Nervii Cranieni

Sunt 12 perechi de nervi cranieni:

1. I- olfactiv
2. II- optic
3. III- oculomotor
4. IV- trohlear
5. V- trigemen
6. VI- abduces
7. VII- facial
8. VIII- vestibulo-cohleari
9. IX- glosofaringieni
10. X- vag
11. XI- accesor
12. XII- hipoglos

Nervul Olfactiv

Anatomie
Protoneuronul olfactiv este reprezentat de celulele olfactive(cel bipolare) situate în
porţiunea superioară a mucoasei nazale(pata galblenă).
Dentritele acestor celule  cilii olfactivi(sediul receptorilor căii olfactive). Axonii
acestor celule= Nervul Olfactiv.  trec lama ciuruită a Etmoidului , bulb olfactiv(cel
mitrale=deutoneuronul sau centrul primar situat pe fata ant a santurilor olfactive)------
TRACTURILE OLFACTIVE-------centrii olfactivi(secundari=girus olfactiv medial si
lateral,spatiul perforat anterior, girul subcalos care transforma excitatiile olfactive in senzatii si
tertiari=uncusul si ncl amigdalian cu rol asocierea senzatiilor olfactive cu functii
vegetative,emotionale ,memoria).

Nervul olfactiv inervează mucoasa olfactivă.

Examinare practică
Examinarea se face pe rând, nară, cu nară, pacientul având ochii închişi. Pacientului i se
dau substanţe mirositoare cunoscute , pe care trebuie să te recunoască. Atenţie ! se evită substanţe
iritante. Examenul obiectiv se face cu ajutorul unor olfactometre- care măsoare I senzaţiei
olfactive.

Patologie
1. modificări cantitative
ANOSMIA-pierderea mirosului, cauzată de factorii toxici(alcool,droguri),
infecţioşi(meningite), traumatisme de baza de craniu, tumori de etaj anterior de baza
de craniu.
SDR FOSTER-KENNEDY=anosmie unilateral si atrofie optica primitiva la ochiul de partea
tumorii si staza papilara heterolateral.;

1
 HIPOSMIA- diminuarea mirosului; in HIC,adenoame hipofizare.
HIPEROSMIA-exagerarea simţului olfactiv;in hipertiroidism, migrene, nevroze,
viroze respiratorii, gravide.

2. modificări calitative
PAROSMIA- pervertirea mirosului; in epilepsia cu aura, tabes, la
psihici.Cacosmia-miros dezagreabil.
Halucinaţii olfactive-pacientul miroase mirosuri care nu există; in
crizele uncinate,psihoze,depresii, la toxicomani.
Daltonismul olfactiv-în prezenţa unui miros, pacientul vede o
culoare.

Nervul Optic II

Anatomie
Receptorul căii optice este reprezentat de celule cu conuri + bastonaşe de la nivelul
retinei. Celulele cu bastonaşe sunt pentru vedere nocturnă, iar cele cu conuri sunt pentru vedere
diurnă.
Celule cu conuri + bastonaşe fac sinapsă cu protoneuronul (o celulă bipolar) situat la
nivelul retinei-stratul 4 . Mai mulţi neuroni bipolari fac sinapsă cu un neuron multipolar
(deutoneuronul-stratul 6).
Axonii ganglionilor multipolari  nervul optic
Nervii optici părăsesc globii oculari la nivelul polului posterior şi ies din orbită prin
găurile optice.
Anterior de şaua turcească(hipofiza) se întâlnesc  chiasma optică, loc unde se face un
schimb de fibre: fibrele din1/2 nazala se incruciseaza si trec de partea opusa iar cele din ½ temporala
raman de aceiasi parte.Dupa incrucisare se continuă cu bandeletele optice,ajung la corpii geniculaţi
laterali(al 3 lea neuron),iar axonii acestor neuroni - radiaţiile Gratiolet care ajung in lobul
occipital;1/2 sup a retinei-buza sup a scizurii calcarine, iar 1/2inf a retinei-buza inf a scizurii
calcarine.
La nivelul capului central se descriu 3 arii-rol in integrarea perceptiilor elementare
vizuale:
1. aria striată-câmp 17 Brodman, unde impulsurile nervoase se transformă în senzaţie de văz,
binoculară, 3D
2. arie parastriată-câmp 18 Brodman- arie vizuo-gnozică
3. arie peristriată-câmp 19 Brodman-arie vizuo-pshihică

Examinare practică
examenul acuităţii vizuale-car se face cu ajutoruloptotipului. Examenul se
faceseparat pt fiecare ochi, celălalt fiind acoperit
examenul câmpului vizual-care reprezintă spaţiul pe care îl percepe un ochi
dinpoziţie mediană(privire înainte). Se face cu campimetrul
examenul fundului de ochi-se face cu oftalmoscopul după ce pupila a fost
dialatatăcu Atropină
examenul simţului cromatic

2
Patologie

1. TULBURĂRI DE ACUITATE VIZUALĂ(A.V)

AV=capacitatea de a percepe si diferentia forma,miscarea si culorile obiectelor.
Ambliopia-scăderea AV. Cauze: lez ale GO,ale cailor opntice/nv optic,ale retinei
Hemeralopia-scăderea AV în amurg.
Nictalopia-scăderea AV în cursul zilei
Cecitatea(amauroza)-Abolirea AV
Cecitatea Corticală- reprezintă lezarea ariei 17 bilateral sau a fasciculelor Gratiolet.
Reflexul fotomotor este păstrat. Bolnavul nu vede , dar el neagă asta(“orb ptr propria orbire”).
Cauze: AVC ,tumori, TCC , encefalite.
La aceşti pacienţi, fundul de ochi este în limitele vârstei.
Cecitatea periferică – apare în leziuni ale nervului optic. La aceşti bolnavi, examenul
fundului de ochi arată aspect de stază , sau de atrofie optică primitivă. Reflexul fotomotor este
abolit.Cauze:tabes, SM, tumori hipofizare.

