C1-Utilizarea Energiei

UTILIZAREA ENERGIEI
Introducere -
Utilizarea inteligentă a energiei
electrice în habitatul urban
Radu PORUMB
1
CUPRINS:
1. Principalele mărimi și unități de măsură

2. Principale receptoare de energie electrică și tehnologii electrice
performante
3. Stabilirea necesarului de energie electrică pe baza consumurilor specifice
pentru domeniile electric și de încălzire/răcire
4. Cunoașterea semnificației factorului de putere și impactul său asupra
regimurilor de funcționare ale rețelelor electrice
5. Cunoașterea tipurilor de acționări ale echipamentelor electrice și calculul
economiei de energie electrică pe care o produc acestea
6. Dimensionarea unor circuite de alimentare cu energie electrică provenită
din surse regenerabile cu ajutorul unor programe avansate
7. Analiza metodelor pentru calculul necesar instalării sistemelor de stocare
a energiei adaptate mediului urban
8. Evaluarea impactului apupra calității energiei electrice a surselor
distribuite de energie integrate în rețelele electrice
2
1. PRINCIPALELE MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ
1. Luminotehnică
2.Mașini Electrice & Acționări
Domenii
3. Rețele Electrice
4. Calitatea Energiei Electrice
3
1.1. LUMINOTEHNICA
Spectrul de lumină corespunde unei părţi a spectrului radiaţiei electromagnetice,
având lungimi de undă cuprinsă între 380 nm şi 760 nm
Portocaliu
Albastruu
Galben
Verde
Violet
Roşu
380 400 450 500 550 600 650 700 750 λ [nm]
Lumină
Radiaţii cosmice, Raze γ
Unde decimetrice
Unde ultrascurte
Raze Röntgen
Unde lungi
Microunde
Infraroşu
scurtemedii
Ultraviolet
Unde
Unde
10-12 10-10 10-8 10-6 10-4 10-2 100 102 104 106 108 λ [m]
Spectrul undelor electromagnetice.

4
1.1. LUMINOTEHNICA
1. Energia luminoasă (W)
Radiaţiile care sunt observate de către ochiul uman . Nu este o
mărime obiectivă, fiind energia unei radiaţii electromagnetice dar
validată subiectiv de către ochiul uman.
2. Fluxul luminos ()
Energia radiată în unitatea de timp (puterea radiată) şi validată de
către ochiul uman
dW
F=
dt
Unitatea de măsură, lumenul (lm), corespunde unui flux luminos emis
de o sursă monocromatică cu lungimea de undă de 555, 5 nm (f =
540,01541012 Hz) şi care consumă 1/683 W. Rezultă un flux de 1 lm în
cazul unei transformări ideale a puterii de 1/683 W, absorbită de o
sursă de lumină care emite o radiaţie monocromatică cu lungimea de
undă de 555, 5 nm (verde-galben) 5
1.1. LUMINOTEHNICA
3. Eficienţa luminoasă ()
Reprezintă raportul dintre fluxul luminos  emis de o sursă luminoasă
şi puterea absorbită din reţeaua electrică P de către sursa de lumină.
760 nm
    d
 380 nm
 
P 
p   d
0
Eficienţa luminoasă este un indicator economic al unei surse de
lumină.
În cazul unei transformări ideale a energiei electrice absorbite
de o sursă care emite o lumină monocromatică cu lungimea de
undă de 555,5 nm rezultă o eficienţă luminoasă  = 683 lm/W.
6
1.1. LUMINOTEHNICA
4. Intensitatea luminoasă (I)
Mărime asociată unei surse de lumină (a se vedea figura), în direcţia ,
se defineşte ca fiind fluxul luminos  emis în direcţia , raportat la
unghiul solid  în care are loc emisia (densitatea spaţială a fluxului
luminos în direcţia ) DF
Ia =
Q DW
Iα ΔΩ Intensitatea luminoasă determină cantitatea de
r
lumină emisă într-o anumită direcţie, fiind
α θ n
dependentă în special de suprafeţele reflectante
care asigură orientarea luminii.
ΔF Unitatea de măsură a
intensităţii luminoase este
candela [cd].
7
1.1. LUMINOTEHNICA
5. Nivelul de iluminare (E)
Reprezintă fluxul luminos care ajunge pe suprafaţa iluminată. Este un
criteriu pentru necesarul de lumină şi deci determină numărul de surse
de lumină într-o zonă. Unitatea de măsură a nivelului de iluminare este
luxul [lx].
Nivelul de iluminare reprezintă mărimea de bază pentru
dimensionarea instalaţiilor de iluminat
dF
E=
dA
Valori tipice ale nivelului de iluminare în exterior sunt:
 zi de vară însorită  60 000  100 000 lx;
 zi de vară înnourată  până la 20 000 lx;
 zi de iarnă înnourată  până la 3000 lx;
 noapte cu lună plină  până la 0,25 lx;
 noapte senină cu stele  până la 0,01 lx.
8
1.1. LUMINOTEHNICA
6. Luminanţa (L)
Este o măsură a senzaţiei de strălucire a unei suprafeţe care emite
sau reflectă lumină, asupra ochiului uman, determinând fenomenul
de orbire.
Luminanţa L este mărimea fotometrică de bază, care este
receptată de ochiul uman, fiind definită ca raportul dintre intensitatea
luminoasă şi suprafaţa emiţătoare (a se vedea figura alăturată)
Unitatea de măsură este candela/m2 [cd/m2].
Sursa de lumină
dIa
La = n
dA × cosa
α Ochiul
dIα uman
dA
Luminanţa.
9
1.1. LUMINOTEHNICA
Redarea culorilor este unui dintre criteriile principale privind calitatea

luminii, indicând cât de “corectă” i se pare unui observator culoarea
corpurilor iluminate artificial. Culoarea corpurilor este “corectă” când
este privită la lumina naturală.
Esenţial pentru calitatea redării culorilor într-o instalaţie de iluminat este
spectrul radiaţiei sursei de lumină.
Indicele de redare a culorilor (Ra) defineşte caracteristicile de redare ale
culorilor de către surselor de lumină artificială (a se vedea tabelul
alăturat).
10
1.2. MAȘINI ELECTRICE & ACȚIONĂRI
Interval de frecvenţă în Intervalul de valori

