IMBUNATATIREA STRUCTURII

SI ORGANIZARII
SPITALULUI MUNICIPAL

- PROIECT DE MANAGEMENT –

IMBUNATATIREA STRUCTURII SI ORGANIZARII SPITALULUI

A. DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE A SPITALULUI

Spitalul Municipal Blaj este unitate publică bugetară pentru bolnavii acuţi cu un numar
de 277 de paturi de spitalizare continuă şi 4 paturi de spitalizare de zi.
Spitalul îşi desfăşoară activitatea în următoarele secţii şi compartimente:
- Secţia de medicină internă cu 50 paturi,
din care Compartiment pneumologie 8 paturi,
- Sectia de chirurgie generală 60 paturi
din care - Comp.ortopedie şi trumatologie 9 paturi
- Comp.oftalmologie 5 paturi
- Secţia obstetrică ginecologie 30 paturi
- Secţia pediatrie 40 paturi
- Comp.neonatologie 11 paturi
din care terapie intensiva 3 paturi
- Secţia A.T.I. 15 paturi
din care ATI obstetrica-ginecologie 4 paturi
- Comp.boli infecţioase 21 paturi
- Secţia neurologie 30 paturi
- Comp.psihiatrie 20 paturi
- TOTAL 277 PATURI

Compartiment Primire Urgenţe (C.P.U) 5 paturi

Spitalizare de zi 4 paturi
Insoţitori 10 paturi

- Farmacie
- Bloc operator
- Unitate de transfuzii
- Săli de naşteri
- Sterilizare
- Laborator analize medicale
- Laborator radiologie şi imagistică medicală
- Laborator explorări funcţionale
- Comp.prevenire şi control al infectiilor nosocomiale
- Cabinet boli de nutriţie şi metabolice
- Cabinet planificare familială
- Ddispensar TBC
- Ambulatori integrat spitalului în specialităţile:
Medicină internă
Cardiologie
Chirurgie generală
Urologie
Ortopedie şi traumatologie
Obstetrică-ginecologie
Oftalmologie
Pediatrie
Neurologie
Psihiatrie
Dermatovenerologie
Pneumologie
Endocrinologie
O.R.L.
 Boli infecţioase

Laboratoarele sunt unice, deservind atât secţiile cu paturi cât şi ambulatoriu integrat.
- Aparat funcţional.

B. Analiza SWOT a Spitalului

Evaluare internă
Puncte tari Puncte slabe
-Calitatea umană a personalului existent; -Deficit de medici: cardiolog,ATI şi
-Lipsa datoriilor către furnizoti; radiolog.
-Dotare cu aparatură bună: -Insuficienţa personalului medico-
-achiziţie 3 sanitar de aproximativ 2 ani (un nr.de
ecografe(interne,O.G.,ambulatoriu), 105 persoane)
pompe perfuzie cu seringă (injectomate), -Lipsa fondurilor pentru continuarea
aparat asist.respiratorie, 2 aparate dotărilor în 2013.
anestezie, -Dificultate de colaborare cu Spitalul
-Certificat de calitate ISO 2001/2008 Judeţean (mai ales cu CPU, şi clinicele
-Laborator de analize modernizat şi dotat, universitare din zonă).
certificat de calitate RENAR -Colaborare nesatisfăcătoare cu medicii
-DRG corespunzător (pentru spital faţă de de familie din zonă, în ceea ce priveşte
nivelul naţional) urmărirea bolnavilor (inclusiv la internări
-Condiţii hoteliere optime ( 85% din saloane cu si externări).
grup social propriu) -Lipsă spaţiu ambulatoriu de
-Modernizare şi dotare a punctului de specialitate.
sterilizare -Spaţiu insuficient pentru spitalizare de
-Instalarea unui comp.tomograt prin colaborare zi.-Dotare cu aparatură, aparat
cu o firmă privata. radiologic fix şi mobil, mese chirurgicale
-Utilizare 10% din buget pentru aprovizionare -Sterilizare (un sterilizator vechi)
cu medicamente.
-Monitorizare centralizată A.T.I.
-Modernizare comp.nou-nascuţi şi bloc
materno –infantil (2 medici
neonatologi)
-Sistem unic informaţional
-Internări spitalizare de zi
-Incadrarea unui medic rezident
gastroenterolog