2. MODIFICĂRI DE FUND DE OCHI

o Atrofia optică—2 tipuri:
Secundara: papila optica:disc prominent,contur neregulat,alb-
cenusie; artere subtiri.venele dilatate+vase de neoformatie.Este ultimul std.
al edemului papilar(staza papilara=atrofie optica poststaza) sau
papilitei(nevrita optica acute).
Primitiva:papilla: contur pastrat,alb –portelanie,nu e urmarea stazei
papilare;vase retiniene de aspect normal; papila nu e afectata direct.
Cauze:tabes(bilateral),traumatisme ale orbitei,SM, intoxicatii cu oxid de
carbon, tumori ale nv optic, boli degenerative.
.
o Staza papilară- conturul papilei este şters(edem papilar), papila bombează
in corpul vitros,e congestive ,marita de volum: venele sunt turgescente,
arterele sinuoase sunt îngustate(spastice),uneori apar hemoragii peripapilare,
papilare.A.V-mult timp pastrata.Cauze:tumori cerebrale,abcese
cerebrale,TCC,hematoame,encefalite,anevrisme. Este semn de HIC.
Sdr.Foster-Kennedy=atrofie optica de partea leziunii si staza papilara
de partea opusa(meningiom de 1/3interna a aripii sfenoidale sau cele de sant
olfactiv).

3. MODIFICĂRI DE SIMŢ CROMATIC- discromatopsie;pot fi congenitale –daltonismul

sau dobandite(lez retiniene,retrochiasmatice).

4. MODIFICĂRI DE CÂMP VIZUAL

Scotoamele-pete oarbe ce apar în CV. Sunt situate central + periferic. Cele centrale apar
înleziunile maculare,in nevrita optica retrobulbara de diverse etiologii, compresiuni
intraorbitare sau intracraniene a nv optic, iar cele periferice apar în leziunile retiniene sau ale
căii optice.Amintim scotomul scintilat din migrena.
Ingustarea concentric aC.V-ingustarea CV de la periferie spre centru. Poate fi
regulata(lez retiniene,glaucom, -vedere tubulara)sau neregulata(dubla hemianopsie sau atrofii
optice retrobulbare).
Hemianopsiile-pierderea unei ½ de CV pentru fiecare ochi(denumirea arata hemicampul
in care pacientul nu vede).Pot fi:
H.homonime stangi/drepte(lez retrochiasmatice)
H.heteronime bitemporala/binazala(lez chiasmatice)

3
 În funcţie de locul unde este lezată calea optică ---apar următoarele tulburări de
câmp vizual:
Leziunea nervului optic- cecitate tip periferic la ochiul respectiv
Leziunea în mijlocul chiasmei-hemianopsie heteronimă bitemporală(se incruciseaza
fibrele nazale care aduc informatia din campul temporal); in tumori hipofizare,
meningioame selare,craniofaringiom, etc.
 Leziune bilaterala partea externa a chiasmei---h.heteronima binazala(lez fibrelor
temporale retiniene); in arahnoidite,tumori de V3.
 Leziunea bandeletei optice,CGL,radiatiilor optice,scizura calcarina---h.homonima de
partea opusa leziunii cu pierderea vederii in ½ stg sau dr a campului vizual ptr ambii
ochi(1/2temp de la un ochi+1/2nazala de la celalalt ochi).
 Leziunile partiale ale fibrelor optice retrochiasmatice---H. in cadran = cvadranopsii;
lezarea contingentului superior al rad optice (buza superioara a scizurii calcarine)----
h. homonima in cadran inferior de partea opusa, iar lezarea contingentului inferior
(buza inferioara a scizurii calcarine) -------h.homonima in cadran superior de partea
opusa.
 Leziunile unilaterale lob occipital,aria 17----h.homonima de partea opusa cu
pastrarea vederii,iar lez bilat---cecitate corticala.Lez bilat ale ariei17 cu crutarea
vederii maculare = vedere “tubular” ca prin luneta.

4
 Nervul Oculomotor comun III
Anatomie
Nervul are o componentă motorie şi una vegetativă.

Originea reală a nervului se află în nucleul motor din pedunculul cerebral care are 3 portiuni:
2 nuclei:
1. nucleul nv oculomotor(portiunea externa)- fibrele care se distribuie musculaturii
extrinseci.

2. nucleului accesor al oculomotorului(portiunea interna superioara)-mai este numit şi

nucleul vegetativ Edinger – Westphall;fibre ce inerveaza musc intrinseca oculara.De aici
pleaca si fibre parasimpatice care realizeaza constrictia pupilara(mioza).

Nucleul Perlia(portiunea infero-interna mediana impara)=central convergentei

Originea aparentă se află în fosa interpendunculară , iese din craniu prin fisura orbitală
superioară.
El inervează musculatura intrinsecă + extrinsecă a globilor oculari:m.ridicator al pleoapei
superioare,m.drept superior,m. drept inferior,m. drept intern,m.oblic mic.