Mărimea fizică Simbol care se măsoară [Hz] măsurabile
Rezistenţă electrică R 0  109 10-7  1016 
Capacitate C 0  109 10-18  100 F
Inductivitate L 0  109 10-10  106 H
Impedanţă Z 0  109 10-7  1016 
Reactanţă X 0  109 10-7  1016 
Factor de calitate Q 10-3  109 10-2  105
Factor pierderi dielectric tan 10-3  109 10-6  10
Permitivitate relativă r 0  109 100  105
Permeabilitate relativă r 100  106
Intensitate curent electric I 0  108 10-18  105 A
Tensiune electrică U 0  109 10-10  106 V
Sarcină electrică Q 0 10-15  10-1 C
Flux magnetic  0 10-6  102 Wb
Intensitate câmp electric E 0  1010 10-8  106 V/m
Inducţie magnetică B 0  105 10-9  10 T
Putere electrică activă P 0  1011 10-8  108 W
Putere electrică reactivă Q 45  65 1  108 VAr
Putere aparentă S 45  65 1  109 VA
Energie electrică activă W 45  65 10-2  1011 kWh
11
2. CUNOAŞTEREA PRINCIPALILOR CONSUMATORI DE ENERGIE
ELECTRICĂ ȘI A TEHNOLOGIILOR ELECTRICE PERFORMANTE
2.1. GENERALITĂȚI
12
2.1. GENERALITĂȚI
 Utilizarea intensă a echipamentelor electrocasnice

permite şi limitarea surselor energetice într-o locuinţă
(energie electrică, gaze, apă caldă menajeră, căldură
etc) cu efecte benefice asupra infrastructurii urbane.
 Posibilităţile oferite de acumulatoarele de căldură
permite utilizarea eficientă a instalaţiilor electrice în
orele de gol ale sistemului energetic, cu implicaţii
importante asupra eficienţei sistemelor de producere a
energiei electrice şi, în consecinţă, asupra nivelului de
poluare determinat de centralele electrice
13
2.1. GENERALITĂȚI
 Creşterea ponderii echipamentelor electrocasnice

impune şi reanalizarea sistemului de alimentare cu
energie electrică a locuinţelor (alimentare trifazată,
circuite de curenţi relativ mari etc).
 Un rol important în penetrarea echipamentelor
electrocasnice este atenţia acordată aspectelor
estetice şi ergonomice ale acestora, la plasarea în
interiorul locuinţelor.
14
2.2. ILUMINATUL ELECTRIC
1. Lămpi cu incandescenţă cu halogeni

Aceste lămpi au principalul avantaj că pe întreaga durată de
viaţă emit un flux luminos constant.
Lampa constă dintr-un balon din cuarţ, de formă cilindrică,
având plasat un filament liniar pe axa cilindrului. Balonul din
cuarţ este umplut cu argon şi o parte bine determinată de
vapori de iod. La temperatura relativ redusă a balonului are
loc reacţia wolframului cu vaporii de iod şi rezultă o iodură
gazoasă de wolfram. În apropierea filamentului, datorită
temperaturii ridicate din zonă, iodura se descompune şi are
loc depunerea wolframului pe filament.
Pe durata funcţionării are loc un echilibru între procesul de
vaporizare şi de depunere a wolframului. Se poate considera
că rezultă un proces regenerativ.
15
2.2. ILUMINATUL ELECTRIC
1 În cazul lămpilor cu incandescenţă cu

