RAPORT DE ANALIZA

Cuprins:

1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII ANALIZATE..........................................................................3

2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT ŞI A

TREZORERIEI NETE.................................................................................................................5

3. ANALIZA RATELOR FINANCIARE......................................................................................8

3.1 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI .................................................................8

3.2 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI ................................................................9

3.3 ANALIZA LICHIDITĂŢII SOCIETĂŢII....................................................................................... 12

3.4 ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE........................................................................................13

3.5 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE .................................................................................15

4. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE...............................................17

5. CONCLUZIILE ANALIZEI FIANACIARE..............................................................................19

2
 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII ANALIZATE

Istoria societăţii îsi are rădăcinile în anul 1962, când a fost înfiinţată la Bucureşti
întreprinderea pentru fabricarea medicamentelor. Aceasta a facut parte din sistemul de stat care a avut
sarcina să furnizeze medicamentele pe piaţa farmaceutică internă. Ulterior, denumirea societăţii s-a
schimbat în Întreprinderea de Medicamente Bucureşti (Bucharest Medicines Plant), iar în anul
1990 a primit denumirea Sicomed. Opt ani mai târziu, în anul 1998, compania este listată la Bursa de
Valori Bucureşti, acţiunile ei devenind printre cele mai tranzacţionate titluri.
Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizează cu succes în anul 1999,
pachetul majoritar de acţiuni ale societăţii fiind achiziţionat de un grup de acţionari instituţionali, din
care făceau parte Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi cateva fonduri de
invesţii. După încheierea privatizării, noii acţionari majoritari ai companiei demarează modernizarea
sa complexă şi creşterea eficienţei proceselor, în acestea intrând atât procesele de producţie cât şi
dezvoltarea resurselor umane. Sicomed începe astfel o perioadă de dezvoltare susţinută, care sub
aspectul volumului de medicamente vândute îi va consolida poziţia de cel mai mare producător
farmaceutic de pe piaţa autohtonă. În anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din
România care a obţinut de la Lloyd´s Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000
care garantează funcţionalitatea sistemului intern de management al calităţii.
Eficientizarea proceselor în cadrul companiei a continuat şi în anul 2005. Compania a vândut
secţia de soluţii parenterale în volume mari şi a început să se concentreze asupra producţiei de
medicamente în forme solide şi o cantitate mică de medicamente parenterale.
La sfârşitul anului 2005, grupul farmaceutic Zentiva achiziţionează compania Sicomed, în
cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţă. Sub noul brand Zentiva au fost integrate, în
primul semestru al anului 2006, activităţi anterioare ale grupului Zentiva de pe piaţa românească şi
cele existente ale societăţii Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieţii de medicamente generice din
Romania.
Societatea Zentiva N.V. este o societate farmaceutică internaţională care se orientează pe
dezvoltarea, producerea şi comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marcă.
Societatea este liderul pieţii in Republica Cehă, România şi Slovacia, iar importanţa ei creşte rapid şi
în Polonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, precum şi în ţările baltice.
Un element cheie al strategiei companiei Zentiva, orientată spre creşterea continuă a
profitului, este de a face medicamente moderne mai accesibile pentru bolnavii din pieţele Europei
Centrale şi de Est prin intermediul celor care prestează îngrijire medicală primară. Zentiva realizează
3
această creştere pe pieţele dinainte şi nou câştigate atât prin dezvoltarea firească a activităţilor sale
cât pe calea unor achiziţii oportune.
Misiunea societăţii este de a extinde tratamente de calitate, în special în domeniul îngrijirii
primare. Aria de produse cuprinde aproape 280 de produse în 500 de forme farmaceutice, acoperind o
gamă largă de domenii terapeutice. Produsele companiei Zentiva sunt destinate tratamentului de
dureri, la boli cardiovasculare, ale sistemului nervos central, digestiv, urologic şi genital, precum şi
tratamentului bolilor respiratorii. În domeniul de suplimente alimentare se referă mai ales la vitamine.
Grupul Zentiva are aproape 5000 de salariaţi şi unităţile ei de producţie se află în Republica
Cehă, Slovacia şi România.
Acţiunile Zentivei N.V. au fost acceptate pentru negociere la Bursa din Praga şi acţiunile ei
globale de depozit sunt negociate la bursa din Londra. Acţionarii majoritari ai Zentivei sunt Sanofi-
Aventis (24,9 %) Česká pojišťovna si persoane apropiate (12,3 %). Managementul şi salariaţii
Zentivei deţin împreună 6,4 % din acţiunile societăţii. Ceilalţi investitori instituţionali şi particulari
deţin 56,4% din actiunile societăţii Zentiva.
Ca una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Europa Centrală şi de Est, Zentiva este
convinsă că rolul ei constă atât în oferta medicamentelor moderne de marcă, cât şi în sprijinul acordat
unei game largi de activităţi benefice destinate societăţii. În decurs de câţiva ani, Zentiva a atins acest
ţel atât prin sponzorizare pe termen lung, cât şi prin sprijinul acordat manifestărilor culturale, sociale
şi sportive.
Reprezentanţa Zentiva în România a luat fiinţă în anul 2000 ocupând de atunci un rol
important pe piaţa farmaceutică română.
Importul şi distribuţia produselor se face prin 10 distribuitori la nivel naţional şi regional.
Promovarea produselor farmaceutice este mai activă în special pe segmentele următoare:
cardiologie, ginecologie, antiinfecţioase, OTC.

