Seminar 3

3. Trasarea diagramelor de eforturi la bare drepte

3.1 Introducere
Trasarea diagramelor de eforturi constituie al doilea pas din algoritmul de abordare al oricărei
probleme de Rezistența Materialelor; de corectitudinea modului de parcurgere al acestuia depind şi
celelalte etape ale rezolvării.

Obiectivul acestui seminar este de a descrie și a exemplifica algoritmul de trasare a diagramelor

de eforturi corespunzătoare unei scheme de calcul dată, indiferent de gradul de complexitate al acesteia.

Vor fi dobândite competențe de stabilire și determinare cantitativă a valorilor corecte ale

eforturilor secţionale corespunzătoare schemei de calcul date, în scopul utilizării acestora în cadrul
treptelor ulterioare ale algoritmului general de rezolvare al unei probleme de Rezistența Materialelor.

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 90 de minute.

3.2 Cazuri elementare

3.2.1 Grindă dreaptă simplu rezemată încărcată cu o sarcină concentrată

Fie schema de calcul din figura 1, pentru care se doreşte trasarea modului de variaţie a eforturilor
secţionale în lungul barei (trasarea diagramelor de efort N, T şi M).

fig.1

Se calculează reacţiunile din reazeme:

1
 ΣX = 0 ⇒ H 3 = 0;
ΣM 1 = 0, 120 ⋅ 2 − V3 ⋅ 3 = 0 ⇒ V3 = 80kN ;
ΣM 3 = 0, V1 ⋅ 3 − 120 ⋅ 1 = 0 ⇒ V1 = 40kN ; (3.1)
verificare
ΣY = 0, 40 − 120 + 80 = 0.

Se trasează diagramele de efort secţional (vezi paragraful 1.2.5 - curs 2), astfel:

T1dr = T2st = T1 − 2 = 40kN;

(3.2)
T2dr = T3st = T2 − 3 = 40 − 120 = −80kN,

respectiv,

M 1 = 0;
M 2 = 40 ⋅ 2 = 80kNm; (3.3)
M 3 = 40 ⋅ 3 − 120 ⋅ 1 = 0,

regulile de trasare fiind cele prezentate în cadrul cursului 2.

3.2.2 Grindă dreaptă simplu rezemată încărcată cu o sarcină uniform distribuită

Se cere trasarea diagramelor de efort pentru structura având schema de calcul din figura 2.

fig.2

Se determină forţele de legătură din reazeme:

ΣX = 0 ⇒ H 4 = 0;
⎛ 0,7 ⎞
ΣM 1 = 0, 21 ⋅ 0,7 ⎜ 1, 4 + ⎟ − V4 ⋅ 2, 8 = 0 ⇒ V4 = 9, 19kN ;
⎝ 2 ⎠
⎛ 0,7 ⎞
ΣM 4 = 0, V1 ⋅ 2, 8 − 21 ⋅ 0,7 ⎜ 0,7 + ⎟ = 0 ⇒ V1 = 5, 51kN ; (3.4)
⎝ 2 ⎠
verificare
ΣY = 0, 5, 51 − 21 ⋅ 0,7 + 9, 19 = 0.

2
 Se trasează diagrama de forţă tăietoare:

T1dr = T2st = T1− 2 = 5, 51kN;

T2dr = 5, 51 − 21 ⋅ 0 ⇒ T2dr = T2st ;
(3.5)
T3st = T3dr = 5, 51 − 21 ⋅ 0,7 = −9, 19kN ;
T3dr = T4st = T3 − 4 = −9, 19kN,

pentru trasarea corectă a diagramei de moment încovoietor fiind necesară, în acest caz, determinarea
poziţiei excte a secţiunii caracteristice X (fig. 2), în care valoarea forţei tăietoare se anulează, în diagrama
de moment corespunzând un punct de extrem (vezi curs 2), astfel:

TX = 5, 51 − 21 ⋅ x = 0 ⇒ x = 0, 262m. (3.6)

Se trasează diagrama de moment încovoietor:

M 1 = 0;
M 2 = 5, 51 ⋅ 1, 4 = 7,71kNm;
0, 262
M X = M max = 5, 51 ( 1, 4 + 0.262 ) − 21 ⋅ 0, 262 ⋅ = 8, 44kNm; (3.7)
2
0,7
M 3 = 5, 51 ( 1, 4 + 0,7 ) − 21 ⋅ 0,7 ⋅ = 6, 43kNm;
2
M 4 = 0.

3.2.3 Grindă dreaptă simplu rezemată încărcată cu un moment concentrat

Se doreşte trasarea diagramelor de efort pentru schema de calcul din figura 3.

fig.3

Se calculează reacţiunile din reazeme:

63
V1 = V3 = = 21kN. (3.8)
3

3
 Se trasează diagrama de forţă tăietoare:

T1dr = T3st = T1 − 3 = −21kN ; (3.9)

pentru diagrama de moment încovoietor se obţin:

M 1 = 0;
M 2st = −21 ⋅ 2 = −42kNm;
M 2dr = M 2st + 63 ⇒ M 2dr = −42 + 63 = 21kNm , (3.10)
sau cu fortele de la dreapta,
M 2dr = 21 ⋅ 1 = 21kNm.

