburari salivare
- sialoree
- asialie
Complicatii tumorale :
- chist folicular
- kerato chist
- ameloblastom
- supuratii ale spatiilor fasciale si fistule
- ulcerarea tumorii
- fracturi de unghi mandibular
ATITUDINEA TERAPEUTICA
Se precizeaza :
- profunzimea incluziei, forma coroanei si a radacinilor
- directia axului longitudinal
- raporturile si pozitia M3
- importanta accidentelor si complicatiilor
Situatii clinice :
1. M3 inclus ce nu a provocat accidente sau complicatii
2. M3 inclus ce a provocat tulburari inflamatorii usoare
- in pericoronarita acuta congestiva irigatii orale cu solutii antiseptice,
antiinflamatoare si antialgice
- pricoronarita acuta supurata
drenajul sacului pericoronar prin incizie, anestezie locala, plaga
irigata cu solutie antiseptica, drenaj cu mesa iodoformata + antialgice
si antiinflamatoare
decapusonarea indicatii : capuson d mucoasa subtire peste M3,
incluzie verticala, spatiu suficient pe arcada; contraindicatii : spatiu
retromolar insuficient , anomalii de forma sau volum ale M3, capuson
de mucoasa gros, incluzie osoasa partiala sau totala, incluzii ectopice
3. M3 ce a provocat complicatii sau accidente inflamatorii severe
- timpul 1 tratament local si general (irigatii antiseptice + antibiotice si
antiinflamatoare)
- timplul 2 incizia si drenajul colectiilor supurative
- timpul 3 exctractia M3
4. M3 ce a provocat complicatii diverse neinflamatorii
- tratament numai chirurgical cu extractia M3
ODONTECTOMIA M3 INFERIOR
Principii de baza :
- expunerea dintelui inclus lambou
- ostectomia
- separatia corono-radiculara
- irigarea plagii cu solutie antiseptica + indepartarea eschilelor osoase, fragmente
dentare restante + sac pericoronar
- sutura
Timpii operatori :
- incizia si decolarea
a) incizia in plic de la papila gingivala M a M1 pana la unghiul D-V al M2,
posterior si lateral pe marginea anterioara a ramului ascendent
b) incizia in baioneta verticala, de-a lungul marginii anterioare a ramului
mandibular pana in trigonul retromolar si inconjoara fata D a M2
c) incizia cu decolarea unui lambou cu 3 laturi idem incizia in baioneta, dar
anterior pana la radacina D a M1
- trepanarea corticalei osoase
- evidntierea coroanei
- degajarea coroanei de tesut osos
- sectionarea corono-radiculara
- luxarea si extractia
- indepartarea tesuturilor restante ale sacului folicular
Ingrijiri postoperatorii :
- tamponament supraalveolar 1-2h
- prisnitz rece pe zona tumefiata in prima zi si prin prisnitz la temperatura camerei
in urmatoarele zile
- posibil trismus moderat
- alimentatie semilichida la temp camerei 24 - 48h
- periaj dentar normal, evitand zona de interventie, apa de gura cu CH
- analgetice si antiinflamatoare
ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI M3
Accidente :
- fractura radacinilor M3
- luxatia sau fractura M2
- deschiderea canalului mandibular
- lezarea nervului lingual
- impingerea M3 in planseul bucal
- fractura mandibulei
- luxatia mandibulei
Complicatii :
- durere + edem + trismus
- hemoragie post-extractionala
- complicatii infectioase
- vindecare intarziata
- fractura de unghi mandibular
- incluzie
- carii frecvente, pulpite, gingivite, pericoronarite, chisturi
- interventie chirurgicala dureroasa
- stalpi distali ai puntii cand nu exista M2
- echilibrare verticala a antagonistului
- reechilibrarea ocluziei
- inchiderea spatiului cand primii PM au fost extrasi
INCLUZIA C SI PM INFERIORI
REZECTIA APICALA
=sectionarea chirurgicala si indepartarea segmententului apical al radacinii unui dinte,cu
tesuturile patologice periapicale,urmata de sigilarea spatiului endodontic
Obiective:
1.Indepartarea apexului si tesuturilor patologice periapicale
1.Stoparea difurzarii agentilor microbieni in spatiul endodontic prin obturatie corecta de canale
3.Controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal
4.Conservarea dintilor pe arcada,dupa esecul unui tratament endodontic
5.Vindecarea si reabilitarea osoasa in zonele de reactie periapicala
6.Diagnosticarea unor leziuni apicale prin examen histopat.
