TERATOAMELE ŞI

TUMORILE MELANOCITARE
Curs 9
 Teratoamele
• Teratoamele sunt tumori complexe:
– compuse din tipuri tisulare multiple
• elemente celulare, tisulare sau organoide străine de locul în
care se dezvoltă.
• Origine
– în celulele germinale multipotente sau
– 1 / 2 / 3 foiţe embrionare
• Teratoamele sunt localizate:
(a) pe linia mediană: regiunea sacro-coccigiană,
mediastin, retroperitoneal, regiunea cervicală;
(b) paramedian: ovar, testicul.
• Sunt descrise 2 tipuri principale de tumori:
(a) benigne - leziuni chistice mature;
(b) maligne - leziuni solide imature.
Teratoame mature
– Teratoamele mature - leziuni chistice (teratom chistic ovarian):
• chist dermoid: origine în celulele multipotente care prezintă o diferenţiere
predominant ectodermică (piele şi anexele pielii, ţesut nervos):
– MA - chist unilocular:
» Perete: alb-cenuşiu cu structură de epiderm şi derm; uneori în perete sunt
implantaţi dinţi.
» Conţinut: păr, material sebaceu, keratină
– MI - peretele teratomului este constituit din:
» epiteliu scuamos stratificat cu structuri anexiale cutanate (glande
sebacee şi foliculi piloşi)
» structuri din alte straturi germinale (epiteliu respirator sau intestinal,
cartilaj, os, tiroidă).
– În evoluţie, 1% suferă transformare malignă (CSC).
– Rar, teratoamele mature au aspect solid (teratom matur solid de testicul):
• MA - colecţii heterogene de structuri organizate cu aspect benign: arii solide
translucide (cartilaj) şi spaţii microchistice.
• MI - structuri derivate din cele 3 straturi germinale: ţesut fibros, cartilaginos,
microchişti căptuşiţi cu epiteliu respirator.
– Uneori, teratoamele sunt tumori monodermale: teratoame înalt specializate,
frecvent unilaterale:
(a) struma ovari sau gusa ovariana (ţesut tiroidian matur, hiperfuncţional);
(b) carcinoid (origine în celule neuroendocrine ale epiteliu intestinal cilindric);
este o tumoră mare, de aproximativ de 7 cm, asociată cu sdr. carcinoid.
 Teratoame imature
• adesea se dezvolta la femei tinere
• frecvent sunt tumori solide, cu malignitate
mare.
• macroscopie
– tumori voluminoase, compuse din structuri
predominant solide, cu arii de N+H.
• microscopie
– cantitate variabilă de ţesut imatur ce se
diferenţiază spre formare de cartilaj, os, nervi,
muşchi.
Tumori melanocitare
• Melanocitele sunt celule care sintetizează
melanina.
• Originea melanocitelor:
– în viaţa embrionară - în creasta neurală;
– în viaţa fetală - ele migrează la nivel cutanat, tract
uveal, (glob ocular) şi meninge.
• La nivel cutanat, melanocitele sunt localizate
în stratul bazal al epidermului;
– normal, există un raport de aproximativ 1
melanocit la 10 celule bazale.
• Sunt 2 tipuri lezionale melanocitare:
– nevi
– melanom malign
 Tumori melanocitare benigne - nevi
• Origine
– în melanocitele din stratul bazal al epidermului
• Ei pot fi numeroşi la unii indivizi.
• Există 2 categorii majore de nevi:
– (a) congenitali: prezenţi la naştere;
– (b) dobândiţi: apar în cursul vieţii.
• Macroscopie:
– macule sau papule, rotunde, brune, uniform pigmentate, sub 6
mm diametru, cu margini bine definite
• Microscopie:
– Nucleii celulelor nevice sunt uniformi, cu contur rotund, cu
nucleoli puţin evidenţiaţi sau absenţi, fără activitate mitotică.
• Tipuri:
– nev joncţional (intraepidermic)
– nev compus (mixt)
– nev dermic
 Tipuri histologice de nevi (3)
• Nev intraepidermic sau joncţional
– clinic, leziunile sunt macule pigmentate.
– se dezvoltă în copilărie şi adolescenţă.
– microscopic, sunt constituiţi din grupuri de melanocite localizate -
strat bazal şi limitate la epiderm.
• Nevii compuşi
– leziuni uşor nodulare, brun palide cu suprafaţa neregulată.
– ei sunt mai obişnuiţi la adolescenţi şi adulţii tineri.
– microscopic, sunt constituiţi din grupuri de melanocite proliferate
localizate în epiderm şi dermul superior.
– celulele nevice intradermice, pe măsură ce se distanţează de
membrana bazală, devin mai mici şi mai mature.
• Nevii intradermici
– leziuni netede de culoare brun deschis.
– ei sunt mai obişnuiţi la adulţi.
– microscopic, sunt alcătuiţi din celule nevice intradermice.
 Evolutie
• Nevii sunt frecvent leziuni benigne
uneori pot
suferi transformare malignă
– nevii intraepidermici (jonctionali) sau mixti au
risc de conversie la leziuni maligne.
• Evoluţie
– aproximativ 20% din nevii joncţionali şi micşti pot
maligniza (traume, iradiere).
• Caracterele de malignitate dobândite de nev :
– Creştere rapidă în volum;
– Prezintă variaţii de culoare;
– Se poate ulcera.
 Melanom Malign
Melanoamele maligne (MM) sunt tumori melanocitare maligne invazive.
Normal
– Arhitectural - sunt aranjate normal în cuiburi sau sunt dispuse liniar, în strat
discontinuu, la nivelul stratului bazal (tip lentiginos)
– Citologic - nu prezintă atipii celulare şi nucleare (pleomorfism sau activitate
mitotică).
• Leziunile precanceroase melanocitare: nevii displazici
Nevii displazici
Microscopie:
Nevii displazici sunt nevii cu modificări atipice citologice şi arhitecturale:
– Atipia arhitecturală constă în pierderea aspectului ordonat sau regulat al
cuiburilor celulelor joncţionale care urmează conturul crestelor epidermice.
– Citologic, celulele individuale prezintă pleomorfism nuclear marcat şi
numeroase mitoze;
• MB este intactă (melanom in situ-MIS).
Macroscopie:
– nevii displazici au dimensiuni mai mari (peste 1 cm), iar marginile, suprafaţa şi
pigmentarea sunt neregulate.
– aceste modificări într-un nev pre-existent sugerează o modificare malignă
precoce şi se recomandă biopsia prin excizie chirurgicală.
 Melanomul malign
• Melanomul malign - neoplasm malign relativ frecvent, cu
prognostic sever, evoluând spre deces.
• Localizare:
– frecvent la nivelul pielei
– alte localizări: mucoasele orale şi anogenitale, esofagul,
meningele şi globul ocular.
• Semne clinice relevante ale unui melanom:
– o mărire a unui nev existent anterior;
– prurit sau durere localizate la nivelul unui nev;
– apariţia de noi leziuni pigmentare la adult;
– conturul neregulat al leziunilor pigmentate;
– variaţia pigmentării;
– ulcerarea unui nev pre-existent.
 MM cutanat

