Lucrul la mai multe locuri

- date de timp
Documentatie Training
modul număr: 3210461
 Copyright 2008
by REFA Bundesverband e.V.
Verband für Arbeitsgestaltung,
Betriebsorganisation und Unternehmens-
entwicklung, Darmstadt

All rights, particularly those of the translation,

reserved. Reprints or photomechanical repro-
duction are subject to prior, written consent.

REFA is a registered trademark.

Printed and distributed by REFA,

Witttichstraße 2, 64295 Darmstadt
Germany.
Tel.: ++49 6151 88 01 155
Fax: ++49 6151 88 01 243
e-mail: International@refa.de
REFA-services in the internet:
http://www.REFA.com
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Cuprins

1 Introducere 1
2 Cunoştinţe de bază 2
2.1 Tipuri de lucru la mai multe locuri 2
2.1.1 Lucru regulat cu timpi identici la mai multe locuri 3
2.1.2 Lucru regulat cu timpi diferiţi la mai multe locuri 5
2.1.3 Lucru neregulat cu timpi identici la mai multe locuri 7
2.1.4 Lucru neregulat cu timpi diferiţi la mai multe locuri 7
2.2 Determinarea timpului normat şi numărul mijloacelor de muncă (locurilor) 10
2.3 Premisele pentru lucrul la mai multe locuri 13
3 Aplicaţii practice 14
3.1 Exemplu de lucru regulat cu timpi identici la mai multe locuri 14
3.2 Exemplu de lucru neregulat cu timpi diferiţi la mai multe locuri 17
4 Rezumat 21

© REFA
I
Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

© REFA
II
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

1.Introducere

Lucrul la mai multe locuri, se refera la execuţia sarcinii de lucru a unui sistem de
lucru pe mai multe mijloace de muncă utilizate simultan, sau la mai multe pozitii
(zone) ale unui sinjgur mijloc de munca, prin intermediul unuia sau mai multor
oameni

Istoric vorbind, în industria textilă, a fost introdus pentru prima data acest tip de lucru.
Maşinile de filat nu numai că lucrează independent,( fiindcă sunt automate) dar se şi
întrerup automat, în cazul perturbaţiilor, prin intermediul instalaţiilor de supraveghere şi
control. Din acest motiv, lucrătorul ar putea deservi mai multe maşini în acelaşi timp.

Determinarea mărimii optime pentru sistemul de lucru (gradul global de încărcare),

prin calcularea numărului de locuri, care pot fi atribuite unui muncitor pentru deservire este
problema centrală a lucrului la mai multe locuri. In acest context, calculele au la bază
timpii măsuraţi (studiu timpului) pentru fiecare secvenţă de proces, pentru un anumit număr
dat de locuri. Aceste studii de timp nu se deosebesc esenţial de un studiu de timp realizat în
cazul lucrului la un singur loc; în oricare dintre cazuri, studiul de timp trebuie să fie
reproductibil.

În cazul lucrului la mai multe locuri, intervine problema determinării ocupării executantului şi
a numărului de locuri, precum şi timpul normat. După calcularea şi determinarea
dimensiunii finale a sistemului de lucru (nivel total de ocupare) incluzâmd şi numarul de
locuri (poziţii)de lucru, mai trebuie calculate si tipurile de timpi dependente de poziţia locurilor
deservite ( de exemplu, timpii de deplasare, timpii de aşteptare), timpii determinaţi sunt
utilizaţi pentru stabilirea salariului. Această este cu atât mai necesară cu cât numărul iniţial
de locuri poate să difere semnificativ de numărul optim de locuri calculat, respectiv atribuit.

În zilele noastre ca un răspuns la mecanizarea continuă, observabilă în cazul tuturor

sectoarelor economiei, lucrul la mai multe locuri de muncă a devenit foarte obişnuit şi nu
neapărat numai în industria textilă. Exemplele menţionate in continuare sunt în cea mai
mare parte din domeniul industriei textile, fiindcă cele mai multe documentaţii se pot găsi în
acest domeniu.

1
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

2 Cunoştinţe de bază

Acest modul de training include :

 Definirea diferitelor tipuri de lucru la mai multe locuri /poziţii de muncă
 Determinarea timpului normat şi a gradului de incărcare a omului si a numărului de locuri
 Premisele posibilităţii lucrului la mai multe locuri de muncă

2.1 Tipuri de lucru la mai multe locuri /poziţii de muncă

În cazul lucrului la mai multe locuri putem deosebi 4 tipuri diferite de procese de muncă cu
desfăşurări diferenţiate (Fig. 1):
1) Lucru regulat la mai multe mijloace: secvenţele procesului, adică succesiunea şi
numărul secvenţelor procesului sunt repetitive. Omul activează la diferitele
locuri/poziţii pentru anumite secvenţe definite.
2) Lucru neregulat la mai multe locuri: secvenţele de acelaşi tip, cu repetitivitate si
durata neuniforme, dar pentru o perioadă mai lungă, frecvenţa şi durata medie
secvenţelor se calculează o valoare medie stabilizată.
3) Lucru cu timpi identici la mai multe locuri: efectuarea secvenţelor de proces
similare, necesită acelaşi timp la fiecare loc/poziţie de lucru.
4) Lucru cu timpi diferiţi la mai multe locuri : efectuarea secvenţelor de proces
similare, necesită timpi diferiti, când au la bază subsarcini /sarcini parţiale cu timpi
diferiti.

