FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

SPECIALIZAREA MEDICINĂ GENERALĂ

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE

SANATATE

Prof.univ.dr. Voinescu Doina - Carina

 ASISTENTA PRIMARA A
STARII DE SANATATE

Curs 4

I. Asistenta medicala la domiciliu

II. Asistenta medicala a a familiei
III. Asistenta medicala a comunitatii
IV. Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
 I. Asistenta medicala la domiciliu
Medicul de familie viziteaza la domiciliu 3 categorii de pacienti:
1. Bolnavi nedeplasabili care solicita
asistenta medicala la domiciliu
2. Pacienti care trebuie vazuti de medic la
domiciliu
3. Familii care trebuie vizitate de medic la
domiciliu
Urgente majore, boli acute cu stare generala alterata
Acutizarea unor boli cronice, boli cronice debilitante
Accese sau crize, complicatii grave, boli cronice
debilitante
Boli ale sistemului nervos, boli psihice,
Boli infectioase, boli ale aparatului locomotor
Boli terminale
Copii < 1 an
Batrani nedeplasabili, bolnavi dispensarizati
Contacti de boli contagioase
Prezenta unor factori de risc, pacienti cu probleme
sociale,
Bolnavi cu tulburari de compartament
Familii disfunctionale
Bolnavi problema, copii problema
Obiceiuri necorespunzatoare, suspectarea unor factori
de risc
Probleme socio-economice
 1. Pacientii nedeplasabili
A. Urgentele majore
 Cardio-vasculare:  Digestive:
→ Hemoragia digestiva
→ Infarct miocardic acut
→ Ulcer duodenal perforat
→ Disectia de aorta → Peritonita
→ Tromboembolismul pulmonar → Infarct mezenteric
→ Socul cardiogen → Rupturi posttraumatice de organe

 Alte urgente:
 Pulmonare:
→ Genitale: hemoragii, sarcina
→ Pneumotorax extrauterina, avort
→ Hemoptizia → Fracturi
→ Edemul pulmonar acut → Socuri
→ Atelectazia → Intoxicatii voluntare/accidentale cu
gaze, substante toxice, medicamente
→ Starea de rau astmatic
→ Come vasculare, hepatice, renale,
metabolice
 Pacientii nedeplasabili
B. Boli acute cu stare generala alterata:
→ Pneumonii acute intinse, duble, cu germeni mixti, grefate pe un teren tarat
→ Miocardite, pericardite
→ Tromboflebite
→ Colecistite acute
→ Ocluzia intestinala
→ Pielonefrita acuta
→ Criza de hemoliza
C. Acutizari ale unor boli cronice
→ Astm bronsic cu accese de dispnee paroxistica
→ Perforatia ulcerului cronic
→ Embolia cerebrala, embolia pulmonara
→ Tromboflebita unei neoplazii digestive
→ Encefalopatia hipertensiva
→ Insuficienta cardiaca decompensata
→ Retentia acuta de urina
 Pacientii nedeplasabili
D. Complicatiile unor boli cronice:
→ Cardiopatie ischemica complicata cu infarct miocardic
→ Ulcer duodenal cu hemoragie
→ Cancer pulmonar cu pneumonie
→ Cancer pancreatic cu tromboflebita
→ Cancer de colon cu ocluzie intestinala
→ Cancer prostatic cu retentie acuta de urina/infectie urinara
Medicul de familie trebuie sa puna diagnosticul complicatiei si al bolii de baza.
E. Boli cronice debilitante:
→ Boli cronice, in faze terminale, cu imobilizarea la pat a pacientului: cancere
→ Silicoza pulmonara
→ Ciroza hepatica decompensata
→ Boala Addison
→ Limfoamele maligne
→ Leucemiile
 Pacientii nedeplasabili
F. Boli ale aparatului locomotor:
Afectiuni care impiedica deplasarea pacientului:
→ Artrite, artroze
→ Lombosciatica
→ Spondilita anchilozanta
→ Poliartrita reumatoida
→ Entorse, luxatii, fracturi – care reprezinta si urgente medico-chirurgicale
→ Afectiuni neuromusculare: traumatisme, hematoame, rupturi musculare
→ Miopatii, miozite, poliomielita
→ Trichineloza
G. Boli cronice ale sistemului nervos:
→ Accidentele vasculare cerebrale si comele
→ Sindromul cerebelos
→ Tumorile medulare
→ Scleroza in placi
→ Amiotrofia Charcot Marie
 Pacientii nedeplasabili
H. Boli psihice:
Afectiuni in care pacientul nu poate fi adus sau refuza prezentarea la cabinet :
→ Agitatia neuro-psihica
→ Confuzia mentala
→ Dementa senila
→ Tentativa de suicid
→ Consumul de droguri, etilismul
→ Atacul de panica
I. Sechelele unor boli:
→ Sechelele accidentului vascular cerebral – pareze, hemipareze
→ Fracturi cu consolidari vicioase
→ Arsuri grave cu sechele
J. Insuficienta unor organe vitale:
→ Insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, insuficienta hepatica, insuficienta
renala, insuficienta circulatorie cerebrala
 Pacientii nedeplasabili
K. Bolile anumitor varste:
→ Bolile nou-nascutilor
→ Bolile sugarului
→ Bolile varstnicului si longevivului

L. Starile terminale si decesul:

→ Cancer in faze avansate
→ Boli infectioase in faze terminale: SIDA, tuberculoza
→ Silicoza in faza terminala
→ Insuficiente organice ireversibile
→ Moarte subita
→ Decesul dupa o boala cronica
 2. Pacientii care trebuie vazuti la domiciliu
A. Copii sub 1 an:
Medicul de familie trebuie sa viziteze nou-nascutul si sugarul pentru a aprecia:
→ Modul de ingrijire a sugarului
→ Alimentatia sugarului
→ Dezvoltarea psiho-somatica a sugarului
Medicul poate descoperi:
→ Greseli de alimentatie
→ Poate identifica precoce unele boli: luxatia congenitala de sold, rahitismul
B. Batranii si longevivii:
Medicul de familie trebuie sa constate , la domiciliu, modificarile survenite in
evolutia starii de sanatate a prsoanelor varstnice:
→ Conditiile de viata, alimentatia
→ Evolutia bolilor cronice, aparitia unor complicatii ale bolilor cronice
→ Complianta la tratamentul cronic
→ Sustinerea psihica a familiei
 Pacientii care trebuie vazuti la domiciliu
C. Aparitia unor boli infectioase:
Medicul de familie, pe langa diagnosticul si terapia bolii infectioase, trebuie sa
efectueze:
→ ancheta epidemiologica in focar pentru descoperirea de cazuri noi,
→ aplicarea de masuri in focar pentru oprirea contagiunii in caz de toxiinfectii
alimentare, difterie, febra tifoida, trichineloza, hepatite virale, boli cu transmitere
sexuala.
In cazul unei toxiinfectii alimentare medicul trebuie sa caute:
→ sursa de infectie, alimentul incriminat
→ membrii familiei si comunitatii ce au consumat alimentul incriminat.
D. Prezenta unor factori de risc:
Medicul trebuie sa depisteze factori de risc externi si sa constate semne minore
ce impun masuri terapeutice :
→ Poluarea apei sau aerului
→ Obiceiuri alimentare necorespunzatoare, carente alimentare
→ Consum de alcool, consum de droguri.
 Pacientii care trebuie vazuti la domiciliu

E. Bolnavi cronici care si-au abandonat tratamentul :

Medicul de familie trebuie sa identifice, la domiciliu, bolnavii cronici care si-au
abandonat tratamentul:
→ Bolnavi cu diabet zaharat,
→ Bolnavi cu tuberculoza, neoplazici,
→ Hipertensivi,
→ Bolnavi cu pielonefrita cronica,
→ Bolnavi cu epilepsie, boli psihice.
 3. Familiile care trebuie vizitate la domiciliu

Prin vizita la domiciliu, medicul de familie trebuie sa afle:

 Nivelul economic al familiei,
 Conditiile de viata si munca, locuinta familiei,
 Bolile cu agregare familiala:
→ malformatii congenitale, tulburari inascute de metabolism,
→ boli psihice
 Problemele familiale:
→ familii dezorganizate, copii sau batrani abandonati,
→ consumatori de alcool sau droguri care nu se considera bolnavi/ nu considera ca
au nevoie de ajutor.
 Particularitatile consultatiei la domiciliu
Medicul de familie poate fi solicitat telefonic, in timpul programului de cabinet sau
in afara programului.