Sigilarea apicala dupa rezectie poate fi realizata :
Preoperator(recom.)cu cel mult 24 h inainte
Intraoperator,prin sectionarea si indepartarea apexului,la un dinte cu tratam.endo.corect
Intraoperator,la un dinte fara tratam.endo.(de evitat)
Indicatiile rezectiei
Anomalii anatomice:
1.Calcficari ale canalului cu reactie periapicala
2.Canale cu curburi accentuate
3.Denticuli intracanaliculari
4.Rezorbtii radiculare externe sau interne
5.Perforatii apicale
6.Dinti cu radacina nedezvoltata,unde apexificarea cu Ca(OH)2 esueaza
Factori iatrogeni
1.Prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala-indepartarea pivotului+trat.endo. scade
rezistenta dd,cu pierderea lui
2.Dezobturarea canalului e imposibila din cauza unui instrumentar fracturat(ac de canal),mai
ales in 1/3 apical,chiar cu utilizarea unor instrumente specifice(truse Ruddle,Meitrac,extractoare
Cancellier, aplicare ultrasunete)
3.Dezobturarea canalului imposibila din cauza materialului de obturatie(duritate mare,risc de
perforatie radiculara,material insolubil)
4.Cai false,perforatii ale podelei camerei pulpare
5.Obturatii de canal in exces,care nu mai pot fi indepartate
6Formarea de praguri radiculare care nu permit trat.endo corect si nu mai pot fi depasite
7.Obturatia incompleta a canalelor laterale
8.Esec al trat.endo sau al unei rezectii apicale-reinterventia e o solutie terapeutica
9.Sigilarea apexiana incompleta a unui canal permeabil observata la RX.Se indica obturatia cu
con de gutaperca si pasta,sigilare apexiana obligatoriu prin rezectie apicala,cu obturatie
retrograda
Leziuni traumatice radiculare:fractura radiculara in 1/3 apical
Leziuni periapicala:
1.Parodontita apicala cronica care nu evolueaza favorabil,desi a fost tratata endo. Corect
2.Chisturi radiculare la care se poate conseva dupa rezectia apicala cu chistectomie,implantarea
dintelui
3.Osteita periapicala cronica
-rezectia are indicatie numai daca dupa indepartarea apexului,raman 2/3 radiculare in os
sanatos.Exceptie:dintii care urmeaza a fi dinti stalpi ai unei lucrari protetice fixe
Contraindicatiile rezectiei
Absolute
1.dinti fara valoare protetica
2.leziunea periapicala depaseste 1/3 apical,a.i. ar mai ramane mai putin de 2/3 implantate in os
3.resturi radiculare cu absenta marcanta a tesuturilor dure,ce nu permit posibilitati de RCR
ulterior
4.fractura radiculara verticala
5.Parodontita marginala cronica
6.Pacienti cu teren nefavorabil
7.Pacienti cu imunosupresie
Relative
1.vecinatatea unor formatiuni anatomice importante:nervul alveolar inferior,nervul
mentonier,vasele palatine,nervul palatin,sinusul maxilar,fosa nazala
2.corticala vestibulara groasa-la molarii inferiori
3.imposibilitatea de abord(microstomie,bride,sclerodermie)-mai ales la dintii laterali
4.raport nefavoravbil coroana radacina
Evaluarea cazului
Succes-la minim 1 an de la finalizarea trat.endo
1.absenta totala a simptomelor(durere,edem,fistula)
2dinte functional
3.RX fara elemente patologice
Esec
1.apare o lex periapicala sau se mareste cea preexistenta
2.in decurs de 4 ani leziunea a ramas identica/s-a micsorat,dar nu a disparut complet
3.RX-rezorbtie radiculara/hipercementoza
4.Contradictie intre simptome si RX
Evaluarea preoperatorie
1.nr de dinti abordati chirurgical
2.lungimea si forma radacinilor interesate
3.prezenta sau absenta proc. patologice
4.amploarea proc.patologice
5.cantitatea de gingivomucoasa fixa
6.existenta si profunzimea pungilor parodontale
7.insertiile mm si frenurilor
8.adancimea fundului de sac vestibular
9.pozitia elem.anato.invecinate(PVN alv inf,SM)
10.grosimea corticalei osoase
11.tipul de acces chirurgical necesar
12.prezenta de coroane turnate,pe dintii interesati sau vecini
-RX:alveolare+OPG:pt a determinat localizarea,dimensiunea si rapoartele oricarei leziuni.
