Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 6 14.11.

2016

ARBITRAJ COMERCIAL
Pentru a recupera: sa ne vedem la 2 intalniri (in datele de 21 si 28) si stam o ora in plus – de
la 18 la19
Speta: valoarea obiectului litigiului este de 50.000 lei sau 10.000 euro.
Daca ma adresez instantei statale trebuie sa platesc taxa de timbru, pe care o gasesc in OG
80/2013
Daca ma adresez instantei arbitrale, calculez conform Normelor privind taxele si cheltuielile
de arbitraj:
- taxa administrativa
- onorariul arbitrului
- taxa de inregistrare (150 de euro sau in lei, calculat la cursul BNR)
Toate acestea + TVA
Aceste reguli se aplica pentru un singur arbitru – potrivit regulilor Curtii de Arbitraj –
art 42 alin 3.
Sectiunea 5 - Cheltuielile arbitrale

Articolul 42 Alcatuirea cheltuielilor arbitrale


(1) Cheltuielile arbitrale cuprind: taxa de inregistrare, taxa arbitrala, care este formata din
taxa administrativa si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, de
traducere a actelor si a dezbaterilor, onorariile avocatilor, ale expertilor si consilierilor,
cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, martorilor, expertilor si consilierilor si alte
cheltuieli necesitate de arbitrarea litigiului.
(2) Taxa de inregistrare si taxa arbitrala remunereaza serviciile prestate de Curtea de Arbitraj
in organizarea si desfasurarea arbitrajului. Taxa de inregistrare nu se restituie in nicio
imprejurare.
(3) Cuantumul onorriilor arbitrilor stabilite in normele privind taxele si cheltuielile arbitrale
se aplica pentru un singur arbitru.
(4) Cheltuielile arbitrale se stabilesc si se platesc conform normelor privind taxele si
cheltuielile arbitrale.
(5) Daca taxa arbitrala si celelalte cheltuieli arbitrale nu se platesc conform acestor norme, nu
se va da curs procedurii arbitrale sau cererii respective.

Intr-un dosar in care valoarea litigiului a fost de circa 60.000 lei, cu tribunal arbitral constituit
din 3 arbitri, asistentul arbitral a calculat cca 2000 lei taxa administrativa, cca 6000 lei
onorariul, adaugand TVA, cca 9000 lei totalul.
Fata de acest dezavantaj al arbitrajului ramane de vazut daca avantajele deja discutate
justifica recurgerea la arbitraj.
In general pe rolul Curtii de Arbitraj de la Bucuresti se inregistreaza cateva sute de dosare.
Max ultimilor ani a fost de cca 600 dosare/ an.
Seminar:
Privire generala asupra arbitrajului comercial – grile
1. Accesul unor terte personae in sala de judecata in care se desfasoara sedinta arbitrala:

a. Este permis doar daca exista acordul partilor


b. Este interzis cu exceptia cazului in care tribunalul arbitral apreciaza prezenta
acestora ca fiind utila solutionarii cauzei
c. Este permis cu exceptia cazului in care partile sau tribunalul arbitral solicita
indepartarea acestora din sala de judecata
d. Niciun raspuns correct

Raspuns corect: Litera a – temeiul legal fiind art 48 din Regulile Curtii de Arbitraj de
la Arbitraj.

Articolul 48 Persoanele care participa la sedinta de arbitrare


(1) Sedinta de arbitrare nu este publica.
(2) Partile pot participa la dezbaterea litigiului, personal sau prin reprezentanti, si pot
fi asistate de avocati, consilieri, interpreti sau de alte persoane.
(3) Cu acordul partilor si cu incuviintarea tribunalului arbitral, la sedintele de
dezbatere a litigiului pot participa si alte persoane.

Un temei indirect gasim in NCPC art 565.

Art. 565
Răspunderea arbitrilor
Arbitrii răspund, în condiţiile legii, pentru prejudiciul cauzat, dacă:
a) după acceptare, renunţă în mod nejustificat la însărcinarea lor;
b) fără motiv justificat, nu participă la judecarea litigiului ori nu pronunţă hotărârea în
termenul stabilit de convenţia arbitrală sau de lege;
c) nu respectă caracterul confidenţial al arbitrajului, publicând sau divulgând date de
care iau cunoştinţă în calitate de arbitri, fără a avea autorizarea părţilor;
d) încalcă cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă alte îndatoriri ce le revin.

