Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

INJECŢIA ELECTRONICĂ DE BENZINĂ

1. Principiu de funcţionare a injecţiei electronice.
1.1. Generalităţi.
Cantitatea de aer aspirată de motor este funcţie de deschiderea clapetei de acceleraţie şi
de regimul de rotaţie al motorului.Aceste cantităţi sunt greu de ţinut sub control de aceea
cantitatea de benzină va fi aceea care se va ajusta funcţie de cantitatea de aer.
Calculatorul electronic este cel care calculează necesarul de benzină ce trebuie injectată.
Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie să :
 Cunoască cantitatea de aer admis.El dispune de informaţii asupra presiunii sau debitului de
aer din colectorul de admisie şi asuprea vitezei de rotaţie a motorului.
 Închidă sau să deschidă « robinetul » de benzină.Ele dispune de fapt de injectoare pe care le
va comanda ( deschide ) timpul necesar trecerii unei anumite cantităţi de benzină ( timp de
injecţie ).
Această cantitate de carburant este iniţial calculată şi poate fi ajustată în funcţie de diferiţi
parametrii cum ar fi : temperatura aerului şi a apei din motor, poziţia exactă a clapetei de
acceleraţie..

1.2. Clasificarea sistemelor de injecţie electronică.

Diferitele sisteme de injecţie electronică pe care le putem întâlni sunt:

Tipul injecţiei Sistem Comanda Comanda Amplasarea

injecţiei injectoarelor injectoarelor
Monopunct*. Injecţie indirectă. Cvasi- Independentă de În amontele
1 injector. permanentă. ciclul motor clapetei de
acc..
Simultană Toate în acelaşi
timp
Multipunct. Injecţie indirectă. Semi-secvenţială. Pe grupe În amontele
Numărul supapelor de
injectoarelor egal admisie
cu cel al
cilindrilor
Individual în fază
Secvenţială cu ciclul motor

Individual în fază Cu vârful în

Injecţie directă. Secvenţială cu ciclul motor camera de
ardere

* Acest sistem nu mai corespunde actualelor norme de depoluare a motorului.

1
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

1.3. Sinoptica injecţiei de benzină.

Sinoptica injecţiei presiune / viteză şi debit masic / viteză.

DE
PARAMETRII DE
PARAMETRES ++
Alimentation
Alimentare / /- PARAMETRES
PARAMETRII
CORECŢIE
CORRECTION FUNDAMENATLI
FONDAMENTAUX COMENZILE
LES COMMANDES
Vitesse Motor
Turaţie Moteur
apă.
T° d'eau.
M.P.A. / bobine.
T° aer.
d'air. Pression collecteur
Presiune colector sau massique
Débitmètremasic
oudebitmetru d'air
de aer Injecteurs.
Injectoare
Poziţie pedală
Position pédale
acceleraţie
d'accélérateur. benzină.
Pompe àdeessence.
Pompă
Positionclapetă
Poziţie papillon. Clapetăpapillon
Boîtier acc motorizată.
motorisé.
Info detonaţii.
Info cliquetis. Vanneregulatoare
Vană relanti.
de régulation de ralenti.
Tensiunebatterie.
Tension baterie. Vanne purjare
Supapăde canister.
purgecanistra
Calculator
Calculateur VanneE.G.R.
Vana E.G.R.
Vitessevehicul.
Viteză véhicule.
Info demaraj.
démarrage. Injecţie
Injection Régulateurpresiune
Regulator de turbo.
pressionturbo.
Directionasistată.
Direcţie assistée. Anti-percolare.
percolation.
arbre àcame.
Positionarbore
Pozuţie cames. pressionbenzină.
Régulateurpresiune
Regulator d'essence.
Sonde(s)
Sonde à oxygène.
oxigen Décaleur arbore
Decalor à cames.
d'arbre came.
INFORMAŢII
INFORMATIONS
de pression de
Captor presiune
Capteur "ACCESSOIRES"
"ACCESORII" Priză diagnostic.
Prise diagnostic. Électrovanne admisie
Electrovană ded'admission
Rampă injecţie.
rampe d'injection. variabilă.
variable.
Antidémarrage.
Antidemaraj
Climatisation.
Climatizare
Cut automată.
B.V.A.
Tableaude
Tablou Bord.
debord.
A.B.S.
Embrayage
Ambreiaj piloté.
pilotat.

