ORADEA ANUL XIV Mai — Iunie 1933.

No 5 - 6
ANALE CULTURALE Lei 20

Director-Fondator : GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

OR AVITA (vedere in faţa Prefecturei jud. Caras) licita M. S. Regelui Carol II

si a Voevodului Mihai
Din discursul M. S. Regelui : Acest mănunchi de vechi ostasi — corpul grăniceresc — alături cu
Industria de apărare naţională, vor forma graniţele neştirbite de viitor, pentru apărarea
şi formarea unităţii naţionale

RE S T A U R A Ţ I A
REVIZUIREA GRANIŢELOR
„CELE TREI CRIŞURI"
Centrala: ORADEA, str. Regele Ferdinand, 11 (Casa Naţională)—Telefon 119.
Redacţia şi Administraţia din Bucureşti—Str. Regală, 14.
ABONAMENTE :
Pe un an, particulari Lei 200.—
Pe un an şcoli de toate gradele şi unităţile militare Lei 500.—
Pe un an autorităţi Lei 1000.—
Abonament de încurajare Lei 2000.—
In străinătate : Europa 1500 lei ; America 7 dolari.
Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază.
Abonamentele de încurajare se certifică, publicând după dorinţă, numele abonatului la o rubrică specială.
In abonamente, pe lângă plata integrală a costului normal al revistei, se consideră şi încurajarea pentru acţiunea
de propagandă culturală şi naţională întreprinsă, mai ales în provinciile alipite.

CUPRINSUL
«Cele Trei Crişuri» . Actualităţi. Claude Pietrey . C o n t e s a d e Noailles.
Mihaii Manoilescu . 6 Iunie C-sse de Noailles L'offrande à la n a t u r e
N. Bănescu . . . Graniţele României. P r i n o s a d u s n a t u r i i (versuri
Prof. Alex. Lapedatu N o t r e frontière d e l'ouest. trad, de Horia Furtună).
C-sse de Noailles . R e n a i s s a n c e (versuri). N. Iorga Ana Brâncoveanu.
Voicu Niţescu . . Drepturile noastre. Ovid Densuşianu-fiul P a c t u l celor p a t r u .
A. C. Cusa . . . . Revizuirea tratatelor. Prof. I. Georgescu. . Revizuirea tratatelor ?
D-r Sabin Mânui la Minorităţile e t n i c e . Prof. George Sofroiiie R e v i z i o n i z m u l m a g h i a r şi
Trăiau Birăescu. . Frontiera noastră etnica pacea internaţională.
de Vest. George I. Vlădoi . . «Cele T r e i Crişuri» (versuri).
Reggio Politică s p i r i t u a l ă . Alex. Oltea nu . . . . J u d e ţ u l B i h o r î n planul r e ­
B. . . Mica î n ţ e l e g e r e şi e n t u z i a s ­ vizionist.
BCU Cluj / Central University
solidaritate. Constantin Library
tele a d u n ă r i p o p u l a r e d e
George Negrea
Doboş
. .
. Cluj C r e i o n ă r i (două poezii).
F r a g m e n t din poemul
J. Slavic Rolul şi c h e m a r e a Micii «Ghiaurii».
înţelegeri. Gh. Vornicii Cum a m pierdut Maramu­
M a r e a a d u n a r e naţională^ reşul.
d e la A r e n e l e R o m a n e ; M. Maievski A s p e c t u l e t n i c al p r o b l e m e i
Victor Eftimiu S e p t e m b r i e cu r o z e Basarabiei—după isvoare
(versuri). ruseşti.
N O T E : Adrian Manin: 303 colinde.— ,-!/. / . / A p r o p i e r e latină.— M. : S e r b ă r i l e d i n Banat.— * * * Cinci­
zeci d e a n i d e la m o a r t e a lui C i p r i a n P o r u m b e s c u . — Gr. Trcmcu-Iaşi : G â n d u r i a s u p r a m a r e l u i p a t r i o t T a k e
Ionescu. — * * * I n s t i t u t e c u l t u r a l e r o m â n e ş t i î n s t r ă i n ă t a t e . — O s c r i s o a r e a E x . S a l e G a b r i e l P u a u x . — S ă r b ă ­
t o r i r e a Prof. D r . G h . M a r i n e s c u . j
C Ă R ' I I : A. I.— I. Slavik: A p e r c u s E u r o p é e n s . — C . Autoniade: Machiavelli. G. S.: T r a t a t u l d e la T r i a ­
n o n şi a c ţ i u n e a r e v i z i o n i s t a . — A / . : Făclii în c e a ţ ă , v e r s u r i d e S. Gilort.
S u p l i m e n t : T a b l o u l A şi B. (Vezi a r t . « F r o n t i e r a n o a s t r ă e t n i c ă de V e s t » , d e T r . B i r ă e s c u , p a g . 56).
S p i r i t e şi m o r a v u r i . — N o u t ă ţ i l e zilei. — Bibliografie. — Clişee, e t c .

COLABORATORII REVISTEI:
G h . A d a m e s c u . I . A g â r b i c e a n u , I. Al. B r ă t e s c u - V o i n e ş t i ,
C. B a n u , N. B ă n e s c u , G. B o g d a n - D u i c ă , N. B a t z a r i a , Z a h .
B â r s a n , C. A m i r a l B ă l ă n e s c u , M a r i a Baiulescu, G. Bai-
culescu, Şt. B e z d e c h i , L. Blaga, I. B i a n u , Oct. Beu, E l e n a
Bacaloglu, Const., V i c t o r şi G e o r g e Bacaloglu, T r a i a n
B i r ă e s c u , E m a n o i l B u c u ţ ă , A l . B o g d a n , T a n t z i Budiş-
teanu, R a d u Budişteanu, V. Bursan, Candrea Veturia,
Al. C i u r a , R. C i o r o g a r i u , A . C i o r t e a , T h . C a p i d a n , Ale­
xandrina Gr. Cantacuzino, E u g e n Constant, A. Cotruş,
G h . C i u h a n d u , Teofil C o d r e a n u , G-ral C. D r a g u , I.
Const.-Delabaia, Const. D o b o ş , V i o r a D r . C i o r d a ş , V.
C o r b a s c a , Cridim, M. C h i o v e a n u , V . D e m e t r i u s , R. D e -
m e t r e s c u , Ovid Densuşianu-fiul,I. G. D u c a , Virgil D r ă -
g h i c e a n u , Mihail D r a g o m i r e s c u , Silviu D r a g o m i r , Ion
D r a g u , A . D a v i d e s c u , Mihail D r a g o ş , Ion D o n g o r o z i ,
F a r a g o E l e n a , V i c t o r Eftimiu, Ion Foti, C. D . F o r t u -
nescu, H o r i a F u r t u n ă , E u g . Filotti, G r . Gafencu, G.
G a l a c t i o n , D . Gusti, Al. G h i d i o n e s c u , V a s i l e Al.
G e o r g e , Ion G a n e , C. G a n e , D e m . G â l m a n , D . G â l d â u ,
R a d u G y r , C. H o d o ş , N. Iorga, B o g d a n Ionescu, Al. Ia-
cobescu, Iustin Ilieşiu, E m i l Isac, N . E . Idieru, C o n s t a n ­
tin Kiriţescu, G. Kristof, E . L o v i n e s c u , I. L u p a ş , A . L u -
peanu-Melin, D r . C a s s i u Maniu, G-ral Moşoiu, S. M e h e ­
dinţi, G. Meitani, V . M e r u ţ i u , A r h i e r e u A n d r e i C r i ş a ,
nul, V. Militaru, R. S. Molin, V i r g i l Molin, T. M u r ă ş a n u .
D e m . N e g u l e s c u , N. Milcu, M. Mora, I. M o n t a n i , G-
Murnu, Paul Negulescu, D. Nanu, A. Nanu, A. N e g u r ă
G. O p r e s c u , G-ral S c a r l a t P a n a i t e s c u , Ion P e r e t z , N ,
P o r a , Sextil P u ş c a r i u , V . P e t a l a , Al. P t e a n c u , I. Pillât,
E c a t e r i n a Pitiş, I. P o g a n , D . P o m p e i , M a t i l d a P o n i l
S e p t i m i u P o p a , P a u l I. P r o d a n , G e o r g e P a l l a d y , P r .
G h . P t e a n c u , P. I. P a p a d o p o l , M i r c e a R â d u l e s c u , G - r a .
R Rosetti, G. R o t i c ă , C. Rîuleţ, G-ral R u d e a n u , A -
l e x a n d r i n a S c u r m , I. S i m i o n e s c u , I. P . S a c h e l a r i e , V a .
sile Savel, A n d r e i S i g m o n d , Const. M. Sipsom, Al- T .
S t a m a t i a d , E u g e n i u S p e r a n t i a , M a r i n Ş t e f â n e s c u , I.
U. Soricu, C. S u d e ţ e a n u , G. Sofronie, C. S t r a t u l a t , O-
Tafrali, G r . T r a n c u - I a ş i , C a t o n T h e o d o r i a n , G. T u t o ,
v e a n u , Nuşi Tulliu, N. G. T i s t u , G. T a ş c â , V . Al-
V a l j e a n , I. V a l e r i a n G e o r g e V o e v i d c a , V o l b u r ă P o -
iană-Năsturaş, Eugen Titeanu, Gh. Vornicu, George
M. Zamfirescu.
 Anul XIV — No. 5 - 6 Maiu—Iunie 1933.

ACTUALITĂŢI
Ç'aw împlinit trei ani delà actul care a trecut ilefi- ridicăm încă odată această problemă definitiv soluţio­
O nitiv tu istoria noastră naţională sub numele de nată pentru noi, spre a aminti acelora ce jinduesc la
Restaurare. Titlu semnificativ şi spontan — expresie pământul nostru, că în graniţele noastre nu se sbate
a convingerilor tuturor şi a realităţii. Restaurare, re­ decât un singur suflet, nu palpită decât o singură
punere în drepturi, repararea unei situaţii dureroase inimă, că orice tentativă de călcare a drepturilor noas­
atât pentru întreaga naţiune, cât şi pentru prinţul a tre naţionale se va izbi de rezistenţa unanimă a în­
cărui inimă dusă de soartă pe meleagurile
BCU Cluj / Central University Library Cluj
a încetat nici un moment să bată în unison cu inima
străine, nu tregului popor
Aspectul
românesc.
revizuirii, agitat mereu mai ales de câţiva
întregei naţiuni. ani încoace de cei deposedaţi de nişte pământuri care
Răspunzând unui îndemn nu sunt ale lor, îmbracă as­
de neînvins al dragostei Sale tăzi forme din ce în ce mai
pentru ţară, răspunzând che­ concrete şi mai ameninţătoare.
mării tacite şi totuş elocvente Profeţii vrajbei internaţionale
a întregului său popor. Regele nu-şi dau însă seama că drep­
cel adevărat a coborât acum turile naţionale ale popoarelor
trei ani pe pământul ţării sale, eliberate de războiul mondial
purtat pe aripile văzduhului. sunt mai tari şi mai viabile
Soarta a vrut ca începutul decât pretenţiunile lor impe­
noii domnii să coincidă cu cea rialiste.
mai profundă dintre crizele Ei nu-şi dau seama că ceea
economice care au zguduit vre­ ce ei agită şi cer nu este o
odată lumea şi ţara noastră. cauză dreaptă, ci pregătirea
Am trecut în aceşti trei ani unui nou măcel, care înainte
prin multe greutăţi şi sufe­ de a aduce împlinirea visuri­
rinţe. Nici un moment însă lor lor, va cufunda întreaga
— în mijlocul celor mai apă­ omenire şi pe ei însuşi în pri­
sătoare griji şi nevoi naţio­ mul rând, într'o epocă în care
nale—Regele nu a încetat de a întreaga civilizaţie şi cultură
fi punctul luminos în care îşi umană vor fi pereclitate.
găseau alinare, noi speranţe N o u a î n c h e g a r e a Micii î n ţ e l e g e r i pacifiste, p e baza r e s p e c - Atenţia întregei lumi civili
rii
şi noi îndemnuri şi puteri de ff t r a t a t e l o r H a r t a a r a t ă , d e s e n a t e î n n e g r u , R o m â n i a , C e -
s a gte concentrată
t e e astăzi a
muncă, toţi aceia care lucrează
pentru binele ţării.
T S Î A I ^ c u o p o p u l a ţ i e d e is MII. l o c u i t o r i ; supra Conferinţei economice şi
i u g o s l a v i a : 248.665 k m p . c u o p o p u l a ţ i e d e 13.930.000 loc ; monetare delà Londra, menită
Regele continuă să rămână C e h o s l o v a c i a : 140.394 k m p . c u o p o p u l a ţ i e d e 14.726.000 loc. să aducă soluţiile necesare pen-

ttŞSŞ^S ^ i i K ^ r i a şi D a n e m a r c a la u n l o c . SÄSS ä
mic ä . *se sbateÄ
în care Ä
lumea2 Rîn­t
tre naţionale şi al încrederii treagă de trei ani şi jumătate.
noastre în viitor, întruparea năzuinţelor noastre spre Viitorul apropiat ne va arăta însă dacă această
mai bine. nouă conferinţă va putea să realizeze mai mult decât
închinăm acest număr problemei graniţelor noastre. nesfârşitele conferinţe anterioare şi să constitue un pro­
Aşezaţi pe drepturi consacrate de unitatea noastră ca gres real spre soluţionarea problemelor crizei economice.
neam, de voinţa neînfrânată a mănunchiurilor de ţară Conferinţa economică mondială se prezintă sub acest
dezrobite de jugul străin îndurat veacuri şi milenii, aspect ca piatra de încercare a putinţei de colaborare
ae tratatele internaţionale care au sfinţit repunerea internaţionale şi a eficacităţii unor măsuri luate în
noastră in drepturile cotropite de vecinii hrăpăreţi, con­ comun. De izbânda acestei conferinţe este strâns le­
vinşi de dreptatea şi sfinţenia cauzei noastre naţionale. gată problema păcii lumii. „ c e l e t r e i crişuri".
 6 IUNIE de: Mihail Maiioilescu.

Cl la rămâne totdeauna
r o nobilă amintire
dea, faptul de a fi descins cerul ro­
o cinste şi
pentru Ora­ O radea gardera toujours
et le noble souvenir
vert le ciel roumain,
l'honneur
d'avoir ou­
avant toutes
mânesc, înaintea tuturor celorlalte les autres régions du pays, à l'oiseau
ţinuturi ale ţării, pentru pasărea d'acier qui le 6 Juin 1930 a élevé
de oţel care la 6 Iunie 1930 a adus le roi Carol II sur le trône de ses
pe Carol II-lea pe tronul strămo­ ancêtres.
şilor săi. Ce que signifiera pour la Rouma­
Ce va însemna pentru România nie le règne de Carol II, c'est im­
domnia lui Carol II-lea nu se poate possible de le préciser aujourd'hui.
spune încă astâsi. In faţa acestei Devant ce règne se trouve la mis­
domnii stă cea mai grea misiune sion historique la plus lourde qui
istorică, care a fost dată vre-odată ait été donnée à un souverain et à
unui Suveran şi unei naţiuni : este une nation: la mission d'accomplir
misiunea de a împlini consolidarea la consolidation du peuple roumain
românismului într'o operă atât de dans une oeuvre si brillante, qu'elle
strălucitoare, în cât ea să poată ţine puisse résister à la lumière qui en­
ţaţă lumii pe care o revarsă cea­ toure l'oeuvre de Ferdinand I, et
laltă operă, a lui Ferdinand I, care qui a été l'affirmation des droits
a fost instituirea românismului în roumains dans ses frontières na­
graniţele sale naturale. turelles.
In împlinirea acestei misiuni is­ Dans l'accomplissement de cette
torice, noua domnie a pornit împie­ mission historique, le nouveau règne
decată de cumplita resistenţă a u- a commencé panni les résistances
nor vremi aspre, nesigure şi sbu- d'une époque très dure, incertaine
ciumate şi având în potrivă opune­ et trouble, et contre l'opposition évi­
rea făţişă sau ascunsă a unei lumi dente ou cachée d'un monde vieux
vechi de păcate, care nu se lasă pri­ d'erreurs, réfractaire à toute puri­
menită şi purificată. fication.
Dar tăria sufletească şi energia Mais la force morale et l'énergie
însetată de realisări, pe care o în­ assoiffée de réalisations, représen­
seamnă Suveranul cel nou,
atât de mari, încât mai ales în siua
BCU Cluj / Central University
sunt
M. S. Regele
Carol II lea.
Library Cluj
JnHefta
tée par le nouveau
grandes que, le jour où la
Roi, sont
nouvelle
si

când va fi pusă la muncă răspun- génération, qui est s a génération,

sătoare generaţia tânără, care este g e n e r a ţ i a L u i , nu sera mise ă l'épreuve, elle ne saura qu aboutir à un
se va putea să nu învingă. triumphe certain.
Căci în mersul Lui spre împlinirea înaltelor Sale Car dans son chemin vers l'accomplissement de ses
destine, Carol II-lea va fi, ca şi avionul cu care şi-a hauts destins, Carol II sera comme l'avion qui a ouvert
deschis era Lui: C u c â t î l v a b a t e m a i m u l t v â n t u l la voie à son époque, p l u s l a r a i a l e s e r a p u i s s a n t e ,
în faţă, c u atât se v a ridica m a i sus. plus il s'élèvera.

apare şi în părţile din Apus, frân

GRANIŢELE ROMÂNIEI turi ale imperiului dislocat, « Roma­
de : N. Bănescu, Prof. u n i v .
nian cum le sic documentele.
Vechi drepturi istorice, indiscuta­
CO oporitl român a ajuns as tasi mari: Tisa, Dunărea, Nistrul, —şi bile, ne leagă de toate teritoriile in­
în posesiunea hotarelor sale na­ Marea. Din înălţimea platoului şi tegrate în unitatea politică de asi.
turale. Tratatele ieşite din răsboiul până la aceste hotare, un mare bloc Românii Basarabiei apar în tex­
mondial n'au făcut decât să întă­ etnic a ţost stăpân pe sol. tele bisontine încă din veacul XII,
rească o stare de fapt, căci pretu­ Istoriceşte, hotarele actuale ale Ro­ din epoca glorioasă a Comnenilor.
tindeni, la graniţele stabilite de a- mâniei definesc acest bloc. Delà ve­ Românii din Ardeal în micile lor
ceste tratate, masele poporului nos­ chii Traci până astăsi, stăpânii a- state patriarhale, cum erau şi spre
tru sunt de faţă, pentru a afirma cestui sol nu l-au părăsit nici odată, gurile Dunării, au fost aflaţi de
vitalitatea cu care rasa a persistat, cu toată urgia vremilor ce au tre­ Unguri, la pătrunderea lor în Ar­
de-alungul veacurilor, pe solul din cut peste ei. Densitatea strămoşilor deal. Dincolo de Dunăre ciliar, prin
care niciodată nu s'a clintit. noştri Traci era un fapt semnalat Balcani şi pe ţărmul Prutului, Ro­
România e astăsi o perfectă en­ ca ceva caracteristic de antici. mânii sunt atestaţi cu veacuri îna­
titate geografică, politică şi econo­ Cercetări recente ne-au arătat ce inte de întemeierea Principatelor,
mică. puternică a fost apoi romanitatea mari insule dislocate de puhoiul nă­
Unitatea politică acoperă în ade­ la Dunărea-de-jos. Scriitori bisan- vălirii Slavilor.
văr în chip desăvârşit ceea ce geo­ tini au înregistrat existenţa înflo­ Vicisitudinile istorice cari au a-
grafii numesc o individualitate geo­ ritoarelor oraşe mari de pe malul dus în jurul nostru vecini organi-
grafică. Dominată de platoul tran­ drept al fluviului, până la guri. In saţi în State mari şi puternice, au
silvan, încins ca o citadelă, de ar­ populaţia lor numeroasă şi ames­ putut cu vremea să rupă din blo­
cul Carpaţilor, ţara Românilor se tecată se disting ca element de basă cul nostru etnic. Acest bloc n'a pu­
încheie în chip natural numai din­ autohtonii. tut fi însă nimicit. Vitalitatea rasei
colo de vastele câmpii periferice. In părţile de către Mare, vechea a biruit şi a făcut cu putinţă rein­
Limitele ei în totdeauna au fost, viaţă romană a trăit, sub protecţia tegrarea ei, in vechile hotare natu­
delà primii săi locuitori, apele cele bisanţului, în formele în care ea ne rale ale fiinţei sale istorice.
 C E L E T R E I CRIŞURI K<H«KM
Revizuirea Graniţelor.

CTI^asele populare au afirmat la întrunirea delà Arenele Romane voinţa nestră-

mutată ca să nu se atingă fruntariile ţărei.
A fost un spectacol înălţător şi mai cu seamă reconfortant pentru aceia cari
în vremurile grele de astăzi poartă răspunderea situaţiei.
Minoritarii unguri, bulgari, g e r m a n i şi ucrainieni, au venit alături de noi şi
au spus cuvântul lor, susţinând toţi că doresc ţărei o desvoltare liniştită şi neştir-
birea graniţelor ei.
S'a făcut legământ sacru, nu numai în faţa imensei mulţimi ce era prezentă,
ci faţă de ţară, că, atâta vreme cât vom exista, nu vom îngădui nimănui să atingă
patrimoniul ţărei, dobândit după atâtea a m a r e lupte politice şi cu jertfele de sânge
ale eroilor noştri.
Să ştie diplomaţii din ţări străine, că pot folosi ori ce a r m e politice-revi­
zionismul însă n u . . .
>es masses populaires ont affirmé, à la Réunion des Arènes Romaines la
• volonté inébranlable de garder intactes les frontières du pays. Cela a été un
spectacle émouvant et réconfortant pout ceux qui, dans ces temps difficiles, por-
tent la responsabilité de la situation.
Les minoritaires hongrois, bulgares, allemands et ucrainiens sont venus
à nos côtés et ont dit leur mot, affirmant qu'il désirent, tous, le développement,
Dr. Al. Vaida-Voevod. dans le respect des frontières, du pays.
Preşcd. Consiliului de Ministri On a prêté un serment sacré, pas seulement devant l'immense multitude
Ministrul Comerţului şi Industriei. qui était présente, mais vis-a-vis du pays que, tant qu'on vivra, on ne laissera
pas violer le patrimoine du pays, conquis par tant de luttes politiques et le sang
de nos héros. Que les diplomates étrangers le sachent: ils peuvent employer tou-
tes les armes politiques, mais pas le revisionisme-

Graniţele de asi ale României o linişte lasă pe alţii să-şi
repun în perfecta ei individualitate
geografică. Impunătoare mase na­
ţionale, formeasă în spatele lor o
puternică strajă de pasă. Ca odini­
oară trupele vestitului limes roman,
stau asi acolo aceste harnice armate
BCU Cluj / Central University
ale păcii. Ele n 'au alt gând, decât
a se desvolta în linişte, precum în
NOTRE FRONTIÈRE
ès le c o m m e n c e m e n t , j e tiens à
affirmer q u e la frontière rou­
m a i n e d e l'ouest e s t u n e frontière
déjà revisée. N o u s allons voir d a n s
quelles c o n d i t i o n s . C a r n o u s a v o n s
r e ç u , d e la p a r t d e la H o n g r i e , la
frontière q u e n o s Alliés a v a i e n t re­
c o n n u e c o m m e n ô t r e p a r la c o n v e n ­
tion du Vu A o û t 1916, à n o t r e par­
ticipation â la g u e r r e , et r e c o n n a i s ­
s a n t n o s d r o i t s et n o s a s p i r a t i o n s
t e r r i t o r i a l e s et n a t i o n a l e s . C e t t e fron­
tière a été r e v u e , et p a s r e v u e s o u s
le r a p p o r t d e s i n t é r ê t s politiques,
m a i s s o u s le r a p p o r t d e la s i t u a t i o n
ethnique. E t cette revision n'a pas
été faite p a r d e s h o m m e s p r é o c c u ­
pés, i n c o m p é t e n t s et d é p o u r v u s d e
l'autorité n é c e s s a i r e , m a i s bien p a r
des h o m m e s c o m p é t e n t s , a y a n t u n e
g r a n d e a u t o r i t é d a n s le m o n d e d e s
spécialistes — d e s g é o g r a p h e s , d e s
h i s t o r i e n s , d e s e t h n o g r a p h e s et d e s
publicistes, profonds c o n n a i s s e u r s
des problèmes de nationalité en Eu­
r o p e c e n t r a l e et o r i e n t a l e qui, p a r
l e u r profession m ô m e n ' o n t été, o n
p o u r r a i t dire, i n t é r e s s é s m a i s , a u
contraire, juges.
11 s'agit d e la c o m m i s s i o n d i t e ter­
r i t o r i a l e à laquelle, à la C o n f é r e n c e
desvolte la plus d u r a b l e . T e l s o n t été les tra-
puterile fiinţei lor. v a u x publiés p a r le c o m i t é d ' é t u d e s
De aceia, ori cât s'ar striga ori d e P a r i s d e M. E m m . D e M a r t o n n e
unde, nimic nu va putea clătina în s u r la B e s s a r a b i e , la D o b r o u d j a , le
aceste părţi limitele pe care natura B a n a t e t la T r a n s y l v a n i e et les tra-
şi istoria făurită cu mult sânge vaux d'autres savants sur d'autres
le-au impus destinelor acestui popor. questions territoriales. En dehors de
1933. Library Cluj
c e s é t u d e s , la c o m m i s s i o n t e r r i t o -
Cluj, Iunie
riale a dû e x a m i n e r , p a r s e s e x p e r t s
e t t e c h n i c i e n s , les m é m o i r e s (qu'on
lui a p r é s e n t é s , — p o u r et contre)
des parties opposées, p a r lesquels
DE L'OUEST c h a c u n défendait s a t h è s e .
J ' a j o u t e q u e l ' a t t i t u d e d e c e s com-
par le Prof. Alex. Lapedatu m i s s i o n s et c o m i t é s d ' é t u d e s a é t é
Membre de l Academic roumaine. b e a u c o u p plus n e u t r e . L e u r s m e m -
b r e s o n t t â c h é d ' e x c e l l e r p a r u n ex-
d e la p a i x , o n a déféré la q u e s t i o n cès d ' i m p a r t i a l i t é , c e r t a i n s d ' e n t r e
d e n o s n o u v e l l e s frontières, c o m m i s - e u x (les A m é r i c a i n s et les A n g l a i s )
sion p r é s i d é e p a r A n d r é T a r d i e u e t r e f u s a n t m ê m e le c o n t a c t a v e c les
qui a eu, à c ô t é d'elle, u n g r a n d r e p r é s e n t a n t s d e l e u r s alliés, n e vou-
n o m b r e d'experts et de techniciens, l a n t p a s ê t r e influencés ou s é d u i t s
s a v a n t s d e g r a n d e v a l e u r . Ceux-ci, e n f a v e u r d e s c a u s e s q u e ceux-ci é-
b i e n a v a n t la fin d e la g u e r r e o n t t a i e n t a p p e l é s à d é f e n d r e et s o u t e n i r .
e x a m i n é , e n c o m i t é s d ' é t u d e s con- C'est ainsi q u e c e r t a i n e s r é s o l u t i o n s
stitués à Paris et à New-York, toute et a v i s o n t p u ê t r e c o n s i d é r é s injus-
s o r t e d e p r o b l è m e s qui d e v a i e n t ê t r e t e s p a r les v a i n c u s , m a i s p a s p a r
c o n s i d é r é s à la C o n f é r e n c e d e la les v a i n q u e u r s , qui, é v i d e m m e n t , o n t
paix, c o m m e objet d e litiges e n t r e protesté.
b e l l i g é r a n t s . Or, p a r m i c e s problè- Nous pouvons donc nous deman-
m e s , les p l u s i m p o r t a n t s é t a i e n t les d e r , et j u s t e m e n t , ce qu'il r e s t e à
p r o b l è m e s t e r r i t o r i a u x . Ainsi ils o n t
r e v i s e r e n d e s t r a v a u x si r i g o u r e u x
été e x p o s é s en d e s t r a v a u x s p é c i a u x , e t si i m p a r t i a u x , d e la p a r t d'hom-
d a n s la f o r m e la plus c o m p l è t e et
m e s qui, n a t u r e l l e m e n t , a u r a i e n t la
m ê m e c o m p é t e n c e et la m ê m e a u t o -
r i t é ? V o i l à p o u r q u o i j ' a i dit, d è s le
c o m m e n c e m e n t , que n o t r e frontière
d e l'ouest a été r e v i s é e et q u e n o u s
n e v o y o n s p a s quelle p o u r r a i t ê t r e
la n o u v e l l e revision.
*
P a s plus loin qu'il y a 70—80 a n s
les R o u m a i n s r e p r é s e n t a i e n t l'élé-
ment ethnique prédominant sur tout
le t e r r i t o i r e r e v e n d i q u é p a r n o u s a u
Nord-Ouest, j u s q u ' à s e s c o i n s les plus
éloignés. L e s s t a t i s t i q u e s d e l'état
 Revizuirea Graniţelor.

-A u n t î n E u r o p a p o p o a r e c a r e v o e s c î n t o a r c e r e a u n u i t r e c u t d e a p a -
* " rare naţională.
L e t r e b u e h o t a r e p e n t r u a c ă r o r î n l ă t u r a r e a u m u r i t d o u ă z e c i d e mi­
lioane de oameni.
R e p r e z e n t a n ţ i i l o r a u ş t i u t să c â ş t i g e şi s t a t e c a r e se simt n e d r e p t ă ­
ţite la m a r e a î n f r ă ţ i r e d e t e r i t o r i i .
P r o e c t e d e s c h i m b a r e v o r î n t â l n i la g r a n i ţ e l e p u s e î n d i s c u ţ i e , u n
front d e b a i o n e t e şi o n e s g u d u i t ă h o t ă r â r e .
D a c ă î n s ă v i o l e n ţ a a r a j u n g e a b i r u i , d e a d o u a zi a p ă s a r e a n a ţ i o n a l a
s a r întoarce.
E a a r fi m a i i n s u p o r t a b i l ă p e n t r u cei c e a u t r ă i t liberi d o u ă z e c i d e a n i .
Şi u n n o u r ă z b o i a r c e r e o j e r t f ă d e m a i m u l t c a d o u ă z e c i d e mili­
o a n e d e o a m e n i , c ă c i m i j l o a c e l e d e d i s t r u g e r e s u n t infinit m a i m u l t e şi
mai puternice.
C i n e d o r e ş t e a ş a c e v a e u n n e b u n şi u n c r i m i n a l ; c i n e n ' o d o r e ş t e
dar o p r o p u n e , e un orb.

Il V a en Europe des peuples qui désirent revenir à un passé d'escla-

vage national. Il leur faut des frontières pour lesquelles sont morts
20 millions d'hommes, heurs représentants ont su gagner des états qui
se considèrent qu'on leur a jait une injustice, dans le partage des ter­
ritoires. Les projets de revision trouveront aux Jrontières discutées un
front de baïonnettes et une inébranlable résolution. Mais şi la violence
aboutirait à vaincre, l'oppression nationale reviendrait. Elle serait plus
insupportable pour ceux qui ont vécu 20 années en liberté. Et une nou­
velle guerre demanderait un sacrifice de plus de 20 millions d'hommes
car les moyens de destruction sont infiniment plus nombreux et plus
Prof. N. lorga, fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri. puissants. Qui désire cela est un Jon ou un criminel: mais qui ne le
désire pas, mais le propose, est un aveugle.

g r a n i ţ e l e nu se fac d e d i p l o m a ţ i d u p ă s u c c e s e l e a r m a t e l o r : ele v i n p r i n d e î n s i n e şi e l e m e n t e s t r ă i n e , d a r le î m b r ă ţ i ş e a z ă în v i t a l i t a t e a
y d e l a î n t i n d e r e a vitalităţii u n u i p o p o r . lui. De la m e n ţ i n e r e a şi î n t ă r i r e a a c e s t e i v i t a l i t ă ţ i a t â r n ă g r a n i ţ e l e
G r a n i ţ e l e R o m â n i e i s u n t astăzi a l e p o p o r u l u i r o m â n e s c , c a r e cu­ d e m â i n e ale R o m â n i e i . N. l o r g a .

h o n g r o i s , dés é v ê q u e s d e religion tière du n o r d - o u e s t elle a été diffi­ la c o m m i s s i o n t e r r i t o r i a l e d e P a r i s

différente et d e s s a v a n t s e t h n o g r a ­
p h e s d e r a c e aussi différente, le prou­
vent — incontestablement. — Entre
1773 et 1867, d a n s les c o m i t é s com­
m e M a r a m u r e ş , S a t u M a r e , Bihor,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
A r a d et C e n a d l'élément h o n g r o i s
était, c o m p a r a t i v e m e n t , d a n s u n e
é v i d e n t e infériorité vis-à-vis d e celui
r o u m a i n . E n 1822, d a n s le c o m i t é
Satu Mare, par exemple, n'existait
p a s u n e seule c o m m u n a u t é religi­
euse exclusivement hongroise, mais
m é l a n g é e s a v e c d e s r o u m a i n s , et d e s
n e t h é u s , ou a v e c les d e u x e n s e m ­
ble. M ê m e p a r delà, la c o n v e n t i o n
d e 1916, à Sabolci et H a j d u il y avait,
d ' a p r è s la m ê m e s t a t i s t i q u e d e 1822,
d e n o m b r e u s e s c o m m u n a u t é s reli­
g i e u s e s d e l a n g u e l i t h u r g i q u e rou­
m a i n e . A Sabolci, en N y r b a t o r et
N a g y k a l l e , il y a v a i t 36 c o m m u n a u ­
tés d e la s o r t e et d a n s la c o m m u n e
Hajda, a u t o u r d e D e b r e ţ i n et D e ­
b r e ţ i n lui-même, on e m p l o y a i t , p o u r
le s e r v i c e r e l i g i e u x , la l a n g u e rou­
m a i n e , à côté d e la h o n g r o i s e . P r e u ­
ves irréfutables d e l ' e x t e n s i o n d e
l'élément r o u m a i n j u s q u ' a u x t e r r e s
h o n g r o i s e s d a n s la p r e m i è r e moitié
d u siècle d e r n i e r .
C e s réalités ont été c e p e n d a n t dé­
t r u i t e s d a n s la s e c o n d e moitié du
siècle p a r la violente politique d e
m a g y a r i s a t i o n d e l'état h o n g r o i s .
E n effet, a p r è s 1867 la p o p u l a t i o n
roumaine de ces régions a diminué
d a n s u n e p r o p o r t i o n qui n e p e u t ê t r e
expliquée q u e p a r l'effet d e c e t t e
politique. E v i d e m m e n t , t o u t e s c e s
c h o s e s o n t été c o n n u e s p a r c e u x
qui o n t fixé les frontières r o u m a i ­
n e s et h o n g r o i s e s .
....Pour ce qui c o n c e r n e n o t r e fron­
c i l e m e n t établie, et à c a u s e d u prin­
c i p e n a t i o n a l qui n e p o u v a i t p a s ê t r e
a p p l i q u é e n t o u t e r i g u e u r , et p a r
le fait, a u s s i , q u e d a n s la r é g i o n à
d é l i m i t e r se t r o u v e n t d e g r a n d e s
villes où l'élément r o u m a i n e s t e n
infériorité.
E t c o n s i d é r a n t q u e c e s villes se
t r o u v e n t d a n s d e s r é g i o n s qui sont,
ethniquement, purement roumaines
et que leur population hongroise
a a u g m e n t é vis-à-vis d e l ' a u t r e ,
toujours p a r l'effet d e la m ê m e po­
litique e n s e u l e m e n t 20 a n s (1888—
1900) d a n s u n e p r o p o r t i o n a n o r m a l e
c'est-à-dire d e 85 % a u lieu d e 10 %.
RENA ISSANCE
A h ! si tu p e u x , p a u v r e â m e , o u b l i e et sois e n c o r
N a i v e et c o n f i a n t e a i n s i q u ' a u t e m p s p a s s é ,
Sois a i n s i j u s q u ' a u j o u r d e m o u r i r , c'est a s s e z ;
C a r a p r è s , le t o m b e a u n e v e u t a u c u n effort...
— Pourquoi rester avec cette a m è r e mémoire
D e s i n s t a n t s d o u l o u r e u x et t r i s t e s q u e n o u s
eûmes,
Le j o u r est tiède ainsi qu'un oiseau dans ses
plumes
El l'été c h a n c e l a n t a u b o r d d e l'eau v i e n t b o i r e .
J e s a i s q u e tu t e n a i s à g a r d e r p r u d e m m e n t
C e t t e é m o u v a n t e p e i n e a u p l u s s e c r e t d e toi,
Mais, m o n â m e , la v i g n e a r e b o r d é les toits
E t l'abeille a r e p r i s s o n b e l a m u s e m e n t .
N e te r e f u s e p l u s à l a b o n n e s e m e n c e
Q u i t o m b e du ciel c l a i r et d e s b r a n c h e s
nouvelles,
V o i s la v i e et la joie, e t r e t o u r n e a u p r è s d ' e l l e s
P u i s q u ' i l faut b i e n q u ' u n p e u d e b o n h e u r
recommence.
t C-sse de Nouilles.
a fixé la n o u v e l l e frontière à l'est
d e c e s villes, c a r elle a c o n s t a t é
que nous nous trouvons, ethnique­
m e n t , d a n s la p l é n i t u d e d e n o s d r o i t s ,
et cela p o u r n ' i m p o r t e quel obser­
v a t e u r objectif.
E v i d e m m e n t , si é q u i t a b l e qu'elle a
p u ê t r e , d a n s la c o n s c i e n c e d e c e u x
qui l'ont fixée, c e t t e frontière r e s t e
c e p e n d a n t , à n o t r e é g a r d , u n e fron­
tière injuste.
C a r les p r e m i e r s s e s o n t a p p u y é
s u r les r a p p o r t s e t h n i q u e s e x i s t a n t s
s a n s se p r é o c c u p e r d e s c i r c o n s t a n ­
c e s p a r lesquelles on est a r r i v é à
eux, t a n d i s q u e n o u s s a v o n s com­
bien n o t r e p e u p l e a été e n d o m m a g é ,
s u r t o u t a u x confins du nord-ouest,
p a r la politique h o n g r o i s e qui l e s a
dominés.
....Telle est la s i t u a t i o n d e l'élé­
m e n t r o u m a i n à la frontière n o r d -
o u e s t d u p a y s . D e son é t u d e n e
p e u t q u e jaillir, p o u r n o s c o m p a ­
triotes, la c o n s c i e n c e q u e n o u s n o u s
t r o u v o n s à la ligne m i n i m a l e et p a s
à l ' e x t r ê m e d e nos d r o i t s e t h n i q u e s
et n a t i o n a u x . Il n e p e u t p a s s'agir,
donc de déplacement de cette ligne
à l'intérieur.... Il n e p e u t p a s s ' a g i r
n o n p l u s d e l ' é t a b l i s s e m e n t d ' u n cor­
r i d o r h o n g r o i s à n o t r e milieu, et à
c a u s e d e s m ê m e s colonies artificiel­
les et fragiles N o t r e position e t h ­
n i q u e s u r la frontière d e l'ouest
est b e a u c o u p t r o p t o r t e p o u r ê t r e
é b r a n l é e . Elle se t r o u v e à l'abri puis­
s a n t d u p e u p l e r o u m a i n , qui d o m i n e ,
i n c o n t e s t é , e t d e p u i s 2000 a n s , les
d e u x v e r s a n t s d e s m o n t s occiden­
t a u x d e la T r a n s y l v a n i e , du M u r e ş
jusqu'à Tisa.
s^n^n^^^^ CELE T R E I cRişuRi wsm^mmmmm
Revizuirea Graniţelor.

C7-/otărîrea neclintită, d e a n e a p a r a cu o r i c e j e r t f e g r a n i ţ e l e , v i n e d i n c o n ş t i i n ţ a d r e p t u r i l o r n o a s t r e .
*J •» I n t r ' a d e v ă r , g r a n i ţ e l e R o m â n i e i Mari n ' a u fost t r a s e d u p ă c e r i n ţ e nejustificate şi e x c l u s i v p e t e ­
m e i u l d r e p t u r i l o r n o a s t r e e t n i c e şi i s t o r i c e .
A m m a i spus-o, d a r ţ i n s'o r e p e t : n ' a m c e r u t c e n u e r a al n o s t r u şi n u n i s'a d a t c e e a c e n u e r a
al n o s t r u . I n a s e m e n e a c o n d i ţ i u n i e v ă d i t c ă n u p o a t e fi v o r b a d e r e v i z u i r e a g r a n i ţ e l o r n o a s t r e .
S t r â n s u n i ţ i î n l â u n t r u , şi m â n ă în m â n ă c u aliaţii n o ş t r i î n a f a r ă , v o m a p ă r a , deci, î m p o t r i v a
o r i c u i , p ă m â n t u l c a r e e al n o s t r u şi p e c a r e , d u p ă a t â t e a v e a c u r i d e s u f e r i n ţ e , l-am r e c â ş t i g a t p r i n
s â n g e şi vitejie.

Pa résolution inébranlable de défendre à tout prix nos frontières, réside dans la conscience de nos
JL* droits. En effet, les jrontières de la Roumanie n'ont pas été marquées d'après des prétentions
absurdes, mais exclusivement sur la base de nos droits ethniques et historiques.
J'ai dit, et je tiens à le répéter: nous n'avons pas demandé ce qui n'était pas nôtre et on ne
nous a pas donné ce qui n'était pas à nous. En de pareilles conditions, ou ne peut pas parler, évidem­
ment, de la revision de nos frontières.
Ion G. Duca Unis a l'intérieur de nos frontières, à côté de nos alliés étrangers, nous défendrons donc
Şeful Partidului Naţional Liberal, contre n importe qui, la terre que nous avons récupéré, après des siècles, par la bravoure et le sang.

DREPTURILE
^ 7 ° r e i ţări a m i c e , t r e i s t a t e aliate,
V5 trei s t a t e s t r â n s l e g a t e p r i n t r ' u n
s t a t u t , plănuit d e m a r e l e fiu al ţării
n o a s t r e , Nicolae Titulescu, îşi u n e s c
t o a t ă t ă r i a sufletului lor, t o a t ă vi­
g o a r e a celor 47 m i l i o a n e d e fiinţe,
s p r e a afirma voinţa lor n e c l i n t i t ă
d e a trăi în m a r g i n i l e g r a n i ţ e l o r
d e azi.
L e g a ţ i prin a s p i r a ţ i i , p r i n lupte,
prin s u f e r i n ţ e şi jertfe c o m u n e , r o ­
mânii, iugoslavii şi cehoslovacii s e
ridică c a un formidabil bloc d e g r a ­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
nit în faţa t e n t a t i v e i d e a p r o f a n a
sfinţenia p a t r i m o n i u l u i p e care-1
deţin.
O s p u n e m , c u m o s p u n şi aliaţii
n o ş t r i şi o s t r i g ă m c u h o t ă r î r e şi
cu t ă r i e c a s ă n e a u d ă t o a t ă l u m e a :
Nu vom ceda nici o palmă de pă­
mânt din ce e al nostru.
Şi p r e c u m în r ă z b o i u l de î n t r e g i r e
a m l u p t a t î m p r e u n ă , cot la cot, pen­
t r u a d o b â n d i c e e a c e o d r e p t a t e di­
vină n e d e s t i n a s e , t o t astfel v o m
lupta î m p r e u n ă p e n t r u a p ă s t r a in­
tact ceeace avem.
In fiecare f ă r â m ă d i n p ă m â n t u l
României de azi, avem îngropat
s â n g e şi os d e r o m â n . F i e c a r e pia­
t r ă e o c r u c e d e m o r m â n t . In b r a z d a
Voicu Niţescu, Ministrul agr. şi domeniilor.
NOASTRE
de : Voicu Niţescu
Ministrul Domeniilor si Agriculturii.
u d a t ă cu s u d o r i l e n o a s t r e c a şi s u b
p i a t r a m u t ă t r a e s t e sufletul p ă r i n ţ i ­
lor şi al moşilor noştri şi n u s e va
g ă s i p e a c e s t p ă m â n t nici u n laş şi
nici u n t r ă d ă t o r , c a r e să-şi p ă r ă s e a ­
scă o r i să-şi v â n z ă m o a ş t e l e părin­
ţilor.
Noi, c a şi iugoslavii şi c a şi ce­
hoslovacii, s u n t e m iubitori d e pace.
R o m â n i i , ca şi aliaţii lor, şi-au d e ­
s ă v â r ş i t a s p i r a ţ i i l e n a ţ i o n a l e . Idealul
n o s t r u e împlinit. N u n e g â n d i m s ă
t r e c e m dincolo d e g r a n i ţ e l e d e a z i .
S u n t e m ostili războiului. Mica înţele­
g e r e a l u a t fiinţă p e n t r u a a p ă r a
t r a t a t e l e şi p r i n m e n ţ i n e r e a lor, pa­
REVIZUIREA
Dăm articolul ce a binevoit a ne trimite
D-1 P r o f e s o r A. C. C u z a . E m i n e n t u l e c o n o ­
mist şi m a r e p a t r i o t , c o n c h i d e câ g r a n i ţ e l e
R o m â n i e i s u n t şi t r e b u e s c să r ă m â n ă i n t a n ­
gibile. ^Noi a m a v e a d e luat, nu d e dat>.
C e e a c e d e o s i b e ş t e opiniile d-lui C u z a d e
a c e l e a a l e c e l o r m a i mulţi b ă r b a ţ i d e s t a t a i
R o m â n i e i , e s t e p ă r e r e a că G e r m a n i a umilită
prin tratatul delà Versailles, a r e dreptul d e
a-şi valorifica p r e t e n ţ i u n i l e la r e v i z u i r e şi c ă
t r a t a t e l e nu s u n t e t e r n e , i n t a n g i b i l e .
O obiecţiune principială ne vom permite a
face c u p r i v i r e la a c e a s t ă c o n c e p ţ i u n e . M e n ­
ţ i n e r e a c â t m a i î n d e l u n g a t a a t r a t a t e l o r exis­
tente, asigurând pacea lumei. Odată această
pace turburata, soarta graniţelor Româneşti
a r p u t e a o a r e fi p e d e p l i n a s i g u r a t a î
B.
O L / a i î n t â i , c a s ă n u fie nici u n
^ ' l - m o m e n t de nedumerire, declar
delà început:
Sunt «revizionist*.
A c e a s t ă p r o b l e m ă , a r e v i z u i r e i tra­
tatelor, a m adus-o d e altfel şi î n dis­
c u ţ i a a d u n ă r e i d e p u t a ţ i l o r , încă d e
a c u m trei a n i , p r i n c u v â n t a r e a m e a
la Mesaj, d i n ş e d i n ţ a delà 13 D e ­
c e m b r i e 1930, î n c a r e z i c e a m :
«Tratatele sunt acorduri de puteri
p e b a z a u n e i s t ă r i d e fapt. D e în­
d a t ă c e s t a r e a d e fapt s e s c h i m b ă ,
s e p e r i m e a z ă şi t r a t a t u l acela. P r i n
cea. Ţ ă r i l e c a r i o c o m p u n s u n t c r e ­
d i n c i o a s e m e m b r e a l e Societăţii Na­
ţiunilor. N u noi, deci, ţările d i n Mica
î n ţ e l e g e r e , v o m fi p r o v o c a t o a r e d e
r ă z b o i . R ă z b o i î n s ă vor, şi-1 v o r pro­
voca cu siguranţă, acele state cari
u r m ă r e s c sfâşierea h ă r ţ i i a c t u a l e a
E u r o p e i . P u n e m î n s ă î n v e d e r e tu-
tulor, c ă noi v o m p r i m i c u a c e e a ş
hotărîre războiul de apărare, cu care
l-am făcut p e cel d e î n t r e g i r e al ţă­
rilor n o a s t r e . R o b i a n a ţ i o n a l ă d e
altădată n'o vom m a i primi.
Ci s t r â n ş i în j u r u l R e g e l u i n o s t r u ,
simbol al u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , v o m
p r e f e r a să i m i t ă m pilda î n a i n t a ş i l o r
şi s ă n e î n m o r m â n t ă m c u toţii î n
pământul, care ne aparţine de mii
de ani, decât să ne târîm din nou
în faţa o p r e s o r i l o r c a r i n e - a u s t ă p â ­
nit în c u r s d e v e a c u r i .
TRA ŢAŢELOR
de : A. C. Cu sa.
urmare, nu există tratate eterne, n u
există tratate neschimbate, invaria­
bile, ci t r a t a t e l e , p r i n n a t u r a lor,
s u n t m e n i t e s ă s e schimbe...»
In principiu, d a r , tratatele—fie-mi
p e r m i s a c e s t b a r b a r i s m — s u n t «re-
vizuibile». D a r în p r a c t i c ă — t r a t a ­
tele d e c a r i este v o r b a a c u m — s u n t
o a r e revizuibile şi e l e ?
P e n t r u noi, h o t ă r î t : principiul, s e
c o n f u n d ă cu p r a c t i c a , şi î n cazul d e
faţă. Mai cu d e o s e b i r e . D i n c a u z a
spiritului t r a t a t u l u i î n s u ş i — c ă l c â n d
principiile p e c a r i p r e t i n d e , c ă s e
b a z e a z ă — şi d i n c a u z a s c h i m b ă r e i
s t a r e i d e fapt.
Cari sunt aceste principii? Care
este a c e a s t ă s c h i m b a r e a s t a r e i d e
fapt?
Principiile s u n t : principiul naţio-
nalităţei şi principiul teritorialităţei,
c a r i a u fost c ă l c a t e a n u m e faţă d e
G e r m a n i a , din cauza duşmăniei de
a t u n c i î m p o t r i v a ei.
S t a r e a d e fapt, c a r e s'a s c h i m b a t ,
este : dislocarea puterilor s e m n a t a r e
ale t r a t a t e l o r d i n 1919, şi r e n a ş t e r e a
G e r m a n i e i însăşi, h o t ă r î t ă a face, c a
 Revizuirea Graniţelor.

Cù e v i z i o n i s m u l , a ş a c u m s e î n f ă ţ i ş e a z ă el în E u r o p a c e n t r a l a , n u e o d o c t r i n ă d e r e p a r a ţ i e p e s e a m a u n o r
° ^ ^ m i n o r i t ă ţ i o p r i m a t e c u m e r a o d i n i o a r ă p r i n c i p i u l n a ţ i o n a l , î n n u m e l e c ă r u i a d e u n v e a c şi m a i b i n e s'a
c r o i t h a r t a c o n t i n e n t u l u i , identificându-se g r a n i ţ e l e e t n i c e cu c e l e p o l i t i c e .
R e v i z i o n i s m u l e s t i g â t u l o p r e s o r i l o r î n v i n ş i , o a h t i a r e n o u ă d u p ă p r a d a d e d e m u l t . D e - a c e i a , lipsit d e
c o n ţ i n u t m o r a l şi de-o j u s t i f i c a r e t e o r e t i c ă , nu p o a t e fi e x a m i n a t d e c â t d e l u m i n a r a p o r t u r i l o r d e f o r ţ e c a r i se
p r i v e s c î n faţă.

j e revisionisme, ainsi qu'il se présente en Europe centrale, n'est pas une doctrine de réparations pour
des minorités opprimées comme était avant le principe national, au nom duquel, depuis un siècle,
on a partagé le continent, en identifiant les Jrontières ethniques avec les Jrontières politiques.
Le revisionisme est le cri des oppresseurs vaincus, une envie de l'ancienne proie. Dépourvue donc de
Octavian Goga, contenu moral et d'une justification théoretique, il ne peut être examiné qu'à la lumière de rapports de
fost Ministru, Şejul part. Jorces qui se regardent en face.
naţional - agrar.

principiile d e d r e p t a t e şi e g a l i t a t e , întinderei naţiilor, dar in limitele v a l e a T i m o c u l u i . A v e m r o m â n i , ră­

să fie r e s p e c t a t e şi faţă d e d â n s a .
C e se p o a t e o p u n e a c e s t o r con­
statări precise ? Pretindem : nimic.
Din cauza acestor nesocotiri de
principii, şi a s c h i m b ă r e i s t a r e i d e
fapt : războiul general ne ameninţă
iar. P r i n u r m a r e — î n t r u c â t n u m a i
g a r a n t e a z ă p a c e a lumei, p e n t r u c a r e
d o a r a u fost f ă c u t e :
Tratatele delà 1919, sunt perimate.
D e s p r e a c e a s t a , i a t ă d e p i l d ă ce
zicea D u c e l e Mussolini la 1930, în
n u m e l e Italiei, c e r â n d c a a c e s t e tra­
t a t e s ă fie r e v i z u i t e , c e e a c e p r e t i n d e
şi azi, d u p ă c u m ş t i m , fiind u n i t
cu G e r m a n i a :
«Am voit să r u p m a r c a E u r o p e i
n e s i n c e r e , c a r e la G e n e v a v o r b e ş t e
mieros despre pace, dar se pregă­
t e ş t e febril d e r ă z b o i . , Italia se în-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
n a r m e a z ă ca şi celelalte ţ ă r i . Italia
n u v a lua n i c i o d a t ă iniţiativa u n u i
r ă z b o i . Politica n o a s t r ă d e r e v i z u i r e
a t r a t a t e l o r n u este în i n t e r e s u l Ita­
liei, ci al l u m e i î n t r e g i » .
In i n t e r e s u l l u m e i î n t r e g i , în ade­
v ă r — c u m zice m a r e l e c o n d u c ă t o r
al Italiei, Mussolini—se i m p u n e re­
v i z u i r e a t r a t a t e l o r . D a r aici n e o-
p r i m , în faţa a c e s t e i î n t r e b ă r i , c a r e
s t ă la b a z a t u t u r o r m i ş c ă r i l o r noas­
t r e «antirevizioniste» :
Cu revizuirea tratatelor—ce devin
sgranitele României" ? Nistru. A v e m zeci d e mii, p e s t e Du­
R ă s p u n d e m : n u devin—ci r ă m â n .
G r a n i ţ e l e R o m â n i e i , astfel p r e c u m
a u fost d e l i m i t a t e , se b a z e a z ă p e
cele d o u ă legi naturale, c a r i a u do­
m i n a t şi t r a t a t e l e din 1919 — şi a r
d o m i n a o r i c a r e a l t e t r a t a t e a r fi:
legea naţionalităţei şi legea terito-
rialităţei.
Graniţele ţărilor, sunt graniţele
A. C. Cuza.
naturale ale unui teritoriu deter­
minat.
Aşa sunt graniţele României: strict
d e l i m i t a t e d e î n t i n d e r e a n a ţ i e i ro­
m â n e ş t i , în limitele n a t u r a l e ale te­
ritoriului său determinat, România.
Noi R o m â n i i , n e p u t e m d a r p r e ­
z e n t a fără t e a m ă î n faţa o r i c ă r u i
Congres de revizuire a tratatelor :
c a r e n u p o a t e fi în nici u n c a z pen­
t r u noi, r e v i z u i r e a g r a n i ţ e l o r R o m â ­
niei.
Revizuire : cum ? Nu cumva să
dăm pentru Oradea-Mare,—pentrucă
e « G r o s s w a r d e i n » — t o t t e r i t o r i u l în-
c u n j u r ă t o r , locuit d e R o m â n i ? N u
c u m v a , a m d e s c h i d e şi noi u n «co­
ridor», c a a c e l delà D a n z i g , p e te­
r i t o r i u l n o s t r u c o m p a c t : p e n t r u Un­
guri ? Nu cumva a m ceda Bulgarilor
o fâşie—de cât?—din D o b r o g e a , c a r e
a p a r ţ i n e , tot o d a t ă şi p r i n m a r e a
m a j o r i t a t e a locuitorilor ei, r o m â n i ,
şi p r i n s i t u a ţ i a s a geografică, na­
ţ i o n a l i t ă ţ e i şi t e r i t o r i a l i t ă ţ e i r o m â ­
neşti? Nu c u m v a a m lăsa Ucraini-
lor, p e r o m â n i i u c r a i n i z a ţ i d e dânşii,
p e t i m p u l s t ă p â n i r e i I m p e r i u l u i aus­
t r i a c , în B u c o v i n a , c a r e face p a r t e
i n t e g r a n t ă din t e r i t o r i u l istoric şi
natural românesc ?
D a r noi? D o a r a v e m aproape un
milion d e r o m â n i în U c r a i n a d e p e s t e
n ă r e , î n B u l g a r i a , şi în S e r b i a , p e
MINORITĂŢILE
Directorul
CJn o r i c e a c ţ i u n e d e v i a ţ ă o r g a n i ­
c i / z a t ă factorul cel m a i i m p o r t a n t
e s t e c u n o a ş t e r e a r e a l i t ă ţ i l o r sociale,
adică elementul care distinge viaţa
c o n ş t i e n t ă d e cea a ş e z a t ă exclusiv
p e i n s t i n c t u l d e colectivitate. Cu­
noaşterea elementelor constitutive
ale p o p u l a ţ i e i ţării, s'a i m p u s ca o
p r o b l e m ă p r i m o r d i a l ă a ţării n o a s t r e
î n t r e g i t e şi e r a firesc, c a S t a t u l s ă
iniţieze o a c ţ i u n e s e r i o a s ă p e n t r u o
c u n o a ş t e r e cât m a i t e m e i n i c ă a struc­
turii p o p u l a ţ i e i lui.
A c e a s t ă n e c e s i t a t e a d u s la cre­
a r e a u n u i o r g a n i s m m e n i t să studi-
m a ş i în B a n a t u l s â r b e s c , şi n u m a i
p u ţ i n în U n g a r i a . C e s ă z i c e m ? S u n t
r e v ă r s ă r i ale naţiei r o m â n e ş t i : p e s t e
limitele t e r i t o r i u l u i ei n a t u r a l g e o ­
grafic. In tot c a z u l — d u p ă t o a t ă d r e p ­
t a t e a : n u a v e m d e d a t , ci d e luat.
S e va zice : aici n u m e r g e cu d r e p ­
t a t e a . D a r ce a m făcut noi p â n ă as­
tăzi ? î m p o t r i v a n e d r e p t ă ţ e i , n e - a m
a p ă r a t . Şi a m biruit. C u d r e p t a t e a
n o a s t r ă : v o m birui şi d e a c u m îna­
inte !
In c o n c l u z i e :
Revizuirea tratatelor — ori cum
s'ar face — nu poate să însemneze
revizuirea graniţelor României, în
paguba ei.
D a r r e v i z u i r e a t r a t a t e l o r — î n dis­
poziţiile u m i l i t o a r e i m p u s e G e r m a ­
niei, c u m z i c e a m a n u m e , la 1930 —
se i m p u n e a s t ă z i m a i m u l t d e c â t
a t u n c i : d u p ă r e n a ş t e r e a n a ţ i e i ger­
m a n e , s u b c o n d u c e r e a lui Adolf Hitt-
ler, delà 1933. E a n u v a t o l e r a — î n
i n t e r e s u l civilizaţiei u m a n e — e a n u
t r e b u e să t o l e r e z e : s i t u a ţ i a u m i l i t ă
ce i s'a i m p u s p r i n t r a t a t e l e delà 1919?
România—pe care toate interesele
sale politice, e c o n o m i c e şi c u l t u r a l e ,
o leagă de Germania naţionalistă—
nu se poate opune revizuirei trata­
telor, î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , şi c a r e d e
altfel va birui în c u r â n d .
«Antirevizionismul» r o m â n , e s t e
un anahronism primejdios.
ETNICE
de : Dr. Sabin Manuila
lnstit. de Demografie şi Recensământ.
eze c u m e t o d e m o d e r n e fiinţa bio­
logică şi socială a e t n o s u l u i r o m â ­
n e s c , s t ă r u i n d cu d e o s e b i r e a s u p r a
elementelor a căror cunoaştere este
d e u t i l i t a t e p r a c t i c ă c o t i d i a n ă în m e ­
c a n i s m u l c o m p l i c a t al u n u i a p a r a t
d e S t a t . A ş a s'au n ă s c u t diferitele
oficii şi direcţii, c a r i c o m p u n a s t ă z i
I n s t i t u t u l d e D e m o g r a f i e şi R e c e n ­
s ă m â n t , î n s ă r c i n a t cu s t u d i u l şi pu­
blicarea elementelor de informaţiune
a t â t a s u p r a compoziţiei p o p u l a ţ i e i ,
c â t şi a d i n a m i c e i şi m a i ales a ten­
d i n ţ e l o r d e e v o l u ţ i e ale p o p o r u l u i
nostru.
 %M&m<%SmX$m$m CELE T R E I CRIŞURI H M m S I B m S
Revizuirea Graniţelor.

«Taratatele existente nu sunt rezultatul u-

^ nor aranjamente arbitrare, ci o operă de
dreptate.
Popoarele oprimate au obţinut prin aceste
tratate libertatea lor politică.
A revizui tratatele ar însemna a trimite
din nou în robie aceste popoare şi a insti­
tui un nou regim de nedreptăţi. Aceasta este
cu neputinţă.
Este imposibil a o face prin persuasiune,
căci nu se poate sinucidere prin persuasiune.
Este imposibil a o face cu forţa, căci răz­
boiul va deveni atunci general şi, deşi este
poate prezumţios a profetiza rezultatul, tot
dreptatea de sigur va avea ultimul cuvânt
Iar pe de altă parte, grozăvia războiului şi
funestele lui consecinţe, trebue să oprească
pe orice om de stat de a împinge la o ase­
menea catastrofă.
Popoarele trebue să se dezvolte în pace
şi prin pace.
f-es traités exislents ne sont pas le résul-
°*-'tat d'arrangements arbitraires, mais une
oeuvre de justice. Les peuples opprimés ont
obtenu par ces traités leur liberté politique.
Reviser les traités signifie rendre à l'escla­
vage ces peuples et instituer un nouveau
régime d'injustices. Il est impossible d'y
Proj. G. G. Mironescit. Foto Berman. arriver par la persuasion, car il est impos­
Fost Preseti, al CoiisilinluitieMiniştri, Ministru tic Interne, rostindu-şi discursul la Arenele Romane. sible de déterminer un suicide par la per­
suasion. Il est impossible d'y arriver par la
force, car la guerre serait générale et, bien qu'il soit risqué de faire des prophéties, ce sera toujours la justice qui
au*a le dernier mot. D'autre part, le malheur d'une guerre et ses funestes résultats doit 'arrêter tout homme d'état
qui voudrait la déclancher. Les peuples doivent se développer en paix et par la paix.

BCU Cluj
p ă r u t/e Central
G r a ţ i e r e c e n s ă m â n t u l u i g e n e r a l al
populaţiei din 1930 a m aflat că po­
pulaţia R o m â n i e i la 1930 a fost d e
10.652.896 locuitori, r e p a r t i z a ţ i p e
s e x e , v â r s t ă , religii, n e a m u r i , ocu­
paţii, ştiinţă d e c a r t e , e t c . aşa, d u p ă
c u m se va v e d e a în s e r i a d e v o l u m e
c a r i v o r ieşi c u r â n d d e s u b t i p a r .
Iar prin statistica demografică ştim
că p o p u l a ţ i a ţării n o a s t r e s p o r e ş t e
a n u a l c u 250.000 locuitori (în a n u l
1932: 262.703) şi că deci la 1 Iulie
1933 p o p u l a ţ i a p r o b a b i l ă a ţării
va fi d e 18.672.940 locuitori.
Din studiile secţiei a n t r o p o l o g i c e
v o m afla e l e m e n t e e x t r e m d e inte­
r e s a n t e a s u p r a factorului biologic
p r i v i n d diferitele p o p o a r e din Ro­
m â n i a . Şi în fine din studiile secţiei
minoritare, vom cunoaşte temeinic
a s p e c t u l a t â t d e i n t e r e s a n t al pro­
b l e m e i m i n o r i t a r e în R o m â n i a , cu­
n o s c u t p â n ă azi d e s t r ă i n ă t a t e nu­
m a i din e x p u n e r i l e t e n d e n ţ i o a s e a-
Dr. Sabin Mânuită.
în d i v e r s e University
publicaţiuni. Library
r a ţ i u n eCluj
a recensământului,
In s c u r t ă v r e m e , d a t e l e r e c e n s ă ­
m â n t u l u i g e n e r a l vor fi c o m p l e c t
p r e l u c r a t e şi p u b l i c a t e . E l e v o r fi
p u s e la dispoziţia t u t u r o r s p r e a
s e r v i ca mijloc d e d o c u m e n t a r e pri­
vind t o a t e " m a n i f e s t ă r i l e d e v i a ţ ă
ale ţării n o a s t r e .
M e t o d a utilizată la r e c e n s ă m â n t u l
r o m â n e s c a fost r a ţ i o n a l ă şi obiec­
tivă, şi deci ştiinţifică şi lipsită d e
orice t e n d i n ţ e şi d e influenţe politice.
T i m p u l v a a r ă t a că m e t o d a n o a s t r ă ,
c a r e p â n ă a s t ă z i n u a fost c r i t i c a t ă
în mod serios d e n i m e n i , p o a t e fi
u n a din m e t o d e l e utilizabile c u suc­
c e s în o r i c e ţ a r ă şi m a i ales în a-
cele cari a u m i n o r i t ă ţ i e t n i c e con­
ş t i e n t e şi libere.
P e n t r u c ă n u t r e b u i e să n e î n d o i m
nici u n m o m e n t a s u p r a u n u i p u n c t ;
a t â t R o m â n i i , c â t şi p o p o a r e l e mi­
n o r i t a r e din c u p r i n s u l ţării a u făcut
d e c l a r a ţ i i d r e p t e şi c a t e g o r i c e cu
o c a z i u n e a r e c e n s ă m â n t u l u i , m a i a-
les în c e e a c e p r i v e ş t e a p a r ţ i n e r e a
la un n e a m s a u altul. A c e s t e decla­
raţii s â n t a t â t d e c a t e g o r i c e , î n c â t
nici o confuziune n u este posibilă.
E s t e deci e x c l u s ă i n f l u e n ţ a r e a u n o r a
dintre cetăţeni pentru a i determina
să facă a l t e d e c l a r a ţ i i d e c â t a c e l e a ,
c a r i s u n t c o n f o r m e s e n t i m e n t e l o r lui.
A c e l a c a r e a t r ă i t m a i mulţi a n i în
t r a n ş e e , şi-a l ă m u r i t p r e c i s senti­
mentele de aparţinere naţională.
A t â t d e n e i m a g i n a b i l ă în p l a n u l
de organizare a Recensământului a
fost i n t e r f e r e n ţ a r e c e n s o r i l o r în ope­
încât Sta­
tul a p u t u t l ă s a s a r c i n a a c e a s t a —
c h i a r în r e g i u n i cu p o p u l a ţ i e m i n o ­
ritară — pe seama unor recensori
m i n o r i t a r i , cu s i n g u r a c o n d i ţ i e , d e
a fi intelectuali capabili să î n ţ e l e a g ă
şi să e x p l i c e i n s t r u c ţ i u n i l e e l a b o r a t e
d e c e n t r u şi difuzate în t o a t ă ţ a r a .
Datele acestui recensământ vor
forma temelia raporturilor viitoare
d i n t r e m a j o r i t a t e şi m i n o r i t ă ţ i l e din
R o m â n i a . F ă r ă nici u n artificiu,
m a j o r i t ă ţ i l e se v o r î n t ă r i zi d e zi,
an de an, pe când minorităţile mai
p u ţ i n c o m p a c t e vor p i e r d e m e r e u
t e r e n . A c e s t a este c u r s u l fatal al
e v e n i m e n t e l o r , o p e r a t i m p u l u i . „Qui
habet tempus, habet vitam", spune
u n v e c h i u dicton. Şi t i m p u l e s t e u n
a l i a t e x t r e m d e valoros al popula­
ţiei m a j o r i t a r e în t o a t e ţările.
Minorităţile n o a s t r e ? S u n t m u l t e ,
mici, şi r ă s p â n d i t e p e tot t e r i t o r i u l
ţării. N e n u m ă r a t e l e insule mici n u
pot rezista decât scurtă vreme, mai
cu s e a m ă în o r a ş e l e din V e c h i u l
R e g a t , c a r e a u o c a p a c i t a t e d e ab­
s o r b ţ i e i m p r e s i o n a n t ă . P o p u l a ţ i a ab­
s o r b i t ă d e a c e s t e o r a ş e e s t e în m a r e
proporţie minoritară. Oraşele din
provinciile noui, nu-şi m a i pot m e n ­
ţine s t r u c t u r a e t n i c ă d e o d i n i o a r ă .
In n u m e r o a s e o r a ş e p r o p o r ţ i a R o ­
m â n i l o r s'a d u b l a t s a u c h i a r s'a tri­
plat. C e a a m i n o r i t a r i l o r a s c ă z u t
pretutindeni, fără excepţie.
P r o c e s u l e î n c u r s . T i m p u l îşi de­
s ă v â r ş e ş t e irezistibil o p e r a .
 mmmmsmtimm® CELE T R E I CRIŞURI mm^^^^mmmz
Revizuirea Graniţelor.