Instrumentarul necesar
-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de
derapare), decolator, pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck),
chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare, freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare,
spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese, aspirator chirurgical
Incizia incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15
Tipuri de lambouri
1.Lamboul semilunar
-incizie curba,convexa spre marginea gingivala.Incizia incepe de la limita mucoasa fixa-
mobila(MF-MM),urmeaza un traseu semilunar, convexitatea maxima spre marginea gg
libera(MGL).Extremitatile inciziei-la cel putin un dinte de locul de abord, convexitatea
maxima la 5-10mm deasupa/dedesubt de capetele inciziei.Cea mai mare parte a inciziei sa
fie in MF,la 3 mm de santul gg.
AVANTAJE
1.incizie si decolare facile
2.dupa decolare si reclinarea lamboului se expun apexurile
3nu necesita anestezie locala extinsa
4.nu se intervine asupra MGL
5.insertia gg nu e modificata
6.pacientul poate mentine o igiena orala buna
DEZAVANTAJE
1.dimensiuni limitate-acces minim,inconvenient daca leziunea e dificil de localizat
2.evaluarea eronata a dimensiunilor-extinderea inciziei
3.pot aparea hemoragii intraoperatorii
4.insertiile musculare si ale frenurilor-obstacole ce modifica traseul inciziei
5.din cauza decolarii excesive se delabreaza lamboul la capete
6.fisura gg,daca inciza e prea aproape de MGL
7.incizia interesecteaza eminentele radiculare,tesuturile sunt mai destinse=>formarea cicatrici
patologice
8.nu exista punct de refecinta pt.repozitionarea lamboului=>pliu de mucoasa la un pol al plagii
9.incizia si sutura intereseaza si MM,pot aparea dureri postoperatorii,si chiar vindecare intarziata
cu formare de cicatrici patologice
2.Lamboul Ochsenbein-Luebke
-lambu trapezoidal,incizia orizontala e la distanta de MGL+2 incizii oblice de descarcare.Mai intai
incizia orizontala,|| cu conturul festonului gg.
Inciziile verticale,plasate intre eminentele radiculare ale dd vecini leziunii,converg spre festonul
gg,ajungang la 3-5mm de MGL.Fac unghi obtuz cu incizia orizontala(a.i.baza lamboului e mai
larga)
AVANTAJE
1.lamboul e usor de realizat si decolat
2.accesu e favorabil,dupa decolare
3.festonul gg nu e interesat-scade riscul de retractie gg
4.se evita dehiscente non-patologice(se pot produce totusi)
5.corticala osoasa e bine evidentiata
6.decolarea si reclinarea lamboului se realizeaza cu usurinta
7.repozitionarea lamboului nu ridica pb,existand pct. de referinta
8.pacientul poate mentine o buna igiena orala
DEZAVANTAJE
1.evaluarea eronta a dimensiunii leziunii poate avea ca rezultat intersectarea acesteia de catre
inciziile veticale
2.colturile lamboului se pot necroza
3.insertiile musculare si ale frenurilor reprezinta obstacole ce pot necesita modificarea inciziei
orizontale
4.daca incizia e realizata prea aproape de MGL se poate produce o fisura
5.irigatia lamboului poate fi deficitara
6.sutura e dificila deoarece lamboul de MF e subtire
CHIURETAJUL PERIAPICAL
-cu chiureta orientata cu concavitatea spre os,patrunzand intre leziune si geoda osoasa
-se detaseaza leziunea progresiv,dupa care e indepartata in intregime
-examen histopatologic
-dificultati operatorii
Aderenta t.patologic la planul osos sau la apexul dentar
-pt.tes.patologic retroapexian-se fol chiureta parodontala
-aderent la apexul dd=>rezectie apicala 2mm si indepartarea leziunii impeuna cu frag.de
apex
Aderenta t.patologic la fibromucoasa palatina(Il sup,radP ale PM sup)
-disectia ascutita cu vf bisturiului iar pt a se evita perforarea fbmuc.,operatorul tine cu
indexul mainii stg la niv palatului,in zona respectiva
-daca se produce perforarea-sutura
Aparitia unor comunicari oro-nazale sau oro-sinusale(dd sup)
-se conserva mucoasa nazala sau sinusala si se continua interventia,urmand ca sutura
lamboului sa inchida comunicarea
SIGILAREA APEXIANA
-etanseizeaza canalul radicular fata de spatiul periapical pt a evita recidivele(prin obt directa sau
retrograda)
1.dintele obturat pe canal preoperator
-daca se indeparteaza 1-2mm din apex,se evidentiaza mat.de obt fara canale II sau
aberante=>nu necesita sigilarea suplimentara
-mai putin de 2-3mm din apex cu canale secundare,doar unul e obturat=>se compleaza sigilarea
cu obt.retrograda
2.dintele care nu a putut fi obturat endodontic preoperator dar poate fi obturat intraoperator pe
cale directa
-canalele cu secretie persistenta,praguri,anomalii ale canalelor,corp strain
-rezectie apicala 1-2mm din apex,orif canalului e unic=>obt directa
-mai putin de 2-3mm din apex ,canale aberante=>obt.directa cu obt.retrograda
3.dintele cu obstacol pe canal care nu permite obturatia directa
-obt.veche si incompleta care nu poate fi indep in intregime,corp strain pe canal,prezenta unui
RCR
-obt.retrograda
2.OBTURATIA RETROGRADA
a.PREPARAREA CAVITATI RETROGRADE
-cav cls 1 la niv radacinii,dupa rezectia apicala
|| cu axul dintelui,centrata ,peretii grosi,profunda
-piesa de turbina miniaturizata,freza con invers sau ultrasunete cu racire cu ser fiziologic
-indepartatea detritusului dentinar cu EDTA,ac citric
-surplusul de gutaperca se condeseaza vertical,in interiorul canalului cu aj.pluggerului de mici
dimensiuni
-radacina-nebizotata=>cav profunda de 1mm
-bizotata 30 gr=>2,1mm
-45 gr=>2,5-3mm(recomandat)
b.MATERIALE DE OBTURATIE RETROGRADA(glass,MTA)
-sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular
-biocompatibil,sa inhibe cresterea microbiana,sa stimuleze regenerarea tisulara
-insolubil,stabil volumetric
-permite priza,adeziunea
-radioopac
c.REALIZAREA OBTURARIEI RETROGRADE
-se fuleaza mat. in cavitate cu fuloar sau plugger,excesul se chiureteaza
-toaleta geodei osoase si irigarea plagii cu ser fiziologic
d.REACOLAREA LAMBOULUI SI SUTURA
-sutura se face cu fire separate,neresorbabile,3-0 sau 4-0 pt a se obtine o reacolare fara tensiune
a mucoperiostului(colturile lamboului ,insertiile frenurilor,bridelor)
-acul mai intai pe lambou si apoi pe marg atasata plagii
-in inciziile intrasulculare=>sutura cu fire in V care vor patrunde interdentat,la niv papilelor,V si
O
ACCIDENTE SI COMPLICATII
-intraoperatorii:leziuni nervvoase,apexurilor dd vecini
-sectionarea incompleta a apexului
-indepartarea deficitara a surplusului de mat. de obturatie
-patrunderea cu instrument rotativ in FN,SM,canal mandibular
-postoperatorii imediate:hemoragii,edem,hematom,suprainfectare
-postoperatorii tardive
-mobilitatea extrema a dd
-necroza osului(frezaj fara racire)
-colorarea tesuturilor
-tulb. De vindecare daca reacolarea si sutura se fac peste geoda osoasa
-mobilizarea obturatiei retrograde
-fractura radacinii
-tulb de sensibilitate
