Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat la Criminologie
Chișinău 2017
Cuprins:
Cuprins: ..................................................................................................................... 2
Introducere................................................................................................................. 3
Concluzii ................................................................................................................. 17
Bibliografie :............................................................................................................ 19
2
Introducere
4
Componența unei grupări criminale
Dincolo de oportunitatea şi eficienţa reacţiei penale, în realitate, toate
structurile infracţionale, prin natura lucrurilor, prezintă o structură minimală, în
care liderul joacă un rol important – de altfel, în reglementările penale care
sancţionează asociaţiile criminale, calitatea de lider constituie, de regulă, o
circumstanţă personală judiciară care poate atrage o pedeapsă mai gravă.
Nu trebuie omis că alături de lideri şi de membriicareau aderat
formallaorganizaţiesauau fost recrutaţi de această, în mod special, este folosit şi un
număr de persoanecarerealizează, în mod permanentsautemporar, activităţi
specifice obiectivelor structurilor infracţionale în schimbul banilor, protecţiei
pecareaceastă o poateasigurasaua sprijinului pecareîl vor
primilanevoiedinparteastructurii. Maimult, a devenit specific structurilor
infracţionale moderne să atragă însferalor de activitate
personalităţiimportantedindomeniul politic, juridic, economic, socialcaredevin
instrumente de realizare a scopurilor structurii şicareîntr-un felaparcă şi
„proprietate a organizaţiei”
În doctrina străină sunt identificate mai multe roluri în cadrul structurilor
infracţionale. Aceste roluri sunt următoarele:
- organizatorii (liderii) sunt persoanele care formează nucleul ce asigură
conducerea structurii infracţionale. Aceştia sunt cei care determină nivelul şi
amploarea activităţilor ilicite din cadrul organizaţiei, ca şi punerea în practică a
acestora.
- izolatorii sunt persoanele sau grupurile însărcinate să prevină şi să izoleze
organizatorii, cei aflaţi în poziţii de lideri, de pericolul reprezentat de infiltrarea în
cadrul reţelei a unor poliţişti sub acoperire. În acelaşi timp, izolatorii sunt cei care
transmit ordinele date de organizatori executanţilor.
- comunicatorii sau mesagerii sunt persoanele care asigură fluxul
informaţiilor între membrii structurii infracţionale.
- personalul de securitate (protectorii) sunt persoanele însărcinate cu
asigurarea siguranţei structurii infracţionale şi care iau măsurile necesare pentru a
5
preveni infiltrarea sau atacurile provenind din exterior. Rolul lor constă de
asemenea în a veghea la recrutarea noilor membri în cadrul organizaţiei şi de a se
asigura de loialitatea persoanelor nou recrutate.
- agenţii dubli, persoanele care fac parte dintr-o structură infracţională, dar
care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi timp în cadrul unor organizaţii legale, de
stat sau private, fie că sunt guvernamentale, financiare sau comerciale. Aceste
persoane fac parte din grupurile de interese. Din poziţiile pe care le deţin în cadrul
structurilor legale, ele furnizează informaţii preţioase şi contribuie la protecţia
structurii infracţionale.
- supraveghetorii (monitorii) veghează la eficacitatea structurii infracţionale şi
au în responsabilitate furnizarea de informaţii liderilor asupra vulnerabilităţilor
organizaţiei, a problemelor existente, astfel încât să poată fi luate măsuri de
remediere a acestora.
1
Sutherland E.A., White collar criminality, New York, 1965, p.62-70.
6
mărimea sa, implicînd un lanţ de comandă, comparabil cu cel al unei armate, o
imensă planificare şi disciplină, folosirea ameninţării sau chiar a forţei, izolarea
conducerii de vîrf.2
Statisticile ultimelor decenii, analizele întreprinse în cadrul reuniunilor
ştiinţifice organizate sub egida ONU şi Societăţii Internaţionale de Criminologie
etc., demonstrează că în societatea contemporană criminalitatea organizată, tinde
să se amplifice continuu.
O tendinţă, o constituie specializarea şi profesionalizarea infractorilor,
indiferent dacă sunt sau nu incluşi în formaţii criminale organizate.
