Studiul variatiei cuplului pentru motorul

hidraulic cu pistoane radiale si profil exterior de

tip cama

Student: Marian Bogdan NEAGOE

Indrumator: Conf. Dr Ing. Sorin CANANAU

 Cuprins

1. Generalitati motoare hidraulice.

2. Descrierea geometriei motorului hidraulic si a modului de

functionare.

3. Modelele matematice ale ecuatiei de miscare, a fortei ce produce

cuplu si a momentului motor.

4. Calcul pentru un motor real.

 1. Generalitati

Motoarele hidraulice sunt motoarele care folosesc ca sursa de enrgie un fluid aflat sub
presiune ce actioneaza anumite elemente mecanice(sistem de pistoane, roti dintate) care
compun o incapere de volum variabil.

Majoritatea motoarelor hydraulice sau pneumatice sunt maşini reversibile, ele putând
funcţiona şi ca pompe hidraulice sau pneumatice. Ca şi la motoarele electrice, la care
modificarea turaţiei se realizează prin modificarea curentului rotorului, sau a intensităţii
câmpului, la motoarele hidraulice, turaţia depinde de debitul de ulei care acţionează motorul,
ea putând fi reglată prin modificarea acestuia (corespunde reglării curentului rotoric) sau prin
reglarea volumului de absorbţie şi refulare (care corespunde reglării intensităţii câmpului).

Se definesc doua clase principale demotoare hidraulice:

- Motoare liniare

Fig1.1 Motor bilateral cu tijă unilaterală.

- Motoare rotative
Motoarele roatative se clasifica in mai multe tipuri de motoare dupa cum urmeaza:

1. Motoare cu roţi dinţate, care pot fi cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi (cu angrenare
exterioară sau interioară)
 Motoare cu angrenaj interior
Motoare cu roti dintate

Fig 1.2 Motoare cu roţi dinţate

2. Motoare cu palete, în care fluidul este introdus sub presiune în spaţiul creat de stator, rotor şi
palete.
 Fig 1.3 Motor cu palete

3. Motoare cu pistonaşe, axiale sau radiale faţă de axa de rotaţie a arborelui de antrenare, în
care fluidul actioneaza pistoanele în rotor sau în blocul port-pistoane.

Fig. 1.4 Motor cu pistoane axiale

 a) cu profil cama b)cu excentric

Fig 1.5 Motor cu pistoane radiale

Urmatoarea lucrare are ca scop studierea variatiei cuplului la motorul cu pistoane radiale
si profil cama. Acest motor are are o mare aplicabilitate la vehiculele transportoare de gabarit
mare fiind folosite pentru propulsarea acestora..

Ele sunt folosite ca motoare butuc pe care se aplica direct roata. Avantajul acestor este ca pot
indeplini si rol de transmisie diferentiala.
 2. Descrierea geometriei motorului hidraulic si a modului de
functionare.

Constructie
Acest motor este format din carcasa fragmentat in doua parti (1,2), grupul rotativ(3,4), cama (5),
arborele conducator de cuplu (6) si distribuitorul de fluid (7).
Transmisia
Blocul cilindru (4) este conectat la arbore(6) . Pistoanele sunt pozitionate radial in blocul cilindru
si intra in contact cu cama(5) prin intermediul unor role(6).
Circuitul de fluid
Camera cilindrului (E) se conecteaza la porturile de intrare(A) si refulare(B) prin intermediul
unor orificii axiale (D). Distributia de ulei se realizeaza automat prin schimbarea pozitiei
orificiilor axiale(D) odata cu rotirea arborelui central. Debitul de fluid pe o rotatie completa este
dat de cilindreea unui cilindru imultit cu numarul de cilindrii si numarul de valuri ale camei.
Acest motor este prevazut cu un port (L) la care daca este introdus lichid cu presiune actioneaza
retragerea pistoanelor si permite miscarea motorului in gol.

1-Piston in miscare motoare; 2-piston in miscare de refulare; 3-grup cilindri; 4-cama; 5-rola;
Generarea cuplului motor
Momentul motor(Mt) este generat prin actionarea pistoanelor de un fluid aflat sub presiune.
Forta motoare generata de fluidul sub presiune actioneaza asupra camei si o pune in miscare.

Elementele geometrice si parametri ce influenteaza cuplul motor.

Rm-raza medie a profilului cama. Acest parametrul influenteaza cuplul deoarece reprezinta
bratul mediu pe care forta este aplicata.
c-cursa pistonului. Cursa pistonului influenteaza forma camei.
a-numarul pistoanelor.
b-numarul de oscilatii(valuri) ale camei.
D-diametrul pistonului influenteaza suprafata de contact cu fluidul si deci influenteaza forta
rezultatnta in urma aplicari presiunii pe piston.
p-presiunea. Influenteaza direct forta motoare.
r-raza rolei.

3. Modelele matematice ale ecuatiei de miscare, a fortei ce produce

cuplu si a momentului motor.

Pentru studierea variatiei cuplului acestui motor s-au considerat urmatoarele ipoteze
simplificatoare.
a) Se considera forma camei ca fiind de tip sinusoidal.
b) Se considra contactul dintre cama si rola ca fiind o linie.
c) Frecarile dintre elemetele motorului sunt considerate nule;
d) Nu exista pierderi de fluid, si fluidul este incompresibil;
Date initiale:
- a= numarul de pistoane;
- b= numarul de valuri;
- α=2π/a unghiul intre doua pistoane consecutive;
- β=2π/b unghiul dintre inceputul si sfarsitul unei oscilatii complete;
- c=cursa pistonului
- Rm= raza medie a profilului cama
 - Ecuatia de variatie profilului camei definite in system polar este :
𝑐 (1)
𝑅 = 𝑅𝑚 + 𝑠𝑖𝑛 (𝑏 • 𝜃)
2

- S=suprafata pistonului;
- presiunea lichidului pneumatic;

Din totalul fortei creeata prin introducerea unei presiuni in cilindru hidraulic componeta care
produce efort este cea perpendiculara pe tangenta la profil in punctul de contact intr rola si cama.