4
 2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI
DE FOND DE RULMENT ŞI A TREZORERIEI NETE

Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societăţii a principiilor de finanţare

consacrate în literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul indicatorilor de echilibru: fond
de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN).
Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat în tabelul nr.4
Tabelul nr.4
N Formul 2003 2004 2005
Indicatori
r a mii lei mii lei mii lei
1 Imobilizări nete In 16611,018 31046,399 52260,724
9 7 4
2 Stocuri St 281,9821 568,6050 1367,2204
3 Creanţe+Ct. de regularizare si asimilate- Cr 7691,5579 13469,496 15931,842
activ 4 7
4 Disponibilităţi băneşti Db 1575,1324 6722,4953 3242,9394
5 Conturi de regularizare si asimilate - activ Ra 8,1209 759,3253 4718,7153
6 Capital propriu Cpr 18620,089 31049,361 46161,993
4 1 3
7 Credite pe termen mediu şi lung Itml 55,5612 6777,7585 15566,697
1
8 Capital permanent Cpm 18675,650 37827,119 61728,690
6 6 4
9 Creante pe termen scurt Its 0 0 0
1 Furnizori şi asimilate Fz 5420,8285 10842,029 10262,074
0 3 9
1 Alte obligaţii de exploatare Ob 1940,6460 3693,6494 5275,4930
1
1 Conturi de regularizare si asimilate - pasiv Rp 130,6871 203,4934 255,1839
2
1 Pasiv total = Activ total Pt = At 26167,812 52566,321 77521,442
3 2 7 2
1 Fondul de rulment FR 2064,6317 6780,7199 9467,9660
4
1 Fondul de rulment propriu FRp 200,90705 2,9614 -609,87311
5
1 Necesar de fond de rulment NFR 620,1864 261,7480 6480,2105
6
1 Trezoreria netă TN 1444,4453 6518,9719 2987,7555
7

Cpm = Cpr + Itml

FR = Cpm – In
FRp = Cpr – In
NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)
5
 TN=FR-NFR=Db-Its

2003 2004 2005

% % %
Rata de finanţare a NFR NFR/F 30.0 3.86 68.44
R 4
Ponderea FR în pasivul total FR/Pt 7.89 12.9 12.21
Ponderea NFR în activul FR/At 2.37 0.49 8.36
total

 Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea
imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Pe întreaga perioadă analizată
fondul de rulment este pozitiv şi înregistrează o creştere continuă, ca urmare a faptului că
societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului că societatea a avut
contractate credite pe termen mediu şi lung, fondul de rulment propriu nu are aceeaşi valoare cu
fondul de rulment global, fondul de rulment propriu înregistrează o tendinţă de scădere continuă
în perioada analizată.

