26 BIOLOGIA CREDINTEI Parintii pe post de ingineri geneticieni Cercetari recente arata ca parintii isi influenteaza in mod subconstient copiii chiar inainte de nastere si ca acest act, efectuat in mod constient, poate duce la nasterea unor copii mai inteligenti, mai sanatosi si mai fericiti. de dr. Bruce Lipton specialist in biologie celulard © 2005 http://www.brucelipton.com Extras din capitolul sapte al crit The Biology of Belief: Unleashing the Power of Consciousness, Matter and Miracles Cresterea constienta a copiilor indoiala c& ati auzit argumentul seducitor ce Fes ci imediat ce parinfii isi transmit genele copiilor lor, ocupa apoi locul din spate in viata acestora; ei trebuie apoi doar si se abfind de la a abuza de copii lor, trebuie si-i hrineascd, si-i imbrace si apoi si astepte si vada unde fi conduc genele preprogramate. Aceasti nojiune le permite parinfilor si-si continue viafa pe care 0 duceau inainte de nasterea copiilor, ei putind si-si lase pur 5 simplu copiii la cresa, cu ingrijitorii de copii sau la gridinita. Este o idee seducitoare pentru parinfii ocupati si/sau lenesi, precum si pentru pirinjii ca mine, care au copii cu personalitaji radical diferite. Obignuiam si cred ci fiicele mele sunt diferite deoarece au mostenit seturi diferite de gene ‘n momentul conceptiei ~ un proces aleator de selectie in care ‘mama lor si cu mine nu am avut nici un rol. La uma urmei, ma gindeam, au crescut in acelasi mediu, deci motivul cexistentei acelor diferente trebuie si fie natura (genele). Reealitatea, din cate stiu acum, este foarte difertd. Stiinta de frontier confirma ceea ce mamele si tafii iluminati au ‘cunoscut dintotdeauna: c& pirintii conteazd — in ciuda carfilor bine vindute care incearcd si-i convingé cA nu asa stau Iucrurile. Pentru al cita pe dr. Thomas Verny, un pionier in domeniul psihiatriei prenatale si perinatale: ,Rezultatele apfrute in literatura examinata de-a lungul deceniilor stabilese fri nici o indoialé cA parintii au o influent coplesitoare asupra atributelor mentale si fizice ale copiilor pe care fi crese.” (Verny si Weintraub, 2002) Very spune ci aceasti influenta incepe nu dupa, ci fnainte de nastere. Cand Verny a sustinut pentru prima data, in cartea The Secret Life of the Unborn Child, c& influenta parinjilor se intinde chiar si in perioada de gestatie, dovezile stiintifice crau ined putine la numiar, iar expertii au fost sceptici. (Verny, 1981) Deoarece savanjii credeau ci creierul uman nu devine functional decét dupa nastere, se presupunea cf fetusii si ii nu au amintiri si nu simt nici o durere. La urma nota Freud ~ care a creat termenul de amnezie ‘nfantila” - majoritatea oamenilor nu-si amintese nimic din ce s-a intdmplat inaintea varstei de 3-4 ani Oricum, specialistii in neurologie si in psihologia experimental demoleazi acum mitul c& bebelusii nu-si pot = sau, de fapt, invaga — si impreund cu acesta’ si nofiunea ci pirintii sunt simpli spectatori Ia desfasurarea vietilor copiilor. Sistemul nervos al fetusilor si al nou- ndscutilor are posibilititi senzoriale si de inviare foarte vaste, precum si un tip de memorie pe care neurologii o ‘numese ,snemorie implicita”, Allt pionier al psihologiei prenatale si perinatale, David Chamberlain, serie in cartea The Mind of Your Newborn Baby (,Mintea noului tau nascut”): ,Adevarul este c& mult din ceea ‘ce am crezut noi in mod traditional despre bebelusi este fals. Ei nu sint fiinfe simple, ci complexe si fird varstd — mici creaturi cu gnduri neasteptat de mari.” (Chamberlain, 1988) Aceste mici i complexe creaturi au in pantecele matern 0 via anterioard nasterii care le influenfeazi profund comportamentul si sindtatea pe termen lung: ,Calitatea vietii fn pntecele mater, casa noastra temporari de dinainte de a