FRENUL LINGUAL=tesut conj dns cu fibre mucoase din m genioglos,acoperit de mucoasa subtire
-este afectata totalitatea lucrarilor protetice mobile sau fonatia
A.FRENECTOMIE
Anestezia n.lingual,bilateral
-tractionarea limbii ant-sup si incizie la insertia linguala,respectiv alveolara
-se excizeaza frenul hipertrofiat=>defect romboid
-decolarea submucoasa si sutura || cu linia mediana a limbii cu fire separate
B.FRENOTOMIE
Anestezie n.lingual bilateral
-incizie transversala(orizontala)_|_pe fren
-sutura longitudinala
HIPERPLAZIA INFLAMATORIE
=hiperplazie de iritate prin traumatizarea cronica a muc. fundului de sac de lucrari protetice
mobile incorect adaptate marginal sau cand atrofia osului nu e compensata
-initial=>rebazarea cu materiale reziliente a lucrarii protetice mobile
-cronic=>anestezia locoregionala
-se pune in tensiune cu pensa zona hiperplazica=>electroincizie in jurul bazei de
implantare pana la periost
-lamboul se sutureaza la periost,iar defectul restant se acopra cu grefe mucozale sau piele
-se aplica proteza rebazata
FIBROMATOZA TUBEROZITARA
=hiperplazia muc crestei alveolare in regiunea retromolara maxilara ,cauzata de traumatisme
masticatorii
-anestezie locoregionala=>incizie perituberozitara in felie de potcoava ce cuprinde ambele
versante ale crestei
-mucoasa hiperplazica se indep.cu periostul
-se decoleaza mucoperiostul V si P,se indeparteaza t.submucos in exces pt reacolarea
lambourilor pe suportul osos=>sutura cu fir continuu,proteza rebazata
HIPERPLAZIA GINGIVALA
=crestere asimptomatica,lenta si progresiva a gg,care acopera coroanele dentare(asociate cu
resorbtia osoasa)
-anestezie=>se extrag dd mobili
-incizia initiala || cu festonul gg pe ambele versante ale crestei,pana la periost
-decolarea si mobilizarea muc spre fundul de sac vestibular
-suturata cu fir continuu
VESTIBULOPLASTIA LA MANDIBULA
-incizii intre MF si MM,cu decolarea unui lambou de la suprafata mucozala a buzei inf la creasta
proc.alveolar
-se stabileste pozitia fundului de sac vestibular nou creat si se sutureaza mucoassa,iar buza
neacoperita se va vindeca per secundam
-la al2lea lambou la nivel periostal care ca fi rotat si va acoperi buze
-fixarea protezei cu fire circummandibulare
-se realizeaza cand inaltimea mand=10-15mm,fundul de sac ingust prin insertia inalta a mm
VESTIBULOPLASTIA LA MAXILAR
-pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru datorita inseriilor musculare inalte
-lungimea muc mobie labiale sa fie sadisfacatoare-postoperator sa nu se modific estetica buzei
-incizie la nivelul mucoasei,pe linie mediana=>se creaza 2 tuneluri submucos si celalat
supaperiostal pana la tuberozitate
-se indeparteaza tes.submucos dintre tuneluri
-muc labiala si cea vest repozitionata a noua adancime a fundului de sac vestibular,cu ajutorul
proezei totale
EXTRACTIA ALVEOLOPLASTICA
-dupa extractia dentara=>incizie la niv.festonului gg,prelugita 0,5-1cm fata de ultima alveola
postextractionala
-dupa decolarea minima a lambourilor(V,O) se regularizeaza osul alveolar cu instrumentar rotativ
-daca nu permite expunerea tuturor zonelor osoase neregulate=>incizii de descarcare
divergente spre fundul de sac vestibular
-marg in exces se indeparteaza cu papilele interdentare
-plaga se sutureaza cu fire separate sau continue
A.INTRASEPTALA
-dupa extractii multiple=>incizie mucoperiostala pe mij crestei alveolare,cu decolarea limitata a
lambourilor