Tipuri de lucru la mai multe

locuri

Secvenţe de proces Secvenţe de proces

regulate neregulate

Secvenţe de Secvenţe de Secvenţe de Secvenţe de

proces cu timpi proces cu timpi proces cu timpi proces cu timpi
identici diferiţi identici diferiţi

Fig. 1: Tipuri de lucru la mai multe locuri

2
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

2.1.1 Lucru regulat, la mai multe locuri , cu timpi identici

Lucrul regulat cu timpi identici la mai multe locuri, poate exista numai în anumite condiţii. Ca
de exemplu, activitatea unor maşini unelte asemănătoare care funcţionează în cadrul
aceluiaşi program de producţie. Teoretic lucrul regulat, cu timpi identici la mai multe locuri de
muncă se întâlneşte în trei forme diferite:

1) Persoana este ocupată în continuu (ţinând cont de timpi necesari pentru deplasare şi
supraveghere); sarcinile de lucru impuse trebuie efectuate la mijlocul de operare în
intervale regulate; fără opriri pe durata secvenţei de proces, nici pentru persoana ori
pentru mijlocul de operare/muncă.
2) Persoana este ocupată în continuu (ca şi în punctul 1): utilizarea mijlocului de operare
este oprită la intervale regulate, întreruperi impuse de desfăşurarea procesului, fiindcă
persoana rămîne în urmă cu efectuarea activităţilor in cadrul celorlalte mijloace de muncă
alocate.
3) Persoana întrerupe activitatea la intervale regulate condiţionată de procesul de activitate,
în timp ce mijlocul de operare funcţionează fără opriri în continuare. Următoarele exemple
explicitează în ce constă această formă a lucrului la mai multe locuri.

Exemplu:

Sarcina de lucru : fabricarerea pieselor de lucru găurite

Figura 2 ilustrează procesul de manufacturare a piesei de lucru găurite.

Nr. Secvenţă de proces Timp în min. Tipul ac tivităţilor de muncă

Poz.
Ciclu Om Mijlocul de operare/ poz.

1 2 3 1 2 3 4
1 Alimentarea şi 1 1.5 1.5 1.5 MN BN BH BH BH
pornirea(conectarea)
2 Întrerupere cauzată de - 0.2 0.2 0.2 MA BH BH BH BH
proces
3 Alimentarea şi pornirea 2 1.5 1.5 1.5 MN BH BN BH BH
4 Întrrupere cauzată de proces - 0.2 0.2 0.2 MA BH BH BH BH
5 Alimentarea şi pornirea 3 1.5 1.5 1.5 MN BH BH BN BH
6 Întrerupere cauzată de - 0.2 0.2 0.2 MA BH BH BH BH
proces
7 Alimentarea şi pornirea 4 1.5 1.5 1.5 MN BH BH BH BN
8 Întrerupere cauzată de - 1.8 1.8 1.8 MA BH BH BH BH
proces

Fig. 2: Procesul de fabricaţie a pieselor de lucru găurite

3
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Banda de timp a procesului de activitate descris mai sus în Fig. 2, poate fi reprezentat astfel
(Fig. 3):

C ic lu 1 2 3

P o s it ia 4 BH BN BH BN BH BN BH

P o s it ia 3 BH BN BH BN BH BN BH

P o s it ia 2 BH BN BH BN BH BN BH

P o s it ia 1 BN BH BN BH BN BH

O m M N M N M N M N M A M N M N M N M N M A M N M N M N M N M A

M A M A M AM A M A M A M A M A M A M A M A M A

T im p in m in 0 5 10 15 20 25

Fig. 3: Banda de timp a sarcinei de lucru impusă “Fabricaţia pieselor de lucru prin găurire”

4
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

2.1.2 Lucru regulat la mai multe locuri, cu timpi diferiţi

Lucrul regulat, cu timpi diferiţi la mai multe locuri de muncă inâlnim în cazul în care:
1) diferite piese de lucru sunt produse pe acelaşi mijloc de operare, care solicită secvenţe
de proces repetitive (eg. fabricarea diferitelor piese de lucru pe acelaşi strung), ori
2) piese de lucru similare, care solicită aceleaşi secvenţe de proces şi sunt manufacturate
pe diferite mijloace de operare (eg. operarea pe prese de modelare plastică, cu timpi de
process diferiti).
Acest tip de lucru la mai multe locuri este ilustrat ca si anterior cu ajutorul unui exemplu.

Exemplu:

Sarcina de lucru : modelarea componentelor plastice pe presă

Fig. 4 prezintă procesul de producere a componetelor din material plastic

No. Secvenţă de proces Poz. Timp în min.

Tipul activităţilor procesului

Ciclu Om Mijloc de operare/ Poz.
1 2 3 1 2 3 4
1 Golire/evacuare 1 0.8 0.8 0.8 MN BN BA BH BH
2 Alimentare 1 1.6 1.6 1.6 MN BN BA BH BH
3 Golire/evacuare 2 0.8 0.8 0.8 MN BH BN BA BH
4 Alimentare 2 0.6 0.6 0.6 MN BH BN BA BH
5 Golire/evacuare 3 0.7 0.7 0.7 MN BH BH BN BH
6 Alimentare, mijlocul de 3 3.0 3.8 3.0 MN BH BH BN BH
operare este inactiv 4 (1.5) (1.5) (1.5) BA
7 Golire/evacuare 4 0.7 0.7 0.7 MN BH BH BH BN
8 Alimentare 4 2.1 2.1 2.1 MN BH BH BH BN
9 Neidentificabilă - 0.5 0.5 0.5 MX BH BH BH BH

Fig.4: Procesul de modelare a componetelor din material plastic cu presă

Banda de timp a procesului de activitate descris mai sus în Fig. 4 poate fi reprezentat ca în
(Fig. 5) .