ne naste, ne programeazi predispozitia pentru bolile arterei coronare, infarct, diabet, obezitate si o multime de alte conditii ale vietii ce va urma,” scrie dr. Peter W. Nathanielsz, in Life in the Womb: The Origin of Health and Disease NEXUS New Times aprile - mai 2006NEXUS (.Viafa in pintecele matern: Originea sindtitii si a bolii”). (Nathanielsz, 1999) Recent, o gama chiar mai larg de boli cronice specifice viefi adulte, incluzind osteoporoza, psihioza si sindromul maniaco-depresiv, au fost relationate de influentele asupra dezvoltirii pre si perinatale. (Gluckman si Hanson, 2004) Recunoasterea rolului pe care il joacé mediul prenatal in crearea bolii impune o reconsiderare a determinismului genetic. Nathanielsz. scrie: ,,Exista dovezi importante c& programarea sindtafii intregii vieti de catre condifile din pantece este cel pujin Ia fel de importants ca genele noastre in determinarea modului in care ne vom purta mental gi fizic de-a lungul vietii. Gene myopia (,miopia genelor”) este termenul care descrie cel mai bine opinia curenta a majoritiii oamenilor dupa care séndtatea si destinul ne sunt controlate doar de gene... In contrast cu fatalismul relativ al aceste opinii, injelegerea mecanismelor care se afl Ja baza programarii calitati vietii in faza de gestatie poate Imbunatati viata copiilor nostri si a copiilor lor.” »Mecanismele” de programare la care se referd Nathanielsz frontierele cunoagterii ‘modul de manifestare a genelor, ceea ce determin’ felul in care neuronii se interconecteaza crednd caile neuronale ce dau nastere activitifii mintale,” scrie dr. Daniel J. Siegel in The Developing Mind. (Siegel, 1999) Cu alte cuvinte, bebelusii au nevoie de un mediu favorabil pentru a activa genele care due la dezvoltarea unor creiere sindtoase. Dupé cum aratit ultimele descoperiri, parintii continua si actioneze ca inginieri geneticieni chiar si dupa nasterea copilului. Programarea parentala: puterea mintii subconstiente As dori si vi povestese cum am ajuns eu ~ care mi consider ca ficind parte din categoria celor care nu sunt pregitifi si aibi copii — si m& indoiesc de presupunerile mele fnridicinate referitoare Ia cresterea copiiilor. Nu veti fi surpringi si aflati ci mi-am inceput reevaluarea in Caraibe, locul in care a prins rdacini trecerea mea la Nowa Biologie. ‘Am fost inspirat de fapt de un eveniment nefericit?” un accident de motocicleta. Eram in drum spre'locul unde urma sunt mecanismele epigenetice (discutate anterior in cartea mea), prin care stimulii din mediu regleazi activitatea genelor. Dupa cum afirma Nathanielsz, parintii pot imbunatifi. mediu! prenatal. Ficand acest lucru, ei actioneazi ca niste ingineri geneticieni pentru copiii lor. Idea ci pirinfii pot transmite modificari ereditare din viaja lor in cea a copiilor lor este desigur. un concept lamarckian care intra in conflict cu darwinismul. Nathanielsz este unul dintre ‘oamenii de stiintd care sunt destul de curajosi pentru a-1 cita pe Lamarck: ,,..are loc transmiterea intre generatii a Capacitatea de raspuns a indivizilor la conditiile de mediu percepute de mamele lor inainte de nastere le permite s4-si optimizeze dezvoltarea genetica si fiziologica pe masura ce se adapteaza la mediul inconjurator perceput. si conferentiez cand am dat, ‘istumat, M-am lovit putemic la cap, dar, din fericire, purtam casca. Am rimas inconstient 0 ord si jumatate, iar studentii $i colegii mei au crezut un timp c& am murit. Atunci cand mi-am revenit, simjem c& mi-am rupt toate oasele. in urmitoarele céteva zile abia am putut merge, amintind de o versiune care gemea a lui Quasimodo. Fiecare pas era un memento dureros ca ,viteza cide”. Cand iegeam scfrtaind de la ore intro dupa-amiaza, unul dintre studenfii mei a sugerat ci m-ar putea