-se indeparteaza septurile interdentare,se regularizeaza marg osoasa si se realizeaza ostotomia
corticalei restante la extremitati(instrumentar rotativ)
-se excizeaza papilele interdentare si mucoperiostul in exces
Sutura se poate realiza cu fir continuu sau fire separate
B.ALE DINTILOR EGRESATI
-extractii=>incizii de descarcare ce permit decolarea mucoperiostului si expunerea procesului
alveolar,regularizarea osoasa postextractionala pt marirea spatiului dintre crestele edentate,exce
de mucoasa indepartata
-sutura cu fire separate
TUBEROPLASTIA
-imbunatateste inchiderea marginala posterioara a protezelor totale la pac cu sant
retrotuberozitar desfiintat
-anestezie generala- risc d hemoragie masiva
B.INFECTII SPECIFICE
1.actinomicoza
2.sifilis
3.TBC
INFECTII PERIOSOASE
SPATIUL VESTIBULAR
-delimitare
Med:mand,ram max
Lat:muc vestib
Sup:m buccinator
Ant:mm intrinseci ai buzelor
Post:spatiul maseterin si latrofaringian
-etiologie:exteriorizarea inf periapicale cu erodarea corticalei osoase restante:
-deasupra insertiei mm buccinator la mand(post),sub insertie la max(post)
-deasupra insertiei m mental la mand(ant)
-sub insertia m ridicator al buzei si aripii nasului la max(frontal)
-clinic:2 faze
Subperiostal-dureri intense,continue; fibromucoasa congestionata,
edem,tumefactie,durere la palpare
Submucoasa-durerile scad in intensitate,tumefactia localizata,zona de fluctuenta la
palpare,febra moderata,agitatie
-dg diferential:chistul maxilar exteriorizat,chistul suprainfectat
-tratament:
Incizie si drenaj pe calea orala a colectii supurate
Rezorbtia fen.inflamatorii acute si extractia dintelui
Incizia=>longitudinala in vestibulul buval,decliv de colectia purulenta si lama de dren pt
24-48h
Tratament chirurgical cu analgezice si AINS
SPATIUL PALATINAL
-delimitate
Cranial de palatul dur,caudal de periost
Ant,lat :arcadele dentare
-etiologie:pct de plecare IL sup,rad P ale PM,M sup
-clinic:palat cu tumefacti hemisferica,extinsa,dureroasa,fluctuenta la palpare centrala
-extinderea supuratiei spre valul palatin cu difagie,disfonie,dispnee,alterarea starii
generale
-dg diferential:chist maxilar suprainfectat,tumori maxilare,goma luetica
-tratament
Incizie si drenaj(risc de lezare a a.palatine si a.incisive)
Incizia plasata marginal la festonul gg,apoi se patrunde cu decolatorul pana la nivelul
colectiei supurate (care evolueaza spre marginea libera a mucoasei)
Evolutia spre linia mediana=>excizia unei portiuni de mucoasa palatina in felie de
portocala
Drenaj cu mesa iodoformata,AB,extractie
SPATIUL CORPULUI MANDIBULAR
-delimitate:intre marg bazilara si periost
-etiologie:parodontitele apicale acute,chisturi suprainfectate,parodontopatii marginale acute ale
Pm,M mand
-clinic:
Tumefactia ce face corp comun cu marg bazilara(nu permite palparea)
Tegum.congestionate,destinse,lucioase,fluctuenta la palpare
Trismus,congestie,edem al mucoasei in dreptul dd
Febra,tahicardie
-dg diferential:abcesul de spatiu submandibular,adenita supurata submandibulara, tumori
suprainfectate ale corp mandibula
-tratament
Chirurgical si medicamentos
Incizia cutanata 3-5cm submandibular,decliv de supuratie(2 latimi de deget sub mb
bazilara)=>se sectioneaza platisma si fascia cervicala superficiala pt a permite accesul la
colectia supurata
2 tuburi de politen fixate la tegument 24-48h(irigatii cu sol antiseptice)
AB,analgezice,AINS,extractie