6
 Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce trebuie finanţate
din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaşte o tendinţă de creştere la nivelul
anului 2002 ca urmare a creşterii substanţiale a creanţelor şi a stocurilor societăţii.
 Trezoreria netă (Tn) reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment. În perioada analizată indicatorul înregistrează o tendinţă de scădere în 2005 faţă de 2004
determinată de creşterea NFR.
Nevoile de finanţare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare şi o
parte a resurselor stabile situaţie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit căruia la
necesităţi permanente se alocă surse permanente, care reflectă echilibrul financiar al societăţii.
Echilibrul financiar este susţinut pe seama subvenţiilor pentru investiţii, a împrumutului pe
termen lung şi a autofinanţării (amortizare + profit net).

7
 3. ANALIZA RATELOR FINANCIARE

3.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Datele sunt prezentate în tabelul nr.1

Tabelul nr.1
Specificaţie simbo 2003 Structur 2004 Structura 2005 Structur
l mii.lei a mii.lei % mii.lei a
% %
Imobilizări necorporale Inn 75,0873 0,29 97,7106 0,19 158,6497 0,20
Imobilizări corporale Inc 16533,390 63,18 30946,147 58,87 52102,074 67,21
2 7 7
Imobilizări financiare If 2,5414 0,01 2,5414 0,005 0 0
Active imobilizate In 16611,018 63.48 31046,399 59,06 52260,724 67,41
9 7 4
Stocuri St 281,9821 1.08 568,6050 1,08 1367,2204 1,76
Creanţe totale Cr 7691,5579 29,39 13469,496 25,62 15931,842 20,55
4 7
Disponibilităţi băneşti Db 1575,1324 6,02 6722,4953 12,79 3242,9394 4,18
Active circulante Ac 9548,6724 36,49 20760,596 39,49 20542,002 26,50
7 5
Ct. de regularizare şi Ra 8,1209 0,03 759,3253 1,44 4718,7153 6,09
asimilate (A)
TOTAL ACTIV At 26167,812 100 52566,321 100 77521,442 100
2 7 2

In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra

8
 CONCLUZII:

 Rata activelor imobilizate=In/At măsoară gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este
ridicat datorită ponderii mare a dotărilor tehnice, echipamente, utilaje si instalaţii. Rata activelor
imobilizate creşte în 2005 la 67,41% faţă de 59,06% în 2004 datorită achiziţionării de imobilizări
corporale. Nivelul acestei rate este influenţat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor lunare cu
amortizarea care diminuează valorile rămase ale activelor imobilizate.
 Rata imobilizărilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
 Rata imobilizărilor financiare=If/At ca urmare a inexistenţei imobilizărilor financiare, nivelul
acestei rate este de asemenea neglijabil.
 Rata activelor circulante=Ac/At exprimă ponderea în totalul activului a capitalului circulant.
- 2004 faţă de 2003: Ca urmare a creşterii ponderii disponibilităţilor băneşti în anul 2004 faţă
de 2003 şi o menţinere relativ constantă a ponderii stocurilor şi a creanţelor totale se
înregistrează o uşoară creştere a ratei activelor circulante în 2004 faţă de 2003.
- 2005 faţă de 2005: Stocurile se menţin relativ constate. Rata activelor circulante scade în
2005 faţă de 2003 cu 13%, datorită scăderii semnificative a ponderii disponibilităţilor băneşti
în 2005 faţă de 2004 şi a scăderii ponderii creanţelor în 2005 faţă de 2004.
 Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor în total activ se menţine relativ constantă în perioada
analizată, cunoscând o uşoară creştere în anul 2005.
 Rata creanţelor=Cr/At creanţele au crescut permanent în valori absolute, cu influenţă negativă
asupra gradului de lichiditate.
 Rata disponibilităţilor=Db/At este influenţată de raportul dintre durata medie de încasare a
creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate
creşte în 2004 faţă de 2003 şi scade în 2005 faţă de 2004.