ajuta 0 vizité la colegul siu de camera, un caracteristicilor prin mijloace negenetice. Lamarck avea dreptate, desi transmiterea intre generafii a caracteristicilor dobandite are loc prin mecanisme care erau necunoscute pe vremea sa.” Capacitatea de raspuns a indivizilor la conditiile de mediu percepute de mamele lor inainte de nastere le permite si-si coptimizeze dezvoltarea genetic’ $i fiziologicd pe misuri ce se adapteaza la mediul inconjurator perceput ‘Aceeasi plasticitate epigeneticd ce favorizeaza dezvoltarea umand o poate lua intr-o directie gresité si conduce la bitranefe la o gama de boli cronice daci un individ ‘experimenteaz condi adverse de alimentatie si de mediu in ‘timpul perioadelor de dezvoltare in etapa fetald si in cea neonatald, (Bateson si al., 2004) Aceleasi influente epigenetice continua si dupa nasterea copilului, deoarece périnfii fi influenteaz in continuare mediul. Noi cercetéri subliniazl importanta pe care parinfii o au asupra dezvoltirii creierului: Pentru creierul aflat in dezvoltare, mediul social fumnizeazi cele mai importante experiente care influenfeazi NEXUS New Times - aprile - mai 2006 student care chiropractician. Dup& cum am expli mele, nu numai ci nu mai fusesem vreodata Ia un chiropractician, dat fusesem invatat de comunitatea alopata si-i consider sarlatani pe chiropracticieni. Atunci end ai ins dureri mari, incerci lucruri 1a care nici nu te-ai gandi in ‘momentele in care te simi bine. in ,biroul” improvizat in dormitorul chiropracticianului mi sa prezentat pentru prima dati kineziologia, cunoscuta popular ca ,testarea muschilor”. Chiropracticianul mi-a spus si intind mana si s& rezist la presiunea pe care a aplicat-o spre fn jos. Nu mi-a fost greu s& rezist fortei usoare cu care apisa, Mi-a cerut apoi si intind mana si sd rezist iardsi la apasare in timp ce spuneam: ,Numele meu este Bruce”. Din nou, nu mica fost greu si rezist, dar acum incepeam si cred ci avertismentele colegilor mei universitari fuseseri: corecte: Asta e o nebunie!” Chiropracticianal mi-a spus apoi si intind ‘mina gi si rezist la apasare in timp ce spuneam cu sinceritate sNumele meu este Mary”. Spre uimirea mea, braful mi-a era si 7frontierele cunoagterii cezut in ciuda rezistentei mele puternice. Asteaptl o clipd,” am spus. ,Probabil ci nu m-am opus destul de tare; incearcd din nou.” Aga am gi ficut, de data asta fncercdnd cu si mai multé fortd sé rezist. Totusi, dupa ce repetam ,.Numele meu este Mary”, mana imi cddea ca 0 piatra, Studentul, care imi era acum profesor, mi-a explicat ci atunci cind mintea constient& are 0 credinfa care este in conflict cu un ,adevar” invatat anterior si depozitat in mintea subconstienti, conflictul intelectual se manifesta ca o slabire a muschilor. Spre uimirea mea am realizat c mintea mea constienti, pe care 0 utilizasem cu atéta incredere in mediile academice, nu era cea care definea controlul atunci cénd pronuntam o opinie care diferea de un adevar aflat in mintea subconstienti. Mintea mea inconstienti se opunea eforturilor intense ale ‘infil constiente de a fine braful intins in timp ce pretindeam ci numele meu este Mary. Am rmas uimit de descoperirea c& exist alti ,minte”, alt copilot al vietii mele. Mai socant era NEXUS bazeazi pe comportamentul preprogramat (natura). Fluturii de noapte zboari spre lumind, broastele festoase revin la anumite insule si isi depun ouile pe plajé la momentul potrivit, iar rindunicile se intore 1a Capistrano Ia o dati precisi, fiiri ca aceste organisme (din cate stim noi) si cunoascé motivul pentru care se comport astfel. Aceste comportamente sunt innascute; ele sunt implantate genetic in organism si sunt clasificate ca , instincte”. Organismele aflate mai sus in lanful evolutiv au sisteme nervoase integrate mai complex, conduse de creiere tot mai mari care le permit si dobéindeascd modele comportamentale complicate prin invatare experimentalé, Complexitatea acestui mecanism de invajare pe baza factorilor de mediu culmineaza probabil la oameni, care sunt ‘in varful sau macar aproape de varful lantului evolutiei. Pentru a-i cita pe antropologii Emily A. Schultz and Robert H. Lavenda: Pentru a supraviefui, fiinfele umane sunt mai dependente de invijare decat alte specii. Noi nu avem instincte care si ne protejeze automat si care si ne faci si faptul ci aceasti minte ascunsi, mintea despre, care stiam atat de putin’ (cu excepfia unor cunostinfe teoretice din psihologie), era chiar mai puternicd decat mintea constientd, exact dupa giisim, de exemplu, mancare si adapost.” (Schultz si Lavenda, 1987) ‘Avem desigur instincte comportamentale care sunt inndscute, cum ar fi instinetul noului ndscut de a suge, de a- SLT ae sna Cercetatorii au observat totusi ca ea vizitd la un chiropractician sa} activitatea EEG a copiilor prezinta, | pus in apa. epatiens eit ecints| "8 fiecare feziide dezvoltare, separa opal viaja. Am aflat cd predominanta unui anumit fundamentale pentru chiropracticienii pot avea tip de unde cerebrale. supravieluirea tuturor acces la puterea inndscutd de vindecare a organismului folosind kinesiologia pentru a lucra asupra pozitiilor gresite ale vertebrelor. Am iesit din acel dormitor simfindu-ma ca un om nou dupa céteva oamenilor, independent de cultura din care fac parte sau de epoca in care s-au niscut, Nou-ndscutii pot inota la fel de gratios ca delfinii la cateve clipe dupa nastere, dar copiii dobandese rapid 0 teama de manevre simple de ajustare a pozitiei vertebretor executate pe masa ,sarlatanului” ~ fara folosirea vreunui medicament. $i, ceea ce este mai important, mia fost prezentat ,personajul din spatele cortinei”, mintea mea subconstienta! in timp ce paraseam campusul, mintea mea constienti se agita examinand implicatiile puterii superioare a minfii subconstiente, care imi fusese ascuns& pnd atunci. Am cuplat aceste reflecfii cu studiile mele din domeniul fizicii cuantice, unde invajasem ca gandurile pot stimula comportamentul mai eficient decit moleculele fizice. Subconstientul meu ,stia” c& numele meu nu este Mary si s-a opus insistenfei mele de a sustine aga ceva. Ce altceva ,stia” mintea mea subconstient si cum invajase aceste lucruri? Pentru a infelege mai bine ce se intimplase in biroul chiropracticianului, m-am indreptat mai intai catre neuroanatomia comparativa — care arat cM, cu cét un organism se afld mai jos pe firul evolufiei, cu atat este mai putin dezvoltat sistemul siu nervos si cu atét mai mult se 28 apa de la parintii lor. Observati raspunsuul périntilor in momentul in care copilul nesupravegheat se aventureazi Ing un bazin sau alta apa ‘mare. Copilul invafé de 1a paringi c apa este periculoass. Prin trebuie ulterior si lupte pentru a-l invlta pe Johnny st ‘noate. Primul lor mare efort consta in depasirea fricii de apa pe care i-au insuflat-o in primii ani de viata. Prin‘evolufie ins, perceptiile noastre educate au devenit mai putemice, in special pentru ci pot si nu find seama de instinctele programate genetic. Mecanismele fiziologice ale organismului (de exemplu, pulsul, tensiunea sanguin, modul de singerare, temperatura corpului) sunt, prin natura lor, instincte programate. Oricum, yoghinii si oamenii obignuiti care folosesc biofeedback-ul pot invdja si regleze constient aceste funcfi ,inndscute”. Savanfii s-au concentrat asupra creierelor noastre mari considerindu-le motivul capacitifii noastre de a invaja un astfel de comportament complex. Ar trebui totusi si ne temperdm entuziasmul pentru teoria creierului mare, ludnd in NEXUS New Times - aprile - mai 2006