Particularitati determinate de  distanta mare

deplasarea la domiciliu  conditiile dificile de consultatie
 in afara programului de lucru

Particularitati determinate de conditiile  prezenta apartinatorilor

de consultatie
Particularitati determinate de
dificultatea de a obtine informatiile
necesare
 bolnav singur, parasit
 zgomot, microclimat neadecvat
 lipsa de aparate si instrumente
 lipsa de cooperare a bolnavului
 lipsa de cooperare a familiei
 dificultatea de a solicita investigatiile
paraclinice
 dificultatea de a stabili un diagnostic de
certitudine
 Particularitatile consultatiei la domiciliu
Avantajele consultatiei la domiciliu:
 rezolva operativ problemele medicale ale bolnavului nedeplasabil,
 cunoasterea conditiilor igienico-sanitare ale familiei,
 cunoasterea obiceiurilor , nivelului cultural, conditiilor socio-economice ale
familiei,
 sesizarea unor factori de risc ai familiei,
 cunoasterea relatiilor dintre membrii familiei.

Dezavantajele consultatiei la domiciliu:

 necesita mai mult timp si efort din partea medicului,
 conditiile de consult sunt dificile,
 membrii familiei necooperanti, bolnavi psihici/necooperanti,
 dificultati in aplicarea tratamentului.
 Particularitatile diagnosticului la domiciliu
Medicul trebuie sa stabileasca un diagnostic pacientului nedeplasabil:
 stabileste un diagnostic clinic, in cateva minute, prin anamneza si examen
obiectiv integral,
 diagnosticul etiopatogenic este dificil de stabilit fara investigatii paraclinice,
 in cazul simptomatologiei la debut este dificil si diagnosticul clinic precoce,
 exista dificultatea de a confirma diagnosticul clinic,
 medicul are obligatia de a trata pe baza diagnosticului clinic.

Decizia terapeutica
Medicul de familie trebuie sa decida asupra unui pacient diagnosticat la domiciliu:
 poate fi tratat acasa?
 trebuie internat in spital?
Chiar si in absenta unui diagnostic precis, medicul poate decide in functie de:
 gravitatea bolii,
 gradul de interesare a functiilor vitale,
 posibila evolutie a bolii in urmatoarele ore, zile.
 Decizia terapeutica
Medicul va hotara internarea in spital:
 in functie de gravitatea bolii – urgente medico-chirurgicale, boli ce pun in pericol
viata pacientului: infarct miocardic, tromboembolism pulmonar, accident vascular
cerebral, pancreatita acuta, hemoragie digestiva, etc
 in cazul in care intampina dificultati in stabilirea diagnosticului corect,
 in cazul in care sunt dificultati in efectuarea si urmarea tratamentului,
 in cazul in care trebuie efectuate investigatii speciale – tomografie, endoscopie,
monitorizare
 la pacientul care necesita tratament special: interventie chirurgicala, protezare,
 la pacientul cu evolutie imprevizibila sau complicare a bolii (ex. Abdomen acut
ce poate deveni chirurgical)
 cand medicul are incertitudini !!?
 Decizia terapeutica
Medicul va hotara tratamentul la domiciliu:
 in boli ce nu pun in pericol iminent viata pacientului,
 in boli ce nu afecteaza grav functiile vitale ale organismului,
 in boli ce nu necesita o interventie chirurgicala iminenta,
 in boli ce nu necesita monitorizare permanenta,
 in boli ce nu presupun o evolutie nefavorabila,
 in boli cu diagnostic de certitudine,
 in boli in care medicul are experienta de diagnostic si tratament,
 in boli pe care medicul le poate supraveghea optim,
 la bolnavi cooperanti,
 la bolnavi cu conditii minime de ingrijire la domiciliu
Particularitatile tratamentului la domiciliu:
→ depinde de gradul de cooperare a bolnavului si familiei,
→ depinde de conditiile socio-economice ale bolnavului,
→ nu poate fi supravegheat permanent,
→ nu poate fi aplicat tuturor bolilor sau bolnavilor
 Organizarea asistentei medicale la domiciliu
Medicul va hotara ritmul vizitelor la domiciliul pacientului diagnosticat:
 in functie de diagnostic si de particularitatile bolnavului (ex. o pielonefrita acuta
la pacient cu stare generala buna este vazuta la 2-3 zile; o viroza respiratorie la un
varstnic cu insuficienta cardiaca este vazuta zilnic,
 in functie de terapia aplicata: unul din membrii echipei medic – asistent medical
va efectua terapia ce necesita cadru medical la domiciliu.

