Secretul

 profesional  in  prac0ca  

medicala.  Confiden0alitatea  la  
actul  medical  
 

George  Cris*an  Curca  MD,  Ph.D.  

Prof.  de  medicina  legala  si  e0ca  medicala  
Discipl.  Medicina  legala  si  Bioe0ca,  Facultatea  
Medicina  UMFCD  
•  Secretul  profesional  in  general  si  in  par0cular  cel  din  domeniul  medical  
(din  prac0ca  medicala)  este  ferm  reglementat  legal  si  e0c.    
 
•  Impera0vele  legale  si  e0ce  trebuie  bine  cunoscute  pe  de  o  parte  pentru  
a  apara  loialitatea  actului  medical  si  a  nu  insela  increderea  aratata  de  
catre  pacient  dar  si  pentru  a  proteja  pe  al0i  in  cazul  in  care  ar  fi  in  
pericol.    
 
•  Prin  secret  profesional  se  înţelege  secretul  a  carei  cunoaştere  a  fost  
dobândit  in  exerciţiul  unei  ac0vităţi  profesionale.    
 
•  Termenul  de  profesie  se  referă  la  ocupaţia,  îndeletnicirea  cu  caracter  
permanent  pe  care  o  exercită  o  persoana  în  baza  unei  calificări  
corespunzătoare.  

•  Secretul  profesional  se  refera  la  pastrarea  secretului  in  profesie  din  
perspec0va  legii  (incidenta  penala  –ca  infrac0une-­‐)  

•  Confiden0alitatea  se  refera  la  moralitatea  actului  de  loialitate  si  a  

fidelita0i  ca  trasatura  de  caracter  si  se  afla  la  baza  rela0ei  medic-­‐pacient  
•  Secretul  profesional  este  reglementat  prin:  
–  Norme  juridice  
•  Na4onale  
–  legisla4e  penala  :  incalcarea  secretului  profesional  este  
infrac0une    de  drept  comun  (Cod  penal,  Cod  Procedura  Penala)  
–  legisla4e  organica  (legea  46/2003  privind  drepturile  pacientului  
partea  I  art.  21-­‐25,  legea  95/2006  a  reformei  medicale,    Legea  
nr.  306/2004  privind  exercitarea  profesiei  de  medic  sec0unea  
1,4  art.  39,  h)  
•  Interna4onale  
–  Declara0a  Universala  a  Drepturilor  Omului  art.  8-­‐10,  Carta  
drepturilor  fundamentale  a  Uniunii  Europene  art.  7  Respectarea  
vie0i  private  si  de  familie,  Art.  8  Protec0a  datelor  cu  caracter  
personal  
–  Norme  e4ce  si  deontologice  
•  Na4onale  
–  Codul  deontologic  al  medicului  2012  si  al  medicului  den0st,  2010  
•  Interna4onale    
–  Juramantul  Hipocra0c,  Declaraţia  de  la  Geneva,  Codul  
internaţional  al  e0cii  medicale,  Principiile  E0ce  Interna0onale  
pentru  profesia  medicala  dentara  ale  Federa0ei  Mondiale  
Dentare.  
JURAMANTUL  HIPOCRATIC,  cca  400  iH   Norme  e*ce  si  deontologice  
Tot  ceea  ce  voi  vedea  sau  auzi  in  *mpul  tratamentului  sau  in  afara  lui  in  legatura  
cu  viata  aceluia  si  care  nu  trebuie  vorbit  in  nici  un  fel  in  afara,  nu  voi  vorbi,  cu  
privire  la  cele  ce  nu  se  pot  spune.    
DECLARATIA  DE  LA  GENEVA,  1948,  WMA    
Voi  respecta  secretele  care  imi  sunt  incredintate  chiar  si  dupa  ce  pacientul  a  murit.    
CODUL  INTERNATIONAL  AL  ETICII  MEDICALE,  1949,  Asocia*a  Medicala  Mondiala,  
WMA  
Un  doctor  datoreaza  pacientului  completa  loialitate,  si  toate  cunos0intele  sale.  …  
Un  doctor  va  pastra  secretul  absolut  asupra  celor  ce  le  cunoaste  despre  pacientul  
sau  ca  raspuns  la  increderea  pe  care  acesta  i-­‐a  aratat-­‐o.    
PRINCIPIILE  ETICE  INTERNATIONALE  PENTRU  PROFESIA  MEDICALA  DENTARA  ALE  
FEDERATIEI  MONDIALE  DENTARE,  1997  
4.  Va  asigura  confiden0alitatea  tuturor  informa0ilor  aflate  in  exerci0ul  
profesional.Raspunde  de  confiden0alitate  si  fata  de  personalul  din  subordine.  Va  
ac0ona  aldel  doar  daca  legile  tarii  indica  diferit.  
CODUL  DEONTOLOGIC  AL  MEDICULUI  DENTIST,  2010  
•  Art.  2  Prezentul  cod  deontologic  are  rolul:    
e)  de  a  garanta  secretul  profesional.    
•  Art.  16  Medicul  den0st  va  respecta  secretul  profesional.    
•  ART. 17
•  Secretul profesional
•  Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu  dreptul legal al
fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din  punctul de vedere al
informaţiilor referitoare la sănătatea sa.