Evaluare externă
Oportunităţi Ameninţări
-Transferarea unor îngrijiri medicale la -Acordarea unui tarif pe caz
domiciliu nesatisfăcător
-Participarea la activităţi medico-sanitare în -Scade valoarea contractului cu C.J.A.S.
colectivităţi defavorizate. -Cheltuieli de spitalizare de zi şi DRG
-Imbunătăţirea colaborării cu medicii de nedecontate de CAS 1.074.686,76
 familie. ( în 2013 s-au plătit doar 12.648.075,29
-Participarea la acţiuni profilactice lei din 13.722.762,05 lei realizate).
epidemiologice. -Apariţia de perturbări în aprovizionarea
cu medicamente şi materiale sanitare.
-Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei
-Exodul populaţiei tinere
-Deteriorarea unor indicatori demografici
(scăderea natalităţii)
-Imbătrânirea personalului de specialitate
şi lipsa medicilor.
-Exodul medicilor tineri
-Legislaţie mai puţin favorabilă spitalelor
mici municipale
-Tendinţă de scădere continuă a valorii
contrctelor cu CAS (ex. În 2011 contractul
este de 13.283.942,51 ; în 2012 –
14.491554,70; în 2013 – 12.324.558,64 )
-Tendinţa de creştere a costurilor
(medicamente, materiale sanitare, hrana,
utilităţi, etc.)

B.Identificarea problemelor critice:

Spitalul Municipal Blaj a implementat aplicaţia de DRG încă din 2004, punând
accent pe calitatea întocmirii documentelor primare şi alocând o mai mare
responsabilitate pentru acurateţea actului medical. Aplicaţia a servit unei aprofundate
analize a activităţii medicale, cu accent pe analiza structurii morbidităţii care a dat
posibilitatea medeicilor să evalueze mai corect necesarul de asistenţă medicală în
funcţie de morbiditatea din teritoriu. Dar aşa cum se cunoaşte, calitatea serviciilor
medicale nu poate fi evaluată numai prin prelucrarea rapoartelor DRG.
In cazul serviciilor de sănătate, calitatea abordată din diferite modalităţi de
exprimare, primeşte în prezent parametrii tehnici prin înmulţirea şi utilizarea aplicaţiilor
electronice.
Problema critică e încă cea a resurselor umane – încadrarea cu medici, sunt secţii şi
compartimente fără medici sau care funcţionează la capacitate parţială, şi anume: lipsă
medic ORL, cardiolog.
- Compartimentul de cardiologie din lipsă de medic a fost transformat în
Compartiment de pneumologie.
- Compartimentul de radiologie, 2 medici din care 1 medic pensionar
- Comp.ATI – 2 medici din care 1 pensionar

D Selecţionarea unor probleme prioritare cu motivarea alegerii facute

Pentru motivarea identificării unor probleme considerat critice ale spitalului,
prezint situaţia structurii pe grupe majore de diagnostic şi a duratei medii de spitalizare.
Comparând durata medie de spitalizare pe unele grupe de diagnostic constatăm la
unele grupe indici ai duratei medii de spitalizare în uşoară creştere după cum reiese din
tabelul anexat:

Numărul de cazuri spitalizate pe categorii majore de diagnostic comparativ anul 2011,

2012, 2013 în cadrul Spitalului Municipal Blaj
Nr. Categoria majoră de diagnostic Structura (la% din totalul Durata medie de
Crt. Bolnavilor spitalizaţi) spitalizare