Art 33 din regulile curtii de arbitraj de la Bucuresti

Art. 33. Participarea terţilor Terţii pot participa la procedura arbitrală în condiţiile art.
61-77 Cod procedură civilă dacă această participare este posibilă în temeiul unei
convenţii arbitrale ori dacă efectele convenţiei arbitrale dintre părţile în litigiu pot fi
extinse la alţi participanţi.

De asemenea art 7 alin 3,4,5 – din Regulile CAB

Art. 7. Principiile procedurii arbitrale (1) Tribunalul arbitral îşi exercită prerogativele
şi îşi îndeplineşte misiunea în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (1)–(3) din
Constituţia României, republicată, şi art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil şi într-un timp
rezonabil, precum şi dreptul la un tribunal independent şi imparţial.

(2) În întreaga procedură arbitrală trebuie să se asigure părţilor, sub sancţiunea


nulităţii hotărârii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de apărare şi
a principiului contradictorialităţii.

(3) Dosarul litigiului este confidenţial. Nicio persoană, în afara celor implicate în
desfăşurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor.

(4) Curtea de Arbitraj, tribunalul arbitral, precum şi personalul Camerei de Comerţ şi


Industrie a României au obligaţia să asigure confidenţialitatea arbitrajului, neavând
dreptul de a publica sau a divulga datele de care iau cunoştinţă în îndeplinirea
atribuţiilor ce le revin, fără a avea încuviinţarea părţilor.

(5) Hotărârile arbitrale pot fi publicate integral numai cu acordul părţilor. Ele pot fi
însă publicate parţial ori în rezumat sau comentate sub aspectul problemelor de drept
ivite, în reviste, lucrări ori culegeri de practică arbitrală, fără a se da numele sau
denumirea părţilor ori date care ar putea prejudicia interesele lor.

(6) Preşedintele Curţii de Arbitraj poate autoriza, de la caz la caz, cercetarea dosarelor
în scopuri ştiinţifice sau de documentare după rămânerea definitivă a hotărârilor
arbitrale.

(7) Părţile au îndatorirea să-şi exercite drepturile procedurale prevăzute în prezentele


Reguli şi în celelalte norme de procedură aplicabile cu bună-credinţă şi potrivit
scopului în vederea căruia au fost recunoscute. Ele au obligaţia să coopereze cu
tribunalul arbitral pentru desfăşurarea corespunzătoare a litigiului şi pentru finalizarea
acestuia în termenul stabilit.

(8) Procedura arbitrală nu este condiţionată de îndeplinirea de către părţi a unei


proceduri prealabile de mediere sau conciliere.

(9) În orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe


baza înţelegerii părţilor.

Art. 581 NCPC


Participarea terţilor
(1) Terţii pot participa la procedura arbitrală în condiţiile art. 61-77, dar numai cu
acordul lor şi al tuturor părţilor. Cu toate acestea, intervenţia accesorie este admisibilă
şi fără îndeplinirea acestei condiţii.
(2) Dispoziţiile art. 580 se aplică în mod corespunzător.
Atat art 33 din regulile CAB cat si art 581 fac vorbire despre particiaprea tertilor la
judecata propriu-zisa.

Ne intereseaza un articol ce se refera la publicitatea sedintei.

Raspunsul correct se bazeaza pe art. 48 din Regulile Curtii de Arbitraj


de la Bucuresti.

Art. 48.
Persoanele care participă la şedinţa de arbitrare (1) Ședinţa de arbitrare nu este
publică.
(2) Părţile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanţi şi pot fi
asistate de avocaţi, consilieri, interpreţi sau de alte persoane.
(3) Cu acordul părţilor şi cu încuviinţarea tribunalului arbitral, la şedinţele de
dezbatere a litigiului pot participa şi alte persoane.

2. Litigiile derivand din contractile de concesiune miniera dintre concesionarii romani,


in calitate de reclamanti, si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale ANRM, in
calitate de parata:

a. Nu pot fi solutionate prin arbitraj, ci doar de catre instantele judecatoresti, data


fiind calitatea ANRM de organ de specialitate, cu personalitate juridical proprie,
al administratiei publice centrale
b. Pot fi solutionate prin arbitraj numai daca prin lege sau printr-o conventie
international la care Romania este parte se prevede astfel
c. Pot fi solutionate prin arbitraj, in afara de cazul in care legea ori actul lor de
infiintare sau de organizare prevede altfel
d. Niciun raspuns corect
Potrivit art 542 alin 2 – avem o autoritate publica astfel, la prima vedere, corect ar fi
raspunsul b.
Art. 542
Obiectul arbitrajului
(1) Persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu pot conveni să soluţioneze pe calea
arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea
persoanelor, dezbaterea succesorală, relaţiile de familie, precum şi drepturile asupra cărora
părţile nu pot să dispună.
(2) Statul şi autorităţile publice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale numai dacă
sunt autorizate prin lege sau prin convenţii internaţionale la care România este parte.
(3) Persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi
economice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale, în afară de cazul în care legea ori
actul lor de înfiinţare sau de organizare prevede altfel.
ANRM este o autoritate publica, dar unde o incadrez, pe alin 2 sau 3?
Desfasoara activitati economice? – trebuie sa verific statutul sau legea care ii reglementeaza
activitatea.
Exista o HG.
Stanescu considera ca prin natura activitatii sale este dificil de spus ca desfoara sau nu o
activitate economica – trebuie analizat. In functie de interes poti argumenta pareri diferite.
In fapt insa, legea minelor reglementeaza posibilitatea de a rezolva prin arbitraj un astfel de
litigiu – se poate.
Stanescu spune ca sunt in sfera unui subiect de drept public, prin scopul pt care a fost
infiintat, desfasurarea de activitati economice este o consecinta fireasca, ca atare ne
gasimt in zona de incidenta a alineatului 3.
Asadar avem raspuns corect varianta c.
3. Solutionarea litigiului prin arbitraj in echitate:

a. Este compatibila exclusive cu arbitrajul ad-hoc, doar in acest caz partile fiind
indreptatite sa isi configureze regulile de drept pe care arbitrii sa le aplice
b. Nu este compatibila cu arbitrajul institutionalizat, intrucat acesta detine un set de
reguli procedural proprii de la care partile nu pot deroga
c. Este compatibila cu arbitrajul institutionalizat, numai daca partile au
convenit in mod expres astfel
d. Niciun raspuns correct

Varianta A – nu este corecta pt ca ar putea fi compatibil si cu arbitrajul institutionalizat


B – varianta b restrange la arbitraj ad-hoc, deci nu e corecta
C – este cea corecta.
Scopul acestei grile – ea suprapune doua criterii de clasificare – arbitraj ad-hoc si
institutionalizat si arbitraj in echitate
Atat arbitrajul ad-hoc cat si cel institutionalizat privesc modul de organizare.
Arbitrajul in drept strict respectiv in echitatae vizeaza regulile aplicabile in vederea
solutionarii litigiului.
Important este ca partile sa prevada in mod expres acest lucru.
4. Solutionarea litigiului prin arbitraj in echitate:

a. Reprezinta o forma de mediere, cu particularitatea ca este realizata de personae ce


au calitatea de arbitri
b. Reprezinta o forma de mediere numai daca partile precizeaza in conventia de
arbitraj regulile echitatii pe care arbitrii urmeaza sa le aplice
c. Reprezinta o forma de mediere daca Solutia este adoptata prin acordul partilor
d. Niciun raspuns correct
Arbitrajul in echitate nu inseamna mediere, se pastreaza functia jurisdictionala. Pastrez
obligativitatea hotararii.
Mediatorul nici macar nu poate propune un proiect de tranzactie. Rolul mediatorului este
acela de a ajuta partile sa vada care sunt pretentiile lor, pe unde sunt posibile ajustari,
renuntari reciproce, pt a se ajunge la o varianta adecvata. Prioritizarea pretentiilor.
Acordul incheiat la sfarsitul medierii nu poate fi pus in executare silita.
Asadar raspunsul corect este varianta d.
5. Sentinta arbitrala pronuntata in echitate:

a. Poate fi adusa la indeplinire doar prin executare voluntara


b. Nu este susceptibila de a fi exercutata silit, aplicarea regulilor de echitate pe care
se fundamenteaza nefiind asigurata de forta coercitiva a statului
c. Este susceptibila de a fi executata silit numai daca Solutia cuprinsa in dispozitiv
nu difera de aceea la care s-ar fi ajuns in cazul in care litigiul ar fi fost judecat in
drept strict
d. Niciun raspuns correct

Raspund corect: varianta d

Speta 2.1
Am un contract la 5 iunie 2014: A ii livreaza lui B o combina Agricola de 40.000 euro
Predare cel tarziu la 20 iulie
Pretul se palteste la maxim 10 zile de la data livrarii.

Pe 18 iulie are loc livrarea


Pe 25 iulie B notifica pe A ca refuza plata – combina nu indeplineste specificatiile tehnice
In august trebuie recoltata floarea soarelui
B inchiriaza o alta combina cu 800 de euro mai mult decat pretul pe care l-ar fi platit in mod
normal.
10 august – B formuleaza o actiune arbitrala – solicita rezilierea contractului + despagubiri de
800 euro
Motivarea competentei tribunalului – pe facture primita de la A este specificat ca orice litigiu
derivand din contractul pe baza caruia a fost emisa prezenta factura este de competenta CAB.
Paratul invoca exceptia necompetentei tribunalului pt ca nu exista o conventie de arbitraj
valabil incheiata – art 8 alin 1 din regulile arbitrale are CAB.
Art. 8. Formele convenţiei arbitrale
(1) Convenţia arbitrală se încheie în scris, fie sub forma unei clauze compromisorii,
înscrisă în contractul principal, fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare,
denumită compromis.
Art 548 NCPC

Forma scrisă

(1) Convenţia arbitrală se încheie în scris, sub sancţiunea nulităţii. Condiţia formei scrise se
consideră îndeplinită atunci când recurgerea la arbitraj a fost convenită prin schimb de
corespondenţă, indiferent de forma acesteia, sau schimb de acte procedurale.

(2) În cazul în care convenţia arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de
proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, convenţia trebuie
încheiată în formă autentică notarială, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Discutam despre un schimb de corepondenta?

Acest articol imi impune sa identific forma scrisa.

Corespondenta comerciala se incadreaza in aceasta categorie, constand in factura emisa de


catre parat reclamantului.

Aceasta forma scrisa trebuie sa aiba o semnatura?

Actiunea arbitrala introdusa de reclamant este un act procedural.

Aici avem o situatie hibrid – un schimb de corespondenta dintr-o directie si act procedural
venind dinspre reclamant.

Se poate considera ca situatia din speta se incadreaza in alineatul 2.

Art 8 alin 6 din regulile de arbitraj ne poate ajuta – desi vizeaza o ipoteza diferita

Art. 8. Formele convenţiei arbitrale

(1) Convenţia arbitrală se încheie în scris, fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă
în contractul principal, fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare, denumită compromis.

(2) Prin clauza compromisorie părţile convin ca litigiile ce se vor naşte din contractul în care
ea este inserată sau în legătură cu acesta să fie soluţionate pe calea arbitrajului.

(3) Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a


fost înscrisă.

(4) Prin compromis, părţile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluţionat pe calea
arbitrajului, arătându-se obiectul litigiului.
(5) Modelele de clauză compromisorie şi de compromis recomandate de Curtea de Arbitraj
sunt cuprinse în Anexa 1 şi respectiv 2 la prezentele Reguli. 4

(6) Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de
arbitrare şi acceptarea pârâtului ca această cerere să fie soluţionată de Curtea de Arbitraj.

Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de
arbitrare şi acceptarea pârâtului ca această cerere să fie soluţionată de Curtea de Arbitraj.

Practic avand acea factura eu pot spune ca a existat acceptarea inainte, adica reclamantul a
introdus cererea avand deja acceptarea paratului, pt ca paratul avea pe factura trecuta
respectiva mentiune.

Stanescu considera ca practic avem asa cum spuneam un schimb de corespondenta si un act
procedural avand un acord de vointa incheiat in scris.

In fapt tribunalul arbitral ar fi incercat fara success, dupa cum rezulta din speta, ca odata cu
comunicarea catre reclamant si parat a informarilor referitoare la inregistrarea dosarului
arbitral sa solicite si exprimarea acordurilor partilor.

Paratul ar fi putut spune ca nu este de accord, dar Stanescu spune ca exista acea factura care
poate sa convinga ca paratul si-a exprimat acordul.

Stanescu considera ca exceptia ar trebui respinsa.