/ " l ă u z e l e e c o n o m i c e şi financiare a l e t r a t a t e l o r , d a t o r i i l e şi r e p a r a ţ i u n i l e d e r ă z b o i a u făcut

V* şi v o r m a i face, d e s i g u r , o b i e c t u l u n o r r e v i z u i r i şi u n o r n o u i r e d u c e r i , p r i n î n ţ e l e g e r e a c e
o i m p u n e d e s v o l t a r e a î n s ă ş i a c r i z e i e c o n o m i c e m o n d i a l e ; d a r în m a t e r i e t e r i t o r i a l ă , o r e v i z u i r e
g e n e r a l ă a r d e s l ă n ţ u i , în m o d fatal, o c o n f l a g r a ţ i u n e g e n e r a l a .
Ţ a r a n o a s t r ă î n s ă n u p o a t e p r i v i e v e n i m e n t e l e d e c â t cu d e p l i n ă î n c r e d e r e şi s i g u r a n ţ ă .
Noi n u n e î n t e m e i e m e x i s t e n ţ a , în c u p r i n s u l g r a n i ţ e l o r d e a s t ă z i , n u m a i p e l i t e r a u n o r t r a t a t e
î n s c r i s e în i s t o r i e , ci p e p r i n c i p i u l î n s u ş al ideii n a ţ i o n a l e , c a r e a c ă p ă t a t o c o n s a c r a r e defini­
tivă în r e c u n o a ş t e r e a d r e p t u l u i d e l i b e r ă d e t e r m i n a r e a v o i n ţ i i p o p o a r e l o r .
R o m â n i a , in c u p r i n s u l h o t a r e l o r î n c a r i s'a î n f ă p t u i t u n i t a t e a n e a m u l u i n o s t r u , n u e s t e o
e v o c a r e a u n u i t r e c u t istoric, ci c r e a ţ i u n e a u n e i r e a l i t ă ţ i n a ţ i o n a l e . T a r e p e d r e p t u l şi p e pă­
m â n t u l ei, ţ a r a n o a s t r ă n u a r e astfel d e f o r m u l a t nici o r e v e n d i c a r e i m p e r i a l i s t ă , d a r n u a r e
de cedat nici o fărâmă a teritoriului naţional.

f^es clauses économiques et financières des traites, les dettes et tes réparations de guerre, ont
jait et feront, certainement, l'objet de certaines revisions et de certaines réductions, par
l'entente qu'impose la crise économique du monde; mais en matière territoriale, elle déchaî­
nerait fatalement une conflagration générale-
Mais notre pays ne peut suivre les événements qu'avec une parfaite confiance. Nous
n'appuyons pas notre existence, dans nos frontières, seulement sur la lettre de traités inscrits
dans l'histoire, mais sur le principe même de l'idée nationale, qu'a reçu une consacration défini­
tive dans la reconnaissance du droit de libre détermination de la volonté des peuples.
La Roumanie, dans l'unité de ses frontières, n'est pas l'évocation d'un passé historique,
Prof. George I. Brătianu Juliette mais une réalité nationale. Fort de sa terre et de ses droits, notre pays n'a aucune revendi­
ceful part. Nat.-Liberal (Gh. Brătianu). cation imperialiste, mais n'a pas à céder, non plus, la plus petite partie de son territoire.

în mijlocul căruia s'au format şi mai

Frontiera noastră etnică de Vest
Campania revisionista
în lumina realităţilor.
revizionistă, pornită de că­ Situaţia
C ampania BCU ClujIn /baza
tre ţările învinse în războiul mon­
dial şi dusă de către un aparat de pro­
pagandă dintre cele mai active, a ac­
tualizat nu problema revizuirei frontie­
relor, ci pe aceia a lămurirei opiniunei
publice mondiale asupra realităţilor e-
conomice, politice şi mai presus de
toate etnice, ce stau la baza geografiei
politice noui din centrul Europei.
In adevăr, dacă s'au putut găsi în
apus oameni politici, cari să poată ti
mistificaţi, sau guverne, cari au crezut
un moment, că frontierele statelor Mi­
cei înţelegeri pot forma obiect de spe­
culă diplomatică şi de compensaţii, fap­
tul se datoreşte ignorării totale a rea­
lităţilor din centrul Europei, sau uitării
voite a principiilor ce stau,—pe lângă
imensele jertfe aduse pentru triumful
acestor principii,—la baza aşezării noui
politice. Şi liindcă noul statut al Euro­
pei nu se bazează numai pe armatele
Micei înţelegeri şi a aliaţilor ei, destul
de puternice pentru ca să zădărnicească
din capul locului ori şi ce încercare de
a tulbura pacea Europei, ci mai ales pe
aceste realităţi ce nu se pot anula prin
„directoratele" celor ce au crezut sau
continuă să creadă, că şi azi se mai
pot forma alianţe ale celor mari pen­
tru despoierea celor mici, în rândurile
ce urmează, ne vom strădui să arătăm,
sub toate aspectele, cari sunt aceste
realităţi pe frontiera de Vest a ţării
noastre.
Anume, ziarele Lordului Rothermere,
erau dispuse să atribue, evident nu din
pământul Angliei, ci din acela al Ro­
mâniei, un întreg coridor, celor, ce în
schimb ofereau patronului lor tronul
Ungariei. Acela al Ungariei rotunjită
cu acest coridor, cu sute de sate ro­
mâneşti pe lângă cele 28 comune de
ale noastre deţinute încă de Ungaria,
de : Troian
dintre cari numai 9 mai au voe să se
numească româneşti.
etnică
Central University
statisticei Library Cluj
recensământului
din 1910, recensământ făcut de altfel
tendenţios, căci în S ă t m a r a trecut
drept comune maghiare o sumă de co­
mune şvăbeşti, cum şi câteva cătune
şi sălaşe ') româneşti şi în baza ulti­
mului recensământ, am întocmit Ta­
bloul A, aci alăturat, asupra structurei
etnice a judeţelor frontierei de Vest.
Examinaţi procentul pe judeţe a ce­
lor ce au pretenţia să întoarcă îndărăt
roata istoriei, dar mai ales procentul
lor la sate, singure generatoare de e-
nergii umane şt naţionale, procent ce
de abea să ridică la 21.64°/ , în vreme
ce procentul populaţiei rurale româ­
neşti atinge 57.29° din totalul ruralilor.
0 cut-o pentru ca nici maghiarii să nu
Sau poate procentul ridicat delà o-
raşe a maghiarilor esplica, dacă nu în­
dreptăţeşte, cererea absurdă a revizu­
irei ?
Dar aceste oraşe, altele ca structură
etnică decât ţinuturile încunjurătoare,
nu sunt formaţii naturale din surplusul
populaţiei rurale în mijlocul căreia s'au
format, ci sunt creaţii artificiale ale
unei anumite politici de stat. Dovada
cea mai irefutabilă e tocmai structura
lor etnică, alta decât aceia a ţinutului
') Mici ferme sau cătune.
ales modificarea bruscă în ultimii 20
ani a acestei structuri, scăderea verti­
Birăescu. ginoasă a procentului maghiarilor la
oraşe, cari afară de pensionarii susţi­
nuţi pe loc din bugetul Statului şi de
funcţionarii maghiari susţinuţi pe loc
din acelaş buget al României, formau
şi formează o populaţie fără nici o ră­
dăcină în solul acestor ţinuturi. Şi a-
tunci evident această populaţie, cum a
încetat politica populaţiei susţinută de
Budapesta, şi-a luat sborul şi îl ia me­
reu, spre alte orizonturi.
Ce s'ar întâmpla cu structura etnică
a acestor oraşe, dacă guvernele ţării
Româneşti s'ar hotărî să lipsească pe
revizionişti şi de acest singur argu­
ment .etnic mutând în centrul ţării
pe funcţionarii minoritari maghiari de
aci şi indicând alt domiciliu, în ve­
chiul regat, pensionarilor moşteniţi delà
vechiul regim, e lesne de înţeles.
D a r cifrele din tabela A vorbesc delà
0 sine şi dacă la întocmirea ei ne-am fo­
losit şi de statistica anului 1910, a m f ă -
poată contesta veracitatea ei
Sau poate revizioniştii şi închiriaţii
lor oferă Europei civilizate, moderne şi
democrate, un regim mai avansat aces­
tei populaţii de pe frontiera de Vest,
decât acela de care a fost împărtăşit
sub regimul românesc?
In cele ce urmează vom arăta ce am
dat noi şi ce nu a dat şi nu putea da
Ungaria acestei populaţii.
Vorbească cifrele luate, — pentru a
nu putea fi desminţiţi sau contestaţi,—
tot din statisticele maghiare.
înainte de a trece însă la descrierea
situaţiei economice găsite de noi aici,
e bine să subliniem şi faptul, că popu­
laţia maghiară de pe frontiera de Vest,
e o populaţie mai mult urbană, de im­
port, cu 37.% °/o din urbanii oraşelor
de pe frontieră.
Situaţia economica.
A m găsit pe frontiera de Vest, con­
form tabloului întocmit în baza statis­
ticei maghiare, un total de peste jumă­
tate milion suflete de ţărani, exploataţi
nmHHni CELE
în modul cel mai neomenos şi ţinuţi
într'o neoiobăgie specifică maghiară cu
ajutorul baionetelor jandarmilor, cari
operau la adăpostul faimoasei legi a
muncitorilor agricoli (Gazdasăgi Mun-
kâstorvény—1898. II T. cz.<.
Spre exemplificarea civilizaţiei pe
care unii ar vrea să o reintroducă în
centrul Europei câteva articole din a-
ceastă lege:
§ 39. Dacă muncitorii agricoli, con­
trar angajamentului luat, se prezintă
la locul de muncă fără uneltele de
muncă şi fără braţele de ajutor nece­
sare, sau dacă îndeplinesc în mod ne­
glijent munca contractată numai ca să
obţină o îmbunătăţire a salariilor, sau
pentru ca să forţeze anularea angaja­
mentului, se va procede în contra lor
conform § 38
§ 38 Dacă muncitorii agricoli refuză
începerea sau continuarea muncii, pro­
cedura se va porni imediat în contra
lor. întrucât autoritatea de judecare
competentă nu s'ar putea prezenta la
faţa locului, muncitorii vor fi aduşi cu
forţa, judecata se va pronunţa imediat
şi sentinţa se poate executa fără con­
siderare, dacă în contra ei se va face
sau făcut apel.
Acelaş spirit îl a r e şi § 37, iar în pri­
vinţa sancţiunilor sunt prevăzute cele
mai drastice pedepse în bani şi închi­
soare până la 60 zile.
Să vedem însă cine avea autoritatea
morală şi pe ce se baza această auto­
ritate morală ce aşeza la discreţia la­
tifundiarilor maghiari libertatea şi pu­
terea de muncă a unei populaţii de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
peste jumătate milion suflete de ţărani,
români, maghiari deavalma, dar în spe­
cial români
In baza statisticilor maghiare am în­
tocmit tabloul alăturat, din care se vede
cum a fost repartizată în anul 1912 pro­
prietatea agricolă până la un j u g h e r
cadastral (0.575465 hectar) şi aceia peste
1000 jughere pe frontiera de Vest.
Din acest tablou, a cărui veracitate
nu sufere nicio discuţie, se vede, că
de exemplu în vreme ce în judeţul
Bihor 17.743 de ţărani dintre cari 6.969
nu aveau nicio palmă de arătură, de
abea deţineau 7727 j u g h e r e de pământ,
191 de proprietari m a r i aveau în pro­
prietatea lor 812 611 jugh., adică 50.78 "/o
din totalul proprietăţii agricole din
judeţ.
P e întreaga frontieră de Vest la 67.304
asemenea pseudo proprietari, căci prin
întinderea minimă a proprietăţii lor,
— nici o jumătate de j u g h e r de fami­
lie, — astfel trebuesc calificaţi şi cari
deţinând un total de numai 28.009 ju­
ghere, erau în mod fatal condamnaţi
să cadă jertfă celor 452 mari proprie­
tari ce stăpâneau teritorii, cât o ţară
mai mică, în întindere de 1.680.534 ju-
t here La aceştia urmează să se a-
auge circa 50 mii familii cu pământ
între 1—2 jughere şi tot atâtea familii
de muncitori agricoli şi vom obţine ma­
rea armată de iobagi moderni de peste
jumătate milion ce ducea în spinare
cele 452 familii de conţi şi baroni ma­
ghiari.
Ce a făcut regimul românesc de largă
dreptate socială în faţa acestei stări so­
ciale ce pălmuia nu numai ori şi ce
principiu de dreptate, dar forma şi un
permanent focar de revoltă socială ?
A întins efectele legii a g r a r e şi asu­
pra acestor ţinuturi, râvnite azi nu de
TREI CRIŞURI HHHHffiHBHn
poporul maghiar, ci de Un­ Revizuirea Graniţelor.
garia oficioasă, în dosul că­
reia nu va fi greu să desco­
perim o parte din cei 452 foşti
latifundiari, după cum putem
uşor să identificăm în condu­
cătorii de azi şi de ieri ai Un
gariei pe semenii lor din Un­
garia de azi. A expropriat pe­
ste jumătate din cele 1.680.534
j u g h e r e de mare proprietate,
iată geneza procesului op
tanţilor transformat azi în pro­
cesul revizuirii, — şi a liberat
din sclavie socială peste ju­
mătate de milion de cetăţeni
ai săi, împroprietărindu-i.
Până la 1 Ianuarie 1929,
in Transilvania, Maramureş,
Crişana şi Banat, au fost
împroprietărite un total de
310.583 Jamilii de plugari
şi această cifră de atunci a-
proape s'a dublat, căci nu
s'au calculat decât împropri­
etăririle terminate, în cari pe
lângă că s'au luat în primire
loturile, nouii proprietari au
fost înscrişi şi în cartea fun-
duară. Din aceste împroprie­
tăriri 96.063 cad asupra ce­
lor patru judeţe de pe fron­
tiera de Vest şi anume Arad,
Bihor, Sdtmar şi Timiş-To-
rontal.
De şi dintre proletariatul Dinu I. C. Brattanti, rostindu.şi discursul
la Arenele Romane.
agricol de pe frontiera de Vest
/8°U îl formau românii, din­
tre cei 96 063 împroprietăriţi româ­ D a r şi aici, ca de altfel şi la împro­
nii de abea sunt 59.420, restul de prietărire, în loc să se ţină seamă de
36-643 Jamilii împroprietărite fiind imperativul categoric al intereselor na­
minoritare, în majoritate maghiare ţionale ce reclamau o nivelare între si­
Dintre împroprietăriţi, românii for­ tuaţia cetăţenilor de categoria a Il-a,
mează deci 61.88" o, iar minoritarii Românii şi aceia de categ. 1-a, Ma­
u
38.12 /„, de şi procentul populaţiei ru­ ghiarii de sub regimul maghiar, prin-
rale româneşti e mai mare, iar aceia tr'o interpretare exagerata şi greşită
minoritară e mai mică a principiilor egalitare, au rămas cei
privilegiaţi şi favorizaţi nu românii,
Situaţia culturală, ci minoritarii.
politică, socială. In adevăr sub regimul m a g h i a r în
S'ar putea crede,—văzând râvna şam- satele maghiare şi minoritare, minus
pionilor revizionismului, — că dacă au mare de stat sau funcţionau
satele româneşti, scoale pri­
ignorat realităţile etnice şi economico cu cele mai noui şi moderne înzestrate comunale,
mijloace
sociale aci expuse, apoi consideraţiuni
de ordin cultural, politic sau social i-a pedagogice, atât ca material didactic,
determinat să facă jocul Ungariei re­ cât şi ca zidiri, corp didactic, etc. In
fractare ori cărui progres social pri­ schimb în satele româneşti funcţiona
şcoala primară confesională, înzestrată
vind masele largi ale poporului. rudimentar, înghesuită adeseori şi în
Să vedem, cum stăm sub acest ra­ zidiri improprii, supra-aglomerată. Re­
port pe frontiera de Vest. gimul românesc luând sub administra­
Fiind vorba de masele largi ale po­ ţia sa toate şcoalele, azi situaţia e ne­
pulaţiei, ne vom ocupa de instrucţia schimbată, doar atâta deosebire e, că
primară. şi învăţătorii confesionali români fiind
In primii zece ani de regim româ­ acum învăţători de stat, sunt plătiţi de
nesc pe întreaga frontieră de Vest s'au către acesta
creiat pe lângă şcoalele existente alte
217 scoale primare noui, unde, în opo­ In schimb, în vreme ce în satele ro­
ziţie cu regimul maghiar, copiii îşi pri­ mâneşti pe un învăţător şi o sală de învă­
mesc instrucţia primară în limba ma­ ţământ cad 62 copii, în satele şvăbeşti
ternă. numai 43, iar în cele maghiare numai 39.
Dacă sub regimul cultural nu ni se
poate reproşa nimic, ba din contra, apoi
libertatea naţională şi culturală ce a m
introdus-o în locul sistemului de con­
strângere şi pervertire sufletească prac­
ticat de Ungaria de altădată, a dus la
redeşteptarea naţională a şvabilor din
S ă t m a r şi în parte şi a acelora din Ba­
nat, iar sub regimul politic până când
în trecut numai fiecare al 11 locuitor
proprietar de pământ, plătind o anu­
mită dare, avea dreptul de vot, votul
universal, secret, întins şi asupra ţinu-
 iHffianmise CELE T R E I CRIŞURI
Revizuirea Graniţelor.

C T / a r t a E u r o p e i , a ş a c u m a fost fixata p r i n t r a t a t e , n u p o a t e fi s c h i m b a t ă , p e n -
*• t r u c u v â n t u l f o a r t e s i m p l u , c ă o r i c e s c h i m b a r e o r i c â t d e n e î n s e m n a t ă , a r
p r o d u c e n e m u l ţ u m i r i m a i m a r i şi m a i a d â n c i , d e c â t c e l e e x i s t e n t e a s t ă z i .
D o u ă g e n e r a ţ i i — g e n e r a ţ i a r ă z b o i u l u i , c a r e a s c r i s cu s â n g e l e ei h a r t a a c ­
t u a l ă a c o n t i n e n t u l u i şi g e n e r a ţ i a d e d u p ă r ă z b o i , c a r e a c r e s c u t a v â n d în o c h i
şi î n suflet h a r t a a c e a s t a — n u p o t a c c e p t a n i c i o d i s c u ţ i e , n i c i m ă c a r o d i s c u ţ i e
teoretică, p e chestiunea revizionismului.
Mizeria, c a r e s t ă p â n e ş t e l u m e a , n u e s t e c o n s e c i n ţ a a c t u a l e i î m p ă r ţ i r i a E u ­
r o p e i şi n u p o a t e fi î n l ă t u r a t ă p r i n t r ' o a l t ă î m p ă r ţ i r e c e a r r e z u l t a din s c h i m b a r e a
h o t a r e l o r . M i z e r i a e s t e a c e i a ş , în ţ ă r i l e î n v i n s e , c a r i a u t r e b u i t să a b a n d o n e z e ţi­
n u t u r i , c a şi î n ţ ă r i l e î n v i n g ă t o a r e , c a r e a u d o b â n d i t p r o v i n c i i l e c e li s e c u v e n i a u .
D e c i , n u h o t a r e l e s u n t d e vină, ci egoismul de stat, c a r e t r e b u e c o r i j a t p r i n t r ' u n
lanţ temeinic de înţelegeri internaţionale — î n m a t e r i e vamală, m o n e t a r ă , etc.
Când această cooperaţie mondială se v a realiza, atunci n u s e v a mai p u n e pro­
blema revizuirii tratatelor.
D e m o c r a ţ i a ţ ă r ă n e a s c ă d e l à noi a ş t e a p t ă cu î n c r e d e r e v a s t a o p e r ă d e î n ţ e ­
legere între state — s i n g u r a menită să scape omenirea din sărăcia ce n e apasă.
P â n ă a t u n c i însă, front g e n e r a l , p e s t e c l a s e şi p e s t e p a r t i d e , î m p o t r i v a r e ­
vizionismului.