5
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

C ic lu 1 2 3

P oz. 4 BH BA BN BH BA BN BH BA BN

P oz. 3 BH BA BN BH BA BN BH BA BN BH

P oz. 2 BA BN BH BA BN BH BA BN BH

P oz. 1 BN BH BN BH BN BH

M A M A M A

om M N M N M N

S e c v e n ţă
P ro c e s 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9
No.
T im p
in m in 0 5 10 15 20 25 30

Fig. 5: banda de timp pentru sarcina de lucru “Presare piese de plastic”

6
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

2.1.3 Lucru neregulat la mai multe locuri, cu timpi identici

Lucrul neregulat, la mai multe locuri, cu timpi identici poate exista când succesiunea şi
numărul de secvenţe ale procesului nu pot fi predeterminate, aşadar anumite secvenţe de
proces nu sunt repetate consecvent. Cu toate acestea, timpul de efectuare tipurilor identice
de secvenţe de proces rămâne acelaşi. Se poate întâmpla de exemplu în cazul maşinii de
filat, în cazul căreia un număr mare de poziţii sunt ocupate cu prelucrarea aceluiaşi
material. Lucrătorul urmează consecvent ruta lui, trecând pe lângă capetele de lucru din
cadrul sistemului de lucru îndepărtând orice perturbaţie care poate fi întâlnită în csdrul
oricărui fus individual. Secvenţele de proces, constau în mare parte din reînnodarea firului
rupt, activitate ce nu poate fi prevăzută; momentul nu poate fi anticipat, nu este predictibil. ,
Însă durata,unei astfel de secvenţe nu depăseşte secvenţele similare de proces ciclice, de
proces; şi in consenţă poat fi determinată prin înregistrarea timpilor. De asemenea, în caz că
este folosit un material asemănător, e posibilă determinarea numărului firelor rupte în mod
relativ sigur şi poate fi anticipată pentru o perioadă mai lungă.

Limitele între lucrul neregulat cu timpi identici la mai multe locuri şi între cel cu timpi diferiţi
nu sunt integral definibile. Datorită diferitelor influenţe, ex. Variaţia rezistenţei la rupere în
cadrul aceluaşi mijloc de muncă, nu se va regăsi în realitate aproape niciodată, lucrul la mai
multe locuri, cu timpi identici. Aşadar, e suficientă explicitarea lucrului neregulat cu timpi
diferiţi la mai multe locuri, despre care vom discuta în următorul capitol.

2.1.4 Lucru neregulat la mai multe locuri, cu timpi diferiţi

Nu numai că secvenţele procesului pot fi diferite, dar şi sarcinile secundare de lucru aferente
secvenţelor de desfăşurare a proceselor identice şi implicit şi durata va fi diferită. Aceasta se
întâmplă în cazul lucrului la mai multe locuri cu maşini de filat diferite, sau asemănătoare
(diferite ca desgn şi performanţă) şi când se alocă sarcini diferite.

Această variantă a lucrului la mai multe locuri nu necesită

 mijloace de operare similare , sau poziţii de lucru,
 comenzi de lucru similare, realizate pe diferite poziţii şi
 repetare consecventă a secvenţelor de proces
Calcularea timpului normat şi alocarea numărului optim a poziţiilor de lucru în cazul acestei
variante de lucru la mai multe locuri, presupune adoptarea unui anume grad de precizie,
care, presupune şi stabilirea:
 timpului nominal pentru efectuarea oricărei secvenţe similare de proces şi
 frecvenţei de manifestaare (apariţiei) acestora pentru o perioadă cu durată. destul de
lungă

7
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Exemplu:

Sarcina de lucru: Ţeserea a 4 comenzi de lucru diferite pe 4 masini

Fig. 6 ilustrează procesul în cadrul căruia, 1 persoană deserveşte 4 maşini de ţesut

N o . S e c v e n ţe P ro c e s P oz. T im p M ijlo a c e o p e r ţio n a le /

in m in
P o z iţ ii
M an 1 2 3 4

1 C u r ă ţ ă la n ţ u l 3 0 ,1 0 M N BH BH BH BH
2 Î n n o a d ă f ir u l r u p t d e b ă tă t u r ă 4 0 ,1 7 M H BH BH BH BN
3 S c h im b ă c o p s u l 1 0 ,1 6 M H BH BH BH BH
4 I n s tr u c t iu n ile d e la m a is tr u - 0 ,1 7 M Z BH BH BH BH
5 S c h im b ă c o c le t u l 1 0 ,1 0 M H BH BN BH BH
6 Î n t e r u p e r e d a to r ită î n tr e r u p e r ii p r o c e s u lu i - 0 ,2 7 M S BH BH BH BH
7 in t e r u p e r e c a u z a t ă d e P e r s o n a l - 0 ,2 3 M P BH BH BH BH
8a Î n n o a d ă f ir u l r u p t 3 0 ,3 7 M H BH BH BN BH
8b I n a c e s t t im p m a s in a e s te o p r ir ă 1 (0 ,2 0 ) BA
9 Î n n o a d ă f ir u l r u p t d e b ă t ă tu r ă 1 0 ,2 0 M H BN BH BH BH
10 s c h im b ă c o p s u l/ b o b in a 2 0 ,1 3 M H BH BH BH BH
11 C u r ă ţ ă s u p r a v e g h e to r u l d e f ir 2 0 ,1 2 M N BH BH BH BH
12 Î n n o a d ă f ir u l r u p t 1 0 ,2 8 M H BN BH BH BH
13 Î n t e r u p e r e d a to r ită î n tr e r u p e r ii p r o c e s u lu i - 0 ,2 2 M S BH BH BH BH
14 S c h im b ă s u p r a v e g h e t o r u l d e fir 2 0 ,1 5 M H BH BN BH BH
15 S e d e p la s e a z ă în ju r u l u n e m a ş in ii - 0 ,4 0 M X BH BH BH BH
16a Î n n o a d ă f ir u l r u p t d in ţ e s ă t u r ă 4 0 ,3 0 M H BH BH BH BN
16b I n t r e t im p o m a s in a e s t e o p r it ă 3 (0 ,2 0 ) BA
17 î n n o a d ă f ir u l r u p t d e b ă t ă tu r a 3 0 ,2 3 M H BH BH BN BH
18 C o n t r o l n u m a r ( c o d u l b ă t ă tu r ii) 2 0 ,4 3 M H BH BN BH BH
19 Î n n o a d ă f ir u l r u p t d e b ă t ă tu r a 4 0 ,1 7 M H BH BH BH BN
20 C u r ă ţ ă s u p r a v e g h e to r u l d e f ir 4 0 ,4 4 M N BH BH BH BH
E tc .