Datorită acestui ansamblu de informaţii, sistemul de injecţie electronic de benzină poate

gestiona cu precizie, cu ajutorul comenzilor, următoarele
 Injecţia benzinei,
 Aprinderea,
 Nivelul de poluare al motorului,
Iar pentru anumite vehicule participă la gestionarea diferitelor sisteme ( climatizare,
antidemaraj,…).

2
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

1.4. Amplasarea componentelor

1 Calculator electronic. 8 Captor temperatură aer.

2 Captorul de poziţie/viteză şi dantura . 9 Captor temperatură apă.
3 Captorul de presiune colector. 10 Sondă de oxigen.
4 Rampa şi injectoarele de benzină. 11 Pompă electrică şi regulator de presiune
5 Corpul clapetă cu potenţiometru. carburant
6 Actuator relanti. 12 Senzor de detonaţii.
7 Bobine aprindere. 13 Canistra cu carbon activ.
14 E.G.R.

3
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

2. Parametrii fundamentali.
2.1. Captorul de turaţie şi poziţie ( captor volant motor ).
El are rolul de a informa calculatorul asupra:
 Vitezei de rotaţie
 Poziţia motorului.
Cele două informaţii sunt obţinute de un captor magnetic fix care transmite calculatorului
imaginea electrică a coroanei danturate care se roteşte solidar cu arborele cotit.
El este de tip inductiv ( generează un curent )

Se compune dintr-un bobinaj înfăşurat în

jurul unui magnet permanent.Dispune la
capătul său de un element nunit coroană
danturată.Această coroană prezintă mai mulţi
dinţi.De fiecare dată când un dinte trece prin
faţa captorului, are loc o modificare a
câmpului magnetic ceea ce conduce la o
inducţie a unui curent în bobinaj.

Calculatorul electronic analizează:

1. Tensiunea. Ea este proporţională cu viteza piesei mobile.Dar tensiunea este în acelaşi timp
funcţie de distanţa ce separă captorul de corana danturată ( întrefierul )

2. Frecvenţa. Numărând numărul de impulsuri într-un timp dat, calculatorul poate deduce
viteza.El poate compara două măsurători de viteză succesive şi astfel să afle acceleraţia.

Imaginea coroanei rotindu-se în faţa Imaginea electrică transmisă de captor

captorului. către calculatorul de injecţie.

4
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

2.2. Captorul de presiune absolută ( la injecţia de tip

presiune/turaţie )

Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie.

Este montat cât mai aproape de colector prentu a reduce timpul de răspuns al
calculatorului..
Este de tip piezo-rezistiv.

Acest semnal este unul din parametrii

principali pentru calculul timpului de injecţie şi
de aprindere.

Avem relaţia :
Presiunea absolută = Presiunea relativă + Presiunea atmosferică.

Obsevaţie: În limbaj curent folosim noţiunea de bar sau submultiplul său, milibar, unitatea în
Sistemul Internaţional pentru presiune fiind Pascal ( Pa ). « 1 bar = 105 pascal ».
Există pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea captorului de
presiune atunci când el este defect.

În acest caz calculatorul « reconstituie » presiunea din colector plecând de la informaţia

de sarcină (dat de potenţiometrul de la clapetă) şi de la turaţia motorului

5
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

3. Parametrii de corecţie.
Parametrii de corecţie permit adaptarea cantităţii de benzină ce trebuie injectată pentru
toate condiţiile de utilizare.Acţionează asupra timpului de injecţie, modificând cartograma de
bază din memoria calculatorului.

3.1. Captorul temperatură apă motor.

Captorul de temperatură informează calculatorul de injecţie asupra temperaturii lichidului

de răcire.Este compus dintr-o dulie filetată care conţine o rezistenţă pe bază de semiconductor
( termistanţă ) având caracteristica CTN sau CTP.