Tendinţa specializării se referă, cu precădere, la orientarea elementelor
criminale la săvîrşirea unor anumite infracţiuni, care presupun experienţă, pregătire
profesională, diverse calităţi, cum sunt: omuciderile (ucigaş de profesie),
proxenetism, fals de acte ori valută etc. Această tendinţă constituie o realitate dură
care, pe de o parte, măreşte considerabil şansa reuşitei infracţionale, iar pe de altă
parte, micşorează posibilităţile de descoperire şi tragere la răspundere.
Tendinţa profesionalizării, se exprimă prin folosirea din ce în ce mai largă a
diverselor cunoştinţe profesionale în comiterea unor fapte, unde prezenţa
profesionalismului este necesară: conducătorii auto de excepţie, trăgători de elită
(lunetişti), spărgători, falsificatori, electronişti chimişti etc. Literatura,
cinematograful, televiziunea şi viaţa de toate zilele pun în evidenţă această
tendinţă, astfel încît infractorul diletant se întîlneşte din ce în ce mai rar, şansele
sale de reuşită fiind din capul locului mai reduse.
Criminalitatea îmbracă „costume de gală”, avîndu-i drept exemplu pe prim-
miniştri corupţi, şefi de state criminali ca, cazul generalului Noriega, şeful statului
Panama, implicat în traficul de droguri şi arestat în 1989 după o lovitură de stat,
sau cazul Marcos, fost preşedinte al Republicii Filipine, care a estorcat poporului
filipinez miliarde de dolari. Şirul poate fi continuat cu înalţi funcţionari implicaţi în
cele mai versate afaceri economice şi combinaţii politice subterane.
2
Cressey Donald, Theft of the nation: The structure and operations of organized crime in America, New York,
1969.
7
Desigur, această tendinţă a criminalităţii nu şi-a găsit exprimări în tot setul
clasic de infracţiuni, cazurile de viol, tîlhărie, jaf etc. întîlnindu-se destul de rar în
aceste sfere înalte, care se îndreaptă cu predilecţie spre ilicitul politic şi economic.
O tendinţă pe curbă crescătoare a criminalităţii este internaţionalizarea
crimei. Această tendinţă s-a remarcat mai ales începînd cu deceniile 8 şi 9 a
secolului trecut în cazul organizaţiilor criminale, multinaţionale, cum sunt cele care
practică terorismul, traficul de arme şi de droguri, deturnări de nave, spionajul
economic şi tehnico-ştiinţific, traficul de fiinţe umane etc.
Conform unor rapoarte ale Diviziei ONU pentru combaterea crimei
organizate şi ale Interpolului în momentul de faţă, există şi acţionează în lume la
nivel internaţional, patru tipuri de asociaţii şi organizaţii criminale: 3
1. organizaţiile criminale profesioniste, alcătuite din adevăraţi profesionişti ai
crimei la comandă, specialişti în una sau mai multe tipuri de acţiuni criminale –
traficarea de maşini furate, de tutun şi alcool, răpiri şi asasinări de persoane, jafuri
bancare, trafic de droguri şi de fiinţe umane, falsificare de monedă şi carduri
bancare etc.;
2. organizaţiile criminale etnice, care acţionează atît la nivel naţional, cît şi
internaţional, realizînd o serie de acţiuni ilegale şi criminale extrem de diverse.
Deşi aceste organizaţii sunt alcătuite pe principii etnice, ele reuşesc să penetreze
teritoriul altor ţări. Aşa sunt, spre exemplu, societăţile şi organizaţiile criminale
chineze, japoneze, jamaicane, haitiene etc.;
3. organizaţiile criminale teroriste, constituite şi structurate pe principii politice,
etnice, religioase, rasiale etc. şi care acţionează nu de rare ori, în cooperare cu
organizaţiile criminale sau cu „gulerele albe”. Adeseori, sub paravanul unor
pretinse revendicări şi motivaţii politice se regăsesc reprezentanţii crimei
organizate, care încearcă să treacă drept terorişti politici pentru a obţine un
tratament sancţionatoriu diferenţiat sau să evite extrădarea. Aşa este, de exemplu,
în cazul grupării teroriste „Brigăzile roşii”, care are puternice şi intime legături de
colaborare cu „Mafia” şi „Camorra”. Crima organizată şi terorismul au devenit o
3
Rădulescu S., Banciu D., op. cit., p.194-200
8
activitate care rulează mari mijloace financiare, realizînd profituri uriaşe de pe
urma sabotajelor, deturnărilor de avioane, traficului ilicit de arme şi de droguri,
răpirilor şi asasinatelor de persoane etc.;
4. organizaţiile criminale de tip mafiot, care reprezintă o reţea de „familii” şi
„sindicate” ilegale, în care există o anumită structură bine definită şi o specializare
a membrilor pe diverse ramuri criminale. Aceste organizaţii criminale includ o
structură ierarhică pe mai multe nivele.