Organizarea asistentei medicale la domiciliu presupune:

 instruirea echipei de lucru privind asistenta medicala la domiciliu,
 organizarea preluarii solicitarilor de asistenta la domiciliu: registru de domicilii,
 evidenta bolnavilor ce trebuie vizitati la domiciliu,
 trusa medicala de urgenta.
 II. Asistenta medicala a familiei
Etapele de evolutie ale familiei

etapa evenimentul varsta

1 Formarea casatoria 20-30 ani

2 Extensia nasterea primului 20-30 ani

copil

3 Extensia completa nasterea 30-35 ani

ultimului copil
4 Contractia plecarea primului 45-50 ani
copil
5 Contractia completa plecarea 50-60 ani
ultimului copil
6 Dizolvarea moartea sotului 70-75 ani
 Asistenta medicala a familiei
In functie de cum isi indeplineste scopurile si functiile, familia poate fi:
1. Familia optimala:
→ Parintii sunt implicati in relatii afective puternice, cu grad inalt de satisfactie
sexuala, partenerii sunt, in acelasi timp, independenti,
→ Parintii nu sunt in competitie, au impartit puterea, se completeaza reciproc
2. Familia disfunctionala:
→ a). Familia asimetrica: partenerii isi disputa permanent drepturile si indatoririle,
doresc independenta dar sunt dependenti unul de celalalt
→ b). Relatia complementara: unul din parteneri adopta o pozitie superioara, relatia
devenind patogena in cazul in care acesta il face pe partenerul inferior complet
dependent de el
→ c). Fenomenul de scapare: un membru al familiei se poate decompensa sub
presiunea celuilalt, iar pe de alta parte, aparitia unei situatii grave scade tensiunea
familiala,
→ d). Pseudoarmonia: camuflarea conflictelor familiale in vederea conservarii
situatiei sociale a partenerilor
→ e). Defectele copilului: incapatanarea, nesupunerea, obraznicia, lenea sunt defecte
ce apar cand copilul nu este apt sa raspunda exigentelor la care este supus si se
impotriveste. Acestea se intampla de cate ori educatia familiala tinde sa ia forma
unei lupte la capatul careia trebuie sa fie un invins si un invingator
 Asistenta medicala a familiei
3. Familia patologica:
Familia poate avea disfunctionalitatile si bolile sale, tulburarile aparand in :
→ Familia conflictuala – neantelegeri majore sot-sotie, parinti-copii,
→ Familia dezorganizata – absenta indelungata a unui sot cu neglijarea /dificultati in
ingrijirea copiilor
→ Violenta in familie – violenta fizica, verbala, consumul de alcool, maltratarea
copiilor,
→ Familia abandonata – parasirea familiei de catre un sot, dificultati in ingrijirea
copiilor,
→ Familia in divort – impartirea copiilor si a bunurilor, tensiunea intre soti cu
repercursiuni asupra copiilor,
→ Consumul de droguri – degradarea relatiei intre soti, dificultati in educarea
copiilor
 Asistenta medicala a familiei
Factorii de care depinde sanatatea familiei
1. Membrii familiei : sanatatea biologica a membrilor familiei, sanatatea mintala a
acestora, antecedentele personale si colaterale, arborele genealogic, structura pe
varste, numarul membrilor
2. Relatiile intre membrii: comunicarea, iubirea, increderea intre soti, relatiile cu
copii
3. Habitatul familiei: aprovizionarea cu apa, curent electric, incalzirea, conditiile
igienico-sanitare
4. Alimentatia: obiceiuri, surse de aprovizionare, regimuri adecvate varstei si
activitatii,
5. Activitatea profesionala: profesia, timpul de lucru, satisfactii, suprasolicitari
profesionale
6. Odihna si timpul liber: refacerea organismului, petrecerea timpului liber,
7. Nivelul cultural: nivelul de educatie, preocuparile cultural-educative,
8. Relatiile sociale: relatiile cu prietenii, cu biserica, apartenenta la asociatii sau
societati
 III. Asistenta medicala a comunitatii
Factorii naturali si artificiali care pot influenta sanatatea comunitatii
categoria factori exemple
Factori naturali Fizici Temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii
luminoase, ionizate, ultraviolete