Temperatura lichidului de răcire exercită o

mare influenţă asupra consumului de
carburant.O sondă de temperatură integrată
în circuitul de răcire măsoară temperatura
motorului şi transmite un semnal electric
către calculator.

Calculatorul exploatează valoarea rezistenţei

care variază funcţie de temperatură.În plus
calculatorul poate adopta strategii particulare
( imbogăţirea amestecului la rece )

1 Conector.
2 Corp.
3 Termistanţă.

Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injecţie, să comande GMV-ul la

viteză mică sau mare, indicatorul temperatură motor ca şi martorul de alertă la supraîncălzire
aflat la bord.

6
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

3.2. Captorul temperatură aer.

Este construit după acceaşi tehnologie ca şi captorul temperatură apă.

Densitatea aerului admis depinde de

temperatura sa.Pentru a compensa acest
fenomen, un captor de temperatură este
montat în canalizaţia de admisie a aerului,
iar acesta trimite informaţia temperatură
aer la calculatorul de injecţie.

3.3. Captorul de comandă accelerator.

Permite informarea calculatorului de injecţie asupra poziţiei clapetei de acceleraţie pentru

a stabili strategia potrivită :
 Informaţia de sarcină.
 Strategia de injecţie şi aprindere.
 PR : Gestionarea relanti-ului şi întreruperea injecţiei în decelerare.
 PA : Dozarea puterii, debuclarea reglării îmbogăţirii şi reactualizarea valorii de
presiune atmosferică ( corecţia altimetrică )

7
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

 Autorizează modul degradat al captorului de presiune absolută ( pentru anumite

calculatoare ).
 Autorizează modul degradat al debitmetrului masic de aer.

3.4. Senzorul de detonaţii.

Este constituit dintr-un corp care este înşurubat în chiulasă sau în blocul motor şi care în
interiorul său un disc din ceramică piezo-electrică comprimată de o masă metalică menţinută de
un inel elastic

Masa metalică este supusă vibraţiilor

motorului şi comprimă mai mult sau
mai puţin elementul piezo-electric.
Acesta din urmă emite impulsuri
electrice care sunt trimise spre
calculator.În cazul existenţei
detonaţiilor,apar vibraţii de o anumită
frecvenţă care se transformă în
impulsuri electrice de acceaşi
frecvenţă.Calculatorul primeşte aceste
informaţii,detectează unde s-a produs
detonaţia şi corectează avansul necesar
pentru fiecare cilindru.
Apoi, dacă fenomenul nu mai este
sesizat de senzor,calculatorul
readuce,puţin câte puţin, avansul la
valoarea inţială din cartogramă urmând
o strategie bine determinată.

1 Blindaj.
2 Corp.
3 Şurub.
4 Element piezo.
5 Masă metalică.

3.5. Tensiunea bateriei

Tensiunea bateriei este folosită de calculatorul de injecţie pentru a cunoaşte tensiunea în

sistemul electric al autovehiculului..

O baterie furnizează o tensiune nominală de 12V.În funcţie de condiţiile de funcţionare,

această tensiune poate să varieze între 8 şi 16 V şi influenţează timpul de deschidere mecanic al
injectoarelor, deci cantitatea de carburant injectată.

8
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

Timpul de deschidere scade pe măsură de tensiunea bateriei creşte.Pentru a evita acest

lucru şi deci de a păstra timpul mecanic de deschidere constant,timpul de injecţie real aplicat la
injectoare este corectat funcţie de tensiunea bateriei.
Această informaţie « tensiune » poate de asemenea să aibă scopul de a creşte, dacă este
nevoie, regimul de relanti pentru a îmbunătăţi încărcarea bateriei ( mulţi consumatori în
funcţiune ).

3.6. Informaţia viteză vehicul.

Are rolul de a informa calculatorul asupra vitezei vehiculului.