Astfel, criminalitatea transnaţională (unde activitatea criminală este organizată
prin extinderea organizaţiilor criminale pe teritoriul mai multor ţări) încalcă
simultan legislaţiile penale a mai multor state, afectînd, de regulă, ţările cu o
protecţie juridico-penală şi economică mai slabă.
9
este de obicei obligat să comită o crimă prin care să-și demonstreze apartenența la
grup.
Triadele Chinezești - o foarte importantă rețea de grupări cu activități în China,
Malaezia, Hong Kong, Taiwan, Singapore, dar și în marile orașe americane.
Furturile, asasinatele la comandă, traficul de droguri și pirateria se numară printre
activitățile lor.
Gruparea a fost organizată prima oară în secolul XVIII sub numele Tian Di Hui.
De-atunci influența lor a început să crească, dar activitățile au rămas minore și
discrete.O triadă numără între 50 și 30.000 de membri.
Cartelurile Columbiene de Droguri - formate pentru a controla traficul de
droguri, operaţiunile columbiene s-au extins rapid în foarte multe ţări. Cele mai
importante grupări din Columbia sunt Cali, Medellin şi Norte del Valle. Un tratat
de extrădare între Statele Unite şi Columbia a fost foarte aproape să dea o lovitură
grea cartelurilor, ai căror lideri s-au ascuns şi au ordonat membrilor să îi ucidă pe
cei care susţineau tratatul.
Mafia Mexicană – mafia cu poate cea mai mare influenţă în închisorile din
Statele Unite. Pornită în anii '50 pentru a proteja prizonierii împotriva gardienilor,
gruparea s-a extins la trafic de droguri şi la extorcare. În prezent, mafia mexicană
numără peste 30.000 de membri în Statele Unite. Membrii ei poarta tatuaje
specifice, cu un simbol naţional deasupra unui cerc în flăcări şi cuţite încrucişate.
Se spune ca sunt 150 de membri ai grupării în închisoare ce au autoritatea de a
comanda o crimă şi peste 2000 de asociaţi gata să ducă la capăt un asemenea ordin.
Până şi grupările rivale sunt obligate să plătească taxa de protecţie mexicanilor.
Mafia Albaneză - un număr mare de organizatii criminale cu activităţi bazate în
principal în Albania. Mafia albaneză s-a extins la nivel internaţional începând cu
anii '80. În Statele Unite şi în Marea Britanie, albanezii fac trafic de persoane şi de
droguri şi sunt recunoscuţi pentru violenţa acţiunilor lor.
10
3. Traseul criminal al Mafiei Ruse
Spre surprinderea celor care credeau că Mafia Rusă e un fenomen apărut după
1990 - momentul destrămării Uniunii Sovietice, originile crimei organizate ruse
coboară pînă în vremea Rusiei Imperiale și implicit a dinastiilor de țari. Încă de pe
atunci drojdia și scursoarea societății care parazita târgurile și orașele Maicii Rusia
s-a constituit într-o grupare de sine stătătoare cu legi și cutume proprii, hotărîtă să
ducă la perfecțiune traiul aflat în umbră legii, moralei și respectului față de semeni.
Așa s-a născut Vor V Zakone, adică Frăția și Legea Tălharilor, o grupare obscură
unde s-au unit toți hoții, criminalii, tâlhării și escrocii din Rusia. În acest adevărat
sindicat al borfașilor, membrii se simțeau ocrotiți de raidurile poliției, organizați și
bine pregătiți pentru infama lor "meserie". Oricât de incredibil ar părea, în
rândurile Vor V Zakone funcționau adevărate "școli profesionale" unde tinerii
ciraci erau învățați pas cu pas "arta" jafului, a tîlhariei, furtului, inșelării, escrocării,
totul culminând cu specializarea în omorurile la comandă.