Fig. 6: Procesul de muncă, când numai 1 persoană operează pe 4 maşini de ţesut

8
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

s e c v e n ţe p r o c e s N r. 1 2 3 4 5 6 7 8a 9 10 11 12 13 14 15 16a 17 18 19 20
8b 16b

P o z iţ ia 4 BN BH BN BH BN BH

P o z iţ ia 3 BH BN BH BA BN BH

P o z iţ ia 2 BH BN BH BN BH

P o z iţ ia 1 BH BN BH BA BN BH BN BH

3 4 1 – 1 — 3 1 2 1 — 2 — 4 3 2 4

O m M H M Z M S M P M H M N M H M S M H M X M H M N
M N

M H

T im p in m in 0 1 2 3 4

Fig. 7: Banda de timp pentru realizatrea sarcinii “operare a 4 maşini de ţesut”

9
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

2.2. Determinarea timpului normat şi a numărului de locuri de muncă

Cerinte specifice, pentru determinarea timpului normat, în cazul lucrului la mai multe locuri:
 delimitare clară si precisa a timpului de execuţie a comenzii pentru om şi a timpului de
ocupare pentru mijlocul de muncă,
 calculul timpului normat se efectuează în funcţie de obiective (de exemplu, pentru
stabilirea salariului şi a capacităţii individuale, precum şi a numărului de locuri, pe baza
randamentului normal REFA).

Stabilirea timpului pe unitate pentru om te şi pentru mijlocul de muncă teB, are loc conform
schemei generale, prezentate în Fig.8. Această schemă este valabilă pentru toate tipurile
de activităţi multiple. Pentru fiecare secvenţă de proces, trebuie să se decidă, care timpi
se referă exclusiv la om sau la mijlocul de muncă, sau dacă timpul trebuie atribuit ambilor.
În cazul secvenţelor de proces cu sarcini parţiale de lucru identice, frecvenţă şi durata lor
sunt importante. Durata, respectiv timpul normal REFA, pot fi determinate prin studiul de
timp. Frecvenţa de succesiune se determină prin calcul sau prin numărare.

No. Tip activitate de Proces Timpi normaţi pe unitate cantitativă

Om Mijlocul de muncă
1 Utilizare principală mijloc de munca -
automat ΣtBH = th
2 Activit pe durata utilizării principale

3 Activit pe durata utilizării secundare ΣtMV ΣtBN = tn

4 Activit pe durata interuperii tt
5 Interuperea utilizării datorită activităţilor ΣtBA = tb
din afara procesului
6 Supraveghere proces ΣtMU -
7 Activităţi de interupere datorită procesului  -
 ΣtMA
tW
8 Timp de bază (sumă1 la 7) tg tgB
9 Timp repartizat tv tvB
10 Timp de refacere ter -
11 Timp pe unitate (suma 8 la 10) te teB

Fig. 8: Structurarea timpului pe unitate pentru lucrul la mai multe locuri ;

Explicaţii pentru Fig. 8:

Punctul 1. :
Mijlocul de muncă produce; omul efectuează, supraveghează, întrerupe activitatea, din
motive legate de desfăşurare, din motive personale şi, dacă este necesar, pentru odihnă.

Pentru 2.:
Omul efectuează actvitate principală, în timp ce mijlocul de întreprindere produce.

Punctul 3.:
Omul efectuează activitate, în timp ce mijlocul de munca este folosit, dar nu produce (de
ex.,înlăturare perturbaţii); tip activitate secundară, în raport cu mijlocul de muncă.

10
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Punctul 4

Muncitorul efectuează activitate, în timp ce mijlocul de întreprindere trebuie oprit (de

exemplu pregătirea materialului, când trebuie întreruptă supravegherea mijlocului de
muncă); este vorba de o întrerupere a utilizării impusă de desfăşurarea procesului.

Punctul 5

În timp ce muncitorul efectuează activitatea la alt mijloc de muncă, mijlocul de muncă

pentru care se face determinarea de timp rămâne oprit, fără ca muncitorul să poată să
înceapă imediat să lucreze la acest mijloc de muncă. Acest tip de desfăşurare intervine
adesea în cazul lucrului neuniform la mai multe locuri. Două sau mai multe mijloace sunt
oprite, muncitorul nu poate lucra decât la unul singur. Timpul de stagnare impus, creşte
pentru acelaşi randament al muncitorului, odata cu numărul de locuri deservite şi cu
participaţia la timpul secundar de utilizare pentru fiecare loc, deoarece prin aceasta,
probabilitatea ca unul sau mai multe mijloace să fie oprite, creşte,.