ß ) r o g r e s u l face p ă s u r i î n z i g z a g , d a r m a i a l e s î n c h e s t i u n i d e o r g a n i z a r e i n t e r -
n a ţ i o n a l ă . D u p ă m a r e l e r ă z b o i şi p r i n i n s t i t u i r e a L i g i i N a ţ i u n i l o r s'a a v u t im­
p r e s i a c ă v e c h e a politică d e a l i a n ţ ă a c e l o r m a r i p e n t r u o p r i m a r e a c e l o r mici, a
încetat.
U n d r e p t e g a l p e n t r u t o a t e N a ţ i u n i l e g l o b u l u i şi î n s p e c i a l a l e E u r o p e i ,
fusese stabilit.
P r i n p a c t u l c e l o r p a t r u , astăzi p a r a f a t , s e c a u t ă a s e r e v e n i la v e c h i l e sis­
t e m e p o l i t i c e d e a l i a n ţ ă şi c o n t r a a l i a n ţ ă , în c a r e c e i m i c i s u n t j e r t f e o f e r i t e n a ­
ţ i u n i l o r p r e t i n s e m a i m a r i şi m a i civilizate.
O r i c â t d e î n c e t , p r o g r e s u l e x i s t ă , i n t e r e s u l n a ţ i o n a l şi c o n ş t i i n ţ a e s t e p r e a
v i e la p o p u l a ţ i u n i l e d i n E u r o p a c e n t r a l ă c a r e n u m ă r ă p e s t e 100 m i i . suflete p e n ­
t r u a s e lăsa o l o c a u s t e v o l u n t a r e a p e t i t u l u i n e s ă ţ i o s a l a ş a z i s e l o r p u t e r i cu p r e -
d e s t i n a ţ i e d i v i n ă . V o m f o r m a şi noi u n t o t o r g a n i z a t c a r e v a şti s ă s e a p e r e «de
Dr. N. Lupu, Şeful Partidului Ţărănesc. o fi p a c e , o r i r ă z b o i » .

turilor frontierei de Vest a dat d r e p ­ voeşte să recunoască existenţa la 64.390 Astfel, politica E u r o p e i , politica
turi politice tuturor categoriilor de ce­ pui de români, plus 171.000 români din lumii, t i n d e s ă c r e e z e p e l â n g ă b a z e
tăţeni, fără deosebire de origine etnică,
religie, etc. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Valea Timocului, ce populează acolo
191 sate curat româneşti şi peste 72
noi d e e v o l u ţ i e socială o b a z ă d e
c r e d i n ţ e noi. P l ă m ă d i r e a u n e i so­
* * sate mixte, româno-sârbe-
In faţa acestor realităţi, campania re­ c i e t ă ţ i ce nu-şi p o a t e g ă s i u n r e a z i m
Afară de românii din cele 28 sate vizionistă nu numai că apare nejusti­ d e c â t p r i n p l ă m ă d i r e a u n u i spirit
din Ungaria, mai avem 46 comune r o ­ ficată, ci e cel mai îndrăzneţ atentat nou. D e aici, n e v o i a u n e i politici
maneşti şi în Banatul înstrăinat, nu­ la pacea Europei şi la principiile ce s p i r i t u a l e c a r e îşi v a o r g a n i z a foarte
mărând peste 100 mii români, dintre au stat la baza geografiei politice ac­ c u r â n d mijloacele d e infiltrare.
cari statistica sârbească din 1930 bine- tuale.
O reîntoarcere a credinţei, o ar­
m o n i z a r e a m i s t i c i s m u l u i cu posibi­
lităţile i n t e l i g e n ţ e i . C r e a r e a u n e i es­
tetici noi, e s t e t i c a s o b r ă u n d e c u r b a
POLITICĂ SPIRITUALĂ clasică s e f r â n g e f ă r ă a d e g e n e r a
de : Reggio. în a b s u r d i t a t e a c u b i s t ă . O l i t e r a t u r ă
c a r e v a e v i t a a n a l i z e l e d i l u a t e pen­
r i m a c a r a c t e r i s t i c ă a p r o g r e s u ­ influenţă în d o m e n i i d e c u l t u r ă dife­ t r u o c o n c i s ă c a r a c t e r i z a r e a lumii
lui n o s t r u — uniformizarea — r i t e . Politica însăşi—politica d e direc­ noastre, o literatură unde romanul
a c r e a t o p r o b l e m ă a s u p r a c ă r e i a tive, n u a c e i a d e partid—nu-şi p o a t e v a d e c a d e p e n t r u a d a loc n u v e l e i
n u m ă voi o p r i d e c â t î n t r e a c ă t , fic- d e s ă v â r ş i a c t i v i t a t e a d e c â t com- l a p i d a r e , c l a r ă c a o definiţie. D a r ,
sând numai câteva trăsături. p l e c t â n d u - s e în d o m e n i u l s p i r i t u a l . m a i presus de toate, afirmarea unui
U n i f o r m i z a r e a : E u r o p a , p â n ă ieri viţiu n o u u n d e , p e s t e m e c a n i s m u l
u n c o n t i n e n t d e ţ ă r i c u civilizaţii Figură reprezentativă a Armatei. lumii, p e s t e febra d e i s t o v i t o a r e per­
şi m o r a v u r i d e o s e b i t e , a d e v e n i t o fecţionări, sufletul îşi v a g ă s i a d ă ­
ţ a r ă u n d e condiţiile d e v i a ţ ă s'au posturi de credinţă. Credinţă n u
n i v e l a t în a ş a fel î n c â t p o p o a r e ti­ n u m a i r e l i g i o a s ă , ci c r e d i n ţ e c e s e
n e r e se b u c u r ă d e a v a n t a g i i e g a l e n u m e s c cultul c ă m i n u l u i , al energii­
cu acelea cu tradiţii de veacuri. lor s p i r i t u a l e , r e s p e c t u l sufletului.
D e m o c r a ţ i a a c o n t o p i t clasele so­ C u v â n t ce a fost d i s e c a t , b a n a l i z a t
ciale : în l o c a l u r i o d i n i o a r ă privile­ d e psihologi şi c a r e t r e b u e să-şi r e ­
g i a t e , f u n c ţ i o n a r u l s t ă cot la cot c u g ă s e a s c ă f r ă g e z i m e a . R e n a ş t e r e a po­
a r i s t o c r a t u l d e o d i n i o a r ă . O r i c e eve­ litică, e v o l u ţ i a societăţii, n u v o r fi
n i m e n t social îşi g ă s e ş t e r ă s u n e t d e c â t î n a i n t ă r i inutile d a c ă n u v o r
p e s t e g r a n i ţ e . C a t a s t r o f e l e financi­ fi î n t o v ă r ă ş i t e d e ofensivă s p i r i t u a l ă
a r e a l e u n e i ţ ă r i p r i m e j d u e s c trus­ c e v a a r m o n i z a t e n d i n ţ e l e sufletului
turi d e p ă r t a t e . F e n o m e n e d e i n d e ­ c u c u c e r i r i l e ştiinţei.
p e n d e n ţ ă p e c a r e le g ă s i m şi în Fiindcă numai această biruinţă a
cultură. Specializările—în afară de spiritului, în l e g ă t u r ă c u t e m e i u l
cercul meseriaşilor — n u m a i sunt ştiinţific, p o a t e î n t o a r c e faţa o m e ­
decât într'o anumită măsură măr­ nirii s p r e realităţile c r e a t o a r e m e ­
g i n i t e . T o t c e se c r e i a z ă , tot ce e- n i t e să-i s c h i m b e r o s t u r i l e din te­
v o l u i a z ă în d o m e n i u l c u l t u r a l a r e G-ral N. Samsonovici, Ministrul Apăr. Naf. melie.
m<m^<wmwmwm C E L E T R E I CRIŞURI wm>m>mwm>m>
Mica înţelegere şi entusiastele adunări populare
de solidaritate
— Iniţiativa marelui cotidian „Universul" —
C T ^ ă r e a ţ a manifestaţie antirevizionistä delà Arenele Ro-
mane, a luat, a c u m de curând, caracterul celei mai
impunătoare afirmaţiuni a demnităţii şi a instinctului de
conservare al întregului românism.
Tot ce este simţire şi conştiinţă românească, tot ce pul­
sează la orice atingere adusă numelui sau drepturilor noa­
stre, delà cărturarii distinşi la modeştii slujbaşi, tineret plin
de avânt şi entusiasm, sau bătrâni ce personifică înţelep­
ciunea şi calmul experienţii, au venit în valuri ce nu mai
conteneau, pentru a ş i afirma voinţa de a lupta şi de a se
jertfi chiar pentru cinstea şi drepturile sfinte ale neamului.
Reprezentanţi ai tuturor partidelor politice şi ai reuni­
unilor culturale, reprezentanţii oficialităţii şi ai bisericii, în
cuvinte pline de însufleţire, de revoltă şi de înţelepciune,
D. Stelian Popescu au desvâluit în faţa mulţimii primejdia ce ne ameninţă
Jost ministru dacă nu înţelegem să ridicăm sub ochii duşmanilor stin­
Direct, ziarului „ Universul". dardul conştiinţei naţionale sfinţit prin jertfele eroilor noş­
tri. Talaz neînfricoşat în faţa furtunii, mulţimea a ascultat
cu sfinţenie cuvântul plin de lumină al fruntaşilor culturii şi ideologiei româneşti, pe­
cetluind cu strigătul ei de revoltă măreţia unei clipe în care se sbuciumau toate
nădejdile noastre de viitor în pragul unui trecut care s'a învrednicit de cele mai
curate şi mai înălţătoare jertfe. Această grandioasă manifestare antirevizionistä, a dat Julleta

dovadă, odată mai mult, de conştiinţă şi de virtute cetăţenească Un crez sfinţit cu D. Nicolae Tttulescu, Ministrul
sânge, se înalţă şi mai puternic în faţa primejdiei, ca o flamură din care se desprinde ajacerilor străine al României.
chipul ostaşului român, căzut cu braţul încleştat pe armă ca să ne întregească hota­
rele pe cari naţia românească nu înţelege de azi înainte să le mai ştirbească vrăjmaşii noştri de veacuri B.

Rolul BCU Cluj / Central University

şi chemarea Micii Libraryînţelegeri
Cluj
de: y. Slavic.
fost ministru, delegatul Cehoslovaciei la m a r e a a d u n a r e
n a ţ i o n a l ă antirevizionistä delà B u c u r e ş t i .

p r i e t e n u l şi camaradul meu de şcoală, omenesc, de cât a fost trecutul care a fraternitatea, bazate pe convingerea
d. Osusky, ministrul nostru pieni încetat de a fi. intereselor comune şi pe cunoştinţa
potenţiar la Paris, unul din colabora­ In adevăr, pentru noi, viaţa nu tre- mutuală, să pătrundă şi să câştige su­
torii la m a r e a operă a Micii Înţelegeri, bue să fie o plângere, o părere de rău fletul nu numai al acelora cari au co­
a rostit la o recentă conferinţă urmă­ sau o lamentare". laborat deja, dar mai ales sufletul tine­
torul adevăr : Zilele acestea, în toate statele Micii rimii noastre, al acelora cari au evo­
„Pentru noi. Mica înţelegere e, îna­ înţelegeri, se ţin manifestaţii, cari nu luat şi crescut pe pământul libertăţii.
inte de toate, un dig contra valurilor sunt plângeri sau lamentări. Şi dacă Îmi amintesc bine de o reuniune prie­
trecutului care s'au retras complet; mai se vorbeşte de trecut, e numai spre a tenească la d. Stodola, primul nostru
e deasemenea expresia prof undei noas­ spune, că voinţa noastră de a menţine plenipotenţiar la Budapesta, unde am
tre convingeri, că trecutul e numai libertatea şi independenţa, prin forţele conferit cu p r i e t e n i i noştri români,
speranţa acelora cari nu-l mai au. unite ale naţiunilor noastre, emană din preşedintele clubului naţionalităţilor,
In sfârşit. Mica înţelegere e chemarea colaborarea stabilită între noi, încă de d. Teodor Mihaly şi câţiva deputaţi
către toate naţiunile bazinului dună­ pe când eram subjugaţi. Conducătorii români ai fostului parlament maghiar
rean, ca să se reunească în sforţarea naţiunilor noastre au colaborat în tre­ şi noi, câţiva slovaci, înainte de a ne
comună in scopul de a pregăti un vii­ cut Mica Înţelegere este fiica acestui despărţi spre a merge fiecare în ţara
tor mai drept, mai echitabil şi mai trecut. Dar trebue ca reciprocitatea şi lui. A m vorbit de dificultăţile ce se
i vor ivi din noua viaţă liberă. E r a m cu
: toţii de părere că nu generaţia războ­
iului va termina făurirea statelor noas­
: tre întregite, ale României Mari şi Ce­
hoslovaciei şi că această misiune e
rezervată tinerelor generaţii de după
război. D a r condiţia fundamentală a
acestei opere constructive, e securita­

• iiu ir tea şi siguranţa libertăţii noastre

Şi de aceea, felicit pe Excelenţa Sa
d. ministru Stelian Popescu şi marele
ziar „Universul", cari au avut ferici­
tul gând de a întruni la Bucureşti, la
Bratislava, la Belgrad, în toate ţările
Micii înţelegeri, pe români, iugoslavi
şi cehoslovaci, ca să ne putem spune
reciproc că voim să trăim, să evo­
luăm şi să r ă m â n e m prieteni credin ;

cioşi, spre a ne putea asigura pe veci

un viitor liber, dar această iniţiativă îi
Praga : Parlamentul. asigură gratitudinea şi urările noastre.
mmmmmwmswm CELE T R E I CRIŞURI wzmmsximmm
MAREA ADUNARE NAŢIONALA D

Dr. Eduard Beneş

Ministrul Afacerilor Străine
al Cehoslovaciei.

Pour la revue

Cele Trei Crişuri

à Bucarest

<Vai vu avec beaucoup d'inté-

J rêt votre intéressante revue,
qui travaille pour l'idée, chère à
toutes les nations, de la Petite
Entente.
J e vous félicite pour votre tra­
vail et j ' e s p è r e que vous vous
occuperez beaucoup des questi­
ons de cette collaboration des
nations.
Nous devons être forts et unis
à jamais !
Tout à vous
Bucureşti, 29 / V 1933. BCU Cluj / Central University Library Cluj
CTmpotriva revizuirii tratatelor de pace, conştiinţa naţională iugo-slavă a ridicat
strigătul de indignare printr'o grandioasă întrunire antirevizionistă, care s'a
ţinut la Belgrad, în ziua de 28 Mai. In faţa celor 30.000 de persoane cari au ţinut
să ia parte Ta una dintre cele mai pline de însufleţire manifestări naţionale, după
ce oratorii sârbi au arătat că asupra revizuirii tratatelor nu vor vorbi diplomaţia
ci generalii cu tunuri şi arme, d. Virgil Grossu, vicc-preşedintcle Camerei ro­
mâne, a l u a t cuvântul în aplauzele furtunoase ale adunării D-sa a amintit jertfele
României, ale Jugoslaviei şi ale Cehoslovaciei pentru întregirea hotarelor. Apoi a
declarat solemn Nu voim războiul. Dar, dacă va ţi nevoie, vom şti să luptăm. Duş­
manii noştri au timp de gândire. Dacă rămân la intenţiile lor actuale, pot fi siguri
că vor avea împotriva lor cincizeci de milioane de oameni hotărâţi să-şi apere ţara,
conştienţi de-a apăra tn acelaş timp principiile cele mai stinte ale umanităţii, drep-

Afirmarea Graniţei de Vest: Grandioasa manifestare a sufli*

J
(ORADEA 27
D-l J. Slavic, fost Min. de Interne, deleg. Cehoslovaciei la
marea adunare naţională antirevizionistă delà Bucureşti.
 ,0fffl^isf^şmsmsm CELE T R E I CRIŞURI ®SS&Œ&Êfflmg@B8
A ARENELE ROMANE (28 Mai 1933)

D-l Jevtici, Preş. Consiliului

de Miniştri şi Minist. A fac.
străine al Jugoslaviei.

Le Dr. Vasa Iovanovici

e Dr. Vasa Iovanovici n'est
pas un é t r a n g e r pour nous,
car il avait déjà présidé à Buca­
rest la Conférence Inter-balca-
nique. Vice-Président de la délé­
gation Jougoslave à la Société
des Nations, il a eu un très mé-
rité succès au cours de plusieurs
séances où il a attaqué avec un
incontestable autorité le problè
me des minorités. Il a été, d'ail-
leurs, plusieurs fois ministre et
dans sa double qualité d'homme
politique et d'intellectuel, il a
admirablement représenté son
pays à l'occasion du meeting
antirevisioniste de Bucarest.
BCU Cluj / Central University Library Cluj Profond connaisseur de l'âme
roumaine, avec laquelle il s'était
ţii şi libertatea Ca delegat al României, a mai vorbit şi d Gh. Tătărescu, deputat familiarisé pendant l'enfance, il a su s'adresser
i fost subsecretar de Stat. Cuvântarea d-sale a fost învăluită de strigăte de sim- à la multitude silencieuse mais vibrante avec
atie la adresa României. .Războiul mondial, a spus d-sa, a creiat o nouă Europă, l'intelligence, l'élan et la conviction nécessaire. C'a
fărmând granitele artificiale, spre a le înlocui prin granite fixate In numele drep- été en deux mots, le discours d'un homme en qui
îlut popoarelor de aşi hotărî soarta". Iar mai d e p a r t e : Fie-ca de pe munţii Boe- les réalités politiques n'étouffent pas l'enthousi-
tiei până la Marea Neagră şi delà Marea Neagră la Adriatica, o putere unică, o asme idéaliste.
oinţă unică să reprezinte în acest coif al lumii lumina dreptului contra întunere- L e Dr. Vasa Iovanovici, par ces élans qui mar-
ului violentei, triumful omenirii contra trezirii barbariei. Ordine, civilizaţie, drep- uent une vocation d'apôtre, se voue au service
ite. Ele ne-au asigurat izbânda în trecut. Ele ne vor da izbânda în viitor".
In aceiaşi zi, la Bratislava, a avut loc o a d u n a r e tot atât de grandioasă, la
â e la patrie, et son â m e évolue vers les réalités
de notre siècle, avec l'intensité des grandes cro-
b r e din partea României au luat cuvântul d-nii G. Pop, fost subsecr. al Minorităţilor yances-
IProf. Univ. I. Nistor. Această manifestare s'a bucurat de aceiaşi deplină reuşită.

\lui românesc, contra tendinţelor revisioniste delà Buda-Pesta

loembrie 1932).
D-l D-r Vasa Iovanovici, Jost Ministru, deleg. Jugoslaviei,
la marea adunare naţ. antirevizionistă delà Bucureşti.

Belgrad:
Revizuirea Graniţelor.
Cuvântare ţinută de Col. George
Bacaloglu, în numele Reuniunei
şi revistei „Cele Trei Crişuri" din
Oradea. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Luptând de 14 ani în regiunea de
Vest, pe şuviţa de pământ năzuită şi
revendicată azi de vecinii maghiari,
tocmai pentru a risipi întunericul în
care vechea stăpânire a ţinut cu per­
fidie majoritatea românească, Reuni­
unea <Cete Trei Crişuri' îşi uneşte cu
tărie glasul său la glasul întregului
popor, împotriva gândului că princi­
piul naţionalităţilor ar mai putea fi
pus în discuţie. Agitaţia pentru revi­
zuirea tratatelor de pace nu are de
fapt alt fundament decât negarea aces­
tui principiu pentru că graniţele ac­
tuale sunt cele mai sincere graniţe
naţionale.
Toate revendicările sgomotoase ce
umplu azi lumea cu tânguiri şi cereri
de dreptate invoacă drepturi ce a r de­
curge din istorie, dar din istoria jugu­
lui şi a lanţurilor
Care conştiinţă dreaptă şi cinstită ar
mai putea tolera reînvierea mentali­
tăţii feudale şi m ă r i r e a statelor în pa­
guba naţiunilor?
Tratatele actuale, fructul unei labo­
rioase cântăriri şi măsuri matematice
a proporţiilor etnice, sunt înfăţişate ca
arbitrare numai de către acei pentru
cari dreptul naţiunilor e o vorbă goală
pentru care poftele imperialiste de do­
minaţie şi mărire teritorială sunt sin­
gurul criteriu politic.
împotriva acestui primejdios anacro­
nism ce ameninţă pacea lumii, împo­
triva acestei subminări a libertăţii po­
poarelor, toate sufletele drepte ale o-
menirii civilizate trebue să facă azi
front comun.
Politica de mistificare şi de perfidie
a Ungariei practicată cu o nebună vo­
luptate, trebue înfierată cu energie.
Revizuirea Graniţelor.
w j ăm mai jos substanţialele cuvinte adre-
s a t e R e v i s t e i «Cele T r e i Crişuri» d e că­
t r e D-l V. V . Tilea, S u b s e c r e t a r d e S t a t la
P r e ş e d . Cons, d e m i n i ş t r i , p e c a r e D - s a a
b i n e voit să le a c o r d e în l e g ă t u r ă c u p r o ­
blema revizuirei graniţelor.
Parlamentul.
«Cele Trei Crişuri pornesc din /ară des­
părţite ; ar trebui să se reverse unite tot pe
pământ românesc, apărat aşa de bine de
Să înceteze propaganda de mistificare revista «Cele Trei Crişuri».
care îşi întinde aripele peste toate do­ V. V. T i l e a .
meniile adevărului : cultural, etnic, mi­
litar, politic ; această mistificare nu mai
înşeală pe nimeni
Azi ne trebue politica păcii, a pro­
gresului şi a armoniei între popoare.
Din declaraţiile
Glasul naţiunilor eliberate după ma­
Partidului Con­
rele război e adevăratul glas al drep­ servator, la Arenele Romane.
tăţii, iar dreptatea câştigată cu sânge
trebue apărată cu orice "preţ. Ziua de astăzi este menită să r ă m â n ă
memorabilă în sufletul românilor, căci
astăzi se manifestă aci cea mai fru­
moasă calitate a sufletului r o m â n e s c
Datorăm ziua de azi duşmanilor nea­
Septembrie cu roze. mului cari încearcă să ne răpească
parte din pământ. Ca să se sfarme
S â n t ultimile r o z e , S e p t e m b r i e , — şi s â n t unitatea noastră sufletească, n i s e spune
C ă d e i n i ţ ă r i d e s m i r n ă î n g e m ă n a t e 'n v â n t ; că sărăcia actuală provine delà reaua
P a r f u m u r i p o t o l i t e se l e a g ă n ă 'n g r ă d i n ă : împărţire economică a Europei. Min­
Amurgul toamnei pune miresmelor surdină. ciună sfruntată, căci criza e mai gro­
zavă în America, şi doar acolo nu s'a
P e fân d e - a r g i n t a l b a s t r u c a d p a l i d e l e foi, refăcut harta.
încet—încet acopăr grămada d e trifoi
Şi c a l o m f i r s ă l b a t e c şi i a r b ă colilie Tratatele sunt rezultatul sacrificiilor
In p a r c u l plin d e u r n e şi d e melancolie. seculare ale sufletului românesc pen­
tru întregirea moşiei Unirea, produs
S e p t e m b r i e cu r o z e d e a u r s'a g ă t i t al martirilor neamului şi al vitalităţii
Cu r o z e înflorite, c e scad î n asfinţit, sufletului românesc, cimentat cu atâ­
Ca să r e n a s c ă m â i n e din c e î n c e m a i p a l e
In a u r o r e s t i n s e d e p e r l e şi o p a l e .
tea vieţi româneşti, nu se poate revi­
zui la masa verde, cu hârtie şi condei
S u r â s u r i l e n o a s t r e , i u b i t a m e a , se fac Numai tunul va putea desface ceeace
Din c e î n c e m a i t r i s t e p e a b u r i i d i n l a c , a făcut tunul.
In p a r c u l plin d e r o z e şi u r n e v e c h i , s c u l p t a t e , Astăzi ne-am strâns aici în Capitala
D i n c e în c e m a i p a l e şi m a i î n d e p ă r t a t e . . .
ţării, s'au strâns fraţii noştri în capi­
Surâsurile noastre ilum'nând uşor
talele de judeţe, s'au strâns neamurile
S u n t roze 'marziale p e frunzele ce m o r ; vecine cari ca şi noi sunt ameninţate,
In p a r c u l plin o d a t ă d e l a r g i a p o t h e o z e ca să spunem lumei civilizate că ame­
S u r â s u r i l e n o a s t r e s â n t u l t i m e l e roze... ninţarea e zadarnică, că întunericul nu
mai poate birui lumina în secolul elec­
Victor Eftimiu. tricităţii şi că despărţirea trupească şi
îmbucătăţirea moşiilor noastre nu se
va putea obţine decât odată cu distru­
gerea sufletelor neamurilor noastre
Aceasta nu o va permite Dumne­
zeul în care au avut încredere străbunii
noştri şi în care avem încredere şi
noi Nici ei nu s'au înşelat şi nici noi
nu ne înşelăm.
Cu asemenea forţe, reuşita e sigură.
Să ne ajute D u m n e z e u !
msì*m*mm®i*M%vm CELE T R E I CRIŞURI şmmwmmm
CONTESA DE NOAILLES
(Ana Brâncoveanu)

Enfin j ' a i v u l o u e r la t e r r e p a t e r n e l l e Şi-ani a u z i t e l o g i u l p ă m â n t u l u i p a t e r n

Q u ' i l l u s t r e n t le l a b e u r , la v a i l l a n c e et les a r t s , Slăvindu-i m u n c a , a r t a şi vitejia ' n t r e a g ă
P a r c e t t e voix v o u é e à la F r a n c e é t e r n e l l e A d u s d e g l a s u l F r a n ţ e i i l u s t r u şi e t e r n
Qui, s a l u a n t l ' h e u r e u x et l y r i q u e h a s a r d , Ce, s a l u t â n d u - m i l y r a f r e n e t i c ă şi d r a g a
M'écrivit, en v a n t a n t l ' a r g i l e o r i g i n e l l e : îmi scrie, lăudându-mi pământul m i l e n a r :
<D'oit vous vîntes comme Ronsard.'* iCă-am coborât din tara de unde-a Jost Ronsard!'
(Le souvenir des ayeux ) (Amintirea străbunilori
à Hélène Vacaresco Trad, de Mircea Dem. Raduteseli.