2011 2012 2013 2011 2012 2013

1 Boli şi tulburări ale sist. respirator 22,73 21,34 22,32 6,93 7,33 6,89
2 Boli şi tulburări ale sist. circulator 12,28 12,69 10,76 9,05 9,59 9,57
3 Boli şi tulburări ale ap.digestiv 10,98 10,62 9,08 7,07 7,51 7,02
4 Boli şi tulb.ale sist.nervos 8,84 10,01 9,72 8,85 8,24 7,80
5 Sarcină,naştere şi lehuzie 7,05 7,11 6,72 6,41 6,08 5,50
6 Boli şi tulb.sist.musculo-osteo 5,25 6,52 8,73 8,76 8,63 8,21
sechelar şi conjunctiv
7 Boli si tulb.ale ap.urinar(rinichi,tract 4,94 4,40 3,93 7,57 8,36 7,86
urinar)
8 Nou-nascut sănătos şi bolnav 4,34 5,24 5,16 6,86 5,62 5,89
perinatal
9 Boli sist.hepatobiliar şi pancreas 4,13 3,87 3,39 9,56 6,77 9,55
10 Boli şi tulb.mentale 3,40 3,65 3,68 13,08 12,01 12,05
11 Boli şi tulb.ale pielii,ţesutului 2,90 3,44 2,83 6,34 7,14 6,01
subcutanat şi sânului
12 Boli infecţioase şi parazitare 2,64 2,33 3,34 7,54 7,75 6,53
13 Boli şi tulb.ureche,nas,gură şi gât 2,41 2,79 2,66 6,30 5,56 4,30
14 Boli şi tulb.ale ap.reproductiv 2,31 1,84 2,36 8,16 6,90 6,53
feminin
15 Boli de sânge şi disfunţii ale 1,26 0,22 0,39 6,63 8,33 7,25
org.hemotopoetice, boli imunitare
16 Boli şi tulb,ale ap.reproductiv 1,24 1,27 1,47 9,38 9,74 6,90
masculin
17 Accidente, otrăviri şi efecte toxice ale 1,17 0,75 0,94 7,30 7,62 6,55
medicamentelor şi drogurilor
18 Boli şi tulb.ale ochiului 0,79 0,02 0,23 7,13 4,00 2,68
19 Boli şi tulb.ale glandelor endocrine, 0,69 1,26 1,40 6,18 6,51 6,65
boli de nutriţie şi metabolism
20 Alcoolism/utilizarea drogurilor 0,24 0,33 0,41 13,13 10,75 12,79
tulb.organice induse
21 Arsurile 0,23 0,12 0,17 6,64 9,70 10,50
22 Boli si 0,17 0,14 0,18 10,50 6,75 9,60
tulb.mieloproliferative,neoplasme
slab diferenţiate
23 Factori care influenţează starea de 0,01 0,02 0,01 4,00 3,00 1,00
sănătate, alte contacte cu serviciile de
sănătate
24 Traumatisme multiple semnificative 0,5 0,4 0,3 6,30 6,10 6,01
25 Altele (pre c.m.d.) 0,01 0,01 0,01 1 1 1

Din cele 25 de grupe majore de diagnostic, la un număr de 10 grupe durata

medie de spitalizare este în creştere - grupele de diagnostic unde este deficit de
medici:
- boli şi tulb.mentale,
- alcoolismul/ utilizarea drogurilor, tulb.organice mentale induse
 - Arsurile
- Boli si tulb. mieloproliferative, neoplasme
- Boli ale sist.circulator
- Boli hepatobiliare
- Boli şi tulb.musculo-osteo sechelar şi conjuctiv
- Boli si tulb,ale sist nervos
- Boli aparat urinar
- Boli aparat digestiv

Aceste grupe de diagnostic cu tendinţă de creştere ar fi cele în care se simte

influenţa factorilor de mediu şi îmbătrânirea populaţiei, alcoolismul, tumorile, etc.

E. Dezvoltarea planului de management pentru problema prioritară identificată:

Indicii casse-mixt pe secţii şi durata medie de spitalizare realizaţi de Spitalul Municipal
Blaj în anii 2011.2012, 2013.

Secţia/compartimentul Indice casse-mixt D.M.S.

REALIZAT REALIZAT
2011 2012 2013 2011 2012 2013
Total spital 1,1272 1,1490 1,1735 7,78 7,19 7,35
Boli infecţioase 1,5368 1,5952 1,5924 6,27 5,80 6,56
Cardiologie 0,8233 0,9264 0,8244 8,18 7,12 7,78
Chirurgie generală 1,2916 1,2303 1,1844 4,80 5,10 5,24
Medicina internă 0,8543 0,9110 0,9460 7,66 7,69 7,81
Neonatologie 1,1202 1,5776 1,3864 6,56 4,89 4,79
Neurologie 1,0547 1,1712 1,2095 8,88 7,30 7,46
Obs.ginecologie 0,9381 0,8727 0,9260 5,43 4,45 4,36
Oftalmologie 0,8045 - 0,5498 6,90 - 2,00
Ortopedie traum. 1,5156 1,5598 1,5281 6,65 6,37 4,24
Pediatrie 1,1078 1,0821 1,1450 5,83 5,45 5,17
Psihiatrie adulţi 1,2870 1,2890 1,2383 12,86 10,82 11,40
Urologie 0,8932 1,0331 - 6,21 5,71 -

Se observă o ceştere de indice de complexitate ca urmare a măsurilor de

management luate (perfecţionarea cadrelor în ceea ce priveşte codificarea şi
centralizarea rapoartelor, dotarea cu aparatură de specialitate ce permite stabilirea de
diagnostic complex, introducerea sistemului electronic informational).

