PROCESE UNITARE PENTRU EPURAREA APELOR UZATE Structura cursului A. Evacuarea apolor uzate 1. Caracterizarea apelor uzate 2, Evacuarea apelor uzale industiale fn releaua de canalizare ordgeneascd 3. Sistome de canalzare B. Procese de baza in separarea poluantilor 1. Egalizarea apelor uzate, uniformizarea debitelor sia compoztiei apelor industrial 2, Procese fice (separare gravitational, fata, centrfugarea, ftrarea, separarea prin membrane) 3, Procese chimice (neutraizarea, oxidarea si reducerea, precpitarea, coagularea gi locularea, schimb ionic) 4, Procese biologice (aerobe, anaorobe); Aspecte generale rice tehnologie de transformare este constiuité dint-o serie de opera succesive, continue sau cicice, de naturé mecanicd, fiicd, chimic& sau mixta. Oricat de complicaté ar fio tehnologi, ea consta dint-un ‘numér imitat de opera simple, distincte care se realizeaz® in instal si aparate corespunzdtoare, comune pentru diverse varante de tehnologi. Pentru fecare operate sau proces untar sunt importante urmatoarele aspecte: studiul principilorstiniice de baz * experimentarea la scara de laborator sau plot urmata de prelucarea datelor experimentale pentru stabilea de reli care s& permité cimensionarea instalatior(stabilrea parametrior optimi) * _alegerea inslalalilorsutleielor adecvate pentru realizarea in condi optim transforma dot, ‘ntre procesele unitare prin care se realizeaza tratarea apei naturale pentru obfinerea apel potabile si cele de epurare a apelor uzate nu exista deasebir esential,diferenta consténd in natura apei brute supuse tratri sin calatea efventulu final care rebuie obfinuta, In ambele cazuri, substanfsle nedoite sunt ndepartate cin apa $i transformate in substanle acceptable. Existé totus! unele procese unitare care din considerente ‘economice sau tehnologice, si gasesc aplicare curentS numai in tratarea apei sau numal in epurarea apei in cele c@ urmeaza se adopt termenul de proces unter pentru toate transformarle care intervin int-o schema tehnologicd de tratare a peor, inferent daca sunt de naturdfizicd,chimica seu biologic Produsul unei stl de tratare este o api de caltate superinar8 care corespunde cerinfelor unelflosino, lar acela al une stati de epurare un efluent acceptabil care nu inréutdleste caltatea resurselor naturale de apa Cele mai multe procese de tratare si de epurare a apelor aduc schimbéri ale concentafiior unor substanfe care sunt fle scoase, fe inroduse in apd, infervenind afl un transfer de faza ine cole trel faze existente: gazoasé, lchida, sola in fig 1 se prezin& schematic tpurle de dispersi de pouan din apele wate, cimensiunea patculeor componente, cateya caracteristci principale si procesele unitare de epurare care pot fi aplicate pentru indepértarea poluanfor respectvDimensiunea particuletor, [mm] Viteza de cddere‘n apa tinistité 10 Ja 25° C, a unor particule ste ‘ou densitaten de 2g/em", [ens]. Categorii de particule caer pany ae sau porate pe ee 5 ates rosea! Disosiaen gemeaie Ta 5 Semi | —— a pee fread | pms Gee |Sieee ees ie [oe 7 Te Te ne" za « alo ‘ross uilizte pansies prior dpe ap See pe po i papas ay Thain nee ‘Grass paioleloe Cea Salis pclae Tides ra Tavs Teme ae =O | Tae ‘Tested poriaktor Bariearaneay upon in ao pas = fume als eka Se sete ‘onelar o foresee Asie ‘csiron piel ne pein apace = Diluare yen sonra @ [| Omnon tan solic a opt ta, prealdee ab tehane [Dead Siew Se pene ‘susan Teanaiaia eta ne Taam bae Rossivine shinies a subetncor presen ae Fig. 1Caegorit de paluas A Evacuarea apelor uzate 1. Caracterizarea apeloruzate ‘Poca Wematie Dei ana i ape fi procese wilizate pentru lepiytarea tor 2, Evacuarea apelor uzate industriale in releaua de canalizare ordgeneasca 3. Sisteme de canalizare 4. Caracterizarea apelor uzate In vederea stabil tehnologel §!proiectéi install de epurare a apelor uzate este necesar s& 96 ccunoasoa caracteristcle acestor ape, In