•  ART. 18
•  Întinderea obligaţiei de păstrare a secretului profesional
•  (1) Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este  opozabilă inclusiv faţă
de membrii familiei persoanei respective.
•  (2) Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persistă  şi după ce
persoana respectivă a încetat să îi fie pacient sau a  decedat.

•  ART. 19
•  Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei
•  Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe aceasta  sau pe persoana
desemnată de aceasta cu privire la orice informaţie pe  care o deţine referitoare la
starea de sănătate a persoanei în cauză.  
•  ART. 20
•  Derogări de la regula păstrării secretului profesional
•  Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale  private din punctul
de vedere al informaţiilor referitoare la sănătate  sunt numai cele prevăzute în mod
expres de lege.
 Cazul  Tarasoff  v.  Regents  Univ.  California  (
17  Cal.  3d  425,  551  P.2d  334,  131  Cal.  Rptr.  14  (Cal.  
1976)  
  de  Jus00e  a  SUA  a  stabilit  
•  In  acest  caz  istoric,  Curtea  Suprema  
(ceea  ce  va  deveni  o  norma  interna0onala  de  atunci)  ca  medicii  
care  se  ocupa  de  ingrijirea  psihiatrica  si  psihologica  au  o  datorie  sa  
protejeze  persoanele  care  sunt  puse  in  stare  de  pericol  de  catre  
pacien0i  instabili  psihic.    
•  Prin  extensie  norma  interna0onala  a  vizat  to0  medicii  care  trebuie  
sa  apere  un  interes  al  unui  tert  ori  un  interes  public  sunt  datori  sa  o  
faca  intrucat  interesul  celui  vulnerabil  prevaleaza  asupra  
interesului  pacientului  iar  medicul  are  datoria  sa  rezolve  dubla  
lolialitate  in  interesul  celui  vulnerabil.    
•  Datoria  ii  da  dreptul  profesionistului  sa  ac0oneze  pentru  a  ins0inta  
vic0ma  de  pericolul  in  care  se  afla  fie  individual  fie  prin  intermediul  
autorita0lor  fie  ambele  sau  sa  ia  orice  alte  decizii  care  sa  conduca  
spre  ins0intarea  poten0alei  vic0me  si  salvarea  ei.  
•  Prosenjit  Poddar  a  fost  un  student  din  India,  Bengal  la  UC  Berkeley.  In  1968  
par0cipa  la  cursuri  de  dans  unde  o  intalneste  pe  Ta0ana  Tarasoff.  Au  urmat  mai  
multe  intalniri;  la  una  dintre  ele  Ta0ana  l-­‐a  sarutat  pe  Poddar.  El  a  interpretat  
gestul  ca  fiind  unul  ce  implica  un  angajament  serios  intre  ei,  in  0mp  ce  Ta0ana  a  
considerat  ca  a  fost  doar  un  gest  de  curtoazie  fata  de  Poddar  intrucat  mai  iese  si  
cu  al0  baie0.  Nu  au  mai  urmat  intalniri  dar  Poddar  vazand  ca  Ta0ana  il  respinge  si  
iese  cu  al0i  a  suferit  o  stare  depresiva  care  a  impus  asistenta  de  specialitate.    
•  La  inceputul  anului  1969  Ta0ana  a  parasit  Berkeley  plecand  in  America  de  Sud.  In  
0mpul  sedintelor  de  psihoterapie  ce  au  urmat  Poddar  marturiseste  medicului  dr.  
Moore  ca  doreste  sa  o  omoare  cand  va  putea.  Medicul  solicita  ajutorul  poli0ei  din  
campus  opiniind  ca  Poddar  sufera  de  schizofrenie.  Poli0a  intervine  si  il  re0ne  dar  
in  verificarea  care  s-­‐a  dispus  Poddar  a  fost  considerat  neviolent  de  catre  al0  
medici  responsabili,  fiind  eliberat.  A  intrerupt  consultanta  psihologica  si  
psihiatrica.    