A d i s p ă r u t C o n t e s a d e N o a i l l e s . Un p o e t a c ă r u i s e n s i b i l i t a t e d e p ă ş e a v i b r a ţ i a i n s p i r a ţ i e i f e m e n i n e p e n t r u a s e c o n t o p i , p e n ­
tru a s e a d a p t a l a t o a t ă d i v e r s i t a t e a u n e i v i e ţ i c e n u a v e a n u m a i g i n g ă ş i i d e ilori c i v i j e l i i r ă s c o l i t o a r e ş i v a s t e . D i n a c e s t p u n c t
de vedere, opera Contesei de Noailles este o operă a d â n c ă : toate desfăşurările lumii s e o g l i n d e s c in ea, toată g a m a de sentimente,
d e l à atitudinile visului p â n ă la furtunoasele izbucniri ale revoltei, d e l à umilinţa durerii p â n ă la mândria creaţiei, d e l à atitudinea
aplecată a înduioşării la conştiinţa luminoasă a unei reîmprospătate veşnicii.
De a c e i a , a c e a s t ă r o m â n c ă — fiindcă r o m â n c ă a fost — v a r ă m â n e în p o e z i a f r a n c e z ă u n a din c e l e mai strălucitoare lumini,
una din cele mai vaste sensibilităţi a l e literaturii contimporane. V a rămâne, mai a l e s , alături de Paul Valéry, o mărturie e x p r e s i v ă
a sensibilităţii noastre, un punct de a d î n c ă interpretare a tresăririlor care frământă sufletul modern, cu toate nuanţele p e care ci­
vilizaţia şi cultura le-a intercalat între senti mentele primitive.
R a d i a ţ i a u n u i i n c e p u t de v e a c . I n t e r p r e t a r e a c r i s t a l i n ă a u n e i v i e ţ i î n p e r m a n e n t ă r e î n n o i r e . Şi e s t e , p e n t r u n o i r o m â n i i , o b u ­
curie a d â n c ă mărturisirea făcută de ea când, după o e p o c ă de aparentă îndepărtare, a afirmat în versuri de c a l d ă inspiraţie ori­
g i n a ei r o m â n e a s c ă . „ ' _
.Cele Trei Crişuri".
*
Cântăreţul genial a dispărut. *— A se complace în propria-i suferinţă.
Aceia al cărei glorios destin era de a „iubi pentru a fi El vrea să ofere carnea-i vie şi inima-i chinuită ca h r a n ă
iubită", aceia care a fost cel mai mare poet contimporan pentru public : de fapt, el nu ajunge decât la un simulacru.
al dragostei, al vieţei şi al morţii, a închis pentru totdeauna — Nu poţi spune tot, niciodată nu poţi spune tot !
frumoşii ei ochi, „ochi atât de mari pe un obraz atât de mic". Urmând o inspiraţie capricioasă, dezordonată, Contesa
Glasul ce traducea muzica interi­ de Noailles se spovedeşte... cu ce artă,
oară a unui suflet frământat, nesăţios, cu câtă graţie înaripată, cu cât avânt,
a unui suflet ce mistue un „foc venind cu cât entuziasm uimitor!
din cer", glasul de a u r şi de bronz a Ea a vrut să fie sinceră. A fost sau
tăcut, adăpostit în tăcerea definitivă. a crezut că e s t e . Ce putem cere mai
„Inima", această inimă pe care o multî
putere spirituală o locuia pentru a o
exalta până la marginile simţirii pier­ BCU Cluj / Central University Library Cluj — Niciodată nu mi-a fost g r e u să
spun adevărul... (Dar adevărul nu e în
dute, această inimă a încetat de a totdeauna tot adevărul).
mai bate, îngheţată şi nemişcată pe Pentru această frumoasă sforţare
veci. de sinceritate, de corectitudine, trebuia
s'o aplaudăm în viaţă.
Moartă, opera ei capătă de acum,
Adevărată sau nu, Contesa de Noa­ valoare de simbol, afirmă un relief, o
illes avea legenda ei : extraordinar de lumină patetică . . şi cugetarea câştigă
vie, nervoasă, frământată, sclipitoare în adâncime, se apleacă spre recule­
de spirit, exuberantă în inimă şi sim­ gere.
ţuri, contradictorie, violentă, ilogică, Memoriile Contesei de Noailles tre­
adorabilă şi insuportabilă, ea era sem­ buia să fie intitulate „Cartea copilăriei
nată de geniu şi fiică a Evei până în mele". Suntem desamăgiţi oarecum de
adâncuri o fiinţă unică, care captiva a părăsi acest copil minune, la vârsta
şi surprindea, supăra şi fermeca tot­ neliniştei, a înăbuşirilor, a dorinţelor
odată. confuze şi arzătoare : vârsta pubertă­
Pentru a o cunoaşte în parte ! — şi ţii. Şi rămâi în aşteptare. Cochetărie
pentru a o înţelege mai bine, trebue de f e m e e obişnuită, cu măguliri şi care,
să citeşti sau reciteşti Sous l'oeil en ştiind că va cuceri cu siguranţă, hotă­
fleurs de Mme de Noailles — Intr'o a- răşte să înşele la j u m ă t a t e a drumului
poteoză de soare, de dragoste şi bu­ bucuria cititorului.
curie, într'un foc de artificiu de cu­ Păcat! Memoriile nu vor fi isprăvite
vinte uşoare, de minciuni, de nuanţe, şi pierderea e m a r e !
de maliţiozităţi, izvorăşte strălucitor Născută la Paris, dintr'o m a m ă din
chipul Idolului, portret atât de veridic, Creta şi dintr'un tată aparţinând di­
executat de un biograf de talent: Ben­ nastiei Brâncoveanu, mica A n a creşte
jamin. într'o atmosferă de lux material şi su­
Să citeşti - m a i ales—şi să reciteşti fletesc. Academicieni, diplomaţi, scrii­
Le livre de ma vie, ultima lucrare a tori, artişti cunoscuţi îi formară me­
dispărutei: oglindă de o r a r ă sensibi­ diul. Prinţii moştenitori ai Angliei, Mis­
litate. tral, Sullv Prudhomme, Gaston Paris,
In chip pios, se vor cugeta „memoriile" acestea. Gân­ Pierre Loti, filosoful Caro, Paul Mariéton, P a d e r e w s k y au
dul autorului apare atât de clar, atât de bogat de substanţă, înconjurat-o de laude şi de atenţii, desvoltând în ea, fără
atât de fertil în résonante multiple, atât de vijelios în li­ , c a e a desigur să-şi dea seama, acea emotivitate minunată
rism, inert, chiar slujit de o limbă uimitor de clasică — i c a r e trebuia să devie izvorul nesecat al admirabilelor p o -
clară, armonioasă, suplă—e imposibil ca acest gând să nu • e m e scrise „în excesul suferinţii şi al plăcerii". T â n ă r a fiinţă
fie, adesea, deformat. vibrând la cea mai uşoară adiere şi a cărei facultate de
Căci cuvintele au puterea şi neputinţa lor. suferinţă atingea intolerabilul, care a cunoscut, de timpu­
învăluite de un farmec secret, ele nu fixează, în gene­ riu, farmecul muzicii, al poeziei şi al n a t u r i i . . .
ral, decât reflexul sentimentelor, a senzaţiilor, nu sentimen­ Să ascultăm lied-u\ a cărui perfecţie de cuvinte şi de
tele şi senzaţiile. In „chinul, responsabilităţii" care, după ritm te farmecă:
Mauriac, obsedează pe majoritatea oamenilor, credincioşi
sau nu, adevăratul intelectual, mărturisindu-se se trădează el Fotografia cu a u t o g r a f u l de mai sus, a fost trimisă de C o n t e s a de N o a i l l e s ,
In 1931, Revistei «Cele Trei Crişuri» prin fratele D - s a l e Prinţul B a s a r a b Brfln-
însuşi şi cu bună c r e d i n ţ ă : coveanu.