acest sens trebuie 84 se determine urmetoarele caracterisic: 2Caractorist! fog; Caractersic chimice; Caracteristl bacteriologice; Caracteristc biologic Caracteristicifizice ale apelor uzate si de suprafaté sunt tutisitatea, culoarea, mirosul si temperatura, care influenfeaza in mare masura procesele de epurare, mal ales procesele biologic. Turbiditatea, Turbictatea apelor uzate si a emisarlor indic& numai in mod grosier continutul de mater in suspensii al acesteia, deoarece nu existé 0 proportonaltate nemiloct inte turbiditate si confinutul de substanfe in suspensie, Turbiditatea se exprima In grade in scara slice. Turbiditatea apelor uzate ordgenesti neinodrcate putemic cu reziduuri industriale poate varia intre 400 si 500 grade in scara slice. in general determinarea turbcitati este aplcata apelor potabile si mai pun apelor uzat. Culoarea, Culoarea opelor uzate proaspete este gri deschis, apele uzate in care fermentarea materilor ‘organice a inoeput au culoarea gr inchis. in cazul in care tn apele uzate ordgenesti au fost deversate ape industrial, atunci apa poate avea dferiteculor unctie de natura compusilor deversati. De exemnplu, dacd apa are 0 culoare galbeni, inseamna 4 au fost deversate ape ce contin clor, dac& apa are o culoate verzua, atunci au fost deversate ape de la fabricle de conserve, etc. Mirosul, Apele uzate proaspete au un mios specific aproape insesizabil. Dacd apa a intat in descompunere atunci se va simi mirosul hidrogenului suffuet H2S, Mirosul specific al apei ne poste da indict asupra ccompusior organici din apa si atuncl pute deduce sursa de poluare. Culoarea gi mai ales mirosurle speciice Uunor substanie chimice ne poate indica prezenta aoestor substanfe, care de reguld provin din deversarle agentlor economic Temperatura. Temperatura influenteazé modul de desfigurare @ multor react chimive, preoum sl procesul de sedimentare. De regulé temperatura apelor uzate este mai rdicaté cu cel putin 2 - 3 grade °C decét temperatura apei la intrare la agenfl economic! sau la consumatori casnici. Este indicat s& se masoare periodic temperatura apelor uzate, preferabil chiar permanent, Urmarind temperatura apei uzate din retea putem obtine o serie de informafi utle. De exemplu: dad se constald o crestere continua a temperatura apei din relea fata de valorle anterioare ne duce la concluzia c& avem o defecfiune care conduve fa Palrunderea apei fern in refeaua de canalizare, producénd astelpierderi ale apei calde din reteaua de incalre centralé sau din conductele de ap8 caldé menajeré. Daca asistam la o scadere accentuaté a {temperaturll apel uzate, atunci este posibl sa avem o initrare de apa din panzele freaice sau din apele de suprafat Caracteristici chimice ale apelor uzate sunt elemente de bazd in caracterizarea apelor wzate. Compoztia chimicd a apetor uzate este influentaté de consumul specific de apa pe cap de locuilor. Cu c&t consumul de apa pe cap de locullor este mai mare cu att apa uzati este mal dat’, pentru ca in general canttatea de materi deversae in apele uzate este rlativ constant Important pentru proiecatea stafilor de epurare este valoarea si starea mateilor contnute in ape, ‘especlv canttatea materilor organice solide afate in suspensie gi separable prin decantare, materiale Corganioe solide si dizolvate in apa, precum si alle materiale specifice apelor uzate’cum ar fi Azotul sub toate formele de combina chimice, clorur, sufi, hidrogen sufual, etc. Aceste caraceristc trebuiese determinate Prin analize de detail, Trebuie mentionatfaptl otrebuiefacute analize gi privind apele industiale deversale In refeaua de canalizare a orasul Materil solide, Materile solide totale se clasficd in doua catego ‘*Materi solide in suspensie; ‘© Mater solide dizolvate (mai mici deca un micron), La raindul lor materile solide in suspensie se clasficd dupa dimensiune in separabile prin decantare, daci sg