•  In  octombrie  1969  Tarasoff  se  intoarce  la  Berkeley  si  nu  este  anuntata  de  cele  ce  
s-­‐au  intamplat.    Pe  27  Octombrie  1969  Poddar  o  injunghie.  In  procesul  ce  a  urmat  
Poddar  a  fost  acuzat  de  omucidere  impreuna  cu  medicul  curant  si  al0  membri  ai  
administra0ei  Universita0i.  Poddar  a  fost  condamnat.  A  urmat  apelul  care  a  anulat  
sen0nta  pe  mo0v  ca  instanta  a  fost  dezinformata.  S-­‐a  dispus  un  al  doilea  proces  
care  nu  a  mai  avut  loc,  Poddar  fiind  eliberat  cu  condi0a  sa  paraseasca  defini0v  
pamantul  american  si  sa  se  reintoarca  in  tara  ceea  ce  a  facut.      
•  “Poli0cile  publice  care  promoveaza  protec0a  caracterului  
confiden0al  al  rela0ei  medic-­‐pacient  in  domeniul  psihoterapiei  
trebuie  sa  0na  cont  de  deschiderea  acestei  confiden0ali0  atunci  
cand  se  creaza  pericol  pentru  al0i.  Privilegiul  protec0v  asupra  
rela0ei  se  termina  acolo  unde  incepe  pericolul  public  (avocatul  
acuzarii).”    
•  “Regulile  pentru  alte  cazuri  in  viitor  trebuie  sa  0na  seama  de  
predic0a  concreta  spre  violenta  a  fiecarui  caz  in  parte  si  nu  trebuie  
stabilite  prin  standarde  profesionale  obiec0ve  intrucat  predic0ile  
nu  pot  fi  obiec0v  relevante  iar  poli0a  este  in  masura  sa  exercite  
protec0e  intr-­‐o  masura  superioara  fiecaruia  dintre  noi  (avocatul  
apararii)”.    
•  Cazul  People  of  NY  vs.  Bierenbaum,  un  alt  caz  de  crima,  preia  cazul  
Tarasoff  si  aten0oneaza  insa  :  ”Nici  anuntul  psihiatrului  care  
aten0oneaza  ca  are  un  caz  cu  poten0al  Tarasoff  si  nici  pacientul  
care  spune  prietenilor  ca  se  afla  intr-­‐un  tratament  de  specialitate  
nu  cons0tuie  o  baza  legala  suficienta  pentru  a  deschide  privilegiul  
protec0ei  rela0ei  medic-­‐pacient”  (NY  Times).  
 Legi  organice.  Legea  drepturilor  pacientului  
Legea  drepturilor  pacientului  (legea  nr.  46  din  21.01.2003,  MO  Partea  I  nr.  51  din  
29/01/2003).    
Capitolul  IV.  Dreptul  la  confiden6alitatea  (s.n.)  informa6ilor  si  viata  privată  a  
pacientului.  
 Art.  21  Toate  informa0ile  privind  starea  pacientului,  rezultatele  inves0gaţiilor,  
diagnos0cul,  prognos0cul,  tratamentul,  datele  personale  sunt  confidenţiale  chiar  şi  
după  decesul  acestuia.    
 Art.  22  Informaţiile  cu  caracter  confidenţial  pot  fi  furnizate  numai  în  cazul  în  
care  pacientul  îsi  dă  consimţământul  explicit  sau  dacă  legea  o  cere  în  mod  expres.    
 Art.  23  În  cazul  în  care  informaţiile  sunt  necesare  altor  furnizori  de  servicii  
medicale  acreditaţi,  implicaţi  în  tratamentul  pacientului,  acordarea  consimtământului  
nu  mai  este  obligatorie.  
 Art.  24  Pacientul  are  acces  la  datele  medicale  personale.    
 Art.  25  (1)  Orice  amestec  în  viata  privată,  familială  a  pacientului  este  interzis,  
cu  excepţia  cazurilor  în  care  această  imix0une  influenţează  pozi0v  diagnos0cul,  
tratamentul  ori  îngrijirile  acordate  şi  numai  cu  consimţământul  pacientului.  (2)  Sunt  
considerate  excepţii  cazurile  în  care  pacientul  reprezintă  pericol  pentru  sine  sau  
pentru  sănătatea  publică.  
 Conflicte  e0ce.  Dubla  loialitate  
Se  poate  manifesta  un  conflict  e0c  intre:  
 