Chimici Aer: curat/ poluat industrial: hidrocarburi, aldehide,

oxizi de plumb, sulf, azot, pulberi de arsen, cadmiu,
mercur,cupru; poluanti ai mijloacelor de transport
Biologici Bacterii, virusuri,paraziti,
Vectori; rozatoare, insecte,animale salbatice

Factori artificiali Economici, nevoi Venit pe cap de locuitor

fundamentale, Stratificarea sociala
someri
Culturali Nivel de educatie, obiceiuri, arta, religie
Legislatie, ingrijirea sanatatii

Profesionali Pregatire profesionala, suprasolicitare, conditii de

munca

civilizatie Aglomeratie, zgomot, poluare, sedentarism, stress

psiho-social, starea drumurilor, stilul constructiilor
 Asistenta medicala a comunitatii
Deosebiri intre asistenta medicala a individului si comunitatii

Asistenta medicala individuala Asistenta medicala colectiva

 orientata predominant catre bolnav  orientata predominant spre cei sanatosi

 orientata predominant spre organism  orientata predominant spre mediu

 initiativa apartine, de obicei, pacientului  initiativa apartine, de obicei, medicului

 diagnosticul medical al individului  diagnostic interdisciplinar integral

 predomina masurile terapeutice  predomina masuri preventive

 tratament individualizat  programe de combatere colectiva

 sunt implicate specialitati medicale si implicate specialitati preventive si de

paraclinice sanatate publica
 rezultatele sunt apreciate de bolnavi  rezultate apreciate de sanatosi

 posibilitati mari de afirmare profesionala  posibilitati mici de afirmare

 Asistenta medicala a comunitatii
Evaluarea starii de sanatate a colectivitatii
Aprecierea starii de sanatate a colectivitatii se face prin intermediul unor indicatori:

categoria indicatorii
Factorii demografici 1. Natalitate
2. Fertilitate
3. Spor natural
4. Nuptialitate
5. divortialitate

Mortalitatea I. Generala
II. Infantila
III. Specifica
IV. Dupa cauze medicale

Morbiditatea 1) Incidenta
2) Prevalenta
3) Morbiditatea individuala

Dezvoltarea  fizica: inaltime, greutate,

 neuropsihica, performante individuale
 Asistenta medicala a comunitatii
Evaluarea starii de sanatate a colectivitatii
Formule de calcul a principalilor indicatori de sanatate ai colectivitatii
indicatorul formula de calcul
Natalitatea nr. nascuti vii
X 1. 000
N = nr mediu locuitori

Fecunditatea Fc = nr. sarcini

X 1.000
nr femei 15-49 ani

M inf = nr decese copii 0-1 an

Mortalitatea nr nascuti vii in interval t X 1.000
infantila
Mortalitatea nr decese X 1.000
M. g. =
generala nr nascuti vii in interval t

I= nr cazuri noi de boala

Incidenta nr total persoane X 100 000

P= nr cazuri noi + vechi

Prevalenta nr persoane examinate X 100
IV. Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
Relatiile medicului cu pacientii sunt speciale:
• incep odata cu nasterea persoanei,
• ingrijirea se deruleaza toata viata pacientului pana la deces,
• ingrijirea pacientului se adreseaza perioadelor de deplina sanatate dar si de boala,
• medicul cunoaste cel mai bine pacientul si il ghideaza in sistemul de sanatate.

Calitatile pe care le apreciaza pacientul la relatia medic-pacient sunt:

 competenta si profesionalismul medicului,
 interesul manifestat de medic pentru rezolvarea problemelor pacientului,
 mentinerea unui climat prietenos, amabilitatea, implicarea medicului,
 accesibilitatea medicului la solicitarilor pacientului,
 alocarea unui timp suficient consultatiei,
 increderea, sinceritatea pe care o cultiva medicul in relatia cu pacientul,
 capacitatea de a asculta cu interes pacientul,
 capacitatea de a explica intr-o maniera accesibila.
 Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
In relatiile medicului cu pacientii sai exista cateva aspecte particulare:
1. Asimetria relatiilor medic – pacient:
→ Pacientul este anxios, afectat, preocupat pentru sanatatea lui
→ Medicul este/trebuie sa fie in deplinatatea fortelor fizice si psihice
2. Puterea medicului de a vindeca:
→ pacientul confera medicului virtuti de vindecator, traieste cu speranta ca medicul
ii rezolva problemele medicale si psihologice,
→ reversul – medicul are credinta ca poate vindeca pacientul si depune toate
eforturile sa-si valorifice tot potentialul profesional.
3. Personalitatea pacientului:
→ medicul se confrunta cu 2 mari tipologii de pacienti: tipologia morfologica si
psihologica,
→ tipologia unei persoane este determinata de factori caracteriali innascuti (genetici)
si factori caracteriali castigati, in relatia medic – pacient o importanta deosebita o
are tipologia psihologica a pacientului,
→ in cadrul tipologiei psihologice exista multitudine si variabilitate dovedind cat de
maleabil trebuie sa fie medicul in a crea si consolida cadrul relational.
 Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
Exemple de tipologii ale pacientilor:
A. Tipologia bazata pe atitudinea fata de viata (C. Jung):
• Introvertit, extrovertit
• Hiperemotiv, hipoemotiv,
• Inhibat, excitabil,
• subiectiv, obiectiv,
• Rational, concret, superficial,analitic,
• Tahipsihici, bradipsihici,
• Cerebroton, vosceroton
B. Tipologia clinica bazata pe anomalii de personalitate (Kurt Schneider):
o Depresiv, anxios
o Impulsiv
o Isteroid,
o Egocentric, mitoman, tendinta la fabulatie,
o Exploziv, violent, agresiv,
o Apatic, insensibil, rece,
o Abulic, influentabil,
o Astenic, indecis, suspicios,
o Instabil, cu dispozitie variabila
 Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
C. Tipuri aflate la limita dintre normal si patologic (Karl Leonard):
o Personalitate demonstrativa – gesturi, gusturi teatrale, laudaros,insistent, hipocondriac
o Personalitate hiperperseverenta: banuitor, incapatanat, cu idi proprii pe care cauta sa le impuna,
o Peronalitate nestapanita: irascibil, agresiv,
o Personalitate hipertimica: anxios, exaltat, emotiv, distins

D. Personalitati ale pacientului care afecteaza relatia medic – pacient( M.

Lazarescu):
 Suspiciosul lupator: se considera persecutat, neglijat
 Hipersocialul euforic: realizeaza usor gesturi sociale
 Ambivalentul nehotarat: oscileaza, nu e perseverent
 Banuitorul evitant: evita angajarea in orice problema, crispat,
 Insinguratul pesimist: relatiile sale sunt restranse, depresiv,
 Dominatorul exclusivist: transant, se impune
 Supusul: se lasa condus, nu are convingeri,
 Indiferentul detasat: suparator, nu se implica, nu se bucura,
 Astenicul hipoergic ambitios: putin social, perseverent
 Adezivul perseverent: adera la grup, fara intuitie, fara spontaneitate, rigid
 Formalist perfectionist: se bazeaza pe principii abstracte, este distant
 Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
4. Personalitatea medicului:
Medicul, in relatia cu pacientul, trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
→ sa fie amabil, apropiat, prietenos, respecutos,
→ sa nu faca diferenta intre pacienti, sa fie accesibil tuturor,
→ sa accepte si sa inteleaga limbajul pacientului, sa ofere informatiile intr-un mod
usor de inteles pentru pacienti,
→ sa creeze un climat de siguranta, sa aiba pregatire psihologica, sa fie un model
etico-moral, un factor de referinta in colectivitate
Relatia medic – pacient depind de tipurile de personalitate ale medicului:
• Comunicativ,
• Leptosom,
• Laudaros,
• Hiperperseverent,
• Susceptibil,
• Ambitios,
• Enigmatic, nesociabil.
Medicul trebuie sa-si cunoasca particularitatlile si deficientele si sa aiba puterea de a le
corecta in vederea imbunatatirii relatiei cu pacientii.
 Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
Profesionalismul medicului poate fi:
 Rational – formuleaza diagnostice pe date si argumente obiective,
 Intuitiv – formuleaza diagnostice pe date mai mult sau mai putin inconstiente,
 Teoretician, abstractionist – formuleaza diagnostice bazate pe ipoteze si teorii,
 Empiric – se foloseste de simptome si semne concrete,
 Obiectivist – formuleaza diagnostice supraapreciind examenul obiectiv si cel
paraclinic.

Din punct de vedere al relatiilor cu pacientul, medicul poate fi (P. Freeling):

 Autoritar – nu colaboreaza prea mult cu pacientul,
 Consilier – il orienteaza pe pacient in conduita terapeutica,
 Socratic – colaboreaza cu pacientul in stabilirea diagnosticului si terapiei.