Examinare practică
1. aspectul fantelor palpebrale
Examenul fantelor palpebrale se face prin inspecţie. În mod normal ele sunt egale. În
condiţiile patologice putem observa ptoza palpebrală(căderea pleoapei), uni sau bilaterală, completă,
incompletă.
2. poziţia globilor oculari
În mod normal , globii oculari sunt cu privirea înainte + simetrici , pe linie mediană. În
cazul în care apare pareza unei muşchi unui muşchi intrinsec la globului ocular se va produce
deplasarea în sens opus muşchiului paralizat. Astfel se produce o poziţie asimetrică a globilor
oculari.
Această patologie se numeşte Strabism. El poate fi congenital sau dobândit. În funcţie de
deplasarea globului ocular poate fi intern /extern.
În cazul paraliziei bilaterale a abductorilor se produce un strabism convergent. În cazul
paraliziilor de coborâtori /ridicători se produce un strabism subvergent/ supravergent.
Strabismul poate fi :
 paralitic- pacientul priveşte în direcţia muşchiului lezat.
 neparalitic-este prezent de mult timp şi nu generează diplopie, mişcările
fiecărui globocular sunt în limite normale.
Un tip deosebit de strabism îl întâlnim în Sindromul Duane, determinat de o displazie
fibroasă a muşchiului drept extern (cel care deplasează globul ocular în afară ).
Strabismul se examinează rugând pacientul să urmărească indexul examinatorului ,
index ce se deplasează orizontal, vertical, oblic. Daca este strabism ,pacientul nu poate deplasa
globul ocular în direcţia muşchiului paralizat.
3. motilitatea extrinsecă a globilor oculari- se cere pacientului să privească în jos, în sus, la
dreapta, la stânga, în sus în afară, în jos în afară. Se observă limitarea mişcărilor.
4. convergenţa oculară – mişcare de adducţie a globilor oculari la privirea de aproape,
realizată la contracţia simultană a celor 2 drepţi interni. Se asociază cu mioza.
Pacientul este rugat să privească un obiect la o anumită distanţă de globul ocular , apoi
examinatorul aproprie progresiv obiectul de ochii pacientului. Se va observa adducţia globilor
oculari + mioza.
5
 5. examenul pupilei + al reflexelor pupilare
În mod normal, pupilele apar rotunde, centrale, egale , cu contur regulat şi cu diametru
de 2-5 mm.
Reflexele pupilare sunt:
1. Reflexul fotomotor(RFM)- constă în producerea miozei la lumină şi a midriazei la
întuneric. Se face rugând pacientul sa nu închidă ochii , în timp ce examinatorul îi acoperă
ochii cu palmele.
2. Reflexul de acomodare la distanţă constă la producerea miozei la privirea de aproape, şi
midriază la privirea de la distanţă. Practic se face rugând pacientul să urmărească un obiect
care vine şi pleacă dinspre el.

Patologie

În cadrul paraliziei de nervi oculomotori se întâlnesc următoarele semne:

 Limitarea mişcărilor globului ocular în direcţia de acţiune a muşchiului paralizat

 Strabism
 Diplopie -perceperea concomitentă a 2 imagini pentru acelaşi obiect. Una din imagini
estecea reală(dată de ochiul sănătos), iar cealaltă este cea falsă (dată de ochiul bolnav); apare
prin nesuprapunerea imaginii,pe puncte simetrice, a celor doua retine, prin devierea axului
ocular strabic.
Diplopia poate fi:
Orizontală( afectarea m. abductori si adductori), verticala( afectati m. ridicatori),
oblică(afectati m. rotatori).
Homonimă-imaginea falsă apare la ochiul la care muşchiul este
paralizat;este insotita de strabism convergent .
 Heteronimă (incrucisata) -imaginea falsă apare la ochiul sănătos;
este insotita de strabism divergent.

 Poziţie compensatorie a capului- apare pentru a suplini deficitul de vedere dintr-o

anumitădirecţie.
Paralizia de nerv oculomotor comun III
Paralizia poate fi uni sau bilaterală, totală sau parţială.

Paralizia totală este reprezentată de :

Ptoza palpebrală-căderea pleoapei superioare
Strabism divergent- din cauza deficitului motor al m. drept intern.
Midriază paralitică-dilatarea accentuată + permanentă a pupilei datorită lezării
fibrelorparasimpatice.
Abolirea mişcărilor globilor oculari in sus, in jos si in innauntru
Diplopia-orizontală + heteronimă.

Paralizia parţială este reprezentată de:

Ptoză palpebrală totală/parţial-lezarea m. ridicator al pleoapei superioare 
Abolirea mişcărilor de ridicare-paralizia m.drept superior;diplopie heteronima si verticala .
Capul –aplecat spre spate.
 Abolirea miscarilor de coborâre-paralizia m.drept inferior;diplopie verticala si
heteronima.Capul flectat spre leziune
 limitarea adductiei GO Paralizia m. drept intern-;diplopie orizontala heteronima
 limitare miscarii in sus si in afara - paralizia m. oblic mic-diplopie homonima si
verticala.Capul e rotat spre leziune.

6
 Nervul Trohlear IV

Anatomie
Este un nerv motor din punct de vedere funcţional
 Originea reală–nucleul motor al nv IV din mezencefal.
 Originea aparentă–este o de o parte şi de alta a frâului vălului medular superior pe
faţaposterioară a trunchiului cerebral(marginea interna a peduncululuicerebelos
superior).
 Iese din craniu prin F.Orbitală Superioară
 Inervează Muşchiul oblic Extern(Mare)-îndreaptă globul ocular în jos şi în afară.

Patologie
 Diplopie vertical si omonima la privirea in jos, cu limitarea mişcărilor GO în jos şi în
afară
 Deviaţia GO se accentuează la înclinarea capului de partea lezată =Semnul
Bielchowsky. Capul deviat spre partea afectata.

Nervul Abducens VI
Anatomie
Din punctde vedere funcţional este un nv motor
Originea reală-nucleul nv Abducens situat in punte , pe planşeul V 4.
Originea aparentă-şanţul bulbo-pontin , superior piramidelor bulbare.
Trece prin dura mater în sinusul cavernos (impreuna cu ACI,trigemenul si ceilalti nv
oculomotori),trece in fanta sfenoidala si orbita.
Inervează muşchiul drept extern(lateral)- mobilizarea GO spre unghiul extern al
fanteipalpebrale

Patologie
Globul ocular nu se mai poate deplasa în afară
Diplopia este orizontală homonimă
Strabism intern convergent
Leziunea celor 3 nv oculomotori(oculomotor comun, trohlear, abducens) se numeşte
OFTALMOPLEGIE TOTALĂ, iar lezarea decât a unuia este PARŢIALĂ.

Patologia mişcărilor conjugate ale GO

Paralizia mişcărilor de lateralitate ale GO = SINDROM FOVILLE, şi constă în
imposibilitatea deplasării acestora spre dreapta /stânga.
Acest deficit se asociază de obicei cu hemiplegie
- Sdr.Foville tip superior –abolirea miscarilor de lateralitate, PFC si hemiplegie
de partea opusa leziunii cailor cortico-oculogire, deasupra incrucisarii lor in
partea superioata a puntii (priveste leziunea).
- Sdr.Foville protuberantial tip superior- abolirea miscarilor de lateralitate de
partea leziunii (lezarea cailor oculogire dupa incrucisare),PFC si hemiplegie de
partea opusa leziunii(priveste hemiplegia).
- Sdr.Foville protuberantial tip inferior- abolirea miscarilor de lateralitate +PFP
de aceiasi parte cu leziunea si hemiplegie de parte opusa leziunii(similar cu
precedentul).

7
 Paralizia mişcărilor de verticalitate ale GO = SINDROM PARINAUD, şi este
caracterizat prin imposibilitatea deplasării G.O în jos şi în sus(mai frecvent in sus).Pot
interesa atat miscarile voluntare cat si pe cele automat-reflexe sau numai pe cele
voluntare.
Leziunile cailor oculogire deasupra incrucisarii lor in pedunculii cerebrali= paralizie
supranucleara(miscarile volutare).Apar in:AVC,tumori.
Leziunea nucleara din mezencefal---paralizii automat-reflexe(aici se termina caile
oculogire).

Patologia pupilei
Pupila-INERVATIE simpatico si parasimpatica.Simpaticul-midriaza;Parasimpaticul-
mioza.

MODIFICĂRI DE STATICĂ PUPILARĂ

Anizocoria-pupile inegale. Poate fi statică / dinamică
Midriaza-creşterea diametrului pupilei peste 4-5 mm. Ea poate fi spastica prin iritarea caii
simpatico din:tumori,siringomielie, encefelite . SDR Pourfour de Petit = largirea fantei
palpebrale,midriaza,exoftalmie/paralitică-lez parasimpatice din encefalite,botulism,PIS,
Mioza-scăderea diametrului pupilar sub 2 mm. Poate fi spastică prin iritarea
parasimpaticului in:tetanos, meningite, tumori pontine ,hemoragii / paralitică prin lezarea
simpaticului-SDR CBH=mioza,ingustarea fantei palpebrale, enoftalmie. Cauze: sifilis, SM, sdr de
plex brachial inferior,adenopatii laterocervicale,encefalite.

MODIFICĂRI DE DINAMICĂ PUPILARĂ

Hipusul pupilar-mărirea şi micşorarea pupilei alternativ cu 1-2 mm.
Pupilotonia(sdr Adie) -ansamblu format din Anizocorie, mioză, reflex fotomotor abolit;
congenital; se asociaza cu abolirea reflexelor achilean si rotulian.
Midriaza Basculantă-constă în alternanţa midriazei când la un ochi când la altul.
Semnul Argyll-Robertson-abolirea R. Fotomotor şi păstrarea R. de Acomodare la
distanţă + Convergenţă; se asociaza cu anizocorie sau mioza bilat; in neurolues.
 Semnul Argyll-Robertson inversat: abolirea R de acomodare la distanta si convergenta cu
pastrarea R fotomotor.Cauze:encefalite, meningite, intoxicatii, come.

Nervul TrigemenV

Anatomie

Este un nerv mixt, format din 3 ramuri: oftalmică, maxilară, mandibulară. Primele
2sunt senzitive, iar a 3-a este mixtă.

Fibrele senzitive ale celor 3 ramuri pătrund în endocraniu prin fanta sfenoidală(nv.
oftalmic), gaura mare rotundă(nv. maxilar), gaura ovală(nv. mandibular). Aceste trunchiuri
nervoase se termină în ganglionul Gasser(stancii)=protoneuronul sensibilitatii fetei.Axonii lor
formeaza radacina senzitiva a trigemenului---unghiul pontocerebelos----punte----3 fascicule:
F.inferior lung(radacina descendenta) care ajunge in ncl gelatinos (reg cervicala superioara -1/3
inf a puntii), F.orizontal(radacina mijlocie) care ajunge in ncl senzitiv mijlociu al trigemenului
din punte, F.ascendent scurt(radacina ascendenta) care ajunge in ncl mezencefalic(ori planseul
V4?). Acesti ncl =deutoneuronul caii;axonii lor=fasciculul cvintotalamic ce se alatura paglicii
lui Reil care se termina in ncl semilunar Flechsing=al 3 lea neuron al carui axon ajunge in
8
lobul parietal(ariile 3,1,2).

Fibrele motorii au originea reala în nucleul masticator situat în porţiunea laterală a calotei
pontine, iar originea aparenta la nivelul santului dintre punte si pedunculul cerebelos
mijlociu.El se alatura radacinii senzitive si au acelasi traiect.

TERITORUL SENZITIV:

Ramura oftalmica V1:hemifruntea pana la vertex, tegumentul regiunii

temporale,pleoapa superioara,partea dorsal a nasului ,corneea si conjunctiva,mucoasa sinusurilor
frontale, etmoidale si sfenoidale,dura mater din fosa cerebrala anterioara, segm. ant. al coasei
creierului,cortul cerebelului si sinusului longitudinal superior.
Ramura maxilara superioara V2: tegumentul reg. suborbitare,ale pleoapei
inferioare, aripii nasului si buzei superioare, mucoasa boltei palatine, a sinusului maxilar si
peretelui extern al aripilor nazale , dintii maxilarului superior,tegumentele obrazului.
Ramura mandibulara V3:tegumenul reg. temporale maseterine si mentoniere,
mucoasa vestibulului bucal, mucoasa lingual in cele 2/3 anterioare ale limbii, dintii maxilarului
inferior.

TERITORIUL MOTOR

Prin ram. manbibulara: m.temporal,maseter,pterigoidieni extern si intern ,milohiodian,

segmentul anterior al digastricului, peristafilinul extern, m. ciocanului care deplaseaza mandibula
in diverse directii.