( 63 (

L'OFFRANDE A LA NATURE
Nature au cœur profond s u r qui les cieux reposent,
Nul n'aura comme moi si chaudement aimé
L a lumière des jours et la douceur des choses,
L'eau luisante et la terre où la vie a germé.
La forêt, les étangs et les plaines fécondes
Ont plus touché m e s yeux que les r e g a r d s humains,
J e me suis appuyée à la beauté du monde
Et j ' a i tenu l'odeur des saisons dans m e s mains.
J'ai porté vos soleils ainsi qu'une couronne
Sur mon front plein d'orgueil et de simplicité.
Mes jeux ont égalé les travaux de l'automne
E t j'ai pleuré d'amour aux bras de vos étés.
Je suis venue à vous sans peur et sans prudence
Vous donnant m a raison pour le bien et le mal,
A y a n t pour toute joie et toute connaissance
Votre â m e impétueuse aux ruses d'animal.
Comme u n e fleur ouverte où logent des abeilles
Ma vie a répandu des parfums et des chants,
Et mon coeur matineux est comme u n e corbeille
Qui vous offre du lierre et des rameaux penchants.
Soumise ainsi que l'onde où l'arbre se reflète
J'ai connu les désirs qui brûlent dans vos soirs,
E t qui font naître au cœur des hommes et des bêtes
La belle impatience et le divin vouloir.
J e vous tiens toute vive entre m e s bras, Nature,
Ah ! faut-il que m e s yeux s'emplissent d'ombre u n jour
Et que j'aille au pays sans vent et sans verdure
Que ne visitent pas" la lumière et l'amour.
C-tesse M a t h i e u d e N o a i l l e s .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Am înălţat spre soare, în tăcerea
neputinţei copilăreşti, rugăciuni de
dragoste ce-şi găseau isvorul în plan­
tele şi acaretele gradinei părinteşti,
Nu numai sclipirea soarelui mă ţinea
aplecată sub atotputernicu-i jug dar
speriată de figura funebră a nopţilor
cu constelaţii multiple, binecuvântam
focul căminurilor...
Aiurea, ea se plânge:
— Am dorit să mor pentru a în­
ceta de a avea milă.
Sau suspină:
De mică copilă vroiam să atrag
tandreţa oamenilor, să-i neliniştesc, să
ANA BRÏNCOVEANU
(Contesă de Noailles)
Cu p r i l e j u l m o r ţ e i C o n t e s e i d e Noailles, D-l
Prof. N. l o r g a a p u b l i c a t u r m ă t o a r e l e r â n ­
duri, închinate strălucitei poete — care prin
naştere o revendică neamul românesc.
A murit cel mai mare poet francez,
care era despre partea tatălui o Ro­
mâncă.
Nu e locul în câteva rânduri, a doua
si după moartea ei, să se arate ce loc
unic a câştigat în literatura franceză,
în a lumii întregi femeia care crease
din belşugul sufletului ei, din tot ce
poate da o ascendenţa intelectuală, din
îndrăzneala de a face cu desăvârşire
nou, din nespusa ei iubire de lumină
şi de viaţă, din eroica protestare con­
tra întunericului şi a morţii, o sensi­
bilitate poetică, pe care nimeni n'a pu­
tut-o imita, de care nimeni nu s'a
putut apropia măcar şi care e formula
cea mai delicată a ceia ce are mai in­
tim şi mai misterios sufletul modern.
C E L E T R E I CRIŞURI ^ » » » ^ K S H
PRINOS ADUS NATU RE I
O, inimă adâncă pe care doarme cerul,
Natură, — nimeni încă pe lume n'a iubit
Ca m i n e : z i u a , lacul, lumina şi misterul
Şi acest pământ cu viaţa ce n el s'a zămislit.
Pădurea, iezătura, ogorul fecundat
Mi-au fost mai dragi decât o privire iubitoare,
De frumuseţea lumii prelung m ' a m rezemat
Şi 'n mâini ţinut-am toate mirezmele de floare
P e fruntea-mi simplă care spre glorii m ă îndeamnă
Eu soarele purtat-am ca o coroană rară.
Fecund îmi fuse jocul ca un belşug de toamnă
Şi-am plâns de d r a g pe braţul amurgului de vară.
Natură, lângă tine eu n ' a m ştiut ce-i t e a m a ;
A m priceput ce-i bine şi r ă u în chip egal
Şi-am vrut ca să mă bucur de tot şi să-mi d a u seama
Cu sufletul tău iute şi-ascuns de animal.
Ca şi o floare 'n care sălăşluesc albine
Mi-am răspândit viaţa 'n mirezme şi cântări,
Şi inima m e a plină de dimineaţă vine
Ca şi u n coş cu iederi, şi r a m u r i pe cărări.
Supusă c u m e unda ce oglindeşte pomul
A m cunoscut dorinţa ce arde seara 'n tine,
i 'n care animalul găseşte ca ş omul
rumoasa nerăbdare, voinţele divine.
In braţul meu, Natură, te ţiu întreagă, vie
Şi totuşi m a r e a u m b r ă îmi va orbi privirea
Când voi pleca spre ţara uscată şi pustie
Acolo, unde n u e nici ziua, nici iubirea.
Trad, de H o r i a Furtună.
fiu salvată de ei, să mor în toate braţele de onoare, cred cu toată convingerea
întotdeauna, dragostea şi moartea că între cine cântă mediocru în româ­
au impus alternanţa lor pasionată mini­ neşte după inspiraţii total străine şi
mei multiple" mai „inteligentă ca in­ între cine aduce genial, acordurile mis­
teligenţa" pentru a creia şi recreia for­ terioase ale sufletului nostru întruna
ma geniului ei. din cele mai mari literaturi ale lumii,
Susţinută de sufletul şi puterile sale e de preferat cu admiraţie aceasta.
de armonie, am trăit în sunetul gla­ N. lorga
sului meu.
Acest glas, glas de femee şi de zeiţă,
l-am auzit cu toţii....
Nemuritor de acum, îl vom auzi încă,
împinşi pe drumul luminos ce duce spre
culmile nemărginirii.
Pactul celor patru
T r a d , d e O. D . Claude Pierrey. d e : O. Densuşianu-fiul.
u p ă discuţii şi şovăeli î n d e l u n ­
g a t e , faimosul p a c t al celor p a ­
t r u a fost p a r a f a t . E v e n i m e n t politic
e x t r e m d e î n s e m n a t p r i n faptul c ă
p e n t r u p r i m a o a r ă d u p ă r ă z b o i , s'a
De la înaintaşii români ea a avut r e a l i z a t o î n ţ e l e g e r e al c ă r e i rezul­
acea moştenire de poezie care, prin
bunica sa, soţia lui Dumilrachi Bi- t a t v a d e p ă ş i , însfâişit, p o m p o z i t a -
t e a inutilă a d i s c u r s u r i l o r . N e aflăm,
bescu, bun gospodar oltean, îi venea
de la neamul, atât de înzestrat literar, în o r i c e caz, în faţa u n e i d e s t i n d e r i
al Vdcăreştilor. Tot romantismul ei c a r e n u p o a t e fi a p r e c i a t ă d e c â t p r i n
vine de acolo. De simţul ales pentru c o m p a r a ţ i a î n t r e s t a r e a d e a c u m câ­
formă are şi altă origine: tatăl ma­ t e v a luni şi s i t u a ţ i a n o u ă c a r e s'a
mei sale, ambasador al Turciei la Lon­
dra, Musurus, a fost traducătorul în ivit.
greceşte al lui Dante. *
Pentru nu ştiu ce cuvinte spuse în- * *
tr'o clipă de capriciu smuls idealismu­
A c u m c â t e v a luni.
lui ei de acea amintire a Eladei care
e in sufletul oricărui închinător al Franţa, intransigentă, Germania,
frumuseţii s'a aruncat împotriva ei, s u r e x c i t a t ă d e n a ţ i o n a l i s m u l victo­
poetă franceză prin toată creşterea pe rios al lui Hitler. Italia, n e m u l ţ u m i t ă ,
care o primise, printr'o înstrăinare de î n c u r a j â n d c e i a c e s'a n u m i t p e n e ­
copilă de care nu era vinovată învi­ d r e p t : « a v e n t u r a hitleristă». A n g l i a ,
nuirea că şi-a renegat naţia. Eu, care
m e d i a t o a r e n e h o t â r î t ă , oscilând c u
am propus şi reuşit ca Academia Ro­ d i b ă c i e î n t r e e x t r e m e . Mica înţele­
mână s'o numere printre membrii ei
g e r e , p r e g ă t i t ă d e ofensivă, slujind
i n t e r e s e l e F r a n ţ e i şi ciocnindu-se
p r i n a c e a s t a d e blocul p r i m e j d i o s al
a p r o p r i e r i i i t a l o - g e r m a n e . P r i v i t ă în
linii m a r i , o s i t u a ţ i e d e î n c o r d a r e
c e a m e n i n ţ a zările păcii.
Azi.
Conciliere d e i n t r a n s i g e n ţ e , crea­
rea unei responsabilităţi reciproce a
marilor puteri, prin închegarea unui
bloc u n d e G e r m a n i a îşi v a r e c â ş t i g a
d e m n i t a t e a , F r a n ţ a îşi v a v e d e a mic­
ş o r a t ă a t o t p u t e r n i c i a , Italia îşi v a
d i c t a d i r e c t i v a şi A n g l i a v a a s c u l t a ,
a v â n d a e r u l că o s u p r a v e g h e a z ă , di­
plomaţia delà Roma.
I z b â n d ă h o t ă r î t i t a l i a n ă î n t r ' o si­
t u a ţ i e u n d e Italia, p r i n t e m p e r a r e a
i n t r a n s i g e n t e l o r f r a n c e z e şi hitle-
riste, şi-le p ă s t r e a z ă totuşi p e ale ei.
I z b â n d ă a păcii, p e d e a l t ă p a r t e ,
fiindcă din c o l a b o r a r e a a c e s t o r forţe
din c a r e n i c i u n a n u e s t e d e d e s p r e -
ţuit, va isvorî acel g e s t d e î n ţ e l e a p t ă
recunoaştere de drepturi, pe care
nici L o c a m o , nici n u m e r o a s e l e Con­
ferinţe ce a u u r m a t n ' a u fost î n s t a r e
să-1 i m p u n ă .
* ''' *
C a r e va fi a c u m a p r i m u l p a s ?
H o t ă r î t , o p a r ţ i a l ă r e v i z u i r e a tra­
tatelor. C ă v a fi p e s t e o l u n ă s a u
ş a s e , că a n u m i t e g r a n i ţ e v o r fi oco­
lite şi altele nu, a c e a s t a r ă m â n e î n c ă
problematic. Revizuirea, p e n t r u a
vorbi fără a m ă g i r i şi fără sugestii
egoiste, s e v a face. E a n u v a a t i n g e
BCU Cluj / Central University Library Cluj
însă R o m â n i a . N e d r e p t a t e a a r fi fla­
grantă, deoarece avem, într'adevăr,
d r e p t u r i e t n i c e şi politice ce t r e b u e
s ă fie r e s p e c t a t e . D e altfel, n u ş t i m
d a c ă p â n ă la u r m ă , g r a n i ţ e l e n o a s ­
t r e v o r fi d i s c u t a t e . U n l u c r u e c e r t :
că e x i s t ă d e a l u n g u l E u r o p e i , d e m a r ­
caţii c e v o r fi modificate. V o r b i m
aici, n u d i n t r ' o a d â n c ă c o n v i n g e r e
a o p o r t u n i t ă ţ i i u n e i revizuiri ce n u
v a fi nici ea lipsită d e greşeli, ci din
p r i v i r e a o b i e c t i v ă a s u p r a u n e i des­
f ă ş u r ă r i d e e v e n i m e n t e ce vor cul­
m i n a acolo.
In ce p r i v e ş t e S o c i e t a t e a Naţiu­
nilor, a c e a s t ă m a r e a d u n a r e îşi va
p i e r d e din prestigiu. P ă s t r â n d o stră­
lucire aparentă de arbitru suprem,
e a n u va fi d e c â t o r g a n u l d e ratifi­
c a r e a u n o r a c t e p e c a r e n u m a i câ­
t e v a p u t e r i le vor h o t ă r î . Şi rolul
Italiei, în a c e s t e h o t ă r î r i , va fi d e
a c u m încolo, e g a l ca î n s e m n ă t a t e ,
cu a c e l a al F r a n ţ e i . A c e s t a , m a i m u l t
d e c â t tot ce a clădit şi d i s c i p l i n a t
în i n t e r i o r , e s t e m e r i t u l lui Musso­
lini : d e a fi r i d i c a t o ţ a r ă c a r e a c u m
c i n c i s p r e z e c e ani a s c u l t a docilă po­
r u n c i l e E u r o p e i , la r a n g u l d e călă­
uză a Europei.
E o recunoaştere pe care dragos­
t e a n o a s t r ă faţă d e F r a n ţ a , n u n e
p o a t e î m p i e d i c a s'o s u b l i n i e m .
* *
Rezultat a p r o p i a t : apropierea
s t r â n s ă p â n ă la o loială c o l a b o r a r e
a trei ţ ă r i r i v a l e : F r a n ţ a , Italia, Ger­
m a n i a . A c e a s t a din u r m ă , a g r e s i v ă
p â n ă ieri, îşi v a t e m p e r a violenţele
în spiritul R o m e i . î n c e p u t u l a şi a-
v u t loc. F r a n ţ a , m a i conciliantă şi
e a la r â n d u l ei, v a g ă s i în R o m a ,
n u u n a d v e r s a r gelos c u m s'a c r e z u t
p â n ă ieri, ci u n c o l a b o r a t o r c a r e îi
va u ş o r a foarte m u l t c a l e a î n t r e o
m â n d r i e ce n u p o a t e fi c ă l c a t ă şi o
i n t r a n s i g e n ţ ă ce v a t r e b u i s ă se în­
d u l c e a s c ă . Iar C o n f e r i n ţ a e c o n o m i c ă
c a şi a c e e a a d e z a r m ă r i i nu-şi v o r
REVIZUIREA
Manifestaţiile antirevisioniste
prijiniţi de lordul Rothermere, şe­
S ful unui trust de ziare engleze, ve­
cinii noştri de la graniţa de Vest, au
izbutit să aducă în discuţie chestia re­
vizuirii tratatelor. Pare că ei se bucură
un moment şi de sprijinul ducelui Be­
nito Mussolini. Marele Consiliu Fascist
a decis în Aprilie 1932 revizuirea unor
puncte ale tratatelor. Acest consiliu
se va convinge, însă, cel dintâiu, ce
armă primejdioasă şi cu multe tăişuri
este această revizuire. Ea nu se poate
face numai de dragul aliaţilor şi prie­
tenilor Italiei, ci al tuturor. Şi atunci,
i a r conveni, de pildă, Italiei ca, după
Anschluss-ul Austriei la Germania, să
aibă în Tirol u n rival aşa de formida­
bil ca R e i c h u l , care, unde sunt 2—3
Germani, îndată înfiinţează societăţi
g e r m a n e ce se consideră reprezentanţi
şi luptători ai ideei lor de rassă?
De aceea reacţiunea pornită împo­
triva acestei mişcări, mai ales în Sta­
tele Micei înţelegeri, e din cele mai
legitime. In ziua de 3/15 Mai a. c , la
aniversarea a 85-a a măreţei adunări
naţionale de pe Câmpia libertăţii delà
Blaj, au avut loc manifestaţii naţionale
de o profundă semnificaţie, în cuprin­
sul istoricului orăşel de la confluenţa
Târnavelor.
După sfânta slujbă oficiată în cate­
drala mitropolitană înaintea a doi mi-
afirma r ă s u n e t u l d e c â t p r i n a c ţ i u n e a
celor p a t r u p u t e r i . Şi a c ţ i u n e a a-
c e a s t a , d e p ă r t â n d a m e n i n ţ ă r i l e răz­
boiului, se v a n u m i p o a t e î n t r ' o zi
n u o pax romana — c a r e i m p l i c a o
victorie i m p e r i a l i s t ă , — ci o p a c e la
c a r e fiecare v a fi contribuit, d a r a
c ă r e i i n s p i r a ţ i e v a r ă m â n e totuşi u n
p r i v i l e g i u al R o m e i .
TRATATELOR?
de la Blaj
de : Prof. I. Georgescu.
niştri (dd D. Gusti şi E. Haţieganu),
a unui secretar general, a numeroşi
senatori, deputaţi, profesori, studenţi
şi elevi de la 35 de şcoli de toate gra­
dele şi nuanţele, d. ministru D. Gusti
evocă mai întâi ziua de 3/15 Mai 1848
care inaugurează noul capitol de isto­
rie naţională, încheiat la 1 Dec. 1918
în cetatea vecină a Alba-Iuliei. L a
1848, glasul profetic al lui Simion Băr-
nuţiu, a proclamat cu 68 ani înaintea
lui W o o d r o w Wilson, dreptul de exis­
tenţă şi de liberă organizare naţională-
pohtică. „Suntem astăzi aici", zice d-1
Gusti, „ca să rostim încă odată acest
adevăr şi ca să arătăm orăşelului de
la unirea Târnavelor recunoştinţa u-
nui neam întreg. Optzeci şi cinci de
ani au trecut, dar Ţ a r a n'a uitat şi în
fiecare an calcă acest pământ ca să se
umple de putere şi de încredere". Iar
mai departe : „De această putere şi
încredere avem acum trebuinţă mai
mult de cât ori când. Inlăuntru, ne a-
şezăm pe o muncă temeinică, în mij­
locul celor mai mari greutăţi, care nu
sunt numai ale noastre şi ne-au venit
cele mai multe de peste hotare In a-
fară, trebue să ducem lupta cu toţi a-
ceia care a r dori să micşoreze, sub
cuvânt de revizuire a tratatelor, şi se
fac a nu şti că Românii stau în pă­
mântul lor strămoşesc şi că nici o pu-
tere din lume nu va fi în stare să-i
smulgă din el.... Romania nu înţelege
să-şi părăsească nici un metru pătrat
din teritoriu şi nici să-şi piardă vre­
unul din fiii săi, după ce atâţia trăesc
astăzi în alte ţări".
A fost o idee din cele mai fericite
aceea de a se transmite delà staţia de
radio-difusiune „Radio Blaj experimen
tal" tot ce s'a spus în acest oraş cu
această memorabilă ocaziune : înce­
pând delà slujba din catedrală şi sfâr­
şind cu solemnitatea distribuirii pre­
miilor. Suntem încredinţaţi că adevă­
ruri, proclamate cu atâta convingere,
vor găsi un răsunet aproape universal.
Revizionismul Maghiar şi pacea
p e n t r u cine urmăreşte fazele de evo-
° ^ luţie ale acţiunii revizioniste ma­
ghiare — faze caracterizate printr'o
succesivă şi continuă mărire a preten­
ţiilor teritoriale — este vădit lucru, că
această acţiune nu se poate prevala
de afirmaţia, intermitent reînoită, de a
fi o acţiune pacifică, conformă cu spi­
ritul şi prevederile Pactului Societăţii
Naţiunilor.
Intr'adevăr, când cu a r g u m e n t e fără
vreo tărie juridică, se ameninţă struc­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tura teritorială a Statelor succesorale,
protestându-se sgomotos contra operei
teritoriale şi politice, consacrată prin
tratatele ce au adoptat ca idee călău­
zitoare, principiul naţionalităţilor, pro­
testându-se deci şi contra actualului
caracter de Stat naţional al Ungariei
trianoniene, dreptul de conservare şi
perpetuare a existenţei sale — drept
fundamental pentru oricare Stat — po­
runceşte luarea de măsuri, din partea
celor ameninţaţi.
Armonia internaţională se găseşte
astfel, grav tulburată. Această tulbu­
r a r e nu poate câtuşi de puţin să fie a-
tenuată, prin cunoscuta susţinere a re­
vizioniştilor maghiari, că acţiunea lor
este permisă de un text, deja celebru,
al Pactului din 28 Iunie 1919, art. 19.
Pentru că, este un fapt câştigat astăzi,
marea majoritate a comentatorilor
Pactului o proclamă, că nu există re­
vizuire de tratate posibilă, nu există
posibilitate de punere în mişcare a
procedurei art. 19, fără asentimentul
prealabil al tuturor Părţilor semnatare
ale tratatului, în cauză.
Ori, dacă acest consimţimânt ni se
pare posibil, în ipoteza revizuirii unor
clauze economice, comerciale, etc. —
ceeace s'a şi întâmplat în fapt, şi
ceeace dovedeşte spiritul de împăciu­
ire a Statelor respective,—un astfel de
consimţimânt este deadreptul imposi­
bil în ipoteza revizuirii clauzelor teri­
toriale, ceeace, dacă s'ar produce, ar
însemna o reîntoarcere spre nedreptă­
ţile trecutului, după cum ar contraveni
unei seculare evoluţii a Statelor, spre
realizarea unităţii, întregirii lor naţio­
nale. Şi atunci, în neputinţa realizării
acestui acord al interesaţilor element
esenţial în economia juridică a nouei
hărţi a comunităţii internaţionale, pen­
tru realizarea oricărei revizuiri, pe cale
Radu D. Rosetti.
Decanul Baroului de Ilfov.
internaţională
d e : George So fronte
Prof, la F a c u l t a t e a d e D r e p t d i n O r a d e a .
paşnică, apare primejdioasa perspec­
tivă a războiului.
D a r acţiunea revizionistă primejdu-
eşte, şi în mod indirect, consolidarea
păcii internaţionale, prin micşorarea
sau distrugerea sentimentului de secu­
ritate a Statelor ameninţate de modifi­
cări teritoriale. Cum se poate soluţiona
problema mult controversată şi discu­
tată, a securităţii, cu acest primejdios
ferment de provocare războinică, care
este revizionismul? Şi cum se poate
promova calea limitării armamentelor,
cu o precară securitate, când logica
lucrurilor cere — pentru orice Stat —
putinţa apărării integrităţii sale teri­
toriale? Şi, la fel, nu există putinţa u-
nei reale ameliorări economice,—care
cere colaborare sinceră şi continuă
Judeţul Bihor în planul
O / n g a r i a propagând ideea revizuirei
H Tratatului delà Trianon, rezervă un
interes deosebit judeţului Bihor. Nu
pentru că acest iudeţ a r prezenta prea
mare importanţă pentru dânsa, din
punct de vedere naţional, ci pentru că,
după părerea i evizioniştilor, Oradea şi
judeţul Bihor sunt „indispensabile" Un-
,CELE TREI CRIŞURI"..
P e m a l de râuri înfrăţite,
S u n t m u l ţ i r o m â n i , c u i n i m i calde..;
Raze — din soare, împărţite,
A ş t e a p t ă zilnic c a să-i scalde...
Cele Trei Crişuri, înfrăţite
Din vremi destul de 'ndepărtate,
Tot aşteptau îndreptăţite,
B u n a ' n i r ă ţ i r e şi d r e p t a t e . .
Şi, c â n d o b i n e c u v â n t a r e
Sosi, din ceruri, p e p ă m â n t ,
R o m â n i i toţi, din s u b j u g a r e
S c ă p a ţ i a u fost d e D o m n u l Sfânt...
A c u m r o m â n i i 'n m u l ţ u m i r e ,
Privesc trecutul ca prin visuri,
Şi-ascultă c u m tot a nfrăţire,
L e m u r m u r ă , «Cele T r e i C r i ş u r i !»...
George I.
Revizuirea Graniţelor.
CÙaroul de Ilfov, prin Decanul lui, are să-şi
spună şi el cuvântul celor ce'şi inchipuesc
că e posibila o revizuire a tratatelor de pace.
Cei ce şi-au ales nobila carierii pe care o pro­
fesez, luptă în primul rând pentru Dreptate.
Dacă nu permit sa fie atinse drepturile nici
unui cetăţean, cu atât mai darf apără, în
frunte cu colegul lor Nicolae Titulescu, d r e p ­
tatea ţării întregi, contra celor ce încearcă sd'i
ştirbească hotarele.
Că la nevoe nu pregetă să-şi jertfească pen­
tru împlinirea datoriei chiar viaţa, stau mar­
tore plăcile de marmoră din Palatele de Jus­
tiţie ale României Mari, pe cari sunt săpate
cu litere de aurnumele sutelor de avocaţi morţi
în răsboiul pentru întregirea neamului.
între State— nici a unei stabilizări po­
litice, atât de necesară, fără anularea
integrală a pretenţiilor ce tind la re­
învierea unor principii perimate de po­
litică internaţională, — pentru totdea­
una a p u s e — ş i la refacerea teritorială
a unor State, a căror misiune istorică
— dacă au avut vreuna — a încetat
de mult.
Iată câteva observaţiuni, suficiente
spre a deduce, că revizionismul în ge­
nere, cel maghiar, în special, departe
de a putea fi prezentat ca o acţiune
pacifică, reprezintă o reală primejdie
pentru pacea naţiunilor ; iar Statele
ce-1 cultivă apar ca inamici, nu numai
a Statelor interesate la respectarea
Tratatelor de Pace din 1919—1920, ci
ai întregei Comunităţi internaţionale,
ale cărei supreme interese şi aspiraţii
— strâns legate de necesitatea menţi­
nerii şi a promovării păcii interna­
ţionale, de respectarea adică a dreptu­
lui la pacea generală—le despreţuesc
sau nu le înţeleg.
revizionist
d e : Alexandru Olteanu
§ariei spre a putea stăpâni
radea-Cluj.
linia ferată
Chestiunea Bihorului a r e o bogată
bibliotecă tratând-o mai ales din punct
de vedere istoric şi etnografic.
Se afirmă că judeţul Bihor pe ne­
drept a r fi fost realipit României pen­
tru că : 1) niciodată nu a făcut parte
din Dacia Traiană şi 2) elementul et­
nic românesc nu a r întruni majoritatea
reclamată de principiul naţionalităţilor.
Partea istorică a chestiunei nu este
încă perfect lămurită Adevărat este
că răposatul istoric u n g a r : Dr. Joan
Karâcsonyi a dovedit că Oradea şi r e ­
giunea ce astăzi aparţine acestui judeţ,
nu a stat niciodată sub stăpânirea po­
litică a romanilor, contestând autenti­
citatea inscripţiunei latine descoperită
în „thermis Varadiensis" pe care s'a
sprijinit părerea contrară a istoricilor
români. S'a demonstrat că este vorba
de „thermis Varasdiensis" (district în
Croaţia) şi nu de Băile Episcopiei din
Bihor.
După părerea noastră, însă, această
chestiune nu este de loc concludentă
din punct de vedere al stăpânirei po­
litice. Fapt este că regiunile situate
Vlădoi. dealungul „limite"-lor apusene ale Da-
^ p n n ^ r a i i CELE T R E I CRISURI mmssssmmm^mm
GEORGE ENESCU LA ACADEMIA ROMÂNĂ
c a d e m i a R o m â n ă , în p r e z e n ţ a M. S a l e R e g e l u i C a r o l al Il-lea, î n
ş e d i n ţ ă s o l e m n ă , 1-a p r i m i t p e m a e s t r u l G e o r g e E n e s c u , î n r â n d u l
m e m b r i l o r săi. D u p ă c u v â n t a r e a d e p r i m i r e a d lui L . M r a z e c , M. S a R e g e l e
a rostit u r m ă t o a r e l e cuvinte :
Mulţumindu-vă din adâncul sufletului pentru frumoasele cuvinte
ce aţi rostit la adresa Mea, în numele acestei selecte adunări, sunt fe­
ricit de a putea exprima din nou nemărginita Mea bucurie de a Mă
găsi în mijlocul d-voastră.
Ultima dată când am avut plăcerea de a asista la şedinţa Acade­
miei Române, Mi-am exprimat voinţa de a lucra din răsputeri pentru
propăşirea şi ridicarea culturii noastre româneşti In acelaş timp ex-
prithain teama, că vremurile grele prin cari trece toată omenirea în
momentele de faţă, ar fi o piedică pentru această propăşire.
Sunt fericit de a constata că, cu toate greutăţile pe care le întâm­
pinăm în viaţa de fiecare si, a Jost cu putinţă ca anul acesta să dea
semnalul unui nou avânt de regenerare a culturii noastre, regenerare
pe care Eu o salut cu cea mai deosebită bucurie şi în fruntea căreia
sunt hotărît să mă pun cu toată energia şi cu toată dragostea.
Recepţia unui nou coleg în sânul Academiei, recepţie pe care o ser-
bătorim astăzi cred că este un semn deosebit în istoria noastră cul­
turală.
Cum spuneaţi, domnule preşedinte, Academia s'a mărginit de a
primi în sânul ei istorici, literaţi, cum şi pe cei cari se ocupă cu ştiin­
ţele pozitive ; astăzi a deschis porţile unei uoui ramuri de activitate
intelectuală. Această nouă ramură de activitate intelectuală esté insă
strâns legată de ramurile de care s'a ocupat Academia până astăzi,
pentrucă atunci când vorbim de poezia românească, esle o adâncă gre­
şeală ca să uităm că face parte integrantă din această poezie şi cultul
muzicii, la poporul românesc.
Primind astăzi pe colegul George Enescu, nu aducem numai un
prinos de recunoştinţă talentului, artei şi muncii pe care a depus-o
atâţia ani de sile pentru ridicarea patriei sale, ci îl aducem atâtor
mii de anonimi ai poporului nostru, cari au ştiut în timp de sbucium,
de greutăţi şi bucurii, să dea sufletele lor prin cântecele noastre atât
de frumoase, şi cari împodobesc aşa de frumos cununa de lauri a
culturii româneşti.
G e o r g e s E n e s c o , Violonişti', compositeur, artiste de grande envergure, Profit de această ocasiune pentru a asigura Academia Română
qui a affirmé en Europe le génie musical de notre peuple. Il compte că suni hotărît de a fi un demn urmaş al Regilor Carol l şi Ferdi­
parmi les plus grands violonistes de l'époque. Connu aussi bien en nand I, şi că această selectă adunare va putea oricând sä conteze pe
neclintita Mea solicitudine şi sprijinul Meu cel mai necondiţionat.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Europe qu'en Amérique, il passe la plus grande pa tie de son temps
D u p ă d i s c u r s u l d e r e c e p ţ i e al m a e s t r u l u i G e o r g e E n e s c u , în c a r e a
en France, qui après l'avoir fêté d'innombrables fois, l'a consacré der­ z u g r ă v i t p e r s o n a l i t a t e a c u l t u r a l ă a lui I a c o b N e g r u z z i , p r e d e c e s o r u l s ă u
nièrement par la nomination de membre correspondant î n A c a d e m i a R o m â n ă , a r ă s p u n s d. G. Ţiţeica, a r u n c â n d o p r i v i r e a s u ­
à l'Académie française. p r a e p o c i i î n c a r e s'a d e s f ă ş u r a t d a r u l d u m n e z e e s c c u c a r e a fost în­
Actuellement, Georges Enesco, est consacré membre z e s t r a t n o u l a c a d e m i c i a n , i n s i s t â n d a s u p r a a t m o s f e r e i s i m p l e şi c u r a t e
de l'Académie roumaine. r o m â n e ş t i în c a r e s'a n ă s c u t şi a trăit, — e p o c ă d e a p r o p i e r e a t u t u r o r
c l a s e l o r sociale, e p o c ă d e p r e g ă t i r e a v r e m u r i l o r c e a v e a u să v i e .