halogeni nu apare înnegrirea balonului din
cuarţ
2
4
Pentru a se realiza reacţia chimică dintre
wolfram şi vaporii de iod trebuie ca
temperatura balonului să fie de circa 600C;
3
din acest motiv poate fi folosit numai cuarţul.
5
Lămpile cu incandescenţă cu halogeni au
1 – Filament
următoarele caracteristci principale:
2 – Balon din cuarţ • eficienţa energetică 20 ÷ 25 lm/W;
3 – Soclu
4 – Electrod • durata de viaţă 2000 ore;
5 – Element de contact
• posibilitatea de reglare continuă a
fluxului luminos.
16
2. Lămpi fluorescente
• Lămpile fluorescente sunt lămpi cu descărcare în vapori de mercur
de joasă presiune
• În interiorul tubului este un amestec gazos de argon şi krypton
împreună cu un miligram de mercur (presiunea gazului 150  160
Pa; presiunea vaporilor de mercur 0,15  15 Pa)
• Pe partea interioară a tubului din sticlă
este plasat un strat subţire pulverulent
dintr-un material fluorescent
• Canalul descărcării electrice determină
o intensă radiţie în domeniul ultraviolet
(în principal linia spectrală de 253 nm,
aşa numita linie rezonantă a
mercurului) care este convertită în
domeniul vizibil cu ajutorul stratului din
material fluorescent 17
• Tensiunea relativ ridicată (până la 2,5 kV)
necesară amorsării descărcării este
obţinută în multe dintre lămpile
Ur = 230 V fluorescente actuale cu ajutorul unui
B starter St
CR • Starterul constă dintr-un tub de
T descărcare G, de dimensiuni reduse,
S1 E1 E2 S2 având în paralel conectat un
condensator Cs pentru limitarea
Eb perturbaţiilor de înaltă frecvenţă
Ea St
G • Tubul de descărcare G este umplut cu
neon şi are doi electrozi Ea (de formă
Cs liniară) şi Eb (element bimetalic)
• Dacă la bornele de alimentare se aplică
tensiune alternativă de 230 V, între
electrozii Ea şi Eb se iniţiază o descărcare
18
luminiscentă
I [A]
1
0,5 u
0 i Φ
- 0,5 Φ
-1
2,5 5 7,5 10 12,5 15 7,5 20 t [ms]
0
a) t
I [A] i
0,3
0,2 u
0,1 Variaţia mărimilor la o lampă
0
fluorescentă
Lampa fluorescentă este un
DC 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 n
receptor puternic neliniar; datorită
b)
caracteristicii neliniare a lămpii
Forma curentului electric în lampa
curentul electric absorbit are o
fluorescentă a) şi componenţă sa spectrală b).
formă distorsionată în raport cu o
sinusoidă; curentul electric
cuprinde armonici de valoare
ridicată 19
3. Lămpile fluorescente compacte
Lămpile fluorescente compacte funcţionează după acelaşi principiu ca
şi lămpile fluorescente liniare. Sunt utilizate în aparate de iluminat de
dimensiuni reduse. Aşa numitele lămpi economice sunt lămpi
fluorescente compacte având în soclu inclus B balastul
I electronic B
1 UL I
UF /2
C UC U
U C
UF /2
2
3 UL
4
Lampă fluorescentă compactă: I U
UF  U φ
I
1  tub din sticlă în formă de U UC
2 – balast electronic
3 – soclu
4  piesă de contact. 20
4. Lămpi cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune
Lămpile cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune au fost
primele lămpi pentru iluminat general, alimentate la 230 V şi
prevăzute cu balast inductiv
Constau dintr-un tub de descărcare T
din cuarţ, în care se dezvoltă o E1
descărcare electrică între electrozii
T K
principali E1 şi E2 . Limitarea curentului
în această descărcare secundară este E2 Ea
realizată de rezistorul R. După un
anumit timp (3  5 minute) mercurul din
R
interiorul tubului vaporizează şi
descărcarea electrică continuă, între
B
electrozii principali, în vapori metalici. S 230 V;
C ~50 Hz
21
E
5. Lămpi cu descărcare în vapori de sodiu cu înaltă presiune
În cazul acestor lămpi, arcul electric se dezvoltă într-o atmosferă de
vapori de sodiu
• Lampa constă, în principiu, dintr-un tub T
şi doi electrozi E1 şi E2 între care se
dezvoltă descărcarea electrică E1
• Tubul T este umplut cu un gaz inert (Xe, T K
Ar, Ne) şi este introdus puţin sodiu în stare
solidă E2
• La conectarea lămpii la reţeaua electrică,
blocul de amorsare A generează impulsuri
de tensiune cu amplitudine de circa 4 kV,
determinând amorsarea descărcării în S
B
A
gazul inert. C ~
E
22
6. Lămpi cu halogenuri metalice
• Lămpile cu halogenuri metalice sunt realizate pe baza lămpilor
cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune
• Descărcare în interiorul tubului, în funcţionare normală, are loc
în vaporii iodurilor metalice şi nu apar liniile spectrale ale
mercurului
• Principiul lămpii constă în faptul că cele mai multe dintre
halogenurile metalice vaporizează la temperaturi mult mai mici
decât metalul cu care sunt aliate
• Îniţial se amorsează o descărcare în argon care trece în vapori
de mercur, iar apoi halogenura este vaporizată în canalul de
plasmă (temperatura peste 3000K) şi disociată. În continuare
are loc descărcarea în vaporii metalelor care au fost în
componenţa halogenurilor şi rezultă un spectru de emisie
corespunzător acestora
23
Principalele avantaje ale lămpilor cu halogenuri metalice sunt:
• o bună până la foarte bună redare a culorilor (Ra > 60);
• durată mare de viaţă (peste 15 000 ore);
• o bună până la foarte bună eficienţă luminoasă (60  110 lm/W);
• dimensiuni reduse;
• o ridicată stabilitate a culorilor în cazul utilizării tubului de descărcare
din material ceramic.
Principalele dezavantaje ale lămpii cu halogenuri metalice sunt:
• necesită balast inductiv şi bloc de amorsare;
• durată mare de lansare şi relansare (câteva minute);
• costuri ridicate;
• datorită caracteristicii neliniare a descărcării electrice, curentul electric
absorbit din reţeaua de alimentare prezintă un important spectru
armonic.
24
7. Lămpi cu LED
Într-o primă aproximaţie se poate considera că schema de alimentare a
unei lămpi cu LED-uri este cea indicată în figura de mai jos:
• În schema simplificată din figură s-a notat cu T – transformatorul

coborâtor din schema sursei de alimentare, D - redresorul sursei, C
– condensatorul pentru filtrarea tensiunii continui, L – lampa cu
LED-uri.
25
Poate fi stabilită schema echivalentă indicată în figura de mai jos:
• În schema din figură s-a notat cu L inductivitatea de scăpări a

transformatorului iar lampa cu LED-uri a fost simulată printr-un rezistor.
• La determinarea variaţiei fluxului luminos al lămpii cu tensiunea aplicată
se consideră că timpul de răspuns al redresorului este
nesemnificativ iar fluxul luminos al lămpii cu LED-uri este proporţional
cu intensitatea curentului electric din circuitul lămpii (timpul de răspuns
al lămpii este mic în raport cu variaţia curentului electric)
26
Eficienţa Temperatura Indicatorul de Puterea
Fluxul luminos
Tipul lămpii luminoasă de culoare redare a culorilor nominală
[lm]
[lm/W] [K] R [%] [W]
Incandescente 6048400 527 27003200 100 52000