interesul  pacientului   Interesul  unui  tert/public  
ne  cere  sa  respectam  secretul  /  nu  ne  cere     Accesul  liber  la  informa0a  de  interes  public    
explicit  dar  ne  sim0m  obliga0  prin  loialitate  ca   ne  obliga  sa  aducem  la  cunos0inta  publica  ori    
raspuns  la  increderea  sa   protejarea  interesului  unui  tert  ne  obliga  sa    
  inunos0intam  acest  tert  ori  sa  il  protejam    
anuntand  autorita0le  

Medicul  care  datoreaza  loialitate  pacientului  se  afla  in  conflict  e0c.  Conflictul  dublei  loialita*    
decurge  din  conflictul  e0c  intre  loialitatea  fata  de  pacient  ca  valoare  morala  si  loialitatea  fata  un    
tert  ca  valoare  morala  .  Rezolvarea  se  ob0ne  prin  protejarea  celui  vulnerabil:  tertul  aflat  in  pericol
 Secretul profesional (confidentialitatea medicala)

Dreptul la informatie publica vs. dreptul la intimitate Beneficenta vs. fidelitate

Dreptul  la  libertate   Binele  individual  

Dreptul  la  sanatate   (al  unui  tert)  
Dreptul  la  viata   Dreptul  la  proprietate  
Fidelitate  
Dreptul  la  autodeterminare   Binele  comunitar    

*  Valori  legale  in  bold   *  Valori  morale  in  italic  

•  Inlantuirea  valorilor  morale  din  rela0a  medic-­‐pacient  decurge  asdel:  
 INCREDERE  >  INFORMATIE  >  SECRET  PROFESIONAL  >  LOIALITATE  >  FIDELITATE>  
CONFIDENTIALITATE  
•  Pacientul  se  adreseaza  medicului  manifestand  incredere.    
•  Medicul  este  dator  moral  pacientului  loialitate  (trasatura  de  caracter  este  fidelitatea)  
protejand  informa0a  dezvaluita  in  0mpul  consulta0ei  medicale  si  asdel  securizand  rela0a  
medic-­‐pacient.    
•  Medicul  are  o  dubla  loialitate  atat  fata  de  pacient  cat  si  fata  de  ceilal0  oameni  care  nu  ii  sunt  
pacien0  dar  a  caror  bine  poate  fi  pus  in  pericol  de  catre  pacientul  sau  (rau  inten0onat  sau  
bolnav,  etc.)  
•  Medicul  are  datoria  sa  faca  bine  pacientul  (bine  individual)  dar  sa  si  protejeze  pe  ceilala0  
oameni  (bine  public).  Pentru  aceasta  ceea  ce  aude  ori  cunoaste  in  rela0a  medic-­‐pacient  si  
este  de  natura  sa  puna  in  pericol  pe  al0i  NU  va  cons0tui  ca  secret  profesional.  
•  Fata  de  ceea  ce  nu  se  cons0tuie  ca  secret  profesional  (intrucat  poate  vatama  pe  al0i  ori  
pune  in  pericol  binele  public  ori  al  unui  tert)  nu  are  datorie  morala  de  confiden0alitate:  are  i  
nschimb  datoria  morala  si  legala  (decurgand  din  dubla  loialitate)  ca  sa  informeze  spre  a  
proteja  binele  public    
•  Nu  va  uita  insa    ca  datoreaza  pacientului  sau  datoria  de  ingrjijire  medicala  si  respect.    
•  De  asemenea  nu  va  uita  ca  informarea  in  interesul  binelui  public  se  refera  doar  la  acele  date,  
informa0i  care  privesc  binele  public  iar  nu  la  TOATE  informa0ile  medicale  ale  pacientului  
sau.  
•  Protejarea  interesului  public  dar  nu  prin  anunt  public.  
•  Medicul  curant,  nu  are  voie  sa  dezvaluie  public  datele  medicale  ale  bolnavului  
fara  acordul  acestuia  nici  chiar  daca  sunt  de  interes  public.    
 