Punctul 6

Premisa pentru activitatea la mai multe locuri este ca omul să poată părăsi sistemul de
lucru în timp ce maşina merge nefiind necesară o supraveghere continuă a fiecărui loc.
Timpul de supraveghere depinde, de exemplu, de tipul de dispozitivului de supraveghere.
Responsabilitatea muncitorului pentru calitatea produsului, necesitatea şi durata timpului
de supraveghere solicitat, sunt corelate. Timpul de supraveghere rezultă din frecvenţa
supravegherilor individuale prevăzute prin instrucţiunile de lucru şi din timpul necesar
pentru fiecare supraveghere. Timpul de supraveghere este necesar la mijloacele de
muncă care produc; acest timp al mijlocului de munca fiind inclus în tBH.

Punctul 7:

Muncitorul este inactiv, - impune procesul -, toate posturile produc, şi nu este necesară
nici o activitate fizică şi nici o supraveghere.

Punctul 9 şi 10. :
Timpii obiectivi repartizaţi, pot fi calculaţi şi ca valori absolute, prin raportare la unitatea
cantitativă. În plus, acest calcul al timpilor repartizaţi şi de refacere, este cel obişnuit.
Rămâne de verificat dacă muncitorul poate să-şi utilizeze timpul personal repartizat şi
timpul de refacere, în timp ce mijloacele deservite funcţionează, sau este necesar ca
acestea sa fie oprite. Refacerea necesară poate avea loc adesea în timpul utilizării
principale sau în timpul întreruperii impuse de desfăşurarea activităţii.

Sintetizând punctele 2. până la 10, se distinge următoarele situaţii:

1.) efectuarea activitatii prin utilizarea simultană a tuturor locurilor,
2.)efectuarea activitatii în timpul cât este oprit mijlocul de muncă, respectiv
3.) efectuarea activitatii la o statie, în timp ce toate celelalte din sistem sunt oprite
4.)efectuarea activitatii în timpul cât sunt oprite unul sau mai multe locuri.

Calculul timpului pe unitate, pentru om te şi pentru mijlocul de muncă teB, permite

determinarea încărcării temporale a omului şi numărul delocuri deservite. În acest sens, se
consideră că pentru determinarea timpului de bază tg , timpul de aşteptare tw se neglijează.

Gradul de încărcare omului, defineşte cota de timp pe care muncitorul o utilizează efectiv,
luând în considerare toţi timpii de adaos, de care are nevoie pentru deservirea unuia sau

11
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

mai multor locuri. Se face distincţie între nivelul gradului de ocupare (unitar) individual şi
gradul de ocupare total. Gradul individual de ocupare a executantului se obţine din
încărcarea temporală a muncitorului de catre un singur loc, având expresia:
t
a  e  100%
t eB

Incărcarea totală de ocupare a executantului, ages se obţine din încărcarea temporală a

muncitorului cu cele s mijloace ale unui sistem de lucru; ea are expresia:

ages = a1 +a2 +a3 +…. as

unde a1, a2, …as reprezintă încărcările individuale pentru locurile 1,2 etc În cazul în care
gradul de încărcare individual, este acelaşi pentru toate locurile, rezultă:
t
a ges  s  a  s  e  100%
t eB
Gradele de ocupare individuale a executantului de catre diferitele locuri ale unui sistem
de lucru, vor fi identice, dacă pe mijloacele de muncă identice se execută comenzi (sacini)
identice.

Numărul de locuri s100, pe care le-ar putea deservi executantul cu randamentul normal, cu
un grad de ocupare totală ages = 100%, rezultă din următorul calcul:

te
a ges  100%  s100   100%
t eB
t eB
s100 
te

Dacă omul lucrează cu randamentul normal şi dacă te şi teB au la baza randamentul

normal-REFA, ca randament de referinţă, atunci acest număr de locuri, ocupă muncitorul
cu 100% cu grade de ocupare individuale de identice.
În mod normal procentul de ocupare de peste 100% poate fi acordat numai in corelare
cu performanţa abilităţilor personale individuale şi cu disponibilitatea de a performa a
executantului..
a ges t eB
s 
100% t e

La repartizarea de comenzi diferite, gradul individual de incarcare (ocupare) a

executantului este în general diferit. Pornind de la gradul total de incarcare (ocupare),
rezultă numărul de locuri repartizabile s, pentru un executant, în funcţie de mărimea
gradelor de ocupare individuale, din cadrul sistemului de lucru.

Determinarea timpilor normati, a gradului de ocupare şi a numărului de locuri

deservite se diferenţiază in funcţie de:
1. caracterul activitatii desfaşurate: lucru regulat, sau neregulat
2. timpii alocati pt. mijloacele din sistem - identici sau diferiti

2.3. Premisele lucrului la mai multe locuri

12
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Înainte de a introduce lucrul la mai multe locuri trebuie să punem următoarele întrebări.
Numai dacă toate răspunsurile sunt pozitive pot fi presupunerile în cazul lucrului la mai multe
locuri satisfăcute.

Este timpul de utilizare principală a mijloc. de muncă în mare măsură neinfluenţabil? No

a. În acest interval poate primi muncitorul sarcini de lucru?
1 b. Este supravegherea necesară?Putem angaja personal de supraveghere?
Există un căt de mic risc de defectare?
c. De cât timp suplimentar vom avea nevoie (timp de întrerupere
timp de deplasare) ?