3.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin
punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.

Datele sunt prezentate în tabelul nr.2

9
 Tabelul nr.2

Specificatie Simbo 2003 Structura 2004 Structur Structur

2005
l mii.lei % mii.lei ă ă
mii.lei
% %
Capital social CPS 14041,957 53,66 14324,220 27,25 14324,220 18,48
8 2 2
Rezerve Rez 110 0,42 0 0 110 0,14
Alte Fonduri Fd 41072582 15,07 16258,754 30,93 31382,346 40,48
9 3
Rezultatul reportat Rr 0 0 0 0 0 0
Profit Pn 1802,2217 6.89 4680,2020 8,98 7467,1240 9,63
Repartizarea profitului Rep 1802,2217 6,89 4680,2020 8,90 7467,1244 9,63
Subventii pentru investitii Sbvi 360,8734 1,38 356,3860 0.68 345,4268 0,45
Capital propriu Cpr 18620,089 71,16 31049,361 59,07 46161,993 59,55
4 1 3
Credite pe termen mediu şi Îtml 555612 0.21 67777585 12,89 15566,697 20,08
lung (Itml) 1
Credite pe termen scurt (Its) Îts 0 0 0 0 0 0
Furnizori şi asimilate Fz 5420,8285 20,72 10842,059 20,63 10262,074 13,24
3 9
Alte obligaţii de exploatare Ob 1940,6460 7,42 3693,6494 7,03 5275,4930 6,81
Datorii totale Dt 7417,0357 28,34 21313,467 40,55 31104,265 40,12
2 0
Ct. de regularizare si Rp 130,6871 0,50 203,4934 0,39 255,1839 0,33
asimilate – pasiv
TOTAL PASIV Pt 26167,812 100 52566,321 100 77521,442 100
2 7 2

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P
Dt=Itml+Its+Fz+Ob
Cpm=Cpr+Itml

Specificaţie Simbol 2003 2004 2005

Rata stabilităţii financiare CPM/PT 71,37 71,96 79,63
Rata autonomiei financiare globale CPR/PT 71,16 59,07 59,55
Rata autonomiei financiare la termen CPR/CPM 99,70 82,08 74,78
Rata de îndatorare globală DAT/PT 28,34 40,55 40,12
Rata de îndatorare la termen ITML/CPR 0,30 21,83 33,72
Rata creanţelor de trezorerie ITS/NFR 0 0 0

10
 CONCLUZII:
 Rata stabilităţii financiare=Cpm/Pt reflectă legătura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune în mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizată
înregistrează o tendinţă de îmbunătăţire ca urmare a creşterii capitalului permanent ca urmare a
contractării unui împrumut pe termen lung.
 Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt arată gradul de independenţă financiară a societăţii.
Se consideră că existenţa unui capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o
premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii. În anul 2003 rata autonomiei
financiare globale are un nivel bun, manifestând o tendinţă de scădere accentuată în anii 2004 şi
2005 datorită contractării împrumutului pe termen lung.
 Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm arată gradul de independenţă financiară al
unităţii pe termen lung. Nivelul acestei rate manifestă o tendinţă de scădere continuă datorită
atragerilor aferente împrumutului pe termen lung.
 Rata de îndatorare globală=Dat/Pt reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în
pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de creştere accentuată în perioada
analizată.
 Rata de îndatorare la termen=Itml/Cpr reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen
lung şi mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe
termen lung şi a urmăririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizată
cunoaşte o tendinţă de creştere.

11
 Rata creditelor de trezorerie - reprezentând gradul de acoperire a necesităţilor de finanţare a
activităţii de exploatare cu surse externe de finanţare - credite pe termen scurt. Este zero datorită
necontractării creditelor pe termen scurt.