Sodiu de joasă
180032500 100203 1700  18180
presiune
Sodiu de înaltă 2000,

130090000 50130 1080 351000
presiune 2200,2500
Mercur de înaltă 3400,

170059000 3560 4060 501000
presiune 4000,4200
Tuburi 2700, 3000,

2008000 60105 6095 580
fluorescente 4000,6500
Fluorescente 2700, 3000,

20012000 5085 80 5165
compacte 4000,6500
Halogenuri 3000,
5300220000 75140 6595 702000
metalice 4000,5600
Tub ceramic cu
20, 35, 70, 150,
halogenuri 150023000 6895 3000, 4200 8095
250
metalice
LED 10170 până la 50 30008000 până la 90 0,1() 3W
27
Valoarea minim Suprafaţa la care

admisibilă a nivelului de se referă nivelul
Tipul încăperii
iluminare Emin [lx] de iluminare
Birouri (scris, citit,
500
procesare date)
Execuţie desen tehnic 750 0,7 m de la
nivelul pardoselii
Săli de conferinţe 300
Săli de clasă 300
Arhive 200 Pe rafturi
0,5 m de la
Teatre, săli de concert 200
nivelul pardoselii
Coridoare 100
La nivelul pardoselii
Săli polivalente 300
28
2.3. RECEPTOARE ELECTRICE CLĂDIRI
1. Frigidere și congelatoare
Cele doua tipuri de echipamente au același tip de
schemă electrică:
• Frigiderul este calculat pentru temperaturi de 5C;
• Congelatoarele sunt dimensionate pentru -12 C
pana la -18 C;
În principiu, un frigider este alcătuit din:
• Evaporator
• Compresor
• Condensator
29
Presiune redusă Presiune ridicată
Stare gazoasă Compresor

Aer cald
Energie
electrică
Evaporator Condensator
Aer rece
Valvă de Stare lichidă

expansiune
Curba de sarcină tipică pentru un frigider

30
2. Mașini de spălat vase
• Asigura spalarea vaselor cu jet
fierbinte de apă și detergent;
• Utilizează o pompă pentru
realizarea jetului;
Putere [W]
• Încălzirea apei se face cu
rezistor electric;
• Uscarea se face cu aer cald
antrenat de un ventilator;
• Selectarea programelor de lucru
determină consumuri diferite
Timp (minute)
31
• La sarcina nominală se consumă 14 litri de apă și
1,2 kWh
• La sarcina 50% se consumă 11 litri de apă și 0,9
kWh
• Unele mașini de spălat vase, prin program, pot fi
folosite numai în fara orelor de vârf de sarcină;
• Mașinile de spălat sunt caracterizate prin:
• indicator de eficiență energetică (kWh/ciclu)
• indicator de eficiență spălat
• indicator de eficiență a procesului de uscare
• cantitate de apă consumată.
32
2. Mașini de spălat rufe

• Consumurile principale sunt la motorul de antrenare
și rezistorul de încălzire a apei;
• Unele masini de spălat sunt prevazute cu uscare
centrifugală sau uscare cu aer cald;
• Sunt prevazute cu programe diferite de lucru;
• Masinile de spălat rufe se caracterizeaza prin:
• Indicator de eficiență energetică (kWh/ciclu);
• Clasa eficienței de spalare;
• Consum de apa (litri/ciclu);
33
2000
1800
1600
power consumption [W]
Consumul de apă a
1400
Putere [W]
1200
1000
scăzut de la 82,3
800
litri/ciclu (1995) la
600 63,8 litri/ciclu (2015)
400
200
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Timp [min]
time [minutes]
Curba de sarcină tipică pentru o mașină de spălat rufe
34
3. Plite electrice
• Plitele electrice sunt receptoare electrice, de obicei
monofazate, cu puteri nominale până la 2500 W,
randament electric peste 75% şi temperatura la
suprafaţa plitei, în regim de mers în gol, de maxim
800C
• Se consideră că pentru prepararea hranei pentru o
familie compusă din patru persoane se consumă
(3,0…3,5) kWh/zi
• Sunt de 3 feluri:
 Plite clasice cu conductie;
 Plite cu radiatii infrarosii
 Plite cu inductie electromagnetica
35
4. Cuptoare electrice
 Drept elemente încălzitoare sunt utilizate în
mod obisnuit radiatoare cu cuarţ cu puteri
până la 1500 W, care asigură încălzirea
practic uniformă a interiorului cuptorului până la
maxim 300C
 În mod obisnuit, cuptoarele electrice au şi
elemente încălzitoare speciale pentru prăjit
(grille) având la suprafaţa încălzitorului o
temperatură de circa 800C şi o putere
absorbită până la 2,5 kW
36
5. Aparate de aer condiționat

• Au schema electrică identică cu a unui frigider;
• Reglarea temperaturii în incintă se face prin
reglarea vitezei de rotație a motorului
ventilatorului și reglarea corespunzătoare a
motorului compresorului F N PE
3
~
Schema tipică pentru un aparat de aer condiționat