ciei nu numai că au avut strânse le­
gături comerciale cu Dacia Traiană,
dar i-au plătit chiar tribut, ceeace de­
monstrează că aceste regiuni nu au
scăpat de influenţele binefăcătoare ale
civilizaţiei romane.
j Aşa se explică şi prezenţa relativ
prea timpurie a elementului românesc
pe aceste plaiuri. Un document întoc­
mit de un preposit al mânăstirei Sf.
Ştefan din Oradea cunoaşte că satul
Hodoş încă din anul 1326 are un voe-
vod român cu numele Negul. Aseme­
nea voivozi sunt cunoscuţi din 1345 în
Siplac, din 1363 şi 1410 la Beiuş, din
1445 în Birtin (comună românească în­
tre Vata şi Baia de Criş) şi Ribiţa (co­
mună românească între Baia de Criş
şi Brad).
Iar cunoscutul istoric turc Evlia Ce-
lebi, care pe acel timp era inspectorul
militar al forturilor turceşti din „ra-
iele" de Nord ale imperiului, în prima
jumătate a secolului XVI la Salonta
găseşte trei biserici „româneşti" şi nu­
mai una „maghiară". Ceeace denotă
că părerea, după care locuitorii .hai­
duci" ai acestui oraş a r fi români des-
naţionalizaţi, este întemeiată. Acelaş
adevăr istoric par a confirma şi nu­
mele de familie ale acestora ca de ex. :
,,Kenés" (cnez), care invoacă amintirea
primelor aşezăminte socialo-politice ro­
mâneşti.
Chestiunea este şi mai limpede din
punct de vedere statistic.
După datele oficiale ale recensămân­
tului maghiar din 1910 judeţul Bihor
a avut o populaţie de 646,301 sunete
din care 265,093 au fost români, 365,642
unguri, 3599 germani, 8457 slovaci, 122
sârbi şi 3380 de diferite naţionalităţi.
(Cf. I. Ursu, Pourquoi la Roumanie a
fait la g u e r r e î—Paris 1918, pag. 40—41).
Adecă ungurii pe acel timp au ob­
ţinut majoritatea pretinsă, dar prin Tra­
tatul delà Trianon care a lăsat sub
stăpânire ungară tocmai părţile locuite
exclusiv de unguri, românii au obţinut
majoritatea absolută peste tot.
Făcând abstracţie de aceste date au­
tentice, Bihorul a trebuit să fie cedat
« *— — * — m « » — — # • — e »
CREIONĂRI
Innegurare
D i n fir d e v i s t e - a m t o r s l u m i n ă n o u ă ,
P e c o a r d e noi a l u n e c a t - a i v e r s —
D a r î n t u n e r i c u l te-a m i s t u i t şi-ai ş t e r s
Un c â n t e c — g â n d u r i a l b e n flori d e r o u ă
A c u m c o b o r p r i v i r e a 'n t i m p topită
Şi m u l t d e s p r i n d u n p a r a d i s p i e r d u t
D i n c a r e a l u n g a t şi d e s g o l i t , î n lut,
Îmi p o r t s i n g u r ă t a t e a g r e a , c e r n i t ă .
Hotar
P r i n î n ă l ţ i m i d e u m b r e şi l u m i n i
Ridici a l t a r d e e v l a v i i şi î n v i e r e
Şi'n n o a p t e a sfioasă d e t ă c e r e
Adii m i r e a s m a c e r e ş t i l o r g r ă d i n i .
Ţi-e g â n d u l î n c l o c o t u l lumii p r i b e a g
Şi t r e n a v i s u l u i c a o î n ă l ţ a r e d e fum
S e p i e r d e s p r e h o t a r u l din m a r g i n i d e d r u m
Ca î n i s t o r i a sfânta u l t i m u l M a g .
George Negrea.
României şi pentru motivul că acesta
odată a aparţinut principatului arde­
lean independent, drept dovadă că e-
voluţia istorică i-a impus o orientare
spre Ardeal şi spre Ungaria.
Revendicările revizioniste privitoare
la judeţul Bihor nu au fost încă for­
mulate concis. Cunoscutul articol al
Lordului Rothermere, publicat în anul
1927, în realitate, preconizează numai
o rectificare de frontiere, dorind să se
restitue Ungariei liniile ferate Arad-
Oradea şi Oradia-Satu-Mare. Urmaşii
lui însă doresc să mute graniţa până
la Ciucea.
•
„Revizuirea Tratatului delà Trianon,
a spus cândva Karol3i Iosif, un u n g u r
de vază, nu ne-ar aduce nici-un folos.
Ungaria prin revizuire nu ar redobândi
nimic din teritoriile industriale, indis­
pensabile industriei noastre, nici m ă c a r
hotarele strategice. In caz când Unga­
ria ar consimţi la o astfel de revizuire,
a r trebui să renunţe sincer la restul te­
ritoriilor ceeace a r însemna renunţa­
rea la drepturile noastre istorice".-A-
poi a r a t ă că prin judeţul Bihor, Un­
garia a r recâştiga numai teritorii a-
g r a r e care i-ar impune o goană şi mai
intensivă după debuşeuri, dând naştere
la conflicte noui. (Cf. din ziarul buda-
pestan „Ujsag" din 31 Martie 1929).
In tot cazul este momentul în care
şi noi, românii, avem datoria să înce­
pem colectarea materialului documen­
tar cu care să combatem afirmaţiunile
absurde ale propagandei revizioniste.
M^mmmmmm
Fragment din poemul
S e ' n v â r t e ' n flăcări d i s c u l d e j ă r a t i c ;
Văpăi a r u n c ă cu nemiluita.
N u poţi p r i v i î n o c h i u l lut s ă l b a t i c
C u m d r e p t in ochi n u p o ţ i p r i v i iubita.
U n suflet v i n o v a t p ă m â n t u l p a r e
C e ' n iad se s v â r c o l e ş t e d e d u r e r e
S u b snopul razelor din soare,
Şi-i o s â n d i t să s u f e r e 'n t ă c e r e .
Coboară 'n vale turmele 'nsetate :
D e s u s s e l a s ă — u n stol d e t u r t u r e l e
Ce se î n ş i r pe m a l u l apei, t o a t e ,
P r e c u m p e - u n fir a i î n ş i r a m ă r g e l e .
Ca p u s t i i t ă d e u n m ă c e l e ţ a r a
B u l g a r i e i ; câmpia-i toată a r s ă ;
T r e i g u r i d e v ă i , d i n z o r i şi p â n ă
N e n u m ă r a t e oşti m e r e u r e v a r s ă .
Şi m i i d e - o ş t e n i s e ' n g r ă m ă d e s c , s e - a d u n ă ,
In c o r t u r i a l b e s t a u î n p o p o s i r e ;
U n v e r d e s t e a g , p e el o s e m i l u n ă
E ' n locul c r u c i i d i n o m ă n ă s t i r e .
R u s c i u k u - i s t u p d e b e y cu m a r i t u r b a n e
Şi d e e m i r i c u săbii l u n g i şi ' n g u s t e ;
I a r d e redifi, s p a h i i cu i a t a g a n e
Ş i i e n i c e r i , e plin c a d e l ă c u s t e .
In capul tuturora-i imbrohorul...
E R e k e l - p a ş a cel t r i m i s d e P o a r t ă
S ă m a z i l e a s c ă - u n prinţ, p e D o m n i t o r u l . . .
Ş i ' n v e c i d e ţ a r a n o a s t r ă să-1 d e s p a r t ă .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cum am pierdut Maramurăşul
CJn apriga propagandă revizionistă,
România formează ţinta atacurilor
maghiare, deşi Poporul Român, nu şi-a
realizat întinderea graniţelor sale, decât
sub minimum cuvenit, după desmem-
brarea anacronicului imperiu Austro-
Ungar. Ne-au rămas încă teriorii locuite
de Români dincolo de actualele gra­
niţe, teritorii pentru care putem invoca
oricând drepturi istorice şi etnografice
imprescriptibile- Astfel, este încă o
limbă de pământ dincolo de actuala
graniţă Româno-maghiară, care înce­
pând delà g u r a Mureşului, se lăţeşte
cu cât te duci spre Nord spre Debre­
ţin, în afară de părţi din Banat la. Sud
şi Maramuraş la Nord Aceste din
urmă ţinuturi, ar fi putut fi recâşti­
gate aproape în întregimea lor dacă
oamenii noştri delà conferinţa păcii,
a r fi fost mai flexibili ş i . a r fi avut sim­
ţul realităţii, să treacă peste dreptatea
tratatelor iscălite, să trateze direct cu
vecinii şi aliaţii noştri de eri şi azi
Sârbi şi Cehoslovaci. Maramurăşul s'ar
fi câştigat în mod sigur, judecând după
modul cum au decurs împrejurările,
imediat după încetarea războiului şi
retragerea noastră din Ungaria, după
ce am smuls din centrul Europei, bu­
ruiana rea a boleşvismului maghiar.
In preliminările care au condiţionat
intrarea Rusiei în războiu în 1914, a
fost şi creiarea unei „Rusii mici" în
Nordul României, formate din terito­
riile Galiţiei Orientale, cu prelungirea
din spre Vestul Carpaţilor, a părţilor
C E L E T R E I CRIŞURI
„Ghiaurii
de : Constantin
Un s e m n el f a c e — u n e u n u c s ' a r a t a
L a p i e p t c'o m â n ă s e m n d e î n c h i n a r e ;
« S ' a d u c i aici p e L e i l a f e r m e c a t ă . . .
Iar m â n i în zori, d a u o r d i n d e p l e c a r e » .
Şi'ncet un cântec monoton îngână
S o r b i n d a r o m a dulcii lui cafele ;
l-apare 'n vis f r u m o a s a lui c a d â n ă
P r i n fumul g r o s al s c u m p e i n a r g h i l e l e .
D e o d a t ă - u n b o c e t p â n ' l a el s t r ă b a t e . . .
B ă r b o s u l p a ş ă la p ă m â n t s ' a r u n c ă ,
C ă c i m u e z i n i i 'n t u r n u l d i n c e t a t e
S e r o g şi r u g ă c i u n e a - i o p o r u n c ă .
I n ochii lui, p i e r d u ţ i în a d o r a r e ,
E fericirea de Allah promisă,
seara I a r b u z a lui r e c i t ă ' n a i u r a r e
V e r s e t e din C o r a n , c u c a r t e a ' n c h i s ă .
I n t r ' u n t â r z i u r ă s a r e l â n g ă uşă
U n vis, î n a l b ă h a i n ă s t r ă v e z i e ,
Cu o c h i i m a r i şi l i m p e z i d e p ă p u ş ă
Şi-un t r u p c e tot la d r a g o s t e î m b i e .
S e s c o a l ă p a ş a r e p e d e şi-o cheamă
T r a n s f i g u r a t de z â m b e t u l ei dulce...
I a r ea, cu g i n g ă ş i e şi cu teamă
II r o a g ă ' n c e t să v i n ă să se culce.
î n l ă n ţ u i ţ i în s t r â n s ă ' m b r ă ţ i ş a r e
A s c u l t t ă c u ţ i u n c â n t e c trist d e h a r p e ,
P r i v i n d în n o a p t e , l u n a p l u t i t o a r e
M a g n e t i c ă , c a o c h i u l fix d e ş a r p e .
de : Gh. Vornicii.
ruteneşli, în care intra şi Maramure­
şul la Nord de râul Tisa.
Rusia bolşevizânda-se şi retrăgân-
du-se anticipat din hora de foc a răz­
boiului, şi-a pierdut dreptul de partici­
p a t e , pe baza vechilor ei pretenţiuni,
la focul păcii generale. Astfel că şi
proiectul Rusiei mici a r ă m a s în baltă,
r ă m â n â n d ca teritoriilor respective, să
li se dea o altă destinaţie, de către con­
ferinţa Păcii. Până atunci s'a îngăduit
Poloniei să ocupe cea mai mate parte
din Galiţia, României să ocupe întreg
Maramurăşul în graniţele lui stră­
vechi şi Cehaslovaciei să ocupe cea
mai rămas, ceiace s'a şi întâmplat. Şi
astfel autorităţile militare şi Civile ro­
mâneşti, au preluat întreg Maramură­
şul, ţinându-1 până în 1920, când gu­
vernul Federaţiei Naţionale, a fost în­
locuit de guvernul partidului Poporu­
lui al d-lui Mareşal Averescu. Şi ni­
mănui nu i-ar fi trecut prin gând, că
nu vom r ă m â n e buni stăpâni, mai ales
că nu era cine să revendice aceste te­
ritorii, ştiind că şi Polonia va r ă m â n e
stăpână pe Părţile Galiţiei.
S'a întâmplat însă o încurcătură care
ne-a adus la pierderea gratuită şi neaş­
teptată a ţinutului Maramurăşean delà
Nord de Tisa.
In timpul tratativelor de pace delà
Paris, delegaţia noastră condusă de
I. I. Brătianu, ajunsese aproape la o
ruptură din causa graniţelor Banatu­
lui, pe caremarele Român şi om destai,
îl pretindea întreg pe basa tratatelor
şi iscăliturilor ce ne avântase în răz­
boiu. Din această cauză, i s'a dat Ro­
msmmm&mmmm
mâniei mai multe avertismente, de a
se retrage pe linia de demarcaţiune.
Doboş. care era în general actuala graniţă
din spre Ungaria, de Maramurăş ne-
fiind încă vorba. Retragerea s'a şi fă­
cut pentru graniţa delà Vest.
L a sfârşitul anului 1920 preluând gu­
vernul d-1 Mareşal Averescu cu Duiliu
Zamfirescu la externe, cum mai erau
câteva colţuri unde autorităţile româ­
neşti depăşeau această linie, la repe­
tatele plângeri ale Ungurilor la confe­
rinţa păcii, repetă invitaţia de a ne re­
t r a g e pe linia indicată. Guvernul comu­
nică ordinul autorităţilor militare şi ci­
vile delà graniţă, trimiţându-se acest
ordin şi prefectului din Sighet, din
greşeală, deoarece repet, nu era vorba
decât de graniţele noastre delà Vest.
Prefectul chiar un Maramureşean,
crede că ordinul îl priveşte şi pe el şi
habotnic în executarea ordinelor cen­
trale, dă la rândul lui ordin autorităţi­
lor româneşti, comunicând aceasta şi
armatei, să se r e t r a g ă pe Tisa. Câţiva
comandanţi de mici unităţi grănice­
reşti ca de exemplu locotenentul Dima,
actualmente căpitan, se opun la înce­
put, dar în faţa ordinului categoric pri­
mit chiar delà comandamentele res­
pective, evacuiasă teritoriul delà Nord
de Tisa a străvechiului şi istoricului
Maramurăş.
Autorităţile Cehoslovace, nu-şi pu­
teau e x p l i c a ce au determinat au­
torităţile române să se retragă. De
aceia, nici n'au îndrăsnit să ocupe te­
ritoriul părăsit de Români şi pe care
ei nu-1 revendicau şi care din această
cauză, a stat două sau trei zile, dacă
nu şi mai multe, neocupat de nimeni
De abia după acest timp, Republica,
văzând că Românii nu se mai întorc,
a dat ordin de întindere a autorităţi­
lor sale militare şi civile în teritoriul
părăsit de Români. Câteva ore după
instalarea acestor autorităţi, s'au tre­
zit şi Românii şi au ordonat reocupa­
rea teritoriului era prea târziu.
In u r m ă conferinţa păcii, a transfor­
mat situaţia fapt, în cea de drept,
atribuind Cehoslovaciei teritorul Mara-
murăşului la Nord de Tisa, unde se
găsesc şi patru sate compact româneşti,
cu o populaţie de peste 12 000 de su­
flete, după cum a atribuit şi Poloniei
Galiţia. Bineînţeles, dat fiind că popu­
laţia din această parte a Maramură-
şului, nu este nici Cehă şi nici Slovacă
ci populaţie mixtă Româno - Ruteană,
conferinţa a impus Republicei ; p e n t r u
aceste teritorii, — un regim de largă
autonomie, cu administraţie biliară
cehă şi ruteană. în toată activitatea de
stat, limba ruteană, având aceleaşi drep­
turi ca şi limba de stat cehă. Este aşa
numita regiune autonomă administra­
tivă ,Podkarpaskarusă".
Dacă greşala noastră, ne-a costat
pierderea părţilor nordice ale istoricu­
lui Maramurăş, avem mângâierea că
stăpânirea bunei noastre aliate Cehos­
lovacia, are un regim ca şi la noi de
blândă toleranţă a minorităţilor, unde
elementul românesc se desvoltă a-
proape nestânjinit, în toate ramurile
sale de activitate sufletească. Asta nu
scusa însă greşala neiertată, ce ne-a
adus pierderea unui ţinut de mândră
afirmare românească, cum a fost Ma­
ramurăşul delà Nord de istorica apă
a Tisei, din bazinul ei superior.
mimm®mmmm
V I A Ţ A S P O R T I V Ă
/;/ prezenfa M. Sale Regelui Carol al II-lea, a Marelui
membrilor guvernului, d-l ProJ. D. Gusti, G-l .V. Samsonovici,
lesen şi Subsecretar de Stat Armand Cdlinescu, reprezentativa
României a învins echipa Jugoslavie!', câştigând cupa Balcanică pe anul 1933.
Aspectul etnic al problemei
După isvoare ruseşti
BCU Cluj
m a i /u nCentral
a r e l a t i v ă :University
Sorţii istoriei se îm­
b i n ă c â t e o d a t ă foar­
t e curios. T i m p de
d o u ă secole princi­
patele româneşti au
fost r e g u l a t c ă l c a t e
/(T~ I d e a r m a t e l e ţ ă r i l o r
i v e c i n e şi d e p o s e d a -
' te d e cele m a i bo­
g a t e provincii ale
sale, fără a se ţine s e a m a câtuşi d e
puţin de voinţa poporului băştinaş
şi d e i n t e r e s l e sale vitale. A s t ă z i
R u s i a este a c e e a c a r e se d e c l a r ă
n e d r e p t ă ţ i t ă , d e p o s e d a t ă p r i n vio­
lenţă şi fără c o n s u l t a r e a voinţii po­
pulaţiei, d e u n a din cele m a i fertile
g u b e r n i i ale s a l e şi n e s o c o t i t ă la
ratificarea a c e s t e i d e p o s e d ă r i în fo­
rurile i n t e r n a ţ i o n a l e . De 15 a n i gu­
v e r n u l sovietic n u s c a p ă nici u n
prilej p e n t r u a p r o t e s t a î m p o t r i v a
unirii B a s a r a b i e i şi nici u n m o m e n t
n u a î n c e t a t să d u b l e z e a c ţ i u n e a
lui d i p l o m a t i c ă p r i n o p e r a s u b v e r ­
sivă a subminării acestei uniri prin
p r o p a g a n d a c o m u n i s t ă în i n t e r i o r u l
provinciei.
U n u l din a r g u m e n t e l e d i p l o m a ţ i e i
sovietice e s t e cel e t n i c .
E s t e a d e v ă r a t c ă în c e e a ce pri­
v e ş t e m i ş c a r e a n a ţ i o n a l ă şi proble­
m a a u t o d e t e r m i n ă r i i , bolşevicii s u n t
a c e i a c a r e p r o c l a m ă s u s şi t a r e prin­
cipiul libertăţii p o p o a r e l o r d e a dis­
p u n e d e s o a r t a lor. D e cât că în
cazul B a s a r a b i e i ei c a u t ă să dove­
d e a s c ă d e la î n c e p u t că p o p u l a ţ i a
r o m â n e a s c ă din B a s a r a b i a nu pre­
z i n t ă o m a j o r i t a t e a b s o l u t ă , ci nu­
CELE T R E I CRIŞURI mmmmmimmm
în u r m a e x p l i c a ţ i i l o r c i t a t e m a i sus,
p e l â n g ă faptul c ă nici u n cititor
s o v i e t i c n u v a a d u n a p r o c e n t e l e a-
r ă t a t e c a să se a p r o p i e s i m ţ i t o r d e
statisticile oficiale r o m â n e ş t i , el v a
fi î n c l i n a t s ă p r i m e a s c ă p e d e a n t r e -
g u l afirmaţia că R o m â n i a p r e z i n t ă
u n c o n g l o m e r a t politic artificial cu
n u m a i 5 8 % R o m â n i , p r e c u m şi a-
firmaţia p r i v i t o a r e la i m p e r i a l i s m u l
r a p a c e al R o m â n i e i faţă d e vecinii
săi, p e c a r e i a d e p o s e d a t d e pro­
vincii, în c a r e c u e x c e p ţ i a T r a n s i l ­
vaniei, R o m â n i i n u c o n s t i t u e d e c â t
o m a j o r i t a t e r e l a t i v ă . ')
A r g u m e n t e l e a c e s t e a a d u s e d e au­
tori sovietici, pot fi î n s ă c o m b ă t u t e
cu l u c r ă r i d e a c e e a ş o r i g i n ă . D a c ă
l u ă m c a r t e a lui L. S. Berg, intitu­
lată ' P o p u l a ţ i a Basarabiei» 2) şi în­
soţită de o splendidă hartă etnogra­
fică, g ă s i m acolo u r m ă t o a r e l e d a t e .
P o p u l a ţ i a totală a B a s a r a b i e i cu­
prindea după datele recensământu­
Voevod Miliai şi a
lui din 1897:
D. R. Ioani- Moldoveni
de joot-bal a
4767o
Ucraineni 19 8%
Evrei 11.80-,
Bulgari 5.3P/,
Basarabiei Nemţi
Găgăuţi
3.1%
2.9%
Alte naţii 9 5°/,,
de : M. Maievschi. P â n ă a c u m n u m a i m a j o r i t a t e re­
48 la s u t ă şi, p rLibrary Cluj
lativă. D a r p o p u l a ţ i a r u r a l ă n e d ă
in m a j o r i t a t e a b s o l u t ă p e n t r u popula­
u r m a r e , c h i a r d e există, voinţa sin­ ţia m o l d o v e n e a s c ă , c h i a r d u p ă sta­
g u r e i a c e s t e i n a ţ i u n i n u e s t e sufi­ tisticile r u s e ş t i . Astfel n u m ă r u l ţă-
cientă pentru valabilitatea actului ranilor-moldoveni constituie :
Unirii : m a i e n e c e s a r ă şi a d e z i u n e a
celorlalte n a ţ i u n i c u p r i n s e în popu­ 535°/ după datele din 1897
0
laţia B a s a r a b i e i , cari pot să n u a i b ă 53.1»/, > » » 1907
— s p u n bolşevicii şi susţin că a u
Acolo însă, u n d e predominanţa
suficiente d o v e z i ca s'o c r e a d ă —
e l e m e n t u l u i r o m â n e s c a p a r e cu pri­
nici o d o r i n ţ ă d e a face p a r t e din
s o s i n ţ ă , s u n t d a t e l e p r i v i t o a r e la re­
Statul român.
partiţia naţionalităţilor pe judeţe.
D a r m a i mult. Moldovenii din Ba­
A v e m astfel d u p ă a c e l a ş a u t o r ur­
s a r a b i a , a ţ â ţ i câţi s u n t , nici n ' a r fi
m ă t o a r e a r e p a r t i ţ i e a R o m â n i l o r pe
m ă c a r R o m â n i în deplinul î n ţ e l e s
j u d e ţ e în 1907 :
al c u v â n t u l u i . S u b influenţa popoa­
relor î n c o n j u r ă t o a r e şi în special a Jud. Chişinău 93 7
Slavilor, ei ş'au p i e r d u t o r i g i n a şi » Orhei 80.2
l i m b a r o m â n e a s c ă , d e v e n i n d o en­ » Bălţi 713
t i t a t e e t n i c ă d e o s e b i t ă şi v o r b i n d o » Soroca 715
limbă deosebită de aceea a ţărani­ » Tighina . 52.7
• Ismail 46 3
lor din v e c h i u l R e g a t î n t r ' o a ş a d e
m a r e m ă s u r ă , î n c â t c h i a r înţelege­ R o m â n i i s u n t în m i n o r i t a t e n u m a i
r e a î n t r e u n r e g ă ţ e a n şi u n moldo- în cele d o u ă j u d e ţ e :
v e a n - b a s a r a b e a n este î n g r e u i a t ă . ')
P e b a z a a c e s t u i fapt, în t a b e l a sta­ Cetatea Albă 16.8
tistică a h ă r ţ i i a n e x a t e la o a l t ă lu­ Hotin 25.3
c r a r e sovietică d e s p r e n o i ) v o m 2
L e g a t e d e î m p r e j u r ă r i l e , condiţiile,
g ă s i u r m ă t o a r e l e cifre p r i v i t o a r e la
scopurile şi mijloacele c u c a r e se
p o p u l a ţ i a r o m a n e a s c ă a S t a t u l u i ro­
f ă c e a u r e c e n s ă m i n t e l e în R u s i a ţa­
mân întregit :
ristă, a c e s t e cifre v o r b e s c delà sine
Români 9532.000 5 8 6 ° ' 0 f ă r ă c o m e n t a r i i . B a s a r a b i a e s t e şi
Moldoveni-Basarabeni 1.285 000 7.9°/ 0 va r ă m â n e o provincie românească.
Prin u r m a r e R o m â n i i - b a s a r a b e n i
s u n t c o n s i d e r a ţ i cu totul a p a r t e , i a r 1) Ustinov şi Bessiadovschi. O p . cit. p . 149.
2) E d i t u r a A c a d e m i e i d e Ştiinţe. P e t r o ­
g r a d , 1923.
1) Ustinov şi Bessiadovschi. R o m â n i a con­
t e m p o r a n ă (în 1. r u s â \ Moscova, E d i t u r a d e
S t a t , 1923. $r< mm r&7< •;<§:<
2) Trotchi şi Rakovschi. Schiţe d e s p r e R o ­
m â n i a politică (în 1. rusă». M o s c o v a , E d i t u r a
d e S t a t , 1922.
mmss^msssm^m CELE
Concursul de frumuseţe al „Ilustraţinnei Române".
La concursul de frumuşele organizat de revista *Ilustratiunea română* a
d-ra Dina Mihalcea care a fost proclamată
se a/lă la Madrid. La acelaş concurs, an reuşit, după d-ra Dina Mihalcea,
Susette lupceauu a doua, iar d-ra Puica Dumitrescu,
NOTE
3 0 3 c o l i n d e . — A fost premiat, pe re­
feratul maestrului Enescu, volumul cu
ttei sute trei colinde culese şi notate
de Sabin Drăgoi—din aceiaşi dragoste
pentru preţuirea frumuseţii muzicei ro­
mâneşti.
Prefaţa în care Sabin Drăgoi a în­
tovărăşit aceste melodii religioase, e
simplă şi sinceră. începe ca o poveste
BCU Cluj / Central University Library Cluj
de C r e a n g ă : «Era în seara de ajun.
Seara mare. Tata isprăvise toate lucru­
rile gospodăreşti şi stetea la masă cu
unchiul Ion, vecinul nostru. Acest din
u r m ă om umblat în ţară, văzuse şi pă­
ţise multe. In poveştile lui adormeam
aproape în fiecare seară. Ştia multe.
Vorbea şi ungureşte (singurul în tot
satul) şi e r a de un natural vesel, gra­
ţie căruia era foarte popular... atunci
ţineam postul foarte strict şi e r a m de
cinci ani. Ca să nu o prea stingheresc
în lucru