1.Scop: Reducerea duratei medii de spitalizare care va avea efect semnificativ

asupra costurilor de spital, a ocupării personalului dar şi în beneficiul pacienţilor printr-o
recuperare de mai scurtă durată.
2.Obiective:

Indicatori ai activităţii clinice

Indicatori 2011 2012 2013

Indicatori generali Număr cazuri 9463 8372 8127 *
de volum şi Număr zile de spitalizare 73250 61230 60342
intensitate Durată medie de spitalizare 7,78 7,19 7,35
Indice de complexitate a cazurilor 1,1272 1,1490 1,1735
Indicatorii % cazuri chirurgicale 16,19 15,69 15,94
activităţii % cazuri chirurgicale în secţii 72,38 70,43 70,60
chirurgicale chirurgicale
Indicatori ai % cazuri cu diagnostice secundare 96,51 96,80 97,01
comorbiditaţii
% cazuri asiguraţi 96,55 97,38 96,76
% cazuri din acelas judeţ 95,85 95,58 94,24
Indicatori socio- % cazuri din rural 45,72 59,89 50,26
demogafici % cazuri cu vârsta 0-4 ani 18,18 18,74 18,08
% cazuri cu vârsta 15-17 ani 13,95 13,01 12,10
% cazuri cu varsta 18-44 18,87 15,98 16,64
 % cazuri cu vârsta 45-65 23,16 22,92 22,99
% cazuri cu vârsta de peste 65 ani 25,76 29,25 30,08
% cazuri de sex feminin 54,94 53,47 55,10
Indicatori ai % internări de urgenţă 83,70 76,20 69,63
circumstanţelor % internări prin transfer interspitalicesc 0,05 0,03 0,01
spitalizării la % internări prin medicul de specialitate 9,20 10,73 12,18
internare % internări prin medicul de familie 7,12 12,93 18,10
% internări la cerere 0 0 0
% internări prin alte modalităţi 0 0 0
Indicatori ai % cazuri decedaţi 1,23 1,26 1,32
circumstantelor % decedaţi la 24 ore de la internare 0,12 0,21 0,23
spitalizării la % decedaţi la 48 ore de la internare 0,11 0,10 0,9
externare % decedaţi intraoperator 0 0 0
% starea la externare agravat 0,79 0,78 0,67
% starea la externare vindecat 27,04 27,36 32,11
% starea la externare ameliorat 69,92 69,33 69,11
% starea la externare staţionar 0,97 1,11 1,68
% externări prin transfer interspitalicesc 0,79 0,80 0,99
% externări la cerere 4,10 3,38 3,87
% indicece de concordanţa dg.externare 79,00 79,00 74,00
dg.internare
Indicatori ai Nr.categorii majore dg.(CMD) 25 25 25
varietăţii activităţii Nr.grupe de dg. (DRG) 303 307 303
Indicatori ai tipului % internări în secţii chirurgicale 33,87 31,96 32,06
de furnizori – tip % internări în secţii medicale 66,11 67,95 67,86
secţii % internări în secţii chirurgicale generale 19,11 21,77 21,53
% internări în secţii chir.de spec. 0,68 0 0,18
% internări în secţii medicale generale 8,06 10,23 9,89
% internări în secţii medicale de spec. 23,95 24,65 22,82
% internări în secţii de nou născuţi 4,20 4,90 4,88
% internări în secţii O.G 9,66 8,91 9,06
% internări în secţii de ortopedie 2,27 0,77 1,66
% internări în secţii de pediatrie generală 21,45 22,74 22,04

* Numărul cazurilor a scăzut progresiv datorită diminuării în continuare a valorii

contractului cu C.J.A.S.

