aruit lui B�zu.

Iar lui Mag�rdici, �n afara de premiul lor depus la Banca Balaban,

i-a fagaduit un r�nd nou de straie si �nlesniri sa-si ispraveasca scoala.
A chemat-o la el �n birou pe Safta. N-avea curaj sa o priveasca �n ochi. Rasfoind
niste dosare, a facut lega-m�nt sa-i apere fara plata procesul pentru cocioaba sa
si s-o scape de datorii �n trei luni.
� M-am potrivit altora, Safta!... Altfel n-as fi �nga-duit sa apese nici o banuiala
asupra unei femei necajite. �ntelege si dumneata!...
Safta s-a uitat spre usa care dadea �n iatacul cucoa-nei Eliza. N-a spus nici un
cuv�nt. Dar tatal lui Fred stia bine ce-a g�ndit spalatoreasa si ce spune tot
t�rgul:
�Asa se �nt�mpla lucrurile �n casa unde c�nta gaina!�
� De, domnule avocat!... La durere si la deznadejde, care om e stap�n pe gura lui?
Nimeni nu stia ce-a fost �n sufletul meu o saptam�na �ntreaga... Politia!... Ru-
sine si ocara!... Copila bolnava �n pat!... Alta si-ar fi legat o funie de g�t, sa
se ispraveasca o data!...
193
� Te �nteleg, Safta... Si n-ai vrea tu acum sa-i spui un cuv�nt, cuconitei
Eliza?... Asa, o vorba de parere de rau, de iertare, pentru cele rostite la gradina
publica?...
Obrazul Saftei s-a �mpietrit.
� Tot eu sa cer iertare?... Asta nu, domnule avocat! �nca mi-e inima neagra, de
c�te am patimit. Mai t�rziu, poate... Sa se mai aline veninul pe care mi l-a pus
rau-tatea oamenilor �n mine...
Domnul avocat Leca Mateescu n-a mai gasit ce spune. Se uita stingherit �n dosarele
sale.
Dupa ce-a plecat Safta, a �ncercat sa �mpartaseasca sotiei tot ce simtea el.
Madam Mateescu a str�ns din umeri si a scuturat parul cu zulufii prinsi �n
c�rligase.
� Safta dumitale e o obraznica!... N-am sa-i caut acum �n coarne, fiindca a
plimbat-o nitel Carapancea pe la Politie!... La urma, vina e tot a ei...
� Ea e vinovata, Elizo?... Tot ea?...
� Desigur ca ea! A primit lucrurile pe seama; dato- ria ei era sa le pazeasca!...
Slabeste-ma cu mustrarile tale de cuget! Devii caraghios! Bine ca am gasit toata
rufaria cu numar, dupa lista... Aceasta e principalul!...
Uitase ca o saptam�na �ntreaga se �nd�rjise sa scoata aceasta rufarie pe nasul
Saftei spalatoreasa, numar eu numar, dupa lista.
I-a amintit-o �nsa visul de �ndata, prin somn.
Cum a �nchis ochii, cum gaina s-a facut, ca sa c�nte ea �nca mai amarnic �n casa!
Cotcodacea trec�nd din camera �n camera, cotcodacea la domnul

dacea �n fotoliul din salon, �n mijlocul prietenelor in-vitate la ceai.

Era o gaina foarte ciudata! Cu par �n loc de creasta. Cu par roscat, vopsit la
coafor, prins �n carligase de h�rtie si de s�rma.
Sarea pe birou, la telefon, ca sa-i dea o idee domnului Stanciu Balaban si
politaiului Carapancea.
�� Am alta idee!... vroia ea sa spuna. Stai, sa ne sfa-tuim!�
Dar cum apuca telefonul cu gheara si cum dadea din aripi, scotea alt glas �n locul
cuvintelor!
� Cotcodac!... Cot-cot-cot-cotcodaaac!... Cotco-daaac!...
Scotea alt glas si scotea pe plisc cearsafuri si fete de mese, servete si prosoape,
camasi si duzini de ciorapi.
Safta statea alaturi, cu lista �ntre degetele oparite de lesie, spun�nd:
� Stai, cucoana Eliza, ca s-a gresit la numaratoare!... S-o luam de la �nceput...
Sase fete de masa cu servetele lor pentru douasprezece persoane... Sunt?
� Cotcodac!... Cot-co-cot-cotcodaaac!... Cotco-daaac!... raspundea cucoana Eliza,
scot�nd servet dupa servet pe plisc. Cotcodaaac!
� Opt r�nduri de asternuturi, cu cearsafuri si fetele de perna!... numara Safta,
trag�ndu-le afara din pliscul lui madam Mateescu si �mpaturindu-le frumos. Sunt,
cucoana Elizo?
� Cotcodac!... Cot-cot-cot-cotcodac!...
� Doua duzini camesi de matase... Sunt?...
� Cot-cot-cotcoodaaac! Cotcoodaaac!...
� Degeaba cotcodacesti mata, cucoana Elizo, ca iar m-am