Tatuaje și coduri ale onoarei- Pentru un neinițiat, tatuajele mafioților ruși par o
înlănțuire fără noimă unde tronează de-a valma biserici, diavoli, capete de lupi,
fetițe, cruci, portrete, stele, pânze de păianjen, galoane militare și multe alte astfel
de simboluri. Cel mai pregnant simbol este cel al unei biserici sau mănăstiri tatuată
pe piept, umeri sau spate. Doar ocnasii îmbătrâniți în rele au dreptul să se tatueze
astfel. Numărul de turnuri al bisericii semnifică de câte ori a fost închis mândrul
purtătoral tatuajului. Sub biserica este deseori trecut citatul "Biserica este casă lui
Dumnezeu iar închisoarea este casă criminalilor". Mafiotul care are tatuat un pirat
a fost mai mult că sigur un "soldat" care a comis un jaf armat sau a încălcat
articolul 167 din Codul Penal Rus. Cel care are tatuat un craniu este un ucigaș. La
fel cum cel care are pânză de păianjen pe umăr nu este altceva decât un disprețuit
dependent de droguri. Cei care au stele sau galoane militare pe umeri se bucură de
un respect nelimitat. Aceștia sunt "căpitanii", cei care au trăitîn demnitate și onoare
conform codului Vor V Zakone. Cei care au stele tatuate pe genunchi așteaptă să
fie promovați căpitani. Un "căpitan" nu poate fi umilit sau pus să stea în genunchi
de nimeni. Inconștientul care o face nu trăiește mai mult de 3 zile, conform codului
11
nescris al ocnasilor ruși. Cel care are un trandafir pe piept este un membru marcant
al Mafiei Ruse - nu trebuie jignit sau supărat de nici un alt deținut.
Cei care poartă tatuaje false sau neconforme rangului lor sfârșesc în urma unei
morți lente și agonizante. Nimeni nu se joacă sau bravează cu simbolurile Vor-
ului…Tatuajele pe creștetul capului sunt aplicate cu forța și au scopul de dublu de
a-l umili pe posesor și a-i avertiza pe ceilalți deținuți în privința sa. Homosexualii,
cei care au abuzat copii sau au colaborat cu gardienii sunt întotdeauna pasibili de
un tatuaj forțat aplicat pe cap sau frunte. Ghinionistul mai trebuie să-și plătească
eforturile celui care l-a tatuat.
Alexandr Gurov, un expert criminalist rus specializat pe studiul frăției Vor:
"Spre deosebire de Cosa Nostra, Vor-ul are reguli mai puține dar mult mai severe.
Niciun membru al Frăției nu trebuie să aibă legături cu lumea oficială. Aceasta
înseamnă că nu are voie să servească în armata sau poliție, nu are voie să se
căsătoarească și trebuie să aibă ani buni de pușcărie în pedigree înainte de a fi
primit în rândurile Vor-ului". Etnia sau naționalitatea noului membru nu au nicio
importantă, mulți membrii ai Vor-ului fiind ucraineni, ceceni, armeni, georgieni,
azeri sau baltici.
Conform codului Vor, un frate trebuie să4 :
-Uite toate legăturile și contactele cu rudele sale mama, tată, frați, surori etc…
-Nu i se permite să aibă propria familie. Fără soție, fără copii. Cu toate acestea, are
voie să aibă câte amante dorește.
-Niciodata, sub niciun fel de circumstanță nu trebuie să muncească cinstit. Mai
bine să moară de foame decât să muncească. Abuzurile sexuale asupra copiilor
sunt aspru pedepsite de Frați, mult mai aspru decât legea statului.
-Traficul de arme și droguri sunt și ele considerate o formă de comerț, prin urmare
sunt incompatibile cu statutul de Vor.
-Trebuie să-și ajute frații prin orice mijloace. Suport material sau moral
4
http://www.descopera.ro/descopera-secretele-mafiei/4916335-mafia-rusa-uniunea-sovietica-a-nelegiutilor
12
-Trebuie să țină secrete informațiile despre complici sau ascunzatori, case
conspirative sau apartamente sigure, locuri de întâlnire sau depozite de arme și
bani.
