Cuprins

1. Introducere ........................................................................................................... 2

2. Forma constructiva si principalele componente ale pompei centrifuge............... 3

2.1 Forma constructivă si principiul de funcționare a pompei centrifuge (PC) ......... 3

2.2 Principalele componente ale PC .......................................................................... 3

3. Investigatia experimentala a pompei centrifuge .................................................. 7

3.1 Descrierea studiului de caz .................................................................................. 7

3.2 Studiu de caz King Industries .............................................................................. 8

4. Metode de investigație si mentenanță preventivă pentru prevenirea ieșirii din

funcțiune a PC. ........................................................................................................................... 9

4.1 Analiza defecțiunilor ce apar la pompele centrifuge ........................................... 9

4.2 Verificare presiunii ......................................................................................... 11

4.3 Monitorizarea vibrațiilor și a temperaturii la PC ........................................... 11

4.4 Importanta investigației și monitorizării continue și metode de îmbunătățire ... 11

5. Metode de simulare și analiză a principalelor componente ale pompelor

centrifuge PC ........................................................................................................................... 12

5.1 Studiul static pentru rotorul PC.......................................................................... 12

5.2 Calculul vibrațiilor prin simulare ....................................................................... 16

6. Concluzie ........................................................................................................... 18

7. Bibliografie ........................................................................................................ 19

1
 1. Introducere
Utilajele și instalațiile de acționare hidraulică au o deosebită importanță în industria
petrolieră extractivă și de prelucrare. Dintre mașinile de acționare hidraulică, pompele sunt des
întâlnite atât la schelele și platformele de extracție și exploatare, cât și în rafinării. În industria
de prelucrare a petrolului, pompele sunt folosite pentru vehicularea între instalații a apei,
petrolului, dar și a altor fluide. Transportul țițeiului constituie o activitate foarte importantă
prin care se asigură alimentarea rafinăriilor și combinatelor petrochimice cu materie primă, dar
și alimentarea cu combustibil a consumatorilor.
Principal obiectivul acestei lucrări de cercetare este de a analiza viața componentele și
frecvența apariției unor probleme în pompa centrifuga.
O componenta mecanică eșuează datorită fie scăderii acesteia rezistență sau o creștere
a sarcinii care acționează asupra acesteia. Eșecul unei a componente afectează performanța
unei pompe, cauzând fie o reducere a eficienței sale, fie o defalcare completă. În aplicațiile
industriale, probabilitatea de apariția unor probleme critice, cum ar fi componenta daunele și
defecțiunile pompei sunt ridicate din cauza încărcăturii grele și cererea de funcționare continuă
a pompei. În astfel de cazuri, întreaga instalație va trebui să fie închisă până când pompa este
fie readusă în serviciu, fie înlocuită. Pentru a preveni pierderile economice immense datorită
unei astfel de întreruperi, pompa trebuie să funcționeze fiabil în condiții de funcționare
specificate.
Motive majore pentru eșecul componentelor pompei sunt:
• supraîncărcarea;
• vibratiile;
• scaderea rezistentei materialului;
• condiții corozive și erozive de lucru;
• toleranțe insuficiente;
• finisare și tratament termic necorespunzator.
În această lucrare de cercetare, datele privind eșecul au fost colectate de la utilizatori și
analizate pentru a fi identificate componentele mai slabe la care apar frecvent probleme. Pentru
a consolida componentele și îmbunătățirea fiabilității unei pompe centrifuge, modificările de
proiectare vor fi ulterior făcute metode de simulare și analiza experimentala.

2
 2. Forma constructiva si principalele componente ale
pompei centrifuge

2.1 Forma constructivă si principiul de funcționare a pompei centrifuge (PC)

Scopul unei pompe centrifuge este de a transforma energia unui motor primar (motor
electric sau turbină) mai întâi în energie de viteză sau cinetică și apoi în energia de presiune a
unui fluid care este pompat. Schimbările de energie se produc în baza a două părți principale
ale pompei, statorului (carcasa pompei). Rotorul este partea rotativă care convertește energia
dinamica în energia cinetică. Volumul sau difuzorul este partea staționară care transformă
energia cinetică în energie de presiune. În (fig.2.1) este reprezentata forma constructivă a
pompei centrifuge (PC).

Fig. 2.1 Forma constructivă a pompei centrifuge (PC).

2.2 Principalele componente ale PC

Pompele centrifuge sunt fabricate din sute de piese indiferent cât de mari sau mici. Cu
toate acestea, există câteva părți importante care sunt concepute pentru a efectua sarcini
specifice:

3
 1. Rotorul (impeller) - rotorul se utilizeaza ca sursă principală pentru acțiunea de
pompare. Funcția sa este de a mări presiunea lichidului. Din schița constructivă de principiu a
rotorului (fig. 2.2), elementele dimensionale ale rotorului sunt:
− diametrul arborelui, 𝐷𝑎 [𝑚𝑚];
− diametrul butucului, 𝐷𝑏 [𝑚𝑚];
− diametrul de intrare în rotor, 𝐷0 [𝑚𝑚];
− diametrul de început, respectiv de sfârșit al palei rotorice, 𝐷1 , 𝐷2 [𝑚𝑚];
− lățimea palei rotorice la intrarea, respectiv la ieșirea din rotor, 𝑏1 , 𝑏2 [𝑚𝑚].

Fig. 2.2 Elementele dimensionale ale rotorului

2. Statorul/carcasa (casing) - mentine lichidul și acționează ca un vas de reținere a

presiunii care direcționează fluxul de lichid din pompa centrifugă (fig.2.3).

Fig. 2.3 Statorul/carcasa

4
 3. Arborele (shaft) - funcția principală a arborelui într-o pompă centrifugă este de a
transmite puterea de intrare de la motor la rotor (fig. 2.4).

Fig. 2.4 Arborele PC (shaft)

4. Inel de etansare - inele de etanșare sau etanșări mecanice care ajută la prevenirea
scurgerii lichidului pompat în mediul înconjurător (fig.2.5).

Fig.2.5 Sistem de etansare a PC

Etanșările sunt organe de mașini complexe care nu permit să pătrundă sau să iasă un
fluid într-o/dintr-o asamblare fixă sau mobilă, cu scopul asigurării unor condiții optime de
funcționare.
Principalele criterii impuse etanșărilor sunt:
• etanșeitate – proprietate necesară pentru a împiedica amestecul de medii diferite;
• fiabilitate – proprietate care asigură funcționarea în conformitate cu normele prescrise;
• durabilitate – capacitatea etanșării de a suporta demontări repetate, păstrându-și
proprietățile fizico-chimice și mecanice o perioadă de timp îndelungată;
• rezistență mecanică – capacitatea elementelor etanșării de a se opune eforturilor care
apar în momentul montajului sau în exploatare;

5
 • pierderi minime de putere – pot surveni datorită pierderilor de fluid prin etanșare sau
frecării dintre elementele etanșării;
• necesitatea unei întrețineri cât mai reduse – aprecierea se face după suma totală a
cheltuielilor pe toată durata funcționării.

Astfel, pentru proiectarea pompei centrifuge, se optează pentru un sistem de etanșare

frontal, în care acționează forțele conform (fig.2.6):

Fig.2.6 Sistem de etansare frontal

1 – față de etanșare; 1.2 – oring; 1.3 - șurub de fixare; 2– bucșă staționară; 3 – oring.

5. Rulmenți (bearing) - funcția rulmentului este să susțină greutatea ansamblului

arborelui, să poarte sarcini hidraulice care acționează asupra arborelui și să
mențină pompa aliniată la arborele motor. Se pot utiza rulmenți cu bile sau cu role
(fig. 2.6)

Fig.2.6 Tipuri de rulmenți utilizați la PC

6
 6. Cuplajul (coupling) - este elementul care asigură legătura dintre arborele pompei
centrifuge și arborele motorului de acționare și transmite puterea de intrare de la
motor la pompă (fig.2.7).

Fig. 3.2. Cuplaj elastic cu bolțuri

1 – semicuplă P; 2 – piuliță; 3 – șaibă; 4 – bolt; 5 – bucșă elastică.

3. Investigatia experimentala a pompei centrifuge

3.1 Descrierea studiului de caz
Studiul de caz se concentrează asupra pompelor centrifuge ale rafinăriei. Pompele
centrifuge sunt mașinile cele mai uzuale din rafinării. "Dispozitivele de pompare fac
întotdeauna parte dintr-un sistem mai mult sau mai puțin complex în care eșecul pompei poate
duce la consecințe grave". Această teză extrasă din manualul privind pompele centrifuge scrise
de Johann Friedrich Gülich evidențiază importanța operațională pe care o au pompele
centrifuge. Într-adevăr, el compară importanța dispozitivelor de pompare într-un mediu
industrial pentru inima omului, deoarece funcția de transport lichid este vitală pentru orice
sistem hidraulic. În rafinăriile de petrol, pompele sunt utilizate pentru a deplasa un fluid dat,
care variază de la țiței la produse finite, cum ar fi benzina.

7
 Fluidele și contextul de funcționare au caracteristici diferite care trebuie luate în
considerare atunci când alegeți pompa potrivită pentru a fi implementată. Într-adevăr, fluidul
care circulă în pompa centrifugă induce o gamă largă de fenomene de flux care au un "impact
profund asupra proiectării și funcționării prin eficiența obținută, stabilitatea caracteristicilor
capacității, vibrația, zgomotul, eșecul componentei datorate oboselii, precum și daunele
materiale cauzate de cavitație, uzură hidraulică sau eroziune.
3.2 Studiu de caz King Industries
King Industries operează o unitate de producție chimică specializată în Norwalk, Conn.
Locația are numeroase pompe centrifuge orizontale, variind de la 1 până la 20 CP. Aceste
pompe sunt în mod obișnuit unități rotative deschise cu etanșări mecanice simple sau duble și
motoare electrice montate pe picior.
În primăvara anului 2010, departamentul de întreținere a fost avertizat de o problemă
cu una dintre aceste pompe. Această unitate a fost o pompă centrifugală tipică, de 7,5 CP.
funcționând la 3600 rpm. Sa raportat că demonstrează vibrații excesive care au fost de fapt
auzite de operator când se apropia de pompă. Au fost necesare evaluarea și corectarea
vibrațiilor și zgomotului.
Inițial, personalul de întreținere s-a axat pe alinierea arborelui, considerând că ar putea
provoca zgomotul excesiv. Un dispozitiv de aliniere cu laser a dezvăluit o aliniere
necorespunzătoare. Cu toate acestea, corectarea alinierii nu a îmbunătățit nivelul vibrațiilor și
zgomotului.
Apoi, cadrul rulmentului pompei a fost îndepărtat. Inspecția magazinului a arătat că
rotorul deschis a avut semne de căptușire și de marcare a oțelului inoxidabil. Am verificat, de
asemenea, arborele pompei pentru alergare - era în limite normale. Rotorul a fost trimis la un
magazin electric local pentru echilibrare. Rotorul a fost găsit neechilibrat și sa încercat să se
reechilibreze. Componentele au fost apoi reasamblate pe baza pompei și pompa a fost operată
pentru a reevalua performanța. Nu am observat nicio îmbunătățire a nivelului de vibrație sau
zgomot. Deci, am înlocuit rotorul marcat cu unul nou. Acest lucru nu a avut nici un efect
semnificativ asupra nivelului vibrațiilor.
În acest moment s-a apelat la reprezentantul producătorului pentru a evalua această
pompă. Angajații de întreținere au scos cadranul rulmentului, astfel încât reprezentantul să
poată inspecta carcasa, rotorul, arborele și lagărele. A existat o eroziune / coroziune severă a
carcasei din oțel inoxidabil în jurul orificiului de admisie al pompei (figura 1). În mod normal,
într-o astfel de pompă centrifugă există o distanță relativ apropiată între carcasa și roto

8
(aproximativ 0,38 mm.). Datorită uzurii în carcasa, spațiul de golire a depășit 12,7 mm. Astfel,
a fost instalată o carcasă de rezervă, iar pompa a fost reasamblată.
Concluzie: Atunci când se efectuează întreținerea, de exemplu, înlocuirea etanșărilor,
este important să se examineze cu atenție cantitatea de uzură și să se abordeze atunci când este
necesar. De asemenea, monitorizarea vibrațiilor ca parte a întreținerii preventive de rutină
aplicată pompei.

4. Metode de investigație si mentenanță preventivă

pentru prevenirea ieșirii din funcțiune a PC.

4.1 Analiza defecțiunilor ce apar la pompele centrifuge

Pompele centrifuge sunt echipamente bine cunoscute, iar modul de eșec și analiza
efectului au fost deja discutate de câțiva oameni de știință. Fig. 4.1 este un rezumat al
principalelor moduri de defectare și efectul acestora asupra mașinii extrase din manualul de
întreținere Mobley [26]. Lista nu este exhaustivă, ci oferă parametrii principali care
influențează performanțele pompei. Problemele sunt defecțiunile funcționale, iar cauzele sunt
modurile de defectare. Informațiile importante din tabel este varietatea pe care un singur mod
de defectare îl poate induce. Problemele au de la 4 cauze posibile până la 20 pentru vibrații,
media fiind 10 cauze potențiale pentru o singură problemă.

9
Tabelul 4.1 Principalelor moduri de defectare și efectul acestora asupra PC

10
 4.2 Verificare presiunii
Operatorii controlează presiunea prin intermediul manometrul pe care îl controlează că
nu este nul și că nu fluctuează "prea mult". Există o lipsă de cuantificare în două moduri:
• fluctuația de presiune admisibilă trebuie cuantificată pentru a seta un nivel de alarmă.
• intervalul de funcționare nu este adesea cunoscut nici de către operator, nici de
personalul de întreținere.
Mașinile sunt vechi și condițiile de funcționare au evoluat și s-ar putea să fi trecut printr-o
schimbare a gamei lor de lucru. O evaluare a gamei de operare trebuie implementată pentru a
controla utilizarea mașinilor. Odată ce este cunoscut intervalul, poate fi pus pe fiecare
manometru un marker vizual astfel încât controlul să fie simplu și rapid.

4.3 Monitorizarea vibrațiilor și a temperaturii la PC

Vibrația poate fi indusă de aproape fiecare mod de defectare. În tabelul 4.1, 20 din cele
31 de moduri comune de defecțiune provoacă vibrații. Controlul operatorului vizează doar să
raporteze că un defect este deja în mașină. Precizia este scăzută și este mai mult o observație
implicită decât un control preventiv. Cu toate acestea, acest control este ușor de realizat și poate
fi util, deoarece este efectuat de trei ori pe zi.
4.4 Importanta investigației și monitorizării continue și metode de
îmbunătățire
Monitorizarea continuă aduce avantaje potențiale sistemului actual. După cum s-a
arătat mai sus, condițiile de proces sunt extrem de nocive pentru pompele centrifugale, iar
modificările procesului afectează în mod considerabil fiabilitatea pompelor. Stările tranzitorii
induse de schimbările de producție și efectele colaterale asupra pompelor nu sunt stăpânite.
Acestea trebuie să fie cunoscute astfel încât să poată fi concepute mașinile pentru a tolera aceste
condiții.
Monitorizarea continuă este o modalitate de a obține maximum de informații. Cu toate
acestea, nu este viabil din punct de vedere economic să se aplice această strategie pentru fiecare
mașină. Condiția de funcționare și relația dintre problemele mecanice și fenomenele de proces
nu necesită măsurări precise ale vibrațiilor sau ale temperaturii. Într-o primă etapă, este vorba
doar de legătura care, dacă este cazul, poate produce un episod. Propunerea este un senzor care
nu este o monitorizare continuă reală, dar oferă în cazul nostru beneficiile dorite prin luarea de
măsuri cu un interval de timp fix. Senzorul de baliză produs de Flowserve este unul dintre
aceste tipuri de senzori (fig.4.1).

11
 Fig.4.1 Senzor de monitorizare a vibrațiilor și temperaturii ”Flowserve”
Senzorul este atașabil la orice pompă care necesită doar o gaură filetată pentru a fi
menținută. Măsoară atât temperatura, cât și vibrația, cu un interval de timp fix între măsuri. Nu
este o monitorizare continuă, dar intervalul de timp este setat pentru a putea detecta o scurtă
problemă de operare. O memorie detașabilă este conectată la senzor, astfel încât datele să poată
fi extrase pentru a fi analizate. Senzorul este adaptat pentru uz industrial deoarece nu generează
supraîncărcare, datele sunt analizate numai atunci când LED-ul devine roșu ceea ce înseamnă
că temperaturile sau vibrațiile, limitele au fost depășite. Lampa devine roșie dacă pompa este
în afara limitelor și luminează intermitent verde și roșu dacă aparatul funcționează în condiții
normale, dar a avut o perioadă de depășire. Comanda poate fi adăugată la lista de operatori și
apoi funcționează cu aceeași logică decât orice alt control.

5. Metode de simulare și analiză a principalelor componente

ale pompelor centrifuge PC
5.1 Studiul static pentru rotorul PC

Pentru a se putea observa rezultatele acestui calcul se vor realiza două studii de tip static
în programul de modelare 3D, SolidWorks. Studiul de tip static permite determinarea
deplasărilor, tensiunilor și solicitărilor rotorului, în două cazuri: atunci când este influențat de
fluid și când nu se mai utilizează fluidul.

12
 Primul studiu static presupune analiza numai pe rotor, fără a lua în calcul fluidul,
aplicându-se următorul algoritm:
− se stabilește materialul pentru rotor, și anume oțelul S355JR;
− se aplică de-a lungul diametrului interior, 𝐷𝑎 , al rotorului o legătură de tip
Fixed Hinge și o legătură de tip Fixed Geometry pe partea unde se realizează asamblarea cu
pană;
− se aplică o forță centrifugală pe partea exterioară a rotorului, având o viteză
unghiulară 𝜔 = 150,796 𝑠 −1 .
După aplicarea acestui algortim, se va accesa comanda Run pentru a se putea vizualiza
care sunt rezultatele în urma acestui studiu (fig. 5.1).

Fig.5.1. Solicitările, tensiunile și deplasările pe rotor

13
 Al doilea studiu presupune introducerea fluidului pe rotor, obținându-se un “ansamblul”
format din rotor și fluid. Realizarea acestui studiu constă în parcurgerea următorilor pași:
− se stabilește materialul pentru rotor (S355JR) și pentru țiței (se introduce un
nou material și se adaugă proprietățile țițeiului);
Corpul care descrie țițeiul din jurul rotorului se obține cu Combine-Substract. Se
creează un cilindru din care se va scădea rotorul.
− pe suprafața exterioară a cilindrului se aplică o legătură de tip Fixed Geometry;
− diametrului interior, 𝐷𝑎 , al rotorului va avea o legătură de tip Fixed Hinge și o
legătură de tip Fixed Geometry pe partea unde se realizează asamblarea cu pană;
− se aplică o forță centrifugală pe partea exterioară a rotorului, având o viteză
unghiulară 𝜔 = 150,796 𝑠 −1 .
Deoarece rotorul este înconjurat de fluid, respectiv țiței, acesta va avea o influență
asupra rotorului modificând, așadar, valorile rezultatelor obținute anterior (figura 5.2).

Fig. 5.2. Solicitările, tensiunile și deplasările pe rotor fiind înconjurat de lichid

14
 Comparând rezultatele obținute se observă că atunci când rotorul nu este înconjurat de
țiței, solicitările sunt mai mari decât în cazul în care se ia în considerare fluidul. De asemenea,
tensiunile sunt influențate de fluid, remarcându-se faptul că sunt mai mari pentru cazul în care
se adaugă țițeiul pentru a realiza studiul. În ceea ce privește deplasarea rotorului, se constată
că există deplasări mai mici atunci când rotorul nu este influențat de țiței.
Considerând că rotorul frânează brusc după 0,3 secunde, se vor analiza studiile
prezentate anterior, cu modificarea că se va adăuga o accelerație, 𝑎 = 450 𝑠 −2 , în sensul
contrar vitezei unghiulare. După ce s-a adăugat accelerația, s-au obținut rezultatele (fig.5.3):

Fig. 5.3. Solicitările, tensiunile și deplasările pe rotor după introducerea accelerației

În urma obținerii rezultatelor, prezentate în figurile de mai sus, se constată faptul că
atunci când fluidul nu este luat în considerare, solicitările și deplasările asupra rotorului sunt
mult mai mari, iar tensiunile sunt mai mici.

15
 5.2 Calculul vibrațiilor prin simulare
Folosind programul SolidWorks, se vor descrie etapele necesare pentru calculul
vibrațiilor prin simulare. Pentru calculul vibrațiilor se parcurg etapele:
− activarea modulului Simulation;
− crearea unui studiu de simulare de tip “Frequency”;
− alegerea materialului din librăria de materiale Solidworks; pentru ansamblul
folosit arborele va fi din oțelul 42CrMo4, rotorul din oțelul S355JR, iar pentru corpul ce
reprezintă țițeiul, se va defini un nou material;
− se fixează arborele la capete, prin opțiunea Fixed Geometry, se utilizează
geometria de referință pentru a bloca deplasările pe direcție radială și axială, apoi se aplică
opțiunea Bearing Support, pe suprafața arborelui unde este așezat rulmentul;
− discretizarea în elemente finite, Mesh;
− calculul de analiză;
− vizualizarea rezultatelor.
După derularea programului s-au stabilit rezultatele (fig.5.4):

Fig. 5.4. Rezultatele obținute în urma analizei de vibrații (fără lichid)

16
 Deoarece rotorul este înconjurat de țiței, valorile analizei de vibrații se vor modifica
(fig.5.5):

Fig. 5.5. Rezultatele obținute în urma analizei de vibrații (cu lichid)

În urma studiului de tip “Frequency”, rezultatele privind frecvențele proprii funcție de

cele 5 moduri de vibrație ale ansamblului arbore-rotor și ansamblului arbore-rotor-fluid, sunt
prezentate în tabelul 3.7:

Tabelul 5.1. Compararea rezultatelor obținute

Nr. Ansamblul arbore-rotor Ansamblul arbore-rotor-țiței

mod Frecvență [Hz] Frecvență [Hz]
1 219,54 150,13
2 219,63 150,21
3 265,37 165,59
4 556,43 470,6
5 559,78 471,03

17
 Valorile mimine și maxime ale frecvențelor pentru cele două studii sunt cuprinse între
150,13 Hz și 559,78 Hz.
Pentru a compara rezultatele ansamblelor, valorile din tabelul 3.7, se vor prezenta sub
formă de grafic (fig.5.6):

Evoluția frecvențelor proprii pentru cele două ansambluri

600

500

400
Frecvență
[Hz]

300

200

100

0
1 2 3 4 5
Număr moduri

Ansamblu arbore-rotor Ansamblu arbore-rotor-țiței

Fig.5.6. Rezultatele obținute prinvind frecvențele proprii funcție de modurile de vibrație

6. Concluzie
Investigrea experimentală a pompelor centrifuge în rafinărie a evidențiat unele
încălcări. Întreținerea corectivă este în continuare o acțiune de urgență care trebuie efectuată.
Contextul și experiența științifică au arătat că clasificarea criteriilor este necesară pentru a
structura procesul. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de faptul că componentele sunt
depășite înainte de punerea în aplicare a acestei strategii. O altă lucrare ar fi aceea de a colecta
modele de pompe instalate în rafinărie și de a determina, în legătură cu producătorii, care
componente nu mai sunt fabricate. Este esențial să se anticipeze eșecul care ar putea duce la
întârzieri mari sau chiar la înlocuirea pompei dacă componenta nu poate fi înlocuită. Acesta
este un pas central pentru a finaliza stadiul actual al planului de întreținere în ceea ce privește
costul și eficiența.

18
 Sunt urmăriți parametrii de operare importanți, dar precizia de control este prea adesea
bazată pe simțurile operatorului care produc incertitudine și, prin urmare, observarea
defecțiunilor este adesea prea târziu pentru a preveni uzura în mașină. Constatările științifice
au evidențiat faptul că legătura dintre starea de producție și uzura mecanică influențează în mod
semnificativ durata de viață a pompelor centrifuge. Punerea în paralel a ambelor componente
este prea adesea imposibilă. Un senzor eficient din punct de vedere al costurilor a fost propus
pentru a completa această încălcare.

7. Bibliografie
1. Săvulescu P., Mașini și acționări hidraulice, editura UPG, 2007
2. Niculae C., Curs – Mașini și acționări hidraulice;
3. Maintenance optimisation of centrifugal pumps in a European refinery: A case study
4. Gülich Johann Friedrich. “Centrifugal Pumps”; Springer-Verlag Berlin Heidelberg; 2014
(Book)
5. Mobley, R. Keith. “Root Cause Failure Analysis”; Butterworth-Heinemann; 1999
(Book)

19