PĂRĂSIREA LOCULUI ACCIDENTULUI ORI MODIFICAREA SAU ŞTERGEREA URMELOR

ACESTUIA

NORMA DE INCRIMINARE – ART.338 C.PEN.

(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează
cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul
de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice
ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a
şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale
ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.

(3) Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului când:

a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;

b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la
cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat
datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus,
consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;

c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după
terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs
accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;

d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai
apropiată unitate de poliţie.

Din analiza textului de lege, rezultă că această infracţiune prezintă o formă tip şi o formă asimilată.

Forma tip constă aşa cum arată textul de lege, în părăsirea locului accidentului, fără încuvinţarea
poliţiei sau a procurorului de către conducătorului vehicolului, instructorului auto, ori examinatorul autorităţii
competente aflat în procesul de instruire sau de desfăşurare a probelor practice, atunci când s-a produs
unaccident de circulaţie.

Forma asimilată este dată tocmai de fapta de a modifica starea locului sau de a şterge urmele
accidentului de circulaţie, din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia
sau mai multor personae, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.

În alin.(3), legiuitorul prevede patru situaţii în care părăsirea locului accidentului nu este
considerată infracţiune, respectiv:

în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;

conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea
mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat
datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus,
consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;

1
 conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după
terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs
accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai
apropiată unitate de poliţie.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale privitoare la siguranţa circulaţiei pe
drumurile publice, pentru a cărei bună desfăşurare, se interzic în mod expres; părăsirea locului accidentului,
fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul
vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii
competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de
conducere, implicat într-un accident de circulaţie.
În subsidiar, se consideră lezate şi acele relaţii sociale care privesc buna înfăptuire a actului de
justiţie1, întrucât se apreciază că tocmai prin părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a
procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către
instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un
accident de circulaţie, fapta de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din
care a rezultat vătămarea integrităţii corporale, sănătăţii sau uciderea uneia sau mai multor persoane,
îngreunează activitatea organelor judiciare în aflarea adevărului.
Obiectul material - în forma prevăzută de art. 338 alin. (1) C.pen., nu există obiect material. În forma
asimilată obiectul material este corpul victimei accidentului sau chiar urmele materiale ale aceluiaşi accident
(bucăţi din caroserie, cioburi, alte resturi materiale).
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ – este conducătorul vehiculului, instructorul auto sau examinatorul (poliţistul), aflat în
timpul probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicaţi în accidente de
circulaţie. Aşadar, subiectul activ este calificat.
În forma asimilată, subiectul activ, poate fi orice persoană care şterge urmele accidentului sau
modifică starea locului accidentului rutier, din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori
a sănătăţii uneia sau mai multor persoane.
Subiectul pasiv - este statul, reprezentat de persoana juridică (entitatea) abilitată să asigure siguranţa
circulaţiei pe drumurile publice.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – constă tocmai în acţiunea de părăsire a locului accidentului fără încuvinţarea
poliţiei sau a procurorului, de către de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în
procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor
practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie al
cărui rezultat socialmente periculos este tocmai valoarea socială ocrotită.
În forma asimilată elementul material este reprezentat de acţiunea de modificare a locului
accidentului de circulaţie, de ştergere a urmelor accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau
vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al
infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii

1
M. Hotcă, Op. cit., pag. 784

2
 Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă.

Actele preparatorii şi tentativa nu sunt incriminate deşi sunt posibile.

ÎMPIEDICAREA SAU ÎNGREUNAREA CIRCULAŢIEI PE DRUMURILE PUBLICE

NORMA DE INCRIMINARE – ART.339 C.PEN.

(1) Instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie
eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare participanţii la trafic ori să îngreuneze
circulaţia pe drumul public se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Participarea în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează aşezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică
circulaţia pe drumul public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la
libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.
(4) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumului public a unui vehicul care transportă
produse sau substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
Se poate observa că alin.1–4 ale art. 339 C.pen. reprezintă trei forme tip şi o formă asimilată, dar
fiecare dintre acestea reprezintă infracţiuni de sine stătătoare.
Prima formă tip presupune instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor
acestora, fără autorizaţie eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare participanţii la
trafic ori să îngreuneze circulaţia pe drumul public. (alin 1).
A doua formă tip constă în participarea, în calitate de conducător de vehicul, la întreceri neautorizate pe
drumurile publice (alin. 2).
A treia formă tip constă în lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumului public a unui
vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase (alin. 4).
Forma asimilată presupune aşezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul
public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a
celorlalţi participanţi la trafic. (alin. 3).
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special presupune, ca şi în cazul infracţiunilor descrise în prezentul capitol, acele
relaţii sociale care privesc siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Obiectul material
 În cazul alin.1 al art. 339 C.pen., obiectul material îl pot constitui chiar mijloacele de semnalizare
asupra cărora acţionează subiectul activ.
 În cazul alin.2 apreciem că nu există obiect material.
 Privitor la alin.3 şi 4, obiectul material este reprezentat de însăşi obstacolele care îngreunează sau
împiedică circulaţia pe drumul public sau acel vehicul care transportă produse sau substanţe
periculoase, lăsat nesupravegheat.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană pentru formele prevăzute în art. 339 alin.1 şi 3 C. pen. şi
calificat în alin. (2) şi (4) C. pen., pentru că se cere o anumită calitate, obţinută prin însuşirea cunoştinţelor şi
deprinderilor necesare în vederea obţinerii permisului de conducere.
Subiectul pasiv este statul prin structurile abilitate să autorizeze mijloacele de semnalizare rutieră,
întrecerile de vehicule autorizate, transportul de substanţe sau produse periculoase.