-In situații dificile nu trebuie să ia asupra sa faptele altui Vor deoarece îl va obligă
pe acesta să-i cumpere timpul petrecut în închisoare.
-In cazul unui conflict cu un alt Vor, nu trebuie să-și facă dreptate singur ci să
convoace un consiliu al Frăției.
-La astfel de consilii prezența este obligatorie.
-Ofensa unui Vor se spală cu sânge.
-Nu trebuie să dea semne de slăbiciune dacă trebuie să pedepsească un alt Vor la
ordinele consiliului.
-Nu trebuie să joace jocuri de noroc dacă nu are bani să acopere pierderile.
-Nu trebuie să aibă nici o legătură sau conexiune cu autoritățile.
-Trebuie să-i învețe pe începători tainele "meseriei"
-Nu trebuie să bea alcool până își întunecă rațiunea și judecata
-Trebuie să fie informa tîn privința rangului celorlalți Frați.
-Nu trebuie să primească în mâini arme din partea autorităților. Nu trebuie să
servească în armata, poliție sau trupele speciale.
-Este obligat să-și ducă la capăt orice promisiune în față celorlalți Frați.
14
Ulterior, Sammy Gravano a întors armele împotriva lui Gotti, devenind
informator guvernamental și depunând mărturie contra lui. Introdusîn programul
de protecție al martorilor și trimis în Arizona, Gravano s-a apucat de trafic cu
ecstasy, împreună cu o organizațiecare proclamă supremația albilor. În prezent, el
ispășește o pedeapsa de 19 ani de închisoare, pentru trafic de droguri.
15
Mai bine din jumătate din liderii criminali reținuți de către organele de
ocrotire a normelor de drept, au recunoscut că își dădeau seama de gravitatea
actelor lor, dar nu au dorit să respecte legea.
Mai mult ca atît aceștia și-au creat propriile legi și principii, total deosebite de
legile și principiile majorității.
Nivelul înalt de profesionalizarea grupărilor criminale: se manifestă tendințe de
intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbția, în interiorul acestora de
persoane ce ocupă funcții oficiale în domeniul finanțelor, comerțului, băncilor,
administrației, justiției dar și a unor reputați avocați, experțiși tehnicieni în cadrul
comunicațiilorși logisticii.
Afacerile ilegale de amploare – contrabandă, evaziune fiscală, traficul de
armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protecție și “recuperările
de debite”- nu se pot derula și finaliza fără realizarea unui parteneriat între
infractorii autohtoni și cei ce acționează pe teritoriul altor state.
Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale și lumea politică: Se
înregistrează în prezent tendința de “folosire a funcției publice” pentru realizarea
afacerilor, în spatele sau pe spatele căreia se derulează afacerile.
16
Concluzii
Criminalitatea organizată este percepută că o realitate socială în care
structurile legale și criminale sunt părți integrante ale aceluiași sistem corupt,
social, politic și economic ,fără a ține seama de tipul de acțiuni promovate sau de
tipurile de organizații ale celor ce susțin acest sistem.
18
Bibliografie :
1.Valeriu Bujor, Criminalitatea profesională, Chișinău, Editura Lyceum, 1999.
2.Igor A. Ciobanu, Criminologie vol. II, Chișinău, Editura Cartdidact, 2004.
3.Tudor Ciorap, Viața criminală nu este un visChișinău, , Editura Universitas,
2000.
4.Igor A. Ciobanu, Criminologie, Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova,
2011.
5.Mihail Bîrgău, Criminologie, Chișinău, Print-Caro ,2010.
6.Tudor Amza, Criminologie, București, All Education, 2005.
7.Oxana Rotari, Criminologie, Chișinău, Foxtrot, 2011.
8. https://fr.wikipedia.org/wiki/Crime_organis%C3%A9 vizitat la data de
04.11.2017, ota 16 :24.
9.http://www.crimetime.ro/dosare/top-10-mafioti-de-temut-asasini-platiti-crime-
ingenioase-si-executii-la-varf.html, vizitat la data de 04.11.2017, ora 12 :58.
10.http://www.descopera.ro/istorie/15898100-cei-mai-mari-criminali-din-istoria-
omenirii-in-top-apare-si-un-personaj-important-din-istoria-romanilor, vizitat la
data de 03.11.2017, ora 17 :30.
19