37
6. Echipamente electrice de încălzit

• În principiu sistemele electrice de încălzire
sunt:
 convective;
 radiante;
 mixte. Calorifer convectiv
• În cazul construcţiilor actuale, pentru
încălzirea unei încăperi este necesar un
sistem de încălzire care să asigure
(100…150) W/m2
Calorifer radiant
38
7. Echipamente pentru încălzirea electrică a apei
• Echipamentele pentru încălzirea apei sunt, în principiu, de două
tipuri:
 încălzire de volum;
 încălzire prin trecere.
• Puterea nominală a echipamentului de încălzire în volum poate
ajunge la 2,5 kW, iar consumul de energie electrică pentru
încălzirea apei este de circa 0,05 kWh/(litru apă caldă)
• Izolaţia termică a rezervorului permite menţinerea temperaturii
apei calde timp de (1…2) zile cu un gradient de răcire de
(0,4…0,5) C/h.
• Echipamentele de încălzire de acest tip pot fi utilizate economic
prin pregătirea apei calde în orele de gol ale sistemului energetic,
la un tarif redus
39
8. Echipamente pentru igiena personală
• În această categorie intră o mare varietate de
echipamente: uscător de păr, uscător de mâini etc., cu
puteri până la 1500 W
• În aceeaşi categorie sunt cuprinse şi echipamentele de
temperatură joasă (pernă electrică, pătură electrică)
asigurând o temperatură de maxim 50C, cu puteri relativ
reduse (până la 200 W)
• Fierul de călcat este unul dintre cele mai răspândite
echipamente electrice din locuinţe, puterea nominală a
echipamentului nu depăşeşte 1000 W, asigurând şi
încălzirea apei din vaporizator (maxim 150 cm3)
40
9. Alte echipamente electrice
• Aparate electrice pentru încălzirea apei, tip
plonjor, ceainic electric, cafetieră etc. sunt
realizate cu puteri până la 2,5 kW
• Aparate electrice pentru prăjit (carne, pâine etc)
folosesc elemente încălzitoare, în general cu
cuarţ, cu puteri până la 2,5 kW
• Robot de bucătărie, cu puteri nominale până la 1
kW
• Aspiratoare (motoare cu viteza variabila) cu
puteri, in mod obisnuit pana la 1,5 k W
41
9. Alte echipamente electrice
• Echipamente IT
• Echipamente audio-video
• Sisteme de ventilatie (hota electrica)
• Lift de persoane
• Sisteme de pompare a apei
42
Privire de ansamblu
Nr. Receptor Domeniu de puteri Observații
crt. [W]
1 Iluminat 10 ÷ 5 000
2 Frigidere și congelatoare 270
3 Mașini de spălat vase 2 500
4 Mașini de spălat rufe 1 900
5 Plite electrice 2 500
6 Cuptoare electrice 2 500
7 Aparate de AC 600 ÷ 2 500
8 Echipamente electrice de încălzit 2 000
9 Echipamente pentru încălzirea electrică a apei 2 500
Uscător de păr 1 500
Echipamente pentru
10 Pătură electrică 200
igiena personală
Fier de călcat 1 000
43
Privire de ansamblu
Nr. Receptor Domeniu de puteri Observații
crt. [W]
Aparate electrice pentru
2 500
încălzirea apei
Aparate electrice pentru prăjit 2 500
Robot de bucătărie 1 000
Aspiratoare 1 500
Alte echipamente
11 Echipamente IT 400 ÷ 1 000
electrice
Echipamente audio-video 100 ÷ 2 500
Sisteme de ventilatie (hota
300
electrica)
Lift de persoane 10 000
Sisteme de pompare a apei 3 000
12 TOTAL 38 780 ÷ 48 670
44
3. STABILIREA NECESARULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ PE BAZA
CONSUMURILOR SPECIFICE PENTRU DOMENIILE ELECTRIC ȘI
DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
45
CONSUMURILOR SPECIFICE PENTRU DOMENIILE ELECTRIC ȘI DE
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
1. Profilarea curbelor de consum
• Puterea electrică necesară unui consumator, pentru a asigura
desfăşurarea activităţilor sale, diferă pe parcursul unei zile, fiind diferită
în funcţie de intensitatea activităţilor desfăşurate la diferitele ore şi de
tipul zilei: de lucru sau de sărbătoare, de sezon etc.
• Curba care reprezintă variaţia puterii electrice absorbită de un
consumator, pe parcursul unei zile, se numeşte grafic de sarcină şi
poate să se refere la puterea activă, puterea reactivă sau puterea
aparentă
• În principiu, un grafic de sarcină poate fi definit prin următoarele mărimi:
• valoare de vârf de sarcină Pv;
• valoare la gol de sarcină Pg ;
• valoare medie Pmed;
• profil.
46
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Linie de 20 kV C
A B
S1 S2
P P
Linie de 20 kV Vârf de sarcină
Pv PM
t
S3
Pmed
I
Pg
T Gol de sarcină
Pm
S4 0,4 kV 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t[ore]
Grafic de sarcină zilnică, teoretic a) şi determinat

Receptoare 0,4 kV
pe baza înregistrărilor de energie b).
Exemplu de schemă de alimentare a unui
consumator conectat la 20 kV
47
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Durata de utilizare a puterii active maxime tm ca fiind durata fictivă (în ore)
în care consumul cu puterea maximă Pmax determină aceeaşi energie anuală
ca şi consumul conform graficului anual de sarcină real (aria suprafeţei
haşurate este egală cu aria Pmaxtm) P
P
max
8760
 P(t )  dt
tm  0 .
Pmax P
Pmin
Durata de utilizare a puterii active

maxime tm este mărimea de bază 0 tm 8760 t [ore]
pentru determinarea pierderilor active
Graficul de sarcină anual P =
anuale pe circuitele sistemului f(t) şi durata de utilizare a puterii
electroenergetic industrial active maxime tm
48
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Exemple de profile de sarcină:

Tip Consumatori tipici
H0 Utilizatori casnici
G0 Întreprinderi mici în general
G1 Întreprinderi mici cu program 8 … 18
G2 Întreprinderi mici cu consum preponderent seara
G3 Întreprinderi mici cu program continuu
G4 Magazine, centre de servire
G5 Întreprinderi mici de panificaţie
G6 Consumatori cu activitate la sfârşit de săptămână (biserici)
G7 Societăţi cu consum constant (emiţătoare radio)
L0 Întreprinderi rurale
L1 Crescătorii, producţie de lapte
L2 Alte întreprinderi rurale
49
100 100
H0 G0
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P
400 200
200 100
CONSUMURILOR SPECIFICE PENTRU DOMENIILE ELECTRIC ȘI DE G1 G2
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE P P
Dimensionarea instalaţiei de alimentare pentru puterea instalată este

200 200
neeconomică, deoarece pe parcursul unei 100

zile nu
G funcţionează 100
toate
G
3
4
receptoarele simultan şi nu toate sunt încărcate la puterea nominală 18

0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 24 t [ore]
P P
P P
200 200 200 200
100 100 100 100

H0 G0 G5 G6
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P P P
400 200 200 200
200 100 100 100

G1 G2 G7 L0
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]

P P P P
200 200 200 200
100 100 100 100

G3 L1 L2
G4
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
50
P P
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Factorul de cerere kc al unui grup de receptoare se defineşte ca fiind
raportul dintre puterea de calcul şi puterea instalată
P
kc  c .
Pi
Puterea de calcul este, de regulă, mai mică decât puterea maximă (fiind o
medie pe un interval de timp mai mare). Factorul de cerere variază
scăzător, de la receptor spre punctul de delimitare
Post de Tablou de
transformare distribuţie kc1
0,4 kV
kc4 kc3 M
kc5
20 kV; 50 Hz
3
Figura 1
kc2
kc5 < kc4 < kc3 < kc2 < kc1 51

ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Factorul de nesimultaneitate ks (ks  1) este definit pentru un grup de
receptoare şi reprezintă raportul dintre puterea efectiv necesară ansamblului
de receptoare şi suma puterilor necesare fiecărui receptor
Stabilirea valorii factorului de nesimultaneitate necesită cunoaşterea, în
profunzime, a procesului tehnologic şi poate fi estimat pe baza experienţei
unor consumatori cu profil asemănător
Nr. Consumator ks
1 Şcoală, grădiniţă 0,6  0,9
2 Hotel 0,2  0,6
3 Clădire mică de birouri 0,5  0,7
4 Clădire mare de birouri 0,4  0,8
5 Magazin comercial, supermarket 0,7  0,9
6 Industrie prelucrătoare 0,2  0,3
7 Întreprinde de automobile 0,2  0,3
8 Iluminat exterior 1
9 Şantiere de construcţii 0,2  0,4 52
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
EXEMPLU 1
Post de Tablou de
transformare distribuţie
Putere Putere Factor de Putere
Factor de absorbită Factor de absorbită
nesimultaneitate utilizare instalată
nesimultaneitate
ks = 0,6 ks = 0,65
78,64 kW 28 kW 0,7 M
57,74 40 kW
6 kW 3
kW
18 kW 0,9 Cuptor cu
8 kW 20 kW
3,6 kW rezistoare
Factor de 24 kW 0,8 Convertor
0,9 0,8 1,0 utilizare 30 kW
de sudare
Iluminat Factor de nesimulta-
Figura 2 electric 8,64 kW neitate ks = 0,6
Aer con- 6 kW Putere
3,6 3,2 2,0 5,6
diţionat Putere absorbită
kW kW kW kW
instalată
Sisteme 10 kW Factor de
0,6 0,8 0,5 0,7
IT utilizare
4 kW Maşini unelte
Putere 53
6 kW 4 kW 4 kW 8 kW
instalată
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
• Exemplul prezentat indică faptul că, pentru o putere instalată

totală în cadrul întreprinderii de 132 kW, transformatorul de
alimentare este parcurs de o putere egală cu 57,74 kW
• Analiza efectuată permite cunoaşterea circulaţiilor de putere la un
moment dat
• Modificarea factorilor de utilizare şi a factorilor de nesimultaneitate
determină modificarea fluxurilor de putere
• Pentru dimensionarea circuitelor din sistemul electroenergetic
interior sunt folosite puterile de calcul
54
ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
1. Profilarea curbelor de consum Agregare energie
• În vederea realizării profilelor de 1

lunară
(ZL/ ZNL)
consum pentru diferiți utilizatori de
energie electrică, este propus următorul
algoritm de calcul, care urmărește 2
Evaluare ponderi
energii(ZL/ ZNL)
exprimarea cât mai fidelă a consumului
zilnic, diferențiat pe tipul de zi: Calcul energie
• lucrătoare (ZL): luni-vineri, 3 lunară(ZL/ ZNL)
• nelucrătoare (ZNL): sâmbătă,

duminică 4
Calcul ponderi lunare
energie(ZL/ ZNL)
5 Calcul energie
zilnică/orară (ZL/ ZNL)
55
Spații comerciale mici fără frig DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Datele aferente profilului de consum
Rezultatele măsurătorilor
(SCM-FIF) Curba medie de consum [MWh]
SCM-FIF (ponderi orare ale consumului)
Profil consum
Interval Medie ZL Medie ZNL
Interval orar Medie ZL Medie ZNL
00:00:00 0.001982684 0.001870028 [%] [%]
Valorile mărimilor 01:00:00 0.001848485 0.001764915
00:00:00 3.169112 4.820667
02:00:00 0.001822511 0.001733665
caracteristice ale curbelor 03:00:00 0.001865801 0.001982955
01:00:00 2.954608 4.549699
02:00:00
de sarcină 04:00:00 0.001909091 0.00178267
03:00:00
2.913092 4.469141
05:00:00 2.982286 5.111774
0.001852814 0.001801136
06:00:00 04:00:00 3.051481 4.59547
ZL ZNL 0.001883117 0.00181321
07:00:00 05:00:00 2.961528 4.643073
0.002038961 0.001831676
Wa 0.158564 0.1415868 08:00:00 06:00:00 3.009964 4.674198
0.00304329 0.00134446
Pmax 0.007644 0.00697778 09:00:00 0.003809524 0.001154119 07:00:00 3.259064 4.7218
Pmin 0.004927 0.00477377 10:00:00 0.003662338 0.001184659 08:00:00 4.864379 3.465827
11:00:00 0.003506494 0.001184659 09:00:00 6.089123 2.975155
Pmed 0.006607 0.00589945
12:00:00 0.003519481 0.001197443 10:00:00 5.853861 3.053882
kP 0.864289 0.8454623 13:00:00 11:00:00
0.003402597 0.001196733 5.604761 3.053882
αP 0.864289 0.8454623 14:00:00 0.003311688 0.001220881 12:00:00 5.625519 3.086838
TU 20.74293 20.2910952 15:00:00 0.003406926 0.001232955 13:00:00 5.438694 3.085007
16:00:00 0.003398268 0.001269886 14:00:00 5.293385 3.147256
17:00:00 0.003337662 0.001355824 15:00:00 5.445613 3.178381
18:00:00 0.002887446 0.001855114 16:00:00 5.431774 3.273586
19:00:00 0.002290043 0.001977273
17:00:00 5.334902 3.495121
20:00:00 0.001991342 0.001977273
18:00:00 4.615278 4.782219
21:00:00 0.001930736 0.00203196
19:00:00 3.660393 5.097127
22:00:00 0.001883117 0.002007813
20:00:00 3.18295 5.097127
23:00:00 0.001978355 0.002020597
QZL
21:00:00 3.086078 5.238104
0.062562771
QZNL 0.038791903 22:00:00 3.009964 5.175855
23:00:00 3.162192 5.20881 56
Profil consum SCM-FIF
7
6
Ponderea orară din consumul zilnic
3
Profil consum zi
lucrătoare
2
Profil consum zi
nelucrătoare
1
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Interval orar
57
Spații comerciale mici cu
producere
de frig (SCM-CPF) Profil consum SCM-CPF
6
5
Pondere orară din consumul zilnic
3
Profil Zi Lucrătoare
Profil Zi Nelucrătoare
2
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Interval orar 58
Școli, licee
59
Stații de carburanți DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Profil consum stații de carburanți
7
6
Pondere orară din consumul zilnic [%]
2
Profil consum zi lucrătoare
Profil consum zi nelucrătoare
1
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Interval orar
60
Utilizatori rezidențiali rurali Profil utilizatori rezidențiali rurali
7
4
Ponderea orară din consumul zilnic [%]
Zi Lucratoare
2
Zi Nelucratoare
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
61
Interval Orar
Dispensare, Policlinici DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE
Profil consum policlinică
6
5
Pondere orară din consumul zilnic [%]
Profil consum zi
2 lucrătoare
Profil consum zi
nelucrătoare
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 62
Interval orar
4. CUNOAȘTEREA SEMNIFICAȚIEI FACTORULUI DE PUTERE ȘI
IMPACTUL SĂU ASUPRA REGIMURILOR DE FUNCȚIONARE ALE
REȚELELOR ELECTRICE
• Factorul de putere este un parametru care intervine, în domeniul
electroenergetic, în toate sectoarele de activitate, de la producerea
energiei electrice până la utilizarea ei, caracterizând eficienţa
tehnologică şi economică a transferului acesteia
• El influenţează caracteristicile de performanţă ale tuturor operatorilor
de pe piaţa de energie electrică, costurile de furnizare a energiei
electrice şi capacitatea disponibilă de transfer a echipamentelor
energetice
• Din această cauză, evaluarea factorului de putere este deosebit de
importantă, atât pentru producătorul de energie electrică, cât şi
pentru transportator, distribuitor, furnizor şi utilizatorul final
63
Factorul de putere  este definit ca raport între puterea activă P şi puterea
aparentă S, fiind o mărime variabilă în timp (ca şi cele două puteri care îl
definesc) P
λ
u S
i
p
p
u
i
P =UIcos
S =UI
0 
t
U