3.3 Analiza lichidităţii societăţii

Analiza lichidităţii societatii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente
(de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului
incapacităţii de plată.
Indicatorii de lichiditate sunt redaţi în tabelul nr.5

Tabelul nr.5
N
Indicatori Formula 2003 2004 2005
r
1 Stocuri St 2819821 5686050 13672204
2 Creanţe Cr 7691557 13469496 15931842
9 4 7
3 Disponibilităţi băneşti Db 1575132 67224953 32429394
4
4 Active circulante Ac=St+Cr+D 9548672 20760596 20542002
b 4 7 5
5 Datorii pe termen scurt Dts=Its+Fz+ 7361474 14535708 15537567
Ob 5 7 9
6 Rata de lichiditate curentă Ac/Dts 1,30 1,43 1,32
7 Rata de lichiditate rapidă (Cr+Db)/Dts 1,26 1,39 1,23
8 Rata de lichiditate imediată Db/Dts 0,21 0,46 0,21

12
 RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts
RLI=Db/Dts

 Rata de lichiditatea curentă - compară ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe

termen scurt (scadente sub un an). La această rată nivelul asiguratoriu este 1.2, nivel care este
atins în perioada 2000 – 2002
 Rata de lichiditatea rapidă - exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi disponibilităţi băneşti. Nivelul acestei rate, în perioada analizată, este în creştere, fiind
situată peste nivelul asiguratoriu de 2/3.
 Rata de lichiditatea imediată - apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe
seama disponibilităţilor băneşti. Nivelul asiguratoriu pentru această rată este de 1/3. Se constată
creşterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2001, urmată de o scădere la nivelul anului 2002,
ceea ce înseamnă o diminuare a capacităţii de onorare a obligaţiilor pe termen scurt din
disponibilităţi.

3.4 Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflectă duratele de rotaţie a activelor imobilizate şi circulante prin cifra de
afaceri exprimate în nr. de zile şi redate în tabelul nr.6

Tabelul nr.6

N 2005
Indicatori Formula 2003 2004 UM
r
1 Cifra de afaceri Ca 22172,504 32832,875 48891,303
MII
1 8 4
LEI

2 Imobilizări nete In 16611,018 31046,399 52260,724 mii

9 7 4 lei
3 Stocuri St 281,9821 568,6050 1367,2204 mii
lei

13
4 Creanţe Cr 7691,5579 13469,496 15931,842 mii
4 7 lei
5 Disponibilităţi băneşti Db 1575,1324 6722,4953 3242,9394 mii
lei
6 Active circulante Ac 9548,6724 20760,596 20542,002 mii
7 5 lei
7 Furnizori şi asimilate Fz 5420,8285 10842,059 10262,074 mii
3 9 lei
8 Rotaţia imobilizărilor nete Ca/In 1.33 1.06 0.94 rotatii
9 Durata de rotaţie a activelor circulante (Ac/Ca)x360 155.04 227.63 151.26 zile
1 Durata de rotaţie a stocurilor (St/Ca)x360 4.58 6.23 10.07 zile
0
1 Durata de încasare a creanţelor (Cr/Ca)x360 124.88 147.69 117.31 zile
1
1 Durata de rotaţie a disponibilităţilor (Db/Ca)x360 25.57 73.71 23.88 zile
2 băneşti
1 Durata de achitare a furnizorilor (Fz/Ca)x360 88.01 118.88 75.56 zile
3
1 Rotaţia activului total Ca/At 0.85 0.62 0.63 rotatii
4

RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360
14
 RCr=(Cr/Ca)*360
RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
 Rotaţia activului total=Ca/At reflectă gradul de reînnoire a activului total prin cifra de afaceri.
Numărul de rotaţii a acestuia în perioada analizată reflectă o tendinţă de îmbunătăţire prin
creşterea numărului de rotaţii de la 1.89 la 2.7 in 2004.
 Rotaţia imobilizărilor nete=Ca/In -imobilizările nete, având pondere semnificativă în activul total
. Viteza de rotaţie a imobilizărilor nete este mică, cu o tendinţă de scădere continuă.
 Durata de rotaţia activelor circulante înregistrează un nivel nesatisfăcător, cu tendinţă de scădere
în anul 2004 urmată de o creştere accentuată în anul 2005. Durata medie a unei rotaţii scade in
anul 2005 faţă de anul 2004 de la 227,63 zile la 151,26.
 Durata de rotaţia stocurilor înregistrează o tendinţă de scădere, având un nivel satisfăcător pe
ansamblul perioadei analizate.
 Durata de încasare a creanţelor scade în anul 2005 faţă de 2004 de la 147,69 zile la 117,31 ,
situându-se peste limita considerată normală (30 zile), cu influenţe negative asupra trezoreriei.
 Durata medie de achitare a furnizorilor înregistrează o tendinţă de creştere în anul 2004, la 118,88
zile de la 88,01 zile, cunoscând o scădere în anul 2005 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se
încadrează în limita unor decontări normale (30 zile).
Raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a
furnizorilor este nefavorabil societăţii. În timp ce unitatea creditează beneficiarii, în 2005 in medie
cu 117,31 zile, fără dobândă, beneficiază de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de plată a
furnizorilor influenţează negativ trezoreria nete disponibilă, determinând societatea sa atragă noi
surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

3.5 Analiza ratelor de rentabilitate

Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în activitatea de exploatare la

nivelul societăţii în perioada analizată.
Nivelul ratelor de rentabilitate este redat în tabelul nr.7

15
 Tabel nr.7

N
Specificaţie Simbol 2003 2004 2005 Um
r.
1 Venituri din exploatare Ve 23608,222 38741,880 57426,225 Mii
9 8 2 lei
2 Cheltuieli de exploatare Che 20364,126 32741,641 48121,751 Mii
0 4 9 lei
3 Profit din exploatare Pe = Ve-Che 3244,0969 6000,2394 9304,4733 Mii
lei
4 Profit curent Pc 3218,9549 7804,5626 9816,4962 Mii
lei
5 Profit net Pn 1802,2220 4680,2022 7467,1237 Mii
lei
6 Capital propriu Cpr 18620,089 31049,361 46161,993 Mii
4 1 3 lei
7 Activ total At 26167,812 52566,321 77521,442 Mii
2 7 2 lei
8 Rata rentabilităţii veniturilor rv = Pe / Ve 13.74% 15.49% 16.20% %
9 Rata rentabilităţii resurselor rc = Pe / 15.93% 18.33% 19.34% %
consumate Che
1 Rentabilitatea economică re = Pe / At 12.4% 11.41% 12% %
0
11 Rentabilitatea financiară rf = Pc / Cpr 17,28% 25,14% 21,27% %

re=Pe/At – rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr – rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

În perioada 2003-2005 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfăcător.

 Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa valorificării produselor şi serviciilor oferite de unitate.
Indicatorul înregistrează o creştere continuă in perioada analizată.

16
 Rentabilitatea costurilor măsoară eficienţa consumului de resurse umane şi materiale; se situează
la un nivel scăzut, înregistrând aproximativ aceeaşi evoluţie ca şi rata rentabilităţii veniturilor.
 Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite pe termen lung,
atât proprii cât şi împrumutate. Rentabilitatea economică trebuie să fie la nivelul ratei minime de
randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au
asumat acţionarii şi creditorii unităţi. Rata rentabilităţii economice înregistrează un nivel relativ
constant in perioada analizată, având însă valori reduse.
 Rentabilitatea financiară măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii. Rata rentabilităţii
financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii. Rata rentabilităţii financiare are o
tendinţă de creştere continuă determinată de creşterea mai agresivă a rezultatului net în
comparaţie cu capitalul propriu.

4. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE

GESTIUNE

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintă astfel:

Tabel nr.3
N Specificatie simb 2003 2004 2005
r. ol mii lei mii lei mii lei
1 + Vânzări de mărfuri Vmf 14,1421 11,5887 55,1990
2 + Producţia exerciţiului Qex 22159,348 32822,826 48836,5391
9 6
3 - Cheltuieli privind mărfurile Chm 7729,7 5,5174 20,3578
f
4 - Cheltuieli cu materiale şi servicii Chm 15268,268 25566,371 37950,4959
s 0 0
5 = Valoarea adăugată Va 6897,4924 7262,5269 10920,8844
6 - Impozite şi taxe Imp 7217,31 259,8088 485,2983
7 + Subventii pentru exploatare Sbv 1429,5247 5027,3832 6338,8835
8 - Cheltuieli cu personalul – totale Chp 3834,1329 5078,8676 6700,8790
9 = Excedent brut de exploatare EBE 4420,7111 6951,2337 10073,5906
1 + Venituri din provizioane Vpv 0 0 0
0
1 + Alte venituri din expoatare Ave 520,8060 880,0823 2195,6037
1
1 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 2,1366 33,8953 1,6697
2
1 - Cheltuieli privind amortizarea si Cha 1179,6857 1797,1813 2963,0512
3 provizioanele
1 = Profit din exploatare Pe 3759,6948 6000,2394 9304,4734
4
1 + Venituri financiare Vf 59,1653 1918,8978 901,4974
17
5
1 - Cheltuieli financiare Chf 84,3073 114,5746 389,4746
6
1 = Profit curent Pc 3734,5528 7804,5626 9816,4962
7
1 ± Rezultatul excepţional Rexc -22,3896 -98,7100 69,9406
8
1 = Profit brut Pb 3712,1632 7705,8526 9886,4368
9
2 - Impozit pe profit Ipr 1394,3433 3025,6504 2419,3131
0
2 = Profit net Pn 1802,2220 4680,2022 7467,1237
1

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
Pc=Pe+Vf-Chf
Pb=Pc+Rexc
Pn=Pb-Ipr

 Valoarea adăugată (Va) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor şi serviciilor
cumpărate de întreprindere de la terţi. Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor
direcţi şi indirecţi la activitatea economică a întreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe şi vărsăminte;
- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plătite;
- acţionarii, prin dividende;
18
 - întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.
Nivelul absolut al indicatorului are o tendinţă de creştere în perioada analizată datorata in
principal cresterii productiei exercitiului.
 Excedentul brut de exploatare (EBE) măsoară capacitatea potenţială de autofinanţare a
investiţiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta
subventiilor de exploatare.
 Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) măsoară, în mărimi absolute, rentabilitatea procesului de
exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatării. Tendinţa de creştere a
indicatorului relevă procesul de rentabilizare a activităţii de exploatare si pe seama altor venituri
din exploatare realizate.
 Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatării şi cel al activităţii
financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza
pozitiv rezultatul curent.
 Profitul net (Pn) reprezintă, în mărimi absolute, măsura rentabilităţii financiare a capitalului
propriu subscris si varsat de acţionari. Acest indicator inregistreaza în perioada analizată o
cresterepe seama:
- cresterii productiei exercitiului;
- alocarii subventiilor de exploatare;
- cresterii altor venituri din exploatare.
Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2003-2005 arată tendinţa de rentabilizare a
activităţii.

5. CONCLUZIILE ANALIZEI FIANACIARE

PUNCTE TARI
1. Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
2. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.
3. Structura financiara corespunzatoare.
4. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.
5. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
6. Solvabilitate patrimoniala ridicata.
7. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

PUNCTE SLABE
1. Nivel scazut al rentabilitatii.
2. Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
3. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.
4. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
5. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

19
6. Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor
pe baza acordului de imprumut.
7. Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.
8. Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.
RISCURI
1. Risc mediu de exploatare.
2. Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.

20