3.3 Caz general. Grindă dreaptă simplu rezemată cu consolă, solicitată de diverse
tipuri de încărcări
Se consideră grinda simplu rezemată din figura 4, pentru care se trasează diagramele de efort
secţional.

fig.4

Se calculează reacţiunile din reazeme:

ΣX = 0, H 4 = 0;
ΣM 1 = 0, 20 + 140 ⋅ 2, 4 − V4 ⋅ 3, 6 + 18 ⋅ 1, 2 ( 3, 6 + 0, 6 ) = 0 ⇒ V4 = 124, 1kN;
ΣM 4 = 0, V1 ⋅ 3, 6 + 20 − 140 ⋅ 1, 2 + 18 ⋅ 1, 2 ⋅ 0, 6 = 0 ⇒ V1 = 37, 51kN; (3.11)
verificare
ΣY = 0, 37, 51 − 140 + 124.1 − 18 ⋅ 1, 2 = 0.

4
 Se calculează valorile forţei tăietoare în secţiunile caracteristice:

T1 − 3 = 37, 51kN;
T3 − 4 = 37, 51 − 140 = −102, 5kN;
(3.12)
T4dr = 18 ⋅ 1, 2 = 21, 6kN;
T5 = 0,

valorile corespunzătoare momentului încovoietor fiind:

M 1 = 0;
M 2st = 37, 51 ⋅ 1, 2 = 45kNm;
M 2dr = 45 + 20 = 65kNm; (3.13)
M 3 = 37, 51 ⋅ 2.4 + 20 = 110kNm;
M 4 = −18 ⋅ 1, 2 ⋅ 0, 6 = −12, 96kNm.

cu reprezentările din figura 4.

5
Temă de control

Se cere verificarea corectitudinii trasării diagramelor de efort pentru următoarele scheme de calcul
(este necesară parcurgerea algoritmului complet de calcul și verificare a diagramelor):

T1

T2

6
 T3

T4

7
 Sugestii de rezolvare și răspunsuri

T1
ΣX = 0 ⇒ H1 = 0;
ΣM 1 = 0, V2 ⋅ 2 − 50 ⋅ 3 = 0 ⇒ V2 = 75kN ;
ΣM 2 = 0, V1 ⋅ 2 − 50 ⋅ 1 = 0 ⇒ V1 = 25kN ;
verificare
ΣY = 0, 25 − 75 + 50 = 0,
T1− 2 = −25kN;
T2 − 3 = 50kN;
M 1 = 0;
M 2 = −25 ⋅ 2 = −50kNm;
M 3 = 0.

T2
ΣX = 0, H 3 = 0;
ΣM 1 = 0, 10 ⋅ 1, 4 ⋅ 0,7 + 30 ⋅ 1, 4 ( 1, 4 + 0,7 ) − V3 ⋅ 2, 8 = 0 ⇒ V3 = 35kN;
ΣM 3 = 0, V1 ⋅ 2, 8 − 10 ⋅ 1, 4 ( 1, 4 + 0,7 ) − 30 ⋅ 1, 4 ⋅ 0,7 = 0 ⇒ V1 = 21kN;
verificare
ΣY = 0, 21 − 10 ⋅ 1, 4 − 30 ⋅ 1, 4 + 35 = 0,
T1dr = 21kN;
T2st = T2dr = 21 − 10 ⋅ 1, 4 = 7kN;
T3st = −35kN;
35
x= = 1, 167 m,
30
M 1 = 0;
M 2 = 21 ⋅ 1, 4 − 10 ⋅ 1, 4 ⋅ 0,7 = 19, 6kNm;
1, 167
M extr = 35 ⋅ 1, 167 − 30 ⋅ 1, 167 ⋅ = 20, 42kNm;
2
M 3 = 0.

T3
H 2 = 0;
80 − 50
V2 = V4 = = 15kN,
2
T1− 2 = 0;
T2 − 4 = −15kN;
M 1 = M 2 = −50kNm; ⋅
M 3st = −50 − 15 ⋅ 1 = −65kNm;
M 3dr = −65 + 80 = 15kNm;
M 4 = 0.

8
 T4
ΣX = 0 ⇒ H 4 = 0;
ΣM 2 = 0, 30 + 108 ⋅ 1 − 19 ⋅ 4 ( 1 + 2 ) + V4 ⋅ 4 = 0 ⇒ V4 = 22, 5kN;
ΣM 4 = 0, 30 − V2 ⋅ 4 − 108 ⋅ 3 + 19 ⋅ 4 ( 3 − 2 ) = 0 ⇒ V2 = −54, 5kN;
verificare
ΣY = 0, 54, 5 − 108 + 19 ⋅ 4 − 22, 5 = 0,
T1− 2 = 0;
T2 − 3 = −54, 5kN;
T3dr = −54, 5 + 108 = 53, 5kN;
T4st = 53, 5 − 19 ⋅ 3 = −3, 5kN;
T4dr = −3, 5 + 22, 5 = 19kN;
T5 = 0;
53, 5
x= = 2, 82m,
19
M 1 = M 2 = −30kNm;
M 3 = −30 − 54, 5 ⋅ 1 = −84, 5kNm;
2, 82
M extr = −30 − 54, 5 ( 1 + 2, 82 ) + 108 ⋅ 2, 82 − 19 ⋅ 2, 82 ⋅ = −9, 18kNm;
2
M 4 = −19 ⋅ 1 ⋅ 0, 5 = −9, 5kNm;
M 5 = 0.