• Origine:
– componenta joncţională a nevului melanocitar pre-existent (nev
displazic)
– se poate dezvolta în pielea normală.
• FR cel mai important este expunerea la lumina UV
• Forme de MM cutanat:
– MM cu creştere superficială:
• tipul cel mai frecvent (75% din MM).
• leziune plană, cu margini neregulate şi pigmentare variabilă.
– MM nodular:
• reprezintă 5% din toate MM.
• nodul brun-negru proieminent, ne-precedat de leziune
melanocitară benignă.
• Macroscopie:
– MM cutanat este o leziune neregulată, mare (cu un istoric de
creştere recentă), cu margini neregulate şi pigmentare variabilă;
poate ulcera.
– Unele forme sunt plane, altele leziuni sunt nodulare proieminete.
 Prognostic
• Prognosticul
– depinde de adâncimea invaziei (indice Breslow).
– cu cât adâncimea invaziei este mai mare cu atât diseminarea
limfatică şi hematogenă este mai sigură.
Indicele Clark
• exprimă adâncimea invaziei tumorii în acord cu nivelele
structurale ale pielii:
– Nivel 1 – limitat la epiderm (in situ)
– Nivel 2 - invazia dermului papilar (DP)
– Nivel 3 – tumora este la interfaţa DP – DR
– Nivel 4 – tumora umple dermul reticular (DR)
– Nivel 5 - invazia hipodermului (în grăsimea subcutanată)
 Diseminare
• MM metastazează pe cale:
– limfatică în ganglionii regionali şi la distanţă;
– hematogenă:
• cu caracter exploziv în ţesuturi şi organe (ficat,
pulmon, pancreas, tract digestiv şi creier).
• mai rar, se produc metastaze viscerale cu
localizări bizare (miocard).
– oricare ar fi locul diseminării, metastazele au
culoare neagră.
 Melanom de glob ocular-GO

• tumora se dezvoltă din ţesutul pigmentar al GO (retină,

coroidă, iris, procese ciliare),
• are caracter invaziv rapid, ocupă în totalitate globul
ocular şi se extinde la orbită.
• dă rapid metastaze în ganglioni, creier, ficat, pancreas,
TGI.