Da

Reprezintă costul manoperei de fabricaţie, o componentă semnificativă in

costul de fabricaţie pe unitate cantitativă? Nu
2 a. Ce formă de remuneraţie este acceptată după iniţierere?
b.Cum se schimbă costurile cu manopera de fabricaţie şi costul cu mijlocul de
operare pe unitatea cantitativă ?

DA

Permite oare procesul de lucru, timpul normat şi condiţiile de lucru,

lucrul la mai multe locuri?
a. Este îndeplinit teb / te > 1,5 ? Nu
.3 b. Poate procesul de desfăşurare a activităţii să fie astfel structurat,
încât timpul de utilizare secundară a unui mijloc de operare să fie
identic cu timpul principal de utilizare al unui alt mijloc de muncă?
c.Permite spaţiul şi tipul producţiei configurarea mijloacelor de muncă
îţntr-o singura locatie adecvată ?
DA

Sistemul de lucru este potrivit pentru lucru la mai multe locuri

Sistemul de lucru este nepotrivit pantru lucru la mai multe locuri

Fig. 9: Premisele lucrului la mai multe locuri

13
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

3.Aplicaţii
3.1.Exemplu de lucru regulat cu timpi identici la mai multe mijloace

Sarcina de lucru: Presarea sucului din coacăze roşii)

Obiectul muncii: Coacăze roşii, spălate
Mijlocul de muncă: Presa pentru fructe, sistem 404

Din înregistrările de timp au fost preluate următoarele date:

No. Secvenţă de proces sau tip de timp Time Normat/ presare Tip activitate proces
Om Maşina
1 Încărcare presă 0.6 MN BN
2 Închide presă 0.1 MN BN
3 Presare (automati 1.8 MA BH
4 Revenirea presei (automatic) 0.6 MA BN
5 Deschidere presă 0.1 MN BN
6 Descărcare presă 0.6 MN BN

7 Supraveghere Nu e nevoie
8 Timp repartizat obiectiv zs = 3% când presa este activă
9 Timp repartizat personal zp = 2% când presa este activă
zp = 3% când presa este inactivă
10 Coeficient timp refacere zer = 10%

Fig. 10: Secvenţe de Proces, tipuri de timp, timpi normaţi and adausurile de supraincărcare pentru "presare
suc "

Acum poate fi calculat, te şi teB .

No Secvenţă de proces sau tip de timp Tip Proces

Om Maşina
3 Presare (automati - 1.8
4 Revenirea presei (automatic) - 0.6
1 Încărcare presă 0.6 0.6
2 Închide presă 0.1 0.1
5 Deschidere presă 0.1 0.1
6 Descărcare presă 0.6 0.6
7 tg şi tgB (suma 1 - 6) 1.4 3.8
8 Timp repartizat obiectiv ts 3% of 1.4 0.04 -
9 Timp repartizat Personal tp 2% of 1.4 0.03 -
3% of 1.4 0.04 0.04
10 Timp de refacere ter 10% of 1.4 0.14 -
11 te sau teB (sua 7 -10) 1.65 3.84

Fig. 11: Calculul timpului pe unitate pentru "presare suc"

14
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Explicaţii punctul 9:

Adaosul pentru timpul personal repartizat are o cotă, când mijlocul de muncă produce
(zp = 2%) şi o altă cotă când mijlocul de munca este oprit (z p = 3%). Prin cea de a doua
cotă se dă posibilitatea muncitorului să părăsească locul de muncă pentru câteva minute
în timpul schimbului.
Gradul individual de incarcare de catre un mijloc de munca a, în acest exemplu este:
t 1,65
a  e  100%   100%  43%
t eB 3,84

În cazul de faţă, al lucrului regulat, cu timpi identici la mai multe locuri, capacităţile
individuale de incarcare ale fiecărui loc sunt egale, aşadar încărcarea totală pentru 2
respectiv 3 locuri este:
e t
ages  s  t  100%  s  a
eB
ages = 2 x 43% = 86% , pentru s =2 locuri
ages = 3 x 43% = 129% , pentru s =3 locuri

Din acest calcul reiese că muncitorul poate deservi minimum 2, dar maximum 3
mijloace de muncă. Pentru numărul de mijloace demuncă s = 2, încărcarea este sub
100%, pentru s = 3, ea trece cu mult peste 100%. Dacă se repartizează trei locuri, există
două posibilităţi:
a) muncitorul lucrează cu randamentul normal şi atunci apar întreruperi impuse de
desfăşurarea procesului, (pentru maşina)în utilizarea mijlocului de muncă ; teB
conţine si timpi de stagnare. Gradul de utilizare a mijlocului de muncă este mai
slab decât pentru s = 2.
b) muncitorul lucrează cu un randament mai ridicat. Gradul necesar de timp ar
avea în acest caz valoarea de 129%.

Randamentul cantitativ pe ora (productivitate om) M , al sistemului de lucru cu 2, respectiv 3

mijloace de muncă şi cu încărcări totale ages diferite, se obţine din următoarea relaţie :

a ges 60 min/ h
M  
100% t e min/ presare
Pentru s = 2 şi ages = 86% se obţine:

86% 60
M    31,3 presari / h
100% 1,65

pentru s = 3 şi ages = 100% se obţine:

100% 60
M    36,4 presari / h
100% 1,65

pentru s = 3 şi ages = 129% se obţine:

129% 60
M    46,9 presari / h
100% 1,65

Pentru s = 2 următoarea scala de timp ( vezi Fig. 12) reflectă pentru cooperarea între om şi
maşina in situatia cu nivel de ocupare 86% :

