PROIECT

CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

Tema proiect

Sa se proiecteze pentru autovehiculul VOLVO S 40 2.0 : transmisia mecanica,

suspensia, sistemul de directie si sistemul de franare.

Date initiale:
1. Viteza maxima Vmax [km/h] sau [m/s] 210 km/h
2.Greutatea autovehiculului Ga [N] N
3.Panta maxima pe care trebuie sa o urce autovehiculul α◦ ( h % )
4.Turatia autovehiculului n - la putere maxima np [rot/min] 6100 rot/min
- la moment maxim nM [rot/min] 4500 rot/min
Etape de calcul

Etapa nr. 1 Trasarea caracteristicii externe .

Etapa nr. 2 Dimensionarea ambreiajului si a mecanismului de actionare .

Etapa nr. 3 Calculul de dimensionare :

- al angrenajelor din cutia de viteza ;

- al arborilor de sprijin ;
- alegerea si dimensionarea rulmentilor de sprijin ;
- alegerea si dimensionarea sincronizatoarelor ;
- alegerea si dimensionare a mecanismului de actionare .

Etapa nr. 4 Alegerea si dimensionare a mecanismului de transmitere a puterii de

la cutia de viteze la roata motoare .

Etapa nr. 5 Dimensionarea sistemului de franare.

Proiectarea si alegerea franei de serviciu si a franei de siguranta .
Etapa nr. 6 Stabilirea solutiei constructive a suspensiei autovehiculului .
Dimensionarea elementului elastic si a amortizorului .
Calculul caracteristicii de amortizare .
Etapa nr. 7 Alegerea sistemului de directie si dimensionarea elementelor
componente
Etapa nr. 8 Repere si desene de ansamblu de la etapele precedente .
VOLVO S40 2.0 Model L
1.Numar de usi 4
2.Numar de locuri 5
3.Arhitectura numar de cilindri R4
4.Amplasare Fq
5.Cilindree 1948
6.Alezaj x cursa mm 83.00 x 90.00
7.Raport de compresie 10.5
8.Supape pe cilindru 4
9.Pozitia supapelor si a axului cu came dohc
10.Tipul alimentarii EM
11.Turbo -
12.Putere la rotatii pe minut CP(kw) 140(103) / 6100
13.Moment motor maxim la rotatii pe minut Mm 183 / 4500
14.Punte motoare Fata
15.Cutie manuala, trepte 4
16.Cutie automata, trepte 5
17.Punte fata QL ,FB ,QS
18.Punte spate ML , SF, QS
19.Servodirectie ●
20.Frane fata / spate Si / S
21.ABS ●
22.Dimensiunea anvelopelor 195 / 55R15 V
23.Ampatament mm 2550
24.Ecartament fata / spate mm 1450 / 1470
25.Dimensiuni exterioare Lxlxh mm 4483x1717x1410
26.Masa proprie kg 1288
27.Masa totala kg 1720
28.Volum portbagaj minim / maxim l 471 / 853
29.Masa remorcabila kg 1200

30.Rezervor combustibil l 60
31.Acceleratie 0 – 100 km / s s 9.3
32.Viteza maxima Km / s 210
33.Consum mediu l/100 km 9.4 l
34.Tipul combustibilului SP
Legenda :

L – limuzina QS – bara stabilizatoare

R – motor cu cilindri in linie ML – punte multibrat

Fq – motor fata transversal SF – arc elicoidal

Dohc – doua axe cu came in cilindru Si - frane cu discuri ventilate

QL – brat transversal simplu S - frane cu disc

FB – suspensie McPherson
 Etapa nr. 1
Trasarea caracteristicii externe

In diagrama se va reprezenta urmatoarele: - curba puterii efective Pe

- curba de moment motor Me

- curba de consum de combustibil

specific ce

- curba de consum orar

1. Calculul puterii motorului

Putere motorului se obtine din conditia de realizare a vitezei maxime pe un drum

orizontal

Ga - greutatea autovehiculului [N] ;

f - coeficientul rezistentei la rostogolirea rotii pe calea de rulare ;

k - coeficient aerodinamic k = 0.02……0.035

A - aria sectiunii transversale A = B·H = [ ]

η - randamentul total al transmisiei autovehiculului ηt = 0.88…0.92

Alegem randamentul η =0.90

Alegem coeficientul aerodinamic K= .025

 ●Determinarea raportului de transmitere pentru angrenajul
principal de transmisie a autovehiculului

Transmisia principala realizeaza cea mai mare valoare a reducerii de turatie a

motorului iar valoarea raportului de transmitere se obtine daca se pune conditia de
realizare a vitezei maxime cand cutia de viteza se afla in priza directa
( nintrare = n iesire ) .
 - raportul transmisiei principale

●Etajarea cutiei de viteza

Raportul de transmitere pentru treapta I se obtine punand conditia de urcare a

pantei maxime impusa prin tema de proiectare.

Forta rezistenta pe care o intampina autoturismul la urcare :

 - coeficientul rezistentei totale la urcarea pantei

Numarul de trepte n si ratia progresiei geometrice dupa care sunt

etajate rapoartele din cutia de viteza .

Cutia de viteza pentru autoturisme au primele 4 trepte in progresie geometrica iar a-

5-a nu mai respecta ratia progresiei geometrice; raportul acesteia fiind 0.8…..0.85.

Autoturismul VOLVO S 40 2.0 este echipat fie cu :

- cutie de viteza manuala in 5 trepte ;

- cutie automata in 4 trepte .
 Dimensionarea ambreiajului si mecanismul de actionare al ambreiajului

La calculul ambreiajului se urmareste stabilirea dimensiunilor elementelor principale

ala acestuia, in raport cu valoarea momentului motor si pe baza parametrilor
constructivi ai motorului si automobilului.

Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim fara patinare, pe

toata durata de functionare este necesar ca momentul de frecare Ma al ambreiajului
sa fie mai mare decat momentul maxim al motorului .

In acest scop se introduce in calcul coeficientul de siguranta , care va lua in

considerare acest lucru.
La alegerea coeficientului de siguranta se tine seama de tipul si destinatia
automobilului, precum si de particularitatile constructive ale ambreiajului .Pentru a
evita patinarea ambreiajului, trebuie ca si dupa uzura garniturilor de frecare,
coeficientul de siguranta sa indeplineasca conditia .

b ) Calculul garniturilor de frecare

Dimensiunile garniturilor de frecare se aleg in functie de valoarea momentului

maxim al motorului si de tipul automobilului.

Suprafata garniturilor de frecare se poate determina cu relatia :

La alegerea garniturilor de frecare se va tine seama de faptul ca dimensiunile lor sunt
date in STAS 7793 – 67.

De 150 160 180 200 225 250 280 300 305 310 325 350 380 400 420
Di 100 110 125 130 150 150 165 165 165 175 185 195 200 220 220
155

g 2.5 2.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 4.6 4.6 4.6 4.6 5.6 5.6
3.5 3.5
c ) Determinarea fortei de apasare din ambreiaj

Forta de apasare F asupra discurilor ambreiajului se determina din conditia ca

momentul de frecare al ambreiajului Ma sa fie egal cu momentul de calcul Mc.
Verificarea ambreiajului
Daca pentru lucru mecanic de frecare se utilizeaza relatia aproximativa atunci in
timpul unei cuplari nu trebuie sa depaseasca ,iar daca calculul se face cu
relatia (L), sa nu depaseasca .

Calculul arborelui de ambreiaj

Arborele ambreiajului (care este si arborele primar al cutiei de viteze) are o portiune
canelata pe care se deplaseaza butucul discului condus. Arborele este solicitat la
torsiune de catre momentul de calcul al ambreiajului Mc. Diametrul interior al
arborelui se determina cu relatia :
Imbinarile cu caneluri cu profil dreptunghiular, seria usoara, se caracterizeaza prin
dimensiunile : - numar de caneluri z

- diametrul interior d
- diametrul exterior D
- latimea canelurii b

Din STAS 1768 -68 se alege diametrul minim dminim :

Dimensiuni nominale Nr. d D b d1min fmin

ZxdxDxb caneluri
6x23x26x6 6 23 26 6 22.1 3.54
6x26x30x6 6 26 30 6 24.6 3.85
6x28x32x7 6 28 32 7 26.7 4.03
8x32x36x6 8 32 36 6 30.4 2.71
8x36x40x7 8 36 40 7 34.5 3.46
8x42x46x8 8 42 46 8 40.4 5.03
8x46x50x9 8 46 50 9 44.6 5.75
8x52x58x10 8 52 58 10 49.7 4.89
8x56x62x10 8 56 62 10 53.6 6.38
8x62x68x12 8 62 68 12 59.8 7.31
10x72x78x12 10 72 78 12 69.6 5.45

10x82x88x12 10 82 88 12 79.3 8.62

10x92x98x14 10 92 98 14 89.4 10.08
10x102x108x16 10 102 108 16 99.9 11.49
10x112x120x18 10 112 120 18 108.8 10.72

d1 ,fmin – cazul frezarii prin rulare

Diametrul interior al arborelui canelat se adopta din STAS, dupa care se determina
celelalte elemente ale canelurilor:

Canelurile arborelui cat si cele a butucului se verifica la strivire si forfecare .

1. Verificarea la strivire

Forta F care solicita canelurile, se considera ca este aplicata la distanta r m fata de

axul arborelui si se determina cu relatia :
Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc se realizeaza astfel :

2. Verificarea la forfecare

Efortul unitar la forfecare se determina cu relatia:

Conform STAS 791 – 88 se va alege pentru arborele ambreiajului urmatoarea marca

de otel : 35MnSi 13 (35MnSi12) (hotel utilizat pentru arbori netezi sau cu caneluri,
arbori cotiti, bandaje).

Diametrul Felul Limita Rezistenta Alun- GatuireaRezisten Energia Durita Marca

otel
probei de tratament de la girea ta de tea
la
tratament termic curgere rupere la KCU rupere Brinell
rupere
termic [mm] Rp0,2 Rm
 rupere Z**
A5 %
% min
25 CR 680 Min. 880 15 45 68 - 207 35MnSi13

CR – calire, revenire inalta

Calculul arcului disc tip diafragma

1. Determinarea caracteristicii arcurilor diafragma

Caracteristica arcurilor diafragma este determinata de raportul dintre

inaltimea H a arcului si grosimea h a materialului .In cazul ambreiajului de automobil

se va utiliza arcurile a carui raport H/h este cuprins intre valorile .Aceste
arcuri contin portiuni cu rigiditate negativa unde cresterea sagetii se produce la
micsorarea fortei .

Pentru marirea elasticitatii, mai ales la decuplare, la ambreiajele de automobil se

utilizeaza arcuri diafragma prevazute cu taieturi dupa generatoare pe o anumita
lungime(figura a.).In figura b. se reprezinta schema pentru determinarea
caracteristicii arcului diafragma cu taieturi dupa generatoare in care :

- f1 - sageata partii fara taieturi care se datoreaza in intregime unghiului de

rasucire

- - sageata, partii cu taieturi, datorita unghiului de rasucire ;

- - sageata datorita incovoieri lamelelor partii cu taieturi ;

- - sageata partii cu taieturi a arcului .

Pentru analiza procesului de decuplare al ambreiajului trebuie sa se gaseasca relatia

dintre sageata f1 si fortele F1 si F2 la actionarea lor concomitenta.
 Reprezentarea caracteristicii ambreiajului se va face astfel :

In cadranul I se va realiza graficul ,cand F 2 = 0, graficul construit corespunde in

acelasi timp si pentru . Coordonatele punctului A determina forta de

apasare si deformatia .

In cadranul II se va reprezenta graficul care da legatura dintre fortele de apasare

si de decuplare in procesul decuplarii.

In cadranul IV este reprezentat graficul pentru care legatura dintre sageti

este data de relatia iar dintre forte ( cand F1=0) .

Caracteristica de decuplare corespunde sectoarelor BC si CD, iar sectorul CD

corespunde ambreiajului decuplat.

Calculul de rezistenta al arcului diafragma

In cazul arcului diafragma cu taietoare dupa generatoare solicitarea maxima apare

in punctul B din mijlocul bazei lamelei .

Eforturile unitare ating valoarea maxima in timpul decuplarii ambreiajului la trecerea

arcului prin pozitia plana.
Efortul unitar echivalent in ipoteza eforturilor unitare tangentiale maxime va fi dat de
relatia: