Sunteți pe pagina 1din 19

Ministerul Educației din Republica Moldova

Institutul de Relații Internaționale din Moldova

Referat la Criminologie

Tema: Lideralismul criminal

A elaborat studenta anului II Drept


Zaharescu Adriana
A verificat: doctor habilitat în drept
Mihai Bîrgău

Chișinău 2017
Cuprins:

Cuprins: ..................................................................................................................... 2

Introducere................................................................................................................. 3

Componența unei grupări criminale .......................................................................... 5

1.Tendințele în lumea criminală ............................................................................ 6

2. Cele mai mari grupări criminale ale lumii ........................................................ 9

3. Traseul criminal al Mafiei Ruse ...................................................................... 11

Cei mai mari lideri criminali ai SUA ...................................................................... 13

Actualitatea lideralismului criminal ........................................................................ 15

Concluzii ................................................................................................................. 17

Bibliografie :............................................................................................................ 19

2
Introducere

Personalitatea infractorului este un concept criminologic complex, ce


cuprinde noțiunea psiho-socială și noțiunea juridico-penală a infractorului. În
literatura de specialitate opiniile asupra personalității sunt foarte diferite.
Criminologia efectuează cercetări şi cu privire la formele criminalităţii în
timp, în scopul de a descoperi corelaţii şi regularităţi ale acesteia. Desigur,
fenomenul criminal are o dimensiune în timp, decurge în timp, se săvîrşeşte în mod
continuu, reluîndu-se mereu. Astfel, ea are o durată, continuitate şi forme în timp.
Criminalitatea nu are pauze decît de scurtă durată. Ea se produce zi de zi,
săptămînă de săptămînă, lună de lună, an de an etc. În afară de aceste unităţi de
timp, în criminologie se fac cercetări asupra diferitelor forme în timp ale ei:
criminalitatea săptămînală, lunară, sezonieră, în timp de revoluţii sau război etc.
Dinamica criminalităţii poate fi cercetată, la fel, pe termene scurte şi pe termene
lungi (chiar la nivel de secole). Astfel, se urmăreşte mersul istoric al fenomenului.
Criminalii nu reprezintă o masă de oameni uniformă, ci, după cum se constată
din practică, sunt de o mare varietate și diversitate. Fiecare criminal este unic în
felul său, fiind constituit dintr-un șir de trăsături fiziologice, psihologice și sociale,
care nu se repetă întocmai la ceilalți criminali.
Criminalitatea recidivă a fost și rămîne una dintre cele mai periculoase tipuri
de criminalitate. Săvîrșirea infracțiunilor în mod repetat este o dovadă elocventă
despre ineficacitatea măsurilor de corectare și reeducare a infractorilor. Această
categorie de infractori prezintă un pericol social sporit, deoarece astăzi
criminalitatea recidivă a devenit mai periculoasă și profesională. Acești infractori
înrăiți, ”din obișnuință” sau ”de profesie”, complică și mai mult starea criminogenă
din lume, săvîrșind în mare parte crime dintre cele mai grave. Dauna socială a
criminalității recidive se manifestă și prin exemplul negativ, prin influența
exercitată de criminalii recidiviști asupra persoanelor cu o voință ușor
influențabilă, precum și asupra minorilor atrași în activitatea criminală.
Statisticile ultimelor decenii, analizele întreprinse în cadrul reuniunilor
ştiinţifice organizate sub egida ONU şi Societăţii Internaţionale de Criminologie
3
etc., demonstrează că în societatea contemporană criminalitatea organizată, tinde
să se amplifice continuu.
Organizaţiile criminale profesioniste, alcătuite din adevăraţi profesionişti ai
crimei la comandă, specialişti în una sau mai multe tipuri de acţiuni criminale –
traficarea de maşini furate, de tutun şi alcool, răpiri şi asasinări de persoane, jafuri
bancare, trafic de droguri şi de fiinţe umane, falsificare de monedă şi carduri
bancare etc.

4
Componența unei grupări criminale
Dincolo de oportunitatea şi eficienţa reacţiei penale, în realitate, toate
structurile infracţionale, prin natura lucrurilor, prezintă o structură minimală, în
care liderul joacă un rol important – de altfel, în reglementările penale care
sancţionează asociaţiile criminale, calitatea de lider constituie, de regulă, o
circumstanţă personală judiciară care poate atrage o pedeapsă mai gravă.
Nu trebuie omis că alături de lideri şi de membriicareau aderat
formallaorganizaţiesauau fost recrutaţi de această, în mod special, este folosit şi un
număr de persoanecarerealizează, în mod permanentsautemporar, activităţi
specifice obiectivelor structurilor infracţionale în schimbul banilor, protecţiei
pecareaceastă o poateasigurasaua sprijinului pecareîl vor
primilanevoiedinparteastructurii. Maimult, a devenit specific structurilor
infracţionale moderne să atragă însferalor de activitate
personalităţiimportantedindomeniul politic, juridic, economic, socialcaredevin
instrumente de realizare a scopurilor structurii şicareîntr-un felaparcă şi
„proprietate a organizaţiei”
În doctrina străină sunt identificate mai multe roluri în cadrul structurilor
infracţionale. Aceste roluri sunt următoarele:
- organizatorii (liderii) sunt persoanele care formează nucleul ce asigură
conducerea structurii infracţionale. Aceştia sunt cei care determină nivelul şi
amploarea activităţilor ilicite din cadrul organizaţiei, ca şi punerea în practică a
acestora.
- izolatorii sunt persoanele sau grupurile însărcinate să prevină şi să izoleze
organizatorii, cei aflaţi în poziţii de lideri, de pericolul reprezentat de infiltrarea în
cadrul reţelei a unor poliţişti sub acoperire. În acelaşi timp, izolatorii sunt cei care
transmit ordinele date de organizatori executanţilor.
- comunicatorii sau mesagerii sunt persoanele care asigură fluxul
informaţiilor între membrii structurii infracţionale.
- personalul de securitate (protectorii) sunt persoanele însărcinate cu
asigurarea siguranţei structurii infracţionale şi care iau măsurile necesare pentru a
5
preveni infiltrarea sau atacurile provenind din exterior. Rolul lor constă de
asemenea în a veghea la recrutarea noilor membri în cadrul organizaţiei şi de a se
asigura de loialitatea persoanelor nou recrutate.
- agenţii dubli, persoanele care fac parte dintr-o structură infracţională, dar
care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi timp în cadrul unor organizaţii legale, de
stat sau private, fie că sunt guvernamentale, financiare sau comerciale. Aceste
persoane fac parte din grupurile de interese. Din poziţiile pe care le deţin în cadrul
structurilor legale, ele furnizează informaţii preţioase şi contribuie la protecţia
structurii infracţionale.
- supraveghetorii (monitorii) veghează la eficacitatea structurii infracţionale şi
au în responsabilitate furnizarea de informaţii liderilor asupra vulnerabilităţilor
organizaţiei, a problemelor existente, astfel încât să poată fi luate măsuri de
remediere a acestora.

1.Tendințele în lumea criminală


Statisticile mondiale evidenţiază faptul că, în fiecare an, în întreaga lume, se
pierd sute de mii de vieţi umane, ca urmare a infracţiunilor comise prin violenţă,
milioane de oameni sunt afectaţi din punct de vedere economic în urma crimelor
contra patrimoniului. Pentru a oferi unele exemple preluate dintr-o ţară cu vechi
tradiţii democratice, în SUA, statisticile F. B. I.-ului au indicat că în deceniul 8 al
secolului trecut, o infracţiune gravă s-a produs la fiecare trei secunde, iar o
infracţiune de violenţă a apărut la fiecare 25 secunde.
După aprecierile specialiştilor, daunele aduse societăţii de crima organizată
sunt de 50 ori mai mari decît cele aduse de criminalitatea simplă, „de stradă”.
Această formă de criminalitate se răspîndeşte vertiginos în toate ţările lumii. Ea
diferă după denumire, structură, entitate, dar scopurile coincid.
Criminalitatea organizată apare sub forme diferite, inclusiv şi „criminalitatea
gulerelor albe” descrisă de E.A. Sutherland1 în lucrarea sa cu acelaşi nume, ea fiind
orientată în diferite direcţii de acţiune. Criminalitatea organizată se deosebeşte prin

1
Sutherland E.A., White collar criminality, New York, 1965, p.62-70.
6
mărimea sa, implicînd un lanţ de comandă, comparabil cu cel al unei armate, o
imensă planificare şi disciplină, folosirea ameninţării sau chiar a forţei, izolarea
conducerii de vîrf.2
Statisticile ultimelor decenii, analizele întreprinse în cadrul reuniunilor
ştiinţifice organizate sub egida ONU şi Societăţii Internaţionale de Criminologie
etc., demonstrează că în societatea contemporană criminalitatea organizată, tinde
să se amplifice continuu.
O tendinţă, o constituie specializarea şi profesionalizarea infractorilor,
indiferent dacă sunt sau nu incluşi în formaţii criminale organizate.
Tendinţa specializării se referă, cu precădere, la orientarea elementelor
criminale la săvîrşirea unor anumite infracţiuni, care presupun experienţă, pregătire
profesională, diverse calităţi, cum sunt: omuciderile (ucigaş de profesie),
proxenetism, fals de acte ori valută etc. Această tendinţă constituie o realitate dură
care, pe de o parte, măreşte considerabil şansa reuşitei infracţionale, iar pe de altă
parte, micşorează posibilităţile de descoperire şi tragere la răspundere.
Tendinţa profesionalizării, se exprimă prin folosirea din ce în ce mai largă a
diverselor cunoştinţe profesionale în comiterea unor fapte, unde prezenţa
profesionalismului este necesară: conducătorii auto de excepţie, trăgători de elită
(lunetişti), spărgători, falsificatori, electronişti chimişti etc. Literatura,
cinematograful, televiziunea şi viaţa de toate zilele pun în evidenţă această
tendinţă, astfel încît infractorul diletant se întîlneşte din ce în ce mai rar, şansele
sale de reuşită fiind din capul locului mai reduse.
Criminalitatea îmbracă „costume de gală”, avîndu-i drept exemplu pe prim-
miniştri corupţi, şefi de state criminali ca, cazul generalului Noriega, şeful statului
Panama, implicat în traficul de droguri şi arestat în 1989 după o lovitură de stat,
sau cazul Marcos, fost preşedinte al Republicii Filipine, care a estorcat poporului
filipinez miliarde de dolari. Şirul poate fi continuat cu înalţi funcţionari implicaţi în
cele mai versate afaceri economice şi combinaţii politice subterane.

2
Cressey Donald, Theft of the nation: The structure and operations of organized crime in America, New York,
1969.
7
Desigur, această tendinţă a criminalităţii nu şi-a găsit exprimări în tot setul
clasic de infracţiuni, cazurile de viol, tîlhărie, jaf etc. întîlnindu-se destul de rar în
aceste sfere înalte, care se îndreaptă cu predilecţie spre ilicitul politic şi economic.
O tendinţă pe curbă crescătoare a criminalităţii este internaţionalizarea
crimei. Această tendinţă s-a remarcat mai ales începînd cu deceniile 8 şi 9 a
secolului trecut în cazul organizaţiilor criminale, multinaţionale, cum sunt cele care
practică terorismul, traficul de arme şi de droguri, deturnări de nave, spionajul
economic şi tehnico-ştiinţific, traficul de fiinţe umane etc.
Conform unor rapoarte ale Diviziei ONU pentru combaterea crimei
organizate şi ale Interpolului în momentul de faţă, există şi acţionează în lume la
nivel internaţional, patru tipuri de asociaţii şi organizaţii criminale: 3
1. organizaţiile criminale profesioniste, alcătuite din adevăraţi profesionişti ai
crimei la comandă, specialişti în una sau mai multe tipuri de acţiuni criminale –
traficarea de maşini furate, de tutun şi alcool, răpiri şi asasinări de persoane, jafuri
bancare, trafic de droguri şi de fiinţe umane, falsificare de monedă şi carduri
bancare etc.;
2. organizaţiile criminale etnice, care acţionează atît la nivel naţional, cît şi
internaţional, realizînd o serie de acţiuni ilegale şi criminale extrem de diverse.
Deşi aceste organizaţii sunt alcătuite pe principii etnice, ele reuşesc să penetreze
teritoriul altor ţări. Aşa sunt, spre exemplu, societăţile şi organizaţiile criminale
chineze, japoneze, jamaicane, haitiene etc.;
3. organizaţiile criminale teroriste, constituite şi structurate pe principii politice,
etnice, religioase, rasiale etc. şi care acţionează nu de rare ori, în cooperare cu
organizaţiile criminale sau cu „gulerele albe”. Adeseori, sub paravanul unor
pretinse revendicări şi motivaţii politice se regăsesc reprezentanţii crimei
organizate, care încearcă să treacă drept terorişti politici pentru a obţine un
tratament sancţionatoriu diferenţiat sau să evite extrădarea. Aşa este, de exemplu,
în cazul grupării teroriste „Brigăzile roşii”, care are puternice şi intime legături de
colaborare cu „Mafia” şi „Camorra”. Crima organizată şi terorismul au devenit o
3
Rădulescu S., Banciu D., op. cit., p.194-200
8
activitate care rulează mari mijloace financiare, realizînd profituri uriaşe de pe
urma sabotajelor, deturnărilor de avioane, traficului ilicit de arme şi de droguri,
răpirilor şi asasinatelor de persoane etc.;
4. organizaţiile criminale de tip mafiot, care reprezintă o reţea de „familii” şi
„sindicate” ilegale, în care există o anumită structură bine definită şi o specializare
a membrilor pe diverse ramuri criminale. Aceste organizaţii criminale includ o
structură ierarhică pe mai multe nivele.
Astfel, criminalitatea transnaţională (unde activitatea criminală este organizată
prin extinderea organizaţiilor criminale pe teritoriul mai multor ţări) încalcă
simultan legislaţiile penale a mai multor state, afectînd, de regulă, ţările cu o
protecţie juridico-penală şi economică mai slabă.

2. Cele mai mari grupări criminale ale lumii


Crima organizata este o problema pentru aproape orice tara din lume, dar si in
acest cadru exista grupuri ce s-au remarcat drept cele mai periculoase si mai
influente pe parcursul anilor. Urmatoarea lista prezinta cele mai importante grupari
mafiote din lume.
Mafia Rusă - originară din Uniunea Sovietică, dar cu influență în intreaga lume,
număra în prezent aproape 500.000 de membri! Rușii sunt implicți în crima
organizată din Israel, Ungaria, Spania, Canada, Statele Unite, Marea Britanie și
multe alte țării. Mafia Rusă se ocupă cu trafic de droguri, organe și arme de foc,
contrabandă, pornografie, fraudă pe internet și asasinate la comandă. Cea mai
importantă regulă a lor e să nu colaborezi cu autoritățile. Cel care "ciripește" atunci
cînd este arestat este ucis apoi la eliberare.
Cosa Nostra - grupări relativ noi, ținînd cont că au pornit în jumătatea a doua a
secolului al XIX-lea, Cosa Nostra din Sicilia și America s-au remarcat prin
infracțiunile majore pe care le-au reușit. Numărul membrilor nu este mare, fiind
undeva între 3500 și 4000, dar cu foarte mulți asociați ce nu se bucură însă de
drepturile unui membru deplin. Codul tăcerii este obligatoriu, iar orice nou inițiat

9
este de obicei obligat să comită o crimă prin care să-și demonstreze apartenența la
grup.
Triadele Chinezești - o foarte importantă rețea de grupări cu activități în China,
Malaezia, Hong Kong, Taiwan, Singapore, dar și în marile orașe americane.
Furturile, asasinatele la comandă, traficul de droguri și pirateria se numară printre
activitățile lor.
Gruparea a fost organizată prima oară în secolul XVIII sub numele Tian Di Hui.
De-atunci influența lor a început să crească, dar activitățile au rămas minore și
discrete.O triadă numără între 50 și 30.000 de membri.
Cartelurile Columbiene de Droguri - formate pentru a controla traficul de
droguri, operaţiunile columbiene s-au extins rapid în foarte multe ţări. Cele mai
importante grupări din Columbia sunt Cali, Medellin şi Norte del Valle. Un tratat
de extrădare între Statele Unite şi Columbia a fost foarte aproape să dea o lovitură
grea cartelurilor, ai căror lideri s-au ascuns şi au ordonat membrilor să îi ucidă pe
cei care susţineau tratatul.
Mafia Mexicană – mafia cu poate cea mai mare influenţă în închisorile din
Statele Unite. Pornită în anii '50 pentru a proteja prizonierii împotriva gardienilor,
gruparea s-a extins la trafic de droguri şi la extorcare. În prezent, mafia mexicană
numără peste 30.000 de membri în Statele Unite. Membrii ei poarta tatuaje
specifice, cu un simbol naţional deasupra unui cerc în flăcări şi cuţite încrucişate.
Se spune ca sunt 150 de membri ai grupării în închisoare ce au autoritatea de a
comanda o crimă şi peste 2000 de asociaţi gata să ducă la capăt un asemenea ordin.
Până şi grupările rivale sunt obligate să plătească taxa de protecţie mexicanilor.
Mafia Albaneză - un număr mare de organizatii criminale cu activităţi bazate în
principal în Albania. Mafia albaneză s-a extins la nivel internaţional începând cu
anii '80. În Statele Unite şi în Marea Britanie, albanezii fac trafic de persoane şi de
droguri şi sunt recunoscuţi pentru violenţa acţiunilor lor.

10
3. Traseul criminal al Mafiei Ruse
Spre surprinderea celor care credeau că Mafia Rusă e un fenomen apărut după
1990 - momentul destrămării Uniunii Sovietice, originile crimei organizate ruse
coboară pînă în vremea Rusiei Imperiale și implicit a dinastiilor de țari. Încă de pe
atunci drojdia și scursoarea societății care parazita târgurile și orașele Maicii Rusia
s-a constituit într-o grupare de sine stătătoare cu legi și cutume proprii, hotărîtă să
ducă la perfecțiune traiul aflat în umbră legii, moralei și respectului față de semeni.
Așa s-a născut Vor V Zakone, adică Frăția și Legea Tălharilor, o grupare obscură
unde s-au unit toți hoții, criminalii, tâlhării și escrocii din Rusia. În acest adevărat
sindicat al borfașilor, membrii se simțeau ocrotiți de raidurile poliției, organizați și
bine pregătiți pentru infama lor "meserie". Oricât de incredibil ar părea, în
rândurile Vor V Zakone funcționau adevărate "școli profesionale" unde tinerii
ciraci erau învățați pas cu pas "arta" jafului, a tîlhariei, furtului, inșelării, escrocării,
totul culminând cu specializarea în omorurile la comandă.
Tatuaje și coduri ale onoarei- Pentru un neinițiat, tatuajele mafioților ruși par o
înlănțuire fără noimă unde tronează de-a valma biserici, diavoli, capete de lupi,
fetițe, cruci, portrete, stele, pânze de păianjen, galoane militare și multe alte astfel
de simboluri. Cel mai pregnant simbol este cel al unei biserici sau mănăstiri tatuată
pe piept, umeri sau spate. Doar ocnasii îmbătrâniți în rele au dreptul să se tatueze
astfel. Numărul de turnuri al bisericii semnifică de câte ori a fost închis mândrul
purtătoral tatuajului. Sub biserica este deseori trecut citatul "Biserica este casă lui
Dumnezeu iar închisoarea este casă criminalilor". Mafiotul care are tatuat un pirat
a fost mai mult că sigur un "soldat" care a comis un jaf armat sau a încălcat
articolul 167 din Codul Penal Rus. Cel care are tatuat un craniu este un ucigaș. La
fel cum cel care are pânză de păianjen pe umăr nu este altceva decât un disprețuit
dependent de droguri. Cei care au stele sau galoane militare pe umeri se bucură de
un respect nelimitat. Aceștia sunt "căpitanii", cei care au trăitîn demnitate și onoare
conform codului Vor V Zakone. Cei care au stele tatuate pe genunchi așteaptă să
fie promovați căpitani. Un "căpitan" nu poate fi umilit sau pus să stea în genunchi
de nimeni. Inconștientul care o face nu trăiește mai mult de 3 zile, conform codului
11
nescris al ocnasilor ruși. Cel care are un trandafir pe piept este un membru marcant
al Mafiei Ruse - nu trebuie jignit sau supărat de nici un alt deținut.
Cei care poartă tatuaje false sau neconforme rangului lor sfârșesc în urma unei
morți lente și agonizante. Nimeni nu se joacă sau bravează cu simbolurile Vor-
ului…Tatuajele pe creștetul capului sunt aplicate cu forța și au scopul de dublu de
a-l umili pe posesor și a-i avertiza pe ceilalți deținuți în privința sa. Homosexualii,
cei care au abuzat copii sau au colaborat cu gardienii sunt întotdeauna pasibili de
un tatuaj forțat aplicat pe cap sau frunte. Ghinionistul mai trebuie să-și plătească
eforturile celui care l-a tatuat.
Alexandr Gurov, un expert criminalist rus specializat pe studiul frăției Vor:
"Spre deosebire de Cosa Nostra, Vor-ul are reguli mai puține dar mult mai severe.
Niciun membru al Frăției nu trebuie să aibă legături cu lumea oficială. Aceasta
înseamnă că nu are voie să servească în armata sau poliție, nu are voie să se
căsătoarească și trebuie să aibă ani buni de pușcărie în pedigree înainte de a fi
primit în rândurile Vor-ului". Etnia sau naționalitatea noului membru nu au nicio
importantă, mulți membrii ai Vor-ului fiind ucraineni, ceceni, armeni, georgieni,
azeri sau baltici.
Conform codului Vor, un frate trebuie să4 :
-Uite toate legăturile și contactele cu rudele sale mama, tată, frați, surori etc…
-Nu i se permite să aibă propria familie. Fără soție, fără copii. Cu toate acestea, are
voie să aibă câte amante dorește.
-Niciodata, sub niciun fel de circumstanță nu trebuie să muncească cinstit. Mai
bine să moară de foame decât să muncească. Abuzurile sexuale asupra copiilor
sunt aspru pedepsite de Frați, mult mai aspru decât legea statului.
-Traficul de arme și droguri sunt și ele considerate o formă de comerț, prin urmare
sunt incompatibile cu statutul de Vor.
-Trebuie să-și ajute frații prin orice mijloace. Suport material sau moral

4
http://www.descopera.ro/descopera-secretele-mafiei/4916335-mafia-rusa-uniunea-sovietica-a-nelegiutilor
12
-Trebuie să țină secrete informațiile despre complici sau ascunzatori, case
conspirative sau apartamente sigure, locuri de întâlnire sau depozite de arme și
bani.
-In situații dificile nu trebuie să ia asupra sa faptele altui Vor deoarece îl va obligă
pe acesta să-i cumpere timpul petrecut în închisoare.
-In cazul unui conflict cu un alt Vor, nu trebuie să-și facă dreptate singur ci să
convoace un consiliu al Frăției.
-La astfel de consilii prezența este obligatorie.
-Ofensa unui Vor se spală cu sânge.
-Nu trebuie să dea semne de slăbiciune dacă trebuie să pedepsească un alt Vor la
ordinele consiliului.
-Nu trebuie să joace jocuri de noroc dacă nu are bani să acopere pierderile.
-Nu trebuie să aibă nici o legătură sau conexiune cu autoritățile.
-Trebuie să-i învețe pe începători tainele "meseriei"
-Nu trebuie să bea alcool până își întunecă rațiunea și judecata
-Trebuie să fie informa tîn privința rangului celorlalți Frați.
-Nu trebuie să primească în mâini arme din partea autorităților. Nu trebuie să
servească în armata, poliție sau trupele speciale.
-Este obligat să-și ducă la capăt orice promisiune în față celorlalți Frați.

Cei mai mari lideri criminali ai SUA


Roy DeMeo și Metodă Gemini- Capul Familiei Gambino și ucigaș de temut,
Roy DeMeo a rămas în istorie pentru constituirea unui grup de asasini
profesioniști, care operau după Metodă Gemini. Numele vine de la Gemini
Lounge, barul din Brooklyn al lui DeMeo, unde potrivit estimărilor FBI, între 75 și
200 de oameni au "dispărut". De obicei, victima era ademenită în apartamentul din
spatele barului, apoi împușcată cu un pistol cu amortizor de Roy DeMeo. Imediat,
un prosop era înfășurat în jurul capului victimei, pentru a absorbi sângele. Apoi,
victima era înjunghiată în piept și lăsată în baie până ce se scurgea o cantitate
suficientă de sânge încât să permită dezmembrarea. Părți din cadavru, puse în
13
pungi și cutii, erau trimise la o groapă de gunoi locală, unde erau puține șanse să
fie găsite vreodată. Nu este clar însă cine este responsabil pentru asasinarea lui
DeMeo în 1983, când acesta a fost împușcat mortal.
Albert Anastasia: Crimă SRL -Poreclit "Lordul Călău", Albert Anastasia era
liderul unui temut grup de ucigași plătiți. Numită "Crimă SRL" de către presă,
echipa lui Anastasia ar fi comis aproximativ 700 de omoruri. Anastasia a devenit în
cele din urmă bossul Familiei Gambino. Cruzimea și puterea i-au adus respect, dar
în același timp și ura altor gangsteri. Albert Anastasia a căzut victima războiului
pentru putere, se pare la ordinul lui Joe Profaci, șeful clanului Columbo. A fost
împușcat în timp ce se află pe scaunul frizerului.
Frank Balistrieri- Gangsterul-șef din Milwaukee, era mai degrabă cunoscut sub
numele de "Bombardierul Nebun", deoarece folosea adesa dispozitive explozive
improvizate, metodă care i-a făcut pe mulți dintre dușmanii lui să investească în
telecomenzi care să pornească automat motorul mașinii.
Balistrieri avea afaceri cu șefii cazinourilor din Las Vegas, care cedau o parte
din profit mafiei din Chicago, de a cărei contabilitate se ocupă facțiunea din
Milwakee.
In 1985, Balistrieri a fost găsit vinovat de șantaj și pariuri ilegale și a fost
condamnat la 10 ani de închisoare. A fost eliberat în 1991 și a murit din cauza
afecțiunilor cardiace, doi ani mai târziu.
Sammy "Taurul" Gravano -A comis prima să crimă în 1970, oarecum în
legitimă apărare. Victima era Joe Colluci, care intenționa să-l ucidă pe Gravano și
un asociat de-al acestuia, Tommy Spero, amantul soției lui. Omorul, primul din
cele 19 pe care le-a mărturisit mai târziu, l-a făcut remarcat pe Sammy Gravano,
devenit ulterior membru cu drepturi depline în Cosa Nostra.
Desi nu a apăsat pe trăgaci, Gravano a participat în 1985 la complotul care a
dus la uciderea în 1985, la ordinul lui John Gotti, a lui Paul Castellano, șefului
Familiei Gambino. Un anmai târziu, când Gotti a fost încarcerat, Garavano l-a
ajutat pe acestasă-și conducă afacerile din pușcărie.

14
Ulterior, Sammy Gravano a întors armele împotriva lui Gotti, devenind
informator guvernamental și depunând mărturie contra lui. Introdusîn programul
de protecție al martorilor și trimis în Arizona, Gravano s-a apucat de trafic cu
ecstasy, împreună cu o organizațiecare proclamă supremația albilor. În prezent, el
ispășește o pedeapsa de 19 ani de închisoare, pentru trafic de droguri.

Actualitatea lideralismului criminal


Lideralismul criminal este o problemă actuală și foarte importantă pentru
societatea contemporană. Liderii criminali din întreaga lume s-au perfecționat în
ceea ce privește activitatea lor ilegală cît și a întregii organizații pe care o conduc.
De cele mai multe ori, organizațiile criminale au apărători în înaltele instituții
ale statelor, aceștea profită de o ”imunitate” în schimbul unor servicii sau bunuri
materiale.
În lumea criminală, principalii piloni sunt posesorii de putere, bani, averi și
altele. Aceștia sunt concurenți în ceea ce privește piața de arme, droguri,
prostituate, organe și altele. Ir cînd un război este declanșat în rîndul clanurilor
mafiote, nici măcar autoritățile nu pot interveni în luptele lor săngeroase.
În prezent s-a pierdut valoarea termenului de onoare în cadrul lumii criminale,
dacă pe timpuri aceasta era o pîrghie de control, acum la putere sunt bunurile de
preț, șantajul și multe alte activități ilegale.
În ceea ce privește conștiința juridică a cliderilor criminali, în mare parte
aceștia cunosc normele de convețuire socială, însă nu le respectă și nu se tem de
pedeapsă neglijînd legile.
Analiza comparativă a conștiinței juridice a unui simplu cetățean care respectă
leagea și a criminalilor ce fac parte sau nu din organizații ilegale, a arătat că ultimii
cunosc legea cu mult mai bine conținutul articolelor din Codul Penal. Dar, acește
cunoștințe sunt unilaterale și formale, nerespectîndu-se în esență, principiile
generale ale dreptului.

15
Mai bine din jumătate din liderii criminali reținuți de către organele de
ocrotire a normelor de drept, au recunoscut că își dădeau seama de gravitatea
actelor lor, dar nu au dorit să respecte legea.
Mai mult ca atît aceștia și-au creat propriile legi și principii, total deosebite de
legile și principiile majorității.
Nivelul înalt de profesionalizarea grupărilor criminale: se manifestă tendințe de
intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbția, în interiorul acestora de
persoane ce ocupă funcții oficiale în domeniul finanțelor, comerțului, băncilor,
administrației, justiției dar și a unor reputați avocați, experțiși tehnicieni în cadrul
comunicațiilorși logisticii.
Afacerile ilegale de amploare – contrabandă, evaziune fiscală, traficul de
armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protecție și “recuperările
de debite”- nu se pot derula și finaliza fără realizarea unui parteneriat între
infractorii autohtoni și cei ce acționează pe teritoriul altor state.
Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale și lumea politică: Se
înregistrează în prezent tendința de “folosire a funcției publice” pentru realizarea
afacerilor, în spatele sau pe spatele căreia se derulează afacerile.

16
Concluzii
Criminalitatea organizată este percepută că o realitate socială în care
structurile legale și criminale sunt părți integrante ale aceluiași sistem corupt,
social, politic și economic ,fără a ține seama de tipul de acțiuni promovate sau de
tipurile de organizații ale celor ce susțin acest sistem.

Peste tot în lume se produce o sumă impresionantă de acte ilegale, în zona


subterană a societății, zona în care serviciile de informații pătrund foarte greu
pentru a sesiza și a constată cu adevărat ce se întâmplă.

Toate societățile , mai mult sau mai puțin avansate democratic, au


componența lor paralelă, care se dezvoltă prin multiple canale ilegale și a cărei
dimensiune este de natură a produce serioase dezechilibre în planul general.
Rata înaltă a criminalității are drept cauză principală publicitatea deosebit de
gravă , care pentru a fi șocantă, în scopul obținerii unor profituri
fabuloase,propagheaza crimele și jafurile cele mai odioase.
O altă cauză a delincvenței trebuie căutată în structura socială a țării, care
adună la un pol bogăție, bunăstare și la celălalt suferință, sărăcieși mizerie.
Sentimentul însingurării, al lipsei de perspectivă, nesiguranța zilei de mâine
determină debusolarea unei bune părți a cetățenilor, în majoritate tineri , care își
caută refugiul în consumul de droguri, în acțiuni certate cu legea.
O altă explicație a fenomenului poate fi găsită în numărul mare de grupuri de
infractori care acționează atât pe plan intern cât și pe plan internațional. Un rol
aparte și pe măsură în creșterea procentajului criminalității îl ocupă corupția.
În țara noastră, pe fondul existenței factorilor favorizanti asociați procesului
de tranziție, germenii preexistenti de crimă organizată au cunoscut o dezvoltare
deosebită și au condus la creșterea exponențială de ansamblu a acesteia.
În contextul marilor transformări geopolitice, economice şi sociale ce se
produc în lume, crima organizată capătă noi valenţe, ea îşi extinde arealul şi sfera
de activitate la cote alarmante, fapt ce constituie un motiv de îngrijorare pentru
majoritatea statelor, îndeosebi pentru cele a căror economie se află în proces de
17
tranziţie, în care sistemul legislativ este vulnerabil şi instituţiile democratice sunt
fragile.

18
Bibliografie :
1.Valeriu Bujor, Criminalitatea profesională, Chișinău, Editura Lyceum, 1999.
2.Igor A. Ciobanu, Criminologie vol. II, Chișinău, Editura Cartdidact, 2004.
3.Tudor Ciorap, Viața criminală nu este un visChișinău, , Editura Universitas,
2000.
4.Igor A. Ciobanu, Criminologie, Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova,
2011.
5.Mihail Bîrgău, Criminologie, Chișinău, Print-Caro ,2010.
6.Tudor Amza, Criminologie, București, All Education, 2005.
7.Oxana Rotari, Criminologie, Chișinău, Foxtrot, 2011.
8. https://fr.wikipedia.org/wiki/Crime_organis%C3%A9 vizitat la data de
04.11.2017, ota 16 :24.
9.http://www.crimetime.ro/dosare/top-10-mafioti-de-temut-asasini-platiti-crime-
ingenioase-si-executii-la-varf.html, vizitat la data de 04.11.2017, ora 12 :58.
10.http://www.descopera.ro/istorie/15898100-cei-mai-mari-criminali-din-istoria-
omenirii-in-top-apare-si-un-personaj-important-din-istoria-romanilor, vizitat la
data de 03.11.2017, ora 17 :30.

19

S-ar putea să vă placă și