•  Existenta  unor  date  de  interes  public  se  va  comunica  insa  pe  linie  ierarhica  catre  
conducerea  ins0tu0ei  care  va  abilita  purtatorul  de  cuvant  al  ins0tu0ei  sa  le  
ges0oneze  in  interesul  public  dar  medicul  va  con0nua  sa  protejeze  datele  
aparand  secretul  profesional  si  evitand  incalcarea  legii  penale.  
 
•  Medicul  curant  si    unitatea  medicala  NU  au  proprietatea  informa0ilor  medicale  
pe  care  le-­‐au  aflat  in  prac0ca  profesiunii  de  la  pacient.  Proprietatea  informa0ilor  
apar0ne  pacientului  insusi,  datele  fiind  in  administrarea  unita4i  medicale  si  a  
medicului  curant  care  raspund  de  buna  si  legala  lor  prelucrare.  
 
•  Secretul  profesional  NU  se  incalca  (incalcarea  secretului  profesional  este  o  
infrac0une  scare  nu  prevede  excep0i  in  cadrul  legii  penale).  Secretul  profesional  
NU  se  deschide  o  data  cons*tuit  ci  se  pastreaza  (chiar  si  dupa  moarte)  

•  In  schimb  atunci  cand  sunt  intrunite  condi0i  legale  sau  cand  sunt  in  joc  binele  
unui  tert  (un  individ  ori  societatea  in  ansamblu)  care  prin  pastrarea  secretului  ar  
deveni  in  pericol,  este  atat  moral  cat  si  legal  ca  secretul  profesional  sa  NU  se  
cons*tuie  si  ca  urmare  anuntul  starii  de  pericol  poate  fi  facut  (nepublic)  catre  
cei  in  masura  sa  poata  interveni.  
 
•  Necons0tuind  secretul  profesional  medicul  nu  incalca  datoria  de  fidelitate  
pentru  ca  nu  si-­‐a  cons0tuit  loialitatea  fata  de  acele  informa0i.  
IN  CONCLUZIE  
Cand  are  medicul  obliga*a  sa  NU  cons*tuie  secretul  profesional?  
 In  4  situa*i:  2  in  interesul  pacientului  si  2  in  interesul  societa*i  
1.  CAND  AUTORIZEAZA  PACIENTUL  
2.  IN  SCOPUL  TRATAMENTULUI  IN  INTERESUL  PERSOANEI  VIZATE    
a)  Cand  prelucrarea  este  necesara  in  scopuri  de  medicina  preven*va,  de  stabilire  a  
diagnos*celor  medicale,  de  administrare  a  unor  ingrijiri  sau  tratamente  medicale  
pentru  persoana  vizata  ori  de  ges*onare  a  serviciilor  de  sanatate  care  ac*oneaza  in  
interesul  persoanei  vizate  
3.  PENTRU  A  PROTEJA  INTERESUL  UNUI  TERT/INTERESUL  PUBLIC    
a)  in  scopul  protejarii  unui  interes  public  important  
b)  pentru  protec*a  sanata*i  publice  
c)  pentru  prevenirea  unui  pericol  iminent  
d)  se  pune  în  pericol  viaţa,  integritatea  corporală,  sănătatea  unei  persoane  
e)  pentru  prevenirea  savarsirii  unei  fapte  penale  sau  pentru  impiedicarea  producerii  
rezultatului  unei  asemenea  fapte  ori  pentru  inlaturarea  urmarilor  prejudiciabile  ale  
unei  asemenea  fapte.  
4.  IN  ANCHETE  JUDICIARE  ORI  DISCIPLINARE  
a)  privind  procedurile  judiciare:  procedural  în  *mpul  anchetei  penale    
b)  privind  anchete  disciplinare