FUNCTIA REFLEXA:
-Reflexul cornean =clipit bilateral la excitarea marginii laterale a corneei
-Reflexul maseterin =prin percutia degetului mare al examinatorului aflat pe
menton,bolnavul avand gura intredeschisa, se obtine o contractie a maseterului si ridicarea
mandibulei.

Patologie

Nevralgia esenţială(primitivă) de Trigemen

(Maladia Trouseau, Ticul dureros al Feţei)

Este caracterizată prin durere.

 Durere intensă ce apare în paroxisme de scurta durata intercalate de perioade de
liniste complete; durată variabilă
 Durerile pot fi spontane, dar pot fi si provocate prin atingerea unor zone trigger de
la nivelul tegumentelor si mucoaselor localizate strict în teritoriul trigeminal.
 E unilaterala ,cea mai frecventa localizare pe ramura V2
 Nu prezintă semne de suferinţă organica.
 Pot apare ,in criza, fenomene reflexe motorii si vegetative, hemispasm al
fetei/secuse clonice la muschii orbiculari,hiperemie conjunctivala,
hiperlacrimatie.
 Nu apar modificari obiective de sensibilitate la fata;

Evolutie-variata

9
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
Antialgice
Altiepileptice-NEURONTIN, CARBAMAZEPINĂ-300-1200 mg/zi
Vitamine din grupul B
Vasodilatatoare

CHIRURGICAL- neurotomia retrogasseriană sau rizotomia juxtaprotuberantiala

FZIOTERAPEUTIC
Nevralgia secundară de Trigemen

ETIOLOGIE
Factori exocranieni
Afecţiuni dentare
Sinuzite
Procese tumorale orbitale, rinofaringiene sau parotidiene.

Factori endocranieni
♪ Tromboflebita de sinus cavernos
♪ Tumori de unghi pontocerebelos, de fosa cerebral posterioara, MAV,
,leziuni intranevraxiale bulboprotuberantiale.
♪ Metastaze
 Durerea este de tip mixt ,continua, dar mai diminuată faţă de nevralgia
esenţială; pe fond dureros permanent apar paroxisme dureroase. Este limitata la
teritoriul de distributie al nvV.
 Obiectiv hipoestezie pe una sau mai multe ramuri ale nervului V/ anestezie,
afectarea reflexelor(cel cornean);posibil si afectarea componentei
motorii(atrofia muschilor masticatori);se asociaza frecvent si leziuni ale altor nv
cranieni.
 Orice nevralgie de V trebuie considerate secundara!!!
.
Paraclinic se poate determina cauza nevralgiei. Nu cedează la Carbamazepină.

NERVUL FACIAL VII

Nerv mixt-3 componente:motorie,senzitivo-senzoriala si mixta.

Fibrele motorii—OR=ncl motor al facialului din calota pontina; OA=santul

bulbopontin(foseta supraolivara)---canalul auditiv intern---canalul Fallope(are 2 portiuni: o
portiune orizontala si una verticala intre care se afla ggl. Geniculat)---iese prin gaura
stilomastoidiana----prin gld. parotida----2 ramuri terminale:temporofaciala (superioara) si
cervicofaciala (inferioara).
Teritoriul motor-muschii mimicii expresive:
Ram. temporofaciala- m.frontali: m.orbicularul pleoapelor, sprancenosul;
m.obrazului,buzei superioare si aripii nasului;
Ram. cervicofaciala-m. buzei inferioare,barbiei si pielosul gatului.
Ram.colaterale-m.stilohioidian,occipital, scaritei si segmental posterior al digastricului.

10
Fibrele senzitivo-senzoriale si vegetative=nv.VII bis sau nv. intermediar al lui
Wrisberg.Protoneuronul caii=in ggl. Geniculat; pentru componenta senzitiva -dendrirele culeg
informatii din conductul auditiv extern, conca, pavilionul urechii, tegumentele retroauriculare,iar
axonii intra in nv.VII bis si ajung la radacina descendenta a ncl nv. trigemen; ptr. componenta
senzoriala-fibrele care culeg sensibilitatea gustative din cele 2/3 ant. ale limbii ajung in ggl
geniculat prin nv. lingual (ram din V) si nv. coarda timpanului.De la ggl. geniculat fibrele gustative
ajung tot prin VIIbis in trunchiul cerebral,in central gustative al lui Nageotte din bulb.

Fibrele vegetative apartin parasimpaticului cranian — inerveaza

ggl.lacrimale,submaxilare si sublinguale.

Pentru nv. facial se examineaza reflexele:

-reflexul nazopalpebral =inchidera simultana a pleoapelor la percutia radacinii
nasului.
- reflexul opticopalpebral = inchidera voluntara a pleoapelor la proiectia brusca a
unei excitatii luminoase.
- reflexul cohleopalpebral = ocluzia palpebrala la auzul unui sunet puternic.
-reflexul cornean =clipit bilateral la excitarea marginii laterale a corneei.

Paralizia Facială Periferica

Apar prin leziune la nivelul nucleului motor al facialului din punte sau a nervului propriu-
zis.

ETIOLOGIE
♪ Paralizia faciala” a frigore”-probabil virala
♪ Tumori infiltrative de trunchi cerebral
♪ AVC care interesează puntea
♪ Af. ale glandei parotide,otite, otomastoidite,tumori otice
♪ Procese înlocuitoare de spaţiu –unghi ponto -cerebelos
♪ Encefalite,meningite
Zona zoster a ggl.geniculat-sdr. Ramsey-Hunt=PFP+eruptia la pavilionul
urechii,conduct auditiv extern, membrane timpanului+dureri in acelasi teritoriu.
♪ Leucemii , DZ,poliradiculonevrita acuta,SM
♪ Paralizie facială periferică idiopatică
♪ Traumatisme –fractura stancii temporale,plagi penetrante,etc.

Obiectiv
♪ Nu poate încreţi hemifruntea de partea leziunii
♪ Nu poate închide ochiul de partea leziunii
♪ Fenomenul Charles –Bell(la închiderea ochiului , acesta se deplasează în sus şi în
afară)
♪ Gura are aspect de rachetă de tenis
♪ Nu poate sufla in lumânare, nu poate fluiera
♪ Nu poate pronunţa literele m, p,

11
CLINIC-semne unilaterale ,de partea leziunii

♪ Asimetria facială se intensifică atunci când râde , plânge, vorbeşte comisura bucala
coborata de partea leziunii
♪ Stergerea santului nazogenian/nazolabial
♪ Lagoftalmie
♪ Ephifora(secreţie lacrimală abundentă)
♪ Nu poate clipi de partea leziunii
♪ Masticaţia de partea leziunii este perturbată
♪ R nazopalpebral , opticopalpebral ,cohleopalpebral sunt abolite
♪ Abolirea gustului= Aguezie in 2/3 ant ale limbii(lez.VII bis,ggl.geniculat,nv VII
pana la gaura stilomastoidiana de unde pleaca coarda timpanului.
♪ Afectarea secreţiei salivare + lacrimale
♪ Poate apare,rar, hipoestezie in zona Ramsay-Hunt,conductul auditiv extern. conca
auriculara si frecvent dureri in acelasi teritoriu.(leziunea deasupra gaurii
stilomastoidiene).

Complicatii:
- Hemispasmul facial postparalitic-muschii hemifetei paralizate sunt contractati; apar
miscari involuntare cu caracter paroxistic sau miscari associate patologice(cascatul
asociat cu inchiderea ochiului;inchiderea ochilor asociata cu contractia comisurii
bucale anterior paralizata).
- Ulceratiile corneene
- Sindromul lacrimilor de crocodil=hiperlacrimatie homolaterala PFP; prin regenerare
aberanta a unor fibre salivare ce ajung in ggl. sfenopalatin si glanda lacrimala.

Tratamentul PFP a frigore

-corticoterapie
-vitamine grup B+vasodilatatoare
-fizioterapie

Paralizia Facială Centrală (PFC)

ETIOLOGIE
Leziuni geniculate de diferite cauze : vasculare, tumorale, infecţioase, posttraumatice ,
la care se asociază o hemipareză sau hemiplegie de aceeaşi parte.
Leziunile interesează fibrele cortico-nucleare sau geniculate.

CLINIC
♪ Simptomatologia este de aceeaşi parte cu deficitul şi de partea opusă leziunii
♪ Asimetrie faciala in ½ a hemifetei(deoarece ½ superioara are o dubla inervatie)
♪ Când pacientul plânge sau râde, diminuă asimetria facial(sunt abolite miscarile
voluntare,mimica emotionala este conservata datorita legaturilor acestor fibre cu
formatiuni extrapiramidale).

12
 NERVUL ACUSTICOVESTIBULAR VIII

Nervul VIII-nerv sensorial ;cuprinde 2 nervi: nv acustic si nv vestibular.

Nervul acustic(cohlear)-portiunea distala a caii auditive. Protoneuronul caii –in ggl.Corti
din urechea interna; dendritele-la receptori(celule auditive=organul Corti),axonii=nervul
cohlear,iese din stanca prin canalul auditiv intern,intra in trunchi (bulbo-pontin) ,ajunge in cei
2 ncl. acustici lateral si ventral (deutoneuronul caii).Axonii acestor neuroni=panglica lui
Reil latetrala----ggl. Geniculati interni (al-3-lea neuron)----cortex=prima circumvolutie
temporala(ariile 41,42,partial52).
Calea auditiva reflexa---o parte din lemniscul lateral---in tuberculii cvadrigemeni
posteriori-----maduva ---se alatura fasciculului cefalogir.
Nervul vestibular-parte a caiilor vestibulare. Protoneuronul—in ggl. Scarpa din
conductul auditiv intern; dendritele se distribuie crestelor ampulelor canalelor semicircular si
maculelor din utricula si sacula, iar axonii formeaza nervul vestibular care are traseu comun cu
nervul acustic pana la intrarea in trunchiul cerebral(sant bulbopontin). Aici, nv. vestibular se
termina in ncl. vestibulari(Schwalbe,Dieters, Bechterew si ncl. inferior)=deutoneuronul caii al
carui axon realizeaza conexiuni cu arhicerebelul, cu ncl. oculomotori, cu substanta
reticulata,ncl. dorsal al vagului,coarnele anterioare ale maduvei,cortexul. Proiectia corticala
vestibulara = lobul temporal(aria auditiva primara) si circumvolutia parietala ascendenta.

Patologia nervului acustic

Semne de iritatie acustica:
Acufene
Hiperacuzie
Halucinatii auditive
Semne de deficit acustic
Hipoacuzia
Surditatea

Patologia nervului vestibular

Sindromul Vestibular Periferic(armonic)

Etiologie:
Leziuni acute/cornice ale labirintului vestibular
Leziuni ale nervului vestibular
Nevrite vestibulare toxice sau infectioase
Otomastoidite,otite
S. Meniere
Fracturi de stâncă/procese tumorale maligne sau benign de stanca
Tumori de unghi pontocerebelos

Se mai numeşte şi armonic datorită concordantei semnelor vestibulare spontane +

provocate cu partea afectata.

CLINIC
o Vertijul- este intens, frecvent rotator, şi însoţit de manifestări neurovegetative(greţuri,
vărsături). Imobilizarea bolnavului ameliorează vertijul , în schimb ce schimbarea poziţiei
declanşează sau intensifică acuzele.
13
 o Nistagmus- orizontal/orizontorotator bate spre urechea sănătoasă, secusa lenta spre
urechea lezata.
o Tulburările de echilibru sunt constante
♪ La Proba Braţelor Întinse, braţele deviază de partea leziunii.
♪ La Proba Romberg- staţiunea verticală este greu posibilă, şi atunci când se poate,
apare o deviere de partea bolnavă.
♪ La închiderea ochilor, pacientul cade de partea bolnavă după un interval de maxim
20 sec.
♪ Mersul are laterodeviere de partea bolnavă.
o Tulburări acustistice- zgomote auriculare + hipoacuzie
Evolutie:2-4 saptamani

FORME CLINICE VERTIJ

♪ Vertij isteric
♪ Vertijul din rău de mare, avion mers cu maşina
♪ Vertij toxic medicamentos
♪ Vertij epidemic
♪ Vertij etilic, tabagic
♪ Vertijul vascular din ischemia vertebro-bazilara
♪ Vertijul Meniere-hipersecretie de endolimfa mai ales in sacula cu distensia
labirintului membranos/ tulburari de absorbtie a endolimfei/ambele.
Clinic:
- crize de vertij paroxistic (30 mim-2 ore), tinitus(hipoacuzie), anxietate, tulburari
vegetative (amplificate de miscarile capului);
- apare in plina stare de sanatate ,dar poate reveni dupa interval variabile de timp.