15
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

C ic lu 1 2 3

P o z iţ ia 2 BH BN BH BN BH

S e c v e n ţa N o . 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3

P o z iş ia 1 BN BH BN BH BN

S e c v e n ţa N o . 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2

O m M N M X M N M X M N M X M N M X M N

S e c v e n ţa N r. 1 2 5 6 1 2 5 6 1 2 5 6 1 2 5 6 1 2

T im p in m in 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Fig. 12: Scala de timp pentru "stoarcere prin presare a sucului din fructe"

Timpul repartizat obiectiv şi timpul repartizat cauzat de persoană, şi timpul de aşteptare, sunt
incluse în secvenţele MX neidentificate), când mijlocul de muncă este oprit, timpul
repartizat cautat de persoana nu apare în schemă şi constă dintr-un interval de întrerupere
mai îndelungată în cazul ambelor mijloace de muncă.O astfel de diagramă se foloseşte ca o
imagine vizuală utilă pentru reconfigurarea locurilor de muncă.

16
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

3.2 Exemplu: Lucru neregulat la mai multe locuri, cu timpi diferiţi

Sarcina de lucru: bobinarea în cruce

Obiectul muncii: Bumbac, 30 tex (masa medie 30g pe 1000 m )
Mijlocul de muncă: Maşina tip XXX, 50 fusuri, viteza fir 550 m/min
Cantitatea din comandă m, in kg ( unitatela cantitativă 1 kg)

Următorii timpi şi adaosurile suplimentare de timpi sunt determinate prin înregistrare şi

studiul frecvenţei.

Schimbare copsuri Masa 100 g; 1 schimbare = 0.18 min

Schimbare bobinelor pline Masa 1250g; 1 schimbare = 0.14 min
Înnodarea firelor 8 ruperi per kg; 1 nod = 0.15 min
Supravegherea procesului Nu e necesară –, nu sunt riscuri
Timp de stagnare 8% din ( th + tn)

Timp suplimentar repartizat obiectiv:

Toate mijloacele /poziţiile produc zs = 5%
Un mijloc de operare este oprit zs = 2%
Toate mijloacele sunt oprite zs = 1%
(ex. Pe durata lubrifierii toate mijloacele trebuie oprite )

Timp suplimentar repartizat, generat de persoane

Toate mijloacele funcţionează-toate posturile produc zp = 2%
Toate mijloacele sunt oprite zp = 3%
(ex. Muncitorul poate părăsi locul de muncă numai când toate mijloacele ale sistemului de
lucru sunt oprite)
Adaos pentru timp de refacere suplimentar zer = 10%

17
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

N o . S e c v e n ţe d e P ro c e s F re c v e n ţa T im p R e a l T im p R e a l in m in p e r k g
in m in r e f e r it o r la
E x e m p le : T ip u r i d e t im p per kg p e fre c v e n ţă O m
1
P o z iţ ia 1 s P o z iţ ia

1 U t iliz a r e p r in c ip a lă - - - 6 0 ,6 1
2 S c h im b a r e c o p s 10 0 ,1 8 1 ,8 0 1 ,8 0
3 S c h im b a r e b o b in a p lin a 0 ,8 0 ,1 4 0 ,1 1 0 ,1 1

4 Î n n o d a r e fir r u p t 8 0 ,1 5 1 ,2 0 1 ,2 0

5 th + t n S u m a 1 la 4 - 6 3 ,7 2
T i m p d e s t a bţ i o n a r e t 8 % d in t h + t n 5 ,1 0

t g re s p . t 3 ,1 1 6 8 ,8 2

6 T im p i r e p a r tiz a ţi o b ie c tiv
(a ) T o a t e p o z it iile p r o d u c 5 % d in 3 , 1 1 0 ,1 6
(b ) O p o z it ie s t a ţio n e a z ă 2 % d in 3 ,1 1 0 ,0 6 0 ,0 6
(c ) T o a t e p o z iţ iile s t a ţio n e a z ă 1 % d in 3 ,1 1 0 ,0 3 0 ,0 3  s 100

7 T im p r e p a r tiz a t p e r s o n a l
(a ) T o a t e p o z iţ iile p r o d u c 2 % d in 3 ,1 1 0 ,0 6
(b ) T o a t e p o z it i ile s t a g n e a z ă 3 % d in 3 ,1 1 0 ,0 9 0 ,0 9  s 100
8 T im p d e r e f a c e r e 1 0 % d in 3 , 1 1 0 ,3 1

t e r e s p e c t iv .. t e B 3 ,8 2 6 8 ,8 8 + 0 ,1 2  s 100

Fig. 13: Calcularea timpului pe unitate, pentru o sarcina de muncă “bobinare în cruce

18
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Explicitare:

la Nr. 1:
Calcul timpului de desfăşurare a procesului (utilizare principală neinfluenţabilă thu)

Unitate cantitativă
thu = —————————————————
Masa firului pe unit · viteza firului

1000 g
thu = ————————————— = 6.061 min pe 100 g sau 60.61 min pe 1 kg
30 g/1000m · 550 m/min

La Nr. 2, 3, 4:
Prin frecvenţă pe kg se înţelege o secvenţă anume de proces care se desfăşoară probabil în
timpul producerii unui kg de bumbac.
Ecuaţia de calcul a frecvenţei de schimbare a bobinei pline:

Unitate cantitativă 1000 g

Frecvenţă = ———————— = ————— = 0.8
Masa firului 1250 g

Frecvenţa “înnodării firului rupt” a fost determinată printr-o analiză specială a frecvenţei.

la Nr. 5:
Timpul de stagnare se referă la mijlocul de muncă oprit, iar muncitorul este inactiv.
Timpii de stagnare sunt determinati prin investigaţii suplimentare şi sunt valabile pentru
randamentul normal.