3.Activităţi:

a) Definiţie

- Folosirea eficientă a sistemului DRG ca instrument în creşterea eficienţei (

prin identificarea resurselor necesare fiecărui tip de pacient), la procesul de
îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate (prin evaluarea calităţii şi definirea
unor modele de practică), în modelarea activităţii şi a structurii spitalului
(personal, secţii, etc.) şi în realizarea unui management bazat pe rezultate şi
nu pe resurse sau procese. Documentarea diagnosticului / intervenţiei de
către clinician încă din momentul internării în spital.
 - Antrenarea şi practicarea efectivă a medicului de familie în ce priveşte
indicarea spitalizării (internarea prin medicul de familie în procent foarte
scăzut în prezent), la internare bolnavul prezentând şi investigaţiile
paraclinice pentru diagnosticul de internare.

b) Încadrarea în timp – grafic Gantt:

- Programarea activităţilor va avea la bază analiza situaţiei create cu

personalul implicat în activităţile de îngrijire şi luarea unor decizii pe baza
cunoaşterii situaţiei create;

- Evaluarea informaţiilor pentru pacienţi în momentul internării, în

responsabilitatea medicului care efectuează internarea şi completează
F.O.G;

- Minimalizarea timpului de stabilire a diagnosticului şi a planului de îngrijiri şi

investiţii în responsabilitatea medicului curant;

- Responsabilizarea medicului şef de secţie în reducerea duratei medii de

spitalizare prin etapizarea serviciilor de îngrijire, furnizarea de servicii
competitive, ca şi a stabilirii prioritătilor în acordarea îngrijirilor de sănătate;

- Evaluarea nivelului de calificare a personalulu implicat în activităţile de

îngrijire;

- Stabilirea elementelor care contribuie la întocmirea documentaţiei medicale a

bolnavului, la codificarea cauzelor principale de boală, a celor secundare,
comorbidităţii ca şi a procedurilor medicale;

- Stabilirea unui regim de lucru care să conducă la ergonomizarea activităţii de

protecţie a muncii şi a climatului relaţional.

c) Resurse necesare – umane, materiale şi financiare:

1. Complectarea pe cât posibil a posturilor deficitare cu medici (de remarcat

procedura greoaie de obţinere a deblocării posturilor de la M.S.).
2. Atragerea de sponsorizări în dotarea cu aparatură performantă de
investigaţii a pacienţilor (Înfiinţarea în anul 2014 a Asociaţiei 2% pentru
Spitalul Municipal Blaj).
d) Responsabilităţi

- Asumarea responsabilităţii managerului în luarea de masuri, considerat

nepopulare, ( nu în defavoarea pacienţilor !) pentru creşterea eficinţei
spitalului, în deciderea închiderii sau reducerii unor servicii ce produc
pierderi, dar cu mare impact comunitar;

- Asumarea modului de gestionare a spitalului şi de creştere a eficienţei

spitalului în limitele resurselor alocate;
 - Imbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale, perfecţionarea
sistematică prin stimularea pozitivă a resurselor umane;

- Modelarea serviciilor spitaliceşti pentru a răspunde cât mai bine nevoilor

populaţiei.

3. Rezultate aşteptate:

 Creşterea eficienţei tehnice la nivelul furnizorului serviciilor

spitaliceşti;
 Reducerea duratei medii de spitalizare prin generarea unui cadru de
funcţionare eficient şi realizarea unor economii care vor fi investite în
modernizarea unităţii.

4. Monitorizare indicatori :

 Analiza lunară a indicatorilor de calitate şi de morbiditate realizaţi de

spital;
 Recompensarea secţiilor şi compartimentelor care realizează
indicatori pozitivi şi luarea de măsuri restrictive pentru cei care
realizează indicatori negativi de eficienţă şi calitate;
 Monitorizarea calităţii îngrijirilor medicale, identificarea într-o manieră
exactă a nevoilor de îngrijire pentru pacienţii internaţi.

5. Evaluare – indicatori:

 Evaluarea activităţii va ţine seama de satisfacţia beneficiarilor de servicii de

sănătate, aşteptărilor acestora în legatură cu îngrijirile de care beneficiază;
 Evaluarea factorilor care determină satisfacţia pacienţilor, în consens cu
aptitudinea de comunicare interpersonală a personalului medical;
 Evaluarea indicatorilor socio-dmografici în context naţional şi european.