TRATAMENT- cel etiologic + simptomatic----METOCLORPRAMID.

Sindromul Vestibular Central(dizarmonic)

Leziunea se găseşte la nucleii vestibulari şi /sau conexiunile lor.
Caracterul nesistematizat al manifestarilor determina denumirea de disarmonic.

CLINIC

♪ Vertijul- este de mică intensitate ; persista timp mai indelungat,pacientul se

deplasează fără sprijin si nu apare în accese mari şi paroxistice.
♪ Nistagmusul bilateral, in ambele priviri laterale,amplu si frecvent
(protuberantial);cel vertical(peduncular) si cel pur rotator(bulbar) e
caracteristic.Sensul secuselor nu e influentat de pozitia capului;poate persista mult
timp.
♪ Tulburările de echilibru-nesistematizate
♪ Proba Mersului în Stea- bolnavul cu ochii închişi este rugat să meargă 5 paşi
înainte şi 5 paşi înapoi pe o linie dreaptă. Când bolnavul se deplasează înainte,
deviază spre partea bolnavă, iar înapoi spre cea sănătoasă , constituind astfel un
mers în stea .
♪ Proba bratelor intinse –nu indica intotdeauna leziunea.
♪ Tulburările acustice- nu sunt semnificative;tulburarile cerebeloase pot fi prezente
Evolutie-de lunga durata

14
 ETIOLOGIE

-AVCde trunchi cerebral

-S.M,siringobulbia
-tumori de fosa posterioara sau glioame de trunchi cerebral.

NERVUL GLOSOFARINGIAN IX

Este nerv mixt cu fibre motorii,sensitive, senzoriale,vegetative.

Fibrele motorii - originea in portiunea superioara a ncl. ambiguu din bulb si
inerveaza muschii:stilofaringian, stiloglos,constrictorul superior al farigelui.
Fibrele sensitive-au protoneuronul in ggl.Ehrenriter,axonul ajunge in bulb,in
ncl.fasciculului solitar. Asigura sensibilitatea lojei amigdaliene,farigelui,fetei posterioare a
valului palatin.
Fibrele senzoriale –protoneuronul caii in ggl. Andersch. Axonul –in bulb la ncl.
fasciculului solitar,in ncl. gustativ Nageotte(alaturi de VII Wrisberg).Asigura sensibilitatea
gustativa ptr.1/3 posterioara a limbii si” V”-ul lingual(gust amar).
Fibrele vegetative parasimpatice—originea in ncl. salivator inferior, trec in nv.
Jacobson si apoi in nv.mic pietros profund si ajung in ggl. otic de unde pleaca fibre
postganglionare care prin intermediul nv. auriculotemporal ajung la glanda parotida.
Originea aparenta---Santul colateral posterior al bulbului si paraseste craniul prin
gaura rupta posterioara (cu nv. spinal si vag).
Functia reflexa:
-reflexul faringian =contractia musculaturii faringelui si senzatie de voma la
excitarea peretelui posterior faringian.
-reflexul sinusului carotidian =aplicarea unei presiuni la nivelul sinusului duce la
aparitia unor modificari vegetative moderate: bradicardie, hTA,vasodilatatie periferica.

Patologia nervului IX

Leziunea unilaterala---tulburari de deglutitie pentru solide.

-gust diminuat in 1/3 posterioara a limbii
-reflex faringian abolit
-hipoestezie in teritoriul senzitiv al nervului
-semnul cortinei prezent initial apoi dispare
Leziunea bilateral------tulburari grave de deglutitie
-voce nazonata

NEVRALGIA IDIOPATICA GLOSOFARINGIANA

-dureri intense la baza limbii si amigdalelor cu iradiere spre conductul auditiv extern si unghiul
inferior al mandibulei de scurta durata; apar spontan sau declansate de atingerea zonelor
“trigger”de la baza limbii si istmului bucofaringian;insotite de hiposecretie salivara.
-intre crize –nu exista durere; hipersalivatie;durata variabila

Etiologia:nu sunt cunoscut(procese iritative care actioneaza asupra nervului)

EVOLUTIE:pusee cu remisiuni; uneori foarte frecvente sau chiar subintrante.
TRATAMENT: anticonvulsivante, antialgice, vitamine grup B

15
NEVRALGIA SECUNDARA GLOSOFARINGIANA

-dureri continue in teritoriul senzitiv al nv.IX pe care se grefeaza crize paroxistice de scurta durata.
-tulburari de sensibilitate generala si ale gustului in 1/3 posterioara a limbii.
-semnul cortinei present
-tulburari de deglutitie ptr. solide.
-reflex faringian abolit.
Etiologie:tumori de baza de craniu,meningioame ,arahnoidite, traumatisme,etc.
Tratament-etiologic+anticonvulsivante, antialgice.