Mărimea sistemului de lucru se referă la numărul mijloacelor de muncă s 100, ce pot fi

deservite în cadrul sistemului de lucru, la un randament normal, (a ges = 100%), ce rezultă
din următoarele ecuaţii.

teB 68.88 68.66

s100 = ——— = ————— = ———— = 18.6 poziţii /locuri
te 3.82 – 0.12 3.70

Încărcarea prin sarcina de muncă desfăşurată la un singur mijloc este calculată în felul
următor:

te 3.82 3,82
a = ——— · 100% = ———————— · 100% = ————————— · 100% = 5.37%
teB 68.88 + 0.12 · s100 68.88 + 0.12 · 18.6

19
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Timpii normaţi pentru executant şi pentru mijlocul de muncă sunt:

te = 3.82 min per kg bumbac

teb = 68.88 + 0.12 · 18.6 = 71.11 min per kg

Se presupune, că nivelul de încărcare adaptat la capacitatea de performanţa executantului,

poate fi alocat de ex. 120% . Dacă toate mijloacele de muncă sunt ocupate cu comenzi de
lucru identice, în acest caz dimensiunea finală a sistemului de lucru va fi:

ages teB 120% 68.88 + 0.12 · s100 71.11

s = —— · —— = ——— · ———————— = 1.2 · ——— = 22.4 = 22 poziţii.
100 te 100% 3.82 3.82

Dacă nivelul ţintă de încărcare pentru executant va fi ages = 100% următoarele date
planificate sunt importante din perspectiva supravegherii producţiei:

Gradul planificat, de utilizare a mijlocului de muncă în procente:

th 60.61
= —— · 100% = ——— · 100% = 85%
teB 71.11

Productivitatea planificată pe oră pentru mijlocul de muncă (adică pe fus şi oră)

unitate cantitativă 1000 g · 60 min/h

= —————— = ————————— = 844 g/h
teB 71.11
Productuvitatea planificată pe oră la executant

Unitata cantitativă 1000 g · 60 min/h

= —————— = ————————— = 15.7 kg/h
te 3.82

20
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

4 Rezumat

.
Lucrul la mai multe locuri constă în efectuarea unei sarcini de muncă în cadrul unui sistem
de lucru cu mai mult de un mijloc de operare, utilizate simultan, ori prin utilizarea mai multor
mijloace de lucru pe durata efectuării muncii, şi deservirea unui mijloc de operare de un
singur sau de mai multe lucrători.

În cazul lucrului la mai multe locuri putem deosebi 4 tipuri diferite,din punct de vedere al
efectuării procesului:
1). Lucru regulat la mai multe locuri, cu timpi egali, întâlnit mai rar. Un exemplu ar fi în
cazul operării unor maşini echipate similar, cu un program de producţie similar..
2). Lucru regulat, la mai multe locuri cu timpi diferiţi, are loc când diferite piese de lucru
sunt manufacturate pe acelaşi mijloc de operare şi secvenţele procesului cu timpi diferiti se
repetă în mod regulat
3) Lucru neregulat la mai multe locuri, cu timpi egali, are loc când succesiunea si numărul
secvenţelor este nepredeterminat, dar durata de realizare a secvenţelor de proces cu timpi
egali este aceeaşi. Schimbarea timpilor egali în inegali, în cadrul lucrului pe mai multe
poziţii/locuri, se face uşor. Influenţele factorilor perturbatori ai lucrului regulat cu timpi egali,
se manifestă cuco frecvenţă rară.
4) În cazul lucrului neregulat, la mai multe mijloace, cu timpi diferiţi, succesiunea
secvenţelor de desfăşurare a procesului sunt diferite, iar sarcinile parţiale de lucru a
secvenţelor similare sunt deasemenea diferite, aşadar şi durata lor diferă.

Pentru determinarea timpului normat în cazul lucrului la mai multe mijloace, trebuie luat în
considerare că există o distincţie clară între timpul normat la om pentru efectuarea unei
comenzi de lucru şi între timpul de ocupare a mijlocului de operare. Calcul timpului normat
poate urmări diferite obiective( ex. remuneraţie, determinarea nivelului de încărcare ori a
numărului a mijloacelor de lucru, posibil de deservit , în baza randamentului normal REFA).

În cazul fiecărei secvenţe de proces luată în considerare în calcului timpului normat, trebuie
luată decizia dacă timpul acesteia contează numai în calcul timpului pentru om sau
reprezintă o dată de referinţă numai în cazul mijlocului de muncă, sau timpul trebuie luat în
vedere în cazul ambilor tipuri de timp. Durata şi frecvenţa trebuie luate în considerare.
Durata, respectiv timpul normal REFA, poate fi determinată prin înregistrare, iar frecvenţa se
determină prin calcul sau numărare.

Înainte introducerii lucrului la mai multe locuri, trebuie verificat dacă sistemul de lucru este
sau nu este potrivit pentru lucru la mai multe mijloace.

21
 Lucrul la mai multe locuri
- date de timp

Ăntrebări de verificare

1) Explicitaţi termenul lucrului la mai multe locuri

.
2) Explicitaţi termenii lucru regulat cu timpi identici la mai multe locuri şi lucru regulat, cu
timpi diferiţi la mai multe locuri.

3) Explicaţi termenii lucru neregulat, cu timpi identici la mai multe locuri şi lucru neregulat, cu
timpi diferiţi la mai multe locuri.

4) La ce trebuie să fim atenţi în determinarea timpului normat în cazul lucrului la mai multe
locuri?

22