3
 Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material este reprezentat de acţiunea prin care se instalează mijloacele de semnalizare
rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie de la autoritatea competentă (alin. 1).
De asemeanea, constituie element material al infracţiunii acţiunea de a participa în calitatea de
conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice (alin.2) sau aşezarea de obstacole care
împiedică sau îngreunează circulaţia pe drumul public (alin. 3).
În alin.4 al art. 339 C.pen. se prevede acţiunea de lăsare fără supraveghere a unui vehicul, care
transportă produse sau substanţe periculoase, pe partea carosabilă a drumului public.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al
infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă.

Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate.

NERESPECTAREA ATRIBUŢIILOR PRIVIND VERIFICAREA TEHNICĂ ORI EFECTUAREA

REPARAŢIILOR

NORMA DE INCRIMINARE – ART.340 C.PEN.

(1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie
tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor
reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării
tehnice a vehiculului s-a pus în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1), s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca
urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale
pedepsei se reduc cu o treime.
(4) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fără
a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
Infracţiunea de nerespectare a atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor,
prevăzute de art. 340 alin.1–4 C.pen., poate fi săvârşită în următoarele forme:
Prima formă tip constă în îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică
ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, ori a celor referitoare la
efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza
stării tehnice a vehiculului s-a pus în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice (alin. 1)
Forma agravată se realizează dacă, prin săvârşirea faptei prevăzute în alin.1, s-a produs un accident
de circulaţie, care a avut ca urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor
persoane sau s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane (alin.2).
Forma atenuată constă în săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute în alin.(1) şi alin. (2) au fost
săvârşite (alin.3)

4
 A doua formă tip constă în fapta de reparare a autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor
având urme de accident, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special - Relaţiile sociale vătămate în cadrul acestei infracţiuni, pot fi grupate în trei
categorii:
- relaţiile sociale ce privesc siguranţa circulaţiei de drumurile publice;
- relaţiile sociale ce privesc sănătatea sau integritatea corporală a persoanei;
- relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiţie;
Obiectul material - nu există în cazul infracţiunilor prevăzute în alin.1-3 ale art. 340 C.pen.
În art. 340 alin.4 C.pen. apreciem că obiectul material îl reprezintă remorca, tranvaiul sau mopedul ce
prezintă urme de accident, care au fost reparate fără a fi îndeplinite cerinţele prevăzute de lege.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ
Pot avea calitatea de subiect activ al infracţiunii doar acele persoane care au pregătirea necesară şi
abilitarea legală să exercite activitate de modificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a vehiculelor
prevăzute de lege.
În cazul alin.4 al art. 340 C.pen. persoana care execută operaţiunea de reparare/retuşare, trebuie să
aibă o calificare tehnică în acest sens, mai mult, are obligaţia să ţină evidenţa reparaţiilor executate.
Concluziv, apreciem că subiectul activ al acestei infracţiuni este calificat.
Subiectul pasiv - poate fi principal sau adiacent. Cel principal este reprezentat de autoritatea statală
abilitată să vegheze la siguranţa circulaţiei rutiere, iar cel secundar este persoana vătămată sau decedată,
urmare a accidentului produs în condiţiile prevăzute de art. 340 C.pen.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – este reprezentat de acţiunea privind:
- îndeplinirea defectuasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică
periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor sau a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau
intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii;
- repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fără a fi
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Precizăm că, în conformitate cu dispoziţiile art.79 alin.2 din O.U.G. nr.79/2002, proprietarul
vehiculului avariat, implicat într-un accident rutier propriu-zis are obligaţia să se prezinte în 24 de ore, la
organul de poliţie pentru în vederea întocmirii documentelor de constatare si eliberarii autorizatiei de
reparaţie.
Prevederile sus menţionate nu se aplică în cazul în care se încheie o constatare amiabilă de accident,
procedură posibilă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele condiţii:
a) s-au produs pagube materiale a căror despagubire este asigurată prin poliţa de asigurare obligatorie
de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule;
b) accidentul nu s-a produs ca urmare a savarşirii faptelor pentru care se reţine permisul de conducere
sau dovada înlocuitoare a acestuia, în condiţiile prevăzute la art. 111 alin. (1) lit. b) si c), după caz, precum şi
a faptei prevazute la art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr.195/2002;
c) cel puţin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate în accident şi-a recunoscut vinovăţia în
producerea accidentului de circulaţie;
d) conducatorul de vehicul care şi-a recunoscut vinovăţia în producerea accidentului de circulaţie
deţine asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule
valabilă;
e) cei doi conducatori de vehicule implicate în accidentul de circulaţie au completat şi semnat fără
obiecţiuni formularul de constatare amiabilă de accident.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul circulaţiei pe drumurile publice.