NERVUL VAG (PNEUMOGASTRIC) X

Este nerv mixt:motor,senzitiv,vegetative.
Fibrele motorii-originea in ncl. ambiguu din bulb(reg. superioara);dendritele fac
sinapsa cu fasciculul geniculat, iar axonii=componenta motorie a nv. vag. Iese din trunchi prin
santul colateral posterior al bulbului,apoi din craniu prin gaura rupta posterioara si se distribuie:
m. constrictori mijlocii si inferiori ai faringelui ,m. valului palatin(impreuna cu nv. spinal),
m. cricotiroidieni ai laringelui, m. abductori ai corzilor vocale(prin nv. laringeu
superior).
Fibrele motorii vegetative(visceromotorii)—originea in ncl. dorsal al vagului; se
distribuie zonei cardioaortice,m. netede a bronhiilor, esofagului.stomacului.intestinului
subtire, colonului.
Fibrele senzitive—protoneuronul in ggl. jugular,iar axonii se termina in nucleul
fasciculului solitar din bulb. Asigura sensibilitatea mucoasei faringiene( cu nv. IX), laringiene,
peretelui posterior al conductului auditiv extern si o mica regiune inapoia pavilionului
urechii.
Fibrele senzitivovegetative(viscerosenzitive)—protoneuronul in ggl.
plexiform,axonii se termina in ncl. senzitiv dorsal al vagului din bulb.
Originea aparenta—in santul colateral posterior al bulbului; iese din craniu prin
gaura rupta posterioara (alaturi de X SI XI) si da ramuri ptr meninge (endocranian) si ramuri
cervicale(faringiene,cardiace, nv. laringeu inferior sau recurrent),toracice(cardiace inferioare,
pulmonare, esofagiene ) ,abdominal (ptr. ggl. semilunari si viscerele abdominal )-exocranian.
Functii reflexe la care participa nervul vag :reflexul de deglutitie, voma, de tuse, sinusului
carotidian; reglarea reflexa a functiilor secretorii hepatobiliare si gastrointestinal, a respiratiei, a
motricitatii gastrointestinal si a vasomotricitatii.
Functia reflexa:
-reflexul velopalatin =prin excitarea ,separate de fiecare parte, a pereteluianterior al valului
palatin se obtine contractia muschilor ridicatori ai valului.
- reflexul faringian(descries la nv. IX).
.
PATOLOGIE

Leziunile unilaterale: devierea valului si luetei spre partea sanatoasa(in timpul

contractiei asimetria se accentueaza) , voce bitonala, ragusita, tulburari de fonatie putin evidente,
tulburari de sensibilitate obiectiva si abolirea reflexelor velopalatin si faringian,reflex de tuse
pastrat.
Leziunile bilateral :caderea valului palatin si a luetei(valul e inert si nu se poate
contracta ,iar lueta atinge baza limbii), voce nazonata, disfonie pana la afonie ,reflex de tuse
absent, tulburari de deglutitie ptr. lichide, hipo/anestezie cutaneo-mucoasa si abolirea reflexelor
16
velopalatin si faringian; aparitia manifestarilor vegetative cardiocirculatorii si respiratorii si anume
dispnee cu stridor in inspir-prognostic grav.
Paralizia unilaterala a nervului recurrent (forma des intalnita)= voce stidenta ,
bitonala(nu poate canta),modificari respiratorii discrete,reflex de tuse pastrat.

Etiologie:- SLA,poliradiculonevritele,AVC bulbare,tumori de trunchi cerebral, adenopatii

sau tumori cervicale, anevrisme de carotida interna, tumori mediastinale, traumatisme, adenopatii
traheo-bronsice.

NERVUL ACCESOR SAU SPINAL (XI)

Este nerv motor.
Origine dubla: bulbara si spinala.
Fibrele bulbare au originea in partea inferioara a nucleului ambiguu din bulb; dendritele
acestor neuroni sunt conectate cu fasciculul cortico-nuclear, iar axonii =radacina bulbara a nv. XI
care paraseste bulbul prin santul colateral posterior.
Fibrele spinale au originea in partea antero-externa a coarnelor anterioare din
segmentul C5-C6 al maduvei cervicale; strabat canalul rahidian ,intra in craniu prin gaura
occipital si se uneste cu radacina bulbara dupa care parasesc craniul prin gaura rupta posterioara
si se impatre in 2 ramuri:ramura mediala(interna) care impreuna cu nv. X inerveaza m. valului
palatin si m. intrinseci ai laringelui (adductori ai corzilor vocale-prin nv. recurent) si ramura
laterala(externa) care inerveaza m. sternocleidomastoidian si trapez.

Patologie
Leziunile ramurii interne-clinica asemanatoare cu nv. X.
Leziunile ramurii externe---clinic:
-paralizia m. sternocleidomastoidian-absenta corzii muscular.
-paralizia m.trapez-coborirea umarului,adancirea spatiului supraclavicular,devierea
omoplatului, limitarea miscarilor in articulatia scapula-humerala(ridicarea umarului).
Etiologie: compresiunu medulare si la nivelul gaurii occipitale,procese
arahnoidiene cervico-occipitale.

NERVUL HIPOGLOS(XII)
Este nerv motor

Originea reala in bulb. Dendritele axonilor din nucleul hipoglosului primesc fibre
din fasciculul corticonuclear, iar axonii formeaza nervul hipoglos care iese din bulb la nivelul
santului preolivar(originea aparenta) .Paraseste craniul prin canalul hipoglosului si se distribuie
musculaturii limbii. Ramurile sale colaterale se anastomozeaza cu fibre din primii 2 nv. cervicali si
inerveaza regiunea subhioidiana.

17
Patologie

PARALIZIA NERVULUI HIPOGLOS

Leziunile unilaterale:
-in repaus-devierea limbii spre partea sanatoasa
-la protruzia limbii, ea deviaza spre partea bolnava
-hemiatrofia limbii
-fasciculatii ale muschilor atrofiati

Leziunile bilaterale:
-motilitatea limbii grav afectata,protruzia dificila
-atrofia globala a muschilor limbii
-fasciculatii
-dificultate in pronuntarea consoanelor lingual(d,l,c.j,k,etc).
-dificultate la masticatie

Etiologie:cauze vasculare,degenerative(siringobulbie), tumori bulbare sau de baza

de craniu, traumatisme,afectiuni inflamatorii(encefalite,SM),nevrite infectioase sau toxice,etc.

18