I
64
U [V]
500 Voltage
250
10.0 12.5 15.0 17. 5
0 2.5 5.0 7.5 t [ms]
250
500
I [A] Current
100
50 12.5 15.0 17.5
0 2.5 5.0 7.5 10.0 t [ms]
 50
 100
I [A] Harmonic
15
10
5
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 h
Voltage Current
Frequency 49.97 RMS 231.3 21.61
Power Peak 328.1 45.46
kW 3.47 DC Offset 0.0 0.12
kVA 5.00 Crest 1.42 2.10
kVAr 0.26 THD Rms 1.34 66.60
Peak kW 14.03 THD Fund 1.34 89.28
Phase 4° lag HRMS 3.1 13.47
Total PF 0.69 K Factor 17.64 65
DPF 1.00
5. CUNOAȘTEREA TIPURILOR DE ACȚIONĂRI ALE
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ȘI CALCULUL ECONOMIEI DE
ENERGIE ELECTRICĂ PE CARE O PRODUC ACESTEA
5.1 Convertoare de frecvenţă pentru reglarea vitezei de rotaţie a
motorului asincron
• Acest tip de convertor este larg folosit în industrie, înlocuind, în mare
măsură, sistemele de acţionare cu motor de tensiune continuă care
asigurau reglarea vitezei de rotaţie prin modificarea tensiunii aplicate
sau prin modificarea fluxului de excitaţie
• Convertorul constă dintr-un redresor trifazat, un circuit intermediar de
tensiune continuă sau de curent electric continuu şi un invertor trifazat
comandat în funcţie de proces
• Blocul de comandă BC transmite elementelor semiconductoare
comenzile adecvate pentru realizarea, la ieşirea invertorului, a unui
sistem de curenţi electrici de formă practic sinusoidală, de frecvenţa
dorită. În mod obişnuit, forma practic sinusoidală a sistemului de
curenţi electrici se obţine prin comenzi PWM (Pulse Width Modulation)
transmise elementelor semiconductoare 66
5. DIMENSIONAREA UNOR CIRCUITE DE ALIMENTARE CU
ENERGIE ELECTRICĂ PROVENITĂ DIN SURSE REGENERABILE CU
AJUTORUL UNOR PROGRAME AVANSATE
• DiaLUX
67
5. DIMENSIONAREA UNOR CIRCUITE DE ALIMENTARE CU
ENERGIE ELECTRICĂ PROVENITĂ DIN SURSE REGENERABILE CU
AJUTORUL UNOR PROGRAME AVANSATE
• ETAP
68
6. ANALIZA METODELOR PENTRU CALCULUL NECESAR
INSTALĂRII SISTEMELOR DE STOCARE A ENERGIEI ADAPTATE
MEDIULUI URBAN
Invertor Receptoare AC
Controler
Receptoare DC
Module PV
Baterii
69
MEDIULUI URBAN
Baterii TESLA
Pentru un consum:
• mai mic de 150 kWh/lună, se pot utiliza sisteme la 12V
• între 150 kWh/lună și 700 kWh/lună este 24V sau 48V
• peste 700 kWh/lună este recomandat să se utilizeze numai 48V
70
MEDIULUI URBAN
Exemplu de calcul de dimensionare al bateriilor:
Putere utilizatori: 2000 W

Energie lunară: 300 kWh
Tensiune DC: 24 V
Tensiune: 24 V
Ah: 185 Energie disponibilă: 24x185x(1-0,2)x1=3,55 kWh
Grad de descărcare: 0,2
Energie orară: 0,41 kWh

Total energie necesară: 9,84 kWh
Seturi de baterii necesare: 3
Preț total baterii: 3 x 611 = 1833 Euro
71
MEDIULUI URBAN
VOPSEA FOTOVOLTAICĂ
GENERARE:
Curent: 2 ÷ 3 mA/cm²
Tensiune: 585 ÷ 645 mV
EXEMPLU DE CALCUL:
Suprafață zid est: 5x7 m = 35m²
Suprafață zid sud: 5x4 m = 20m²
Suprafață zid vest: 5x5 m = 25m²
Suprafață TOTALĂ = 80 m²
Vârf de putere:
0,0025[A/cm²]x10000x0,6[V]x80[m²]=1200 W
Energie anuală:
1200[W]x1000[h/an]=1,2 MWh
72
MEDIULUI URBAN
Componentele solare transparente produc
10-90 Wp / m² , cu o transparență 10-80%,
în funcție de nevoile clientului. În BIPV
(clădire cu sisteme fotovoltaice integrate),
gama de transparență este largă (de la
opac la 80 %), cu o generare de energie
de până la 90 Wp/m².
DIMENSIUNI
Producție: 0,4 x 0,5 m în 2016 – Până la 1,3 x 1,5 m în 2018
Grosime-standard: de la 0,5 la 3 mm
PERFORMANȚA OPTICĂ
10% - 80% transparență
PERFORMANȚA ENERGETICĂ
10 W/m² - 90 W/m² (când este expus la 1000 W/m²)
INTEGRARE
Poate fi laminat pe suprafete plane realizate din sticlă, acril, policarbonat și PMMA
73
MEDIULUI URBAN
Producători de soluții cu sticlă PV
ONYX Solar (SPANIA) -> http://www.onyxsolar.com

Taiyo Kogyo Corporation (JAPONIA) -> http://www.taiyokogyo.com/tss
Sunpartner Technologies (FRANȚA) -> http://sunpartnertechnologies.com/
Polysolar (MAREA BRITANIE) -> http://www.polysolar.co.uk/
Discuțiile despre panouri solare transparente au fost înșelătoare, deoarece

însăși natura materialelor transparente înseamnă că lumina trebuie să
treacă prin ele. Celulele fotovoltaice transparente sunt practic imposibil de
realizat, deoarece panourile solare genereaza energie prin conversia
fotonilor absorbiți în electroni. Pentru ca un material să fie pe deplin
transparent, lumina ar trebui să se deplaseze fara restricții prin el, ceea ce
înseamnă ca acei fotoni ar trebui să treacă prin materialul complet (fără a fi
absorbită pentru a genera energie solară).
74
BIBLIOGRAFIE
[1] Bianchi C. ş.a. Sisteme de iluminat interior şi exterior, Matrix Rom,

Bucureşti, 1998.
[2] *** CIE Guide on interior lighting, nr.29/2, 1986.
[3] Bianchi C. ş.a., Sisteme de iluminat interior şi exterior. Concepţie. Calcul.
Soluţii, Editura Matrix, Bucureşti, 1998.
[4] *** Zumtobel Staff Luxmatte – Light Management, 1997
[5] *** Normativ de proiectare, execuţie “Iluminatul artificial pentru interiorul
clădirilor” Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, 2002.
[6] Moroldo D., Iluminatul urban. Aspecte fundamentale, soluţii şi calculul
sistemelor de iluminat, Editura Matrix, Bucureşti, 1999.
[7] *** Recommendations for the lighting of roads for motor and pedestrian
tarffic, Technical Report, CIE 115 - 1995.
[8] *** Guide to the lighting of urban areas, Technical Report, CIE 136 – 2000.
[9] Pop F. Ghidul centrului de ingineria iluminatului. Managementul energiei.
Costurile iluminatului, Editura Mediamira, Cluj Napoca, 2000.
75

C1-Utilizarea Energiei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1-Utilizarea Energiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UTILIZAREA ENERGIEI

1. Principalele mărimi și unități de măsură

2.Mașini Electrice & Acționări

4. Calitatea Energiei Electrice

Spectrul undelor electromagnetice.

Redarea culorilor este unui dintre criteriile principale privind calitatea

Interval de frecvenţă în Intervalul de valori

 Utilizarea intensă a echipamentelor electrocasnice

 Creşterea ponderii echipamentelor electrocasnice

1. Lămpi cu incandescenţă cu halogeni

1 În cazul lămpilor cu incandescenţă cu

• În schema simplificată din figură s-a notat cu T – transformatorul

• În schema din figură s-a notat cu L inductivitatea de scăpări a

Incandescente 6048400 527 27003200 100 52000

Sodiu de înaltă 2000,

Mercur de înaltă 3400,

Tuburi 2700, 3000,

Fluorescente 2700, 3000,

Valoarea minim Suprafaţa la care

Presiune redusă Presiune ridicată

Stare gazoasă Compresor

Valvă de Stare lichidă

Curba de sarcină tipică pentru un frigider

2. Mașini de spălat rufe

• Clasa eficienței de spalare;

• Consum de apa (litri/ciclu);

Curba de sarcină tipică pentru o mașină de spălat rufe

5. Aparate de aer condiționat

Schema tipică pentru un aparat de aer condiționat

6. Echipamente electrice de încălzit

• Sisteme de ventilatie (hota electrica)

• Sisteme de pompare a apei

S4 0,4 kV 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t[ore]

Grafic de sarcină zilnică, teoretic a) şi determinat

Durata de utilizare a puterii active

Exemple de profile de sarcină:

Dimensionarea instalaţiei de alimentare pentru puterea instalată este

neeconomică, deoarece pe parcursul unei 100

receptoarele simultan şi nu toate sunt încărcate la puterea nominală 18

100 100 100 100

200 100 100 100

0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]

100 100 100 100

kc5 < kc4 < kc3 < kc2 < kc1 51

• Exemplul prezentat indică faptul că, pentru o putere instalată

• În vederea realizării profilelor de 1

• nelucrătoare (ZNL): sâmbătă,

Putere utilizatori: 2000 W

Energie orară: 0,41 kWh

ONYX Solar (SPANIA) -> http://www.onyxsolar.com

Discuțiile despre panouri solare transparente au fost înșelătoare, deoarece

[1] Bianchi C. ş.a. Sisteme de iluminat interior şi exterior, Matrix Rom,

S-ar putea să vă placă și