Figura 3.2 Descompunerea fortelor in punctul de contact

𝐹1 = 𝐹0 cosφ = p S cosφ (3.2)
Tangenta sau panta graficului in acel in orice punct se afla prin calcularea derivatei de ordinul 1
in acel punct.

𝑑𝑦 (3.3)
𝑚 = 𝑡𝑔𝜑 = (𝑥 )
𝑑𝑥 0
Dupa cum se observa in Fig.3.1 contactul dintre cama si sistemul piston se face printr-un cilindru
deci contactul nu se afla intodeauna pe axa cilindrului deci bratul care produce cuplul motor va
varia odata cu varierea pozitiei contactului fata de axa pistonului. In calculul ce va urma
consideram rola inexistenta si vom considera ca intodeauna contactul intre cele doua rola si cama
se va face intodeauna pe axa cilindrului.

Asfel se va defini traiectoria punctului de contact ca fiind descrisa de relatia.

𝑐 (3.4)
𝑅 (𝜃) = 𝑅𝑚 + 𝑠𝑖𝑛 (𝑏 · 𝜃)
2
Tangenta in punctul de contact va fi calculat ca

′ (3.5)
𝑐 𝑐𝑏
𝑡𝑔𝜑 = ( 𝑅𝑚 + 𝑠𝑖𝑛 (𝑏 · 𝜃)) = − 𝑐𝑜𝑠 (𝑏 · 𝜃)
2 2

𝑐𝑏 (3.6)
𝜑 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (− 𝑐𝑜𝑠 (𝑏 · 𝜃))
2

Forta care va produce cuplu va fi componenta reactiunii perpendiculara brat.

Deci forta ce ne intereseaza se va calcula dupa formula:

𝑆 (3.7)
𝐹𝑢 = 𝐹𝑟 𝑠𝑖𝑛𝜑 = 𝐹0 𝑠𝑖𝑛𝜑𝑐𝑜𝑠𝜑 = 𝑝 𝑠𝑖𝑛2𝜑
2
Ecuatia momentului se defineste ca forta utila imultita cu bratul la momentul respectiv.

𝑐 (3.7)
𝑀 = 𝐹𝑢 ∙ 𝑅 = (𝑅𝑚 + sin 𝑏𝜃)𝐹0 𝑠𝑖𝑛2𝜑
2
Formulele precedente reprezinta formulele traiectoriei in punctul de contact a fortei utile si a
momentului pentru pistonul din pozitia verticala(0) orientat in sus.
Formulele generale pentru oricare piston

𝑐𝑏 (3.8)
𝜑𝑖 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (− 𝑐𝑜𝑠 (𝑏 · (𝑖𝛼 + 𝜃)))
2
𝑐 (3.9)
𝑅𝑖 (𝜃) = 𝑅𝑚 + 𝑠𝑖𝑛 (𝑏 · (𝑖𝛼 + 𝜃))
2
𝐹𝑢𝑖 = 𝑝 𝑆 𝑠𝑖𝑛2𝜑𝑖 (3.10)
𝑐 (3.11)
𝑀𝑖 = 𝐹𝑢𝑖 ∙ 𝑅𝑖 = (𝑅𝑚 + sin 𝑏𝜃) 𝑝 𝑆/2 𝑠𝑖𝑛2𝜑
2
Cuplul total se calculeaza ca suma a tuturor cuplurilor la un anumit moment

𝑀𝑡 = ∑ 𝑀𝑖 (3.12)
𝑖

4. Rezultate comparative pentru un motor real

Datele initiale pentru calculul motorului sunt urmatoarele

p[Bar p_i(θ)[ba θ[°] a b α[°] β[°] S[mm^ c[mm] Rm[m

] r] 2] m]

300 300 0 8 6 45 60 1000 9 150

300
Presiune [bar]
250
200
150
100
50
0
280

300

320
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250
260
270

290

310

330
340
350
360
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

Figura 4.1 Graficul presiunii din cilindru

Pentru a avea cuplu trebuie sa aplicam presiune doar pe o anumita portiune a camei si anume pe
portiunea pe care pistonul are cursa de destindere. Deci ca urmare presiunea va fi aplicata in
trepte.

12000.00
Forta [N]
10000.00
8000.00
6000.00
4000.00
2000.00
0.00

140

200
100
110
120
130

150
160
170
180
190

210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

-2000.00

Figura 4.2 Variatia fortei pe directie perpendiculara a pistonului in punctul de contact

1200.00
Cuplul pentru un piston [Nm]
Couple[Nm
1000.00
]
800.00
600.00
400.00
200.00
0.00

260

360
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
200
210
220
230
240
250

270
280
290
300
310
320
330
340
350
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

-200.00

Figura 4.3 Variatia cuplului pentru un piston

2500
Cuplul [Nm]
2000
1500
1000
500
0
190
100
110
120
130
140
150
160
170
180

200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
310
320
330
340
350
360
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

-500

Figura 4.4 Variatia cuplului total

Cuplul total mediu obtinut de acest motor este de 1623.51 Nm. acesta are o valoare apropiata de
cea a cuplului real pe care o dezvolta motorul.