5
 Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al
infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie pentru infracţiunile prevăzute de alin.1, 2 şi 4 sunt săvârşite cu intenţie. Aşa cum
arată şi textul incriminator, în cazul formei prevăzute de art.340 alin.3 C.pen. se comit numai din culpă.

Actele preparatorii şi tentativa – nu sunt incriminate, deşi sunt posibile.

EFECTUAREA DE LUCRĂRI NEAUTORIZATE ÎN ZONA DRUMULUI PUBLIC

NORMA DE INCRIMINARE – ART.341 C.PEN.

(1) Efectuarea unor lucrări de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public
ori de amenajare a accesului rutier la drumul public, fără autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile
legii ori cu încălcarea condiţiilor stabilite în autorizaţie, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amendă.
(2) Amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fără autorizaţie
de construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea condiţiilor stabilite în autorizaţie, dacă prin
aceasta se creează un pericol pentru siguranţa circulaţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an
sau cu amendă.
(3) Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu ia măsurile corespunzătoare pentru
semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (3) se sancţionează şi persoana autorizată de către administratorul
unui drum public sau executantul unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare
pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un
accident de circulaţie.

Din lectura normei de incriminare, rezultă că infracţiunea este săvârşită în patru forme tip:
Prima formă tip constă în fapta de efectuare unor lucrări de construire, modificare, modernizare sau
reabilitare a drumului public ori de amenajare a accesului rutier la drumul public, fără autorizaţie de
construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea condiţiilor stabilite în autorizaţie.
Cea de-a doua formă tip este reprezentată de amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame
publicitare în zona drumului, fără autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea
condiţiilor stabilite în autorizaţie.
A treia formă tip constă în fapta persoanei autorizate de administratorul căii ferate care nu ia măsurile
corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată.
A patra formă tip există dacă persoana autorizată de către administratorul unui drum public sau
executantul unei lucrări pe partea carosabilă nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor
sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special este reprezentat de acele relaţii sociale care vizează siguranţa circulaţiei pe
drumurile publice.
Obiectul material - poate fi materializat în chiar acele lucrări de construire, modernizare sau
reabilitare a drumului public, panourile sau reclamele publicitare amplasate ilegal, etc.
Formele prevăzute de art. 341 alin.2 şi 4 C. pen., nu au obiect material.

6
 Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ
Întrucât legiuitorul prevede în mod expres în alin.3 şi 4 o anume persoană autorizată de către
administratorul unui drum public sau de către administratorul de cale ferată, apreciem că acesta are
cunoştinţele şi deprinderile tehnice necesare, în vederea executării lucrărilor specifice de semnalizare
corespunzătoare. Deci subiectul activ este calificat.
În cazul faptelor prevăzute la alin.1 şi 2, credem că subiectul activ poate fi orice persoană care are
cunoştinţe necesare pentru efectuarea unor lucrări specifice de modernizare sau reabilitare, dar le execută fară
autorizaţie.
Apreciem că şi în această ipoteză subiectul este calificat, dar este posibil, de pildă, să înceapă lucrările
înaintea eliberării autorizaţiei cerute de lege.
Subiectul pasiv - este autoritatea statală care fie se ocupă de reabilitarea sau modernizarea drumului
public fie se ocupă de semnalizarea corespunzătoare a trecerilor la nivel de cale ferată sau a
obsatacolelor/lucrărilor pe drumurile publice.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material constă în acţiunile de construire, modernizare, reabilitare a drumului public, fără
autorizaţie legală sau amplasarea tot ilegală de panouri sau reclame publicitare în zona drumului public (alin.
1 şi 2).
În alin.3 şi 4 ale art 341 C.pen. elementul material constă tocmai în neluarea acelor măsuri legale
pentru semnalizarea unor treceri la nivel cu calea ferată sau a obstacolelor/lucrărilor pe drumurile publice
(inacţiune).
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al
infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie poate fi doar intenţia directă sau indirectă. Culpa este posibilă, apreciem noi, dar
nefiind incriminată, nu poate fi reţinută o astfel de infracţiune în sarcina subiectului activ.

Actele preparatorii şi tentativa – deşi sunt posibile, nu sunt incriminate de legiuitor în art. 341 C.pen.