Informaţia este preluată de la un generator de impulsuri plasat pe cablul kilometrajului,

sau pe sistemele noi, informaţia provine de la calculatorul de ABS, care informează celelalte
calculatoare de viteza vehiculului.

3.7. Sonda de oxigen ( sonda  )

Rolul său este de a informa calculatorul despre conţinutul de oxigen din gazele de
eşapament

Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda  ( este montată pe galeria
de eşapament sau în apropiere de intrarea catalizatorului.

1 Teacă de protecţie. 6 Conectori electrici.

2 Element ceramic. 7 Ceramică scăldată de gaze de eşapament.
3 Filet. 8 Ceramică scăldată de aer curat
4 Dulie de contact. 9 Rezistenţă de încălzire.
5 Dulie de protecţie.

9
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

Funcţionarea sondei se bazează pe faptul că ceramica utilizată conduce ionii de oxigen la

temperaturi mai mari de 300°C. În anumite faze de funcţionare dacă temperatura sondei este
insuficientă,ea este încăzită electric.

3.8. Calculatorul.

Este elementul care centralizează ansambul informaţiilor provenind de la senzori, pe care

le analizează şi le compară.Poate astfel să determine caracteristica semnalelor care să-i permită
comanda diferitelor părţi active ale sistemului.
În vederea mentenanţei sau a reparaţiei sistemului, sunt câteva operaţii care pot fi
executate:
 Centralizarea informaţiilor şi memorarea defectelor pentru a permite citirea cu ajutorul
dispozitivelor de diagnostic.
 Comanda a diferiţi actuatori cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.
 Pe anumite vehicule este chiar posibilă reprogramarea softului calculatorului pentru a
modifica anumiţi parametri.
În cazul înlocuirii unui calculator este important şi necesar să se respecte anumite reglaje
Pe vehiculele echipate cu sistem antidemaraj, calculatorul primeşte automat codul provenit de la
antidemaraj.


4. Comenzi şi actuatori.
4.1. Comanda electrică a pompei de benzină şi a injectoarelor.
a) Principiu de funcţionare.
Calculatorul de injecţie acţionează electric diferiţi actuatori.Aceştia realizează diferite
funcţiuni ale sistemului cum ar fi : injecţia în fiecare cilindru, alimentarea pompei de benzină,etc.

b) Releul pompei de benzină.

Releul pompei de benzină alimentează circuitul de putere al pompei, iar în anumite cazuri
şi diferiţi consumatori cum ar fi, injectoarele, electrovana de purjare canistra carbon activ, etc…

c) Releul principal - actuatori.

Releul de alimenatare, furnizează putere calculatorului de injecţie iar în diferite cazuri şi

alţi consumatori.

Este comandat de un +DPC şi/sau o masă comandată de calculator.

Releul GMV.

Rolul releului GMV este de a alimenta în putere unitatea GMV.

10
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

4.2. Reglarea relantiului.

Rolul său este de a regla cantitatea de aer aspirat de motor în faza de relanti.

Scopul reglării relantiului este de a obţine un regim stabil de funcţionare gestionând

cantitatea de aer aspirată.Reglarea relantiului nu poate fi facută decât dacă calculatorul are
informaţia « picior ridicat ».

Regimul de consemn relati este determinat în funcţie de:

 Temperatura apei motorului.
 Funcţia climatizare şi puterea absorbită.
 Presinea din circuitul hidraulic al direcţiei asistate.
 Încărcarea bateriei..., etc.
Debitul de aer este controlat prin :
 Poziţia voletului corpului calpetă.
 Fie printr-o derivaţie a acestuia.

a) Reglarea relantiului prin rotaţia clapetei de acceleraţie.

Corecţia regimului de relanti se face graţie comandei primită de corpul clapetă
motorizată.Reglarea deschiderii clapetei permite reglarea cantităţii de aer absorbită de motor.

b) Reglarea relantiului prin derivaţie.

Sistemele care permit acest lucru sunt de două tipuri:
 Motor pas cu pas.
 Electrovane cu una sau două înfăşurări.

Motor pas cu pas.

Calculatorul comandă motorul prin punere la masă, ceea ce antrenează o variaţie a
poziţiei unui obturator situat într-o canalizaţie specială.
Calculatorul plică strategii speciale pentru a cunoaşte cu precizie poziţia obturatorului.
.

11
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

5. Reglarea îmbogăţirii.
5.1. Introducere.
Pentru a obţine o bună eficacitate a catalizatorului, amestecul aer benzină furnizat
motorului trebuie să aibă o îmbogăţire constantă şi aproape de raportul stoechiometric.Pentru
aceasta, utilizăm o sondă pe care o numim « sondă Lambda ».

Reglarea imbogăţirii serveşte la buna funcţionare a catalizatorului.

5.2. Schema de principiu.

a) Definiţia îmbogăţirii şi a lui Lambda

masa carburantu lui (teoretica )

Dozaj stoichiome tric (ideal) =
masa de aer (teoretica )

Imbogăţirea este un raport între dozajul real şi cel ideal. Un amestec sărac (R<1) conţine
mai puţin carburant, un amestec bogat (R>1) conţine mai mult carburant.

Dozaj real
Imbogatire =
Dozaj stoichiome tric

12
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

Dozajul de randament (1/18) : Acest dozaj în exces de aer, permite arderea completă a
benzinei ce intră în camera de ardere.Este utilizat la sarcini medii şi mari

Dozajul de putere (1/12) : Acest dozaj cu exces de benzină permite creşterea vitezei
arderii.Este utilizat atunci când se doreşte maximum de putere a motorului în situaţia « Picior
Apăsat Complet », în reprize şi la relanti

Lambda este un raport între dozajul ideal şi cel real. Un amestec sărac (>1) conţine mai
mult aer iar (<1) mai puţin aer.

1 Dozaj stoichiome tric

Lambda = 
Imbogatire Dozaj real

b) Principiu de funcţionare a sondei de oxigen.

Dacă proporţia oxigenului este foarte diferită între cele 2 feţe ale sondei, proprietăţile
materialului din care este confecţionată provoacă un salt de tensiune în jurul valorii de
îmbogăţire 1.
Aceste corecţii sunt vizibile cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.
Valoarea se poate găsi în intervalul 0 - 255, valoarea medie fiind 128.

13
Carol Nemes Injecţia electronică de benzină Curs SEEA

Cuprins
1. Principiu de funcţionare a injecţiei electronice. ..................................................................................... 1
1.1. Generalităţi. ................................................................................................................................... 1
1.2. Clasificarea sistemelor de injecţie electronică. ............................................................................. 1
1.3. Sinoptica injecţiei de benzină. ....................................................................................................... 2
1.4. Amplasarea componentelor .......................................................................................................... 3
2. Parametrii fundamentali. ....................................................................................................................... 4
2.1. Captorul de turaţie şi poziţie ( captor volant motor ). .................................................................... 4
2.2. Captorul de presiune absolută ( la injecţia de tip presiune/turaţie ) .............................................. 5
3. Parametrii de corecţie. .......................................................................................................................... 6
3.1. Captorul temperatură apă motor. .................................................................................................. 6
3.2. Captorul temperatură aer. ............................................................................................................. 7
3.3. Captorul de comandă accelerator. ................................................................................................ 7
3.4. Senzorul de detonaţii. ................................................................................................................... 8
3.5. Tensiunea bateriei ......................................................................................................................... 8
3.6. Informaţia viteză vehicul. ............................................................................................................... 9
3.7. Sonda de oxigen ( sonda  ) ....................................................................................................... 9
3.8. Calculatorul. ................................................................................................................................ 10
4. Comenzi şi actuatori. ........................................................................................................................... 10
4.1. Comanda electrică a pompei de benzină şi a injectoarelor. ....................................................... 10
4.2. Reglarea relantiului. .................................................................................................................... 11
5. Reglarea îmbogăţirii. ........................................................................................................................... 12
5.1. Introducere. ................................................................................................................................. 12
5.2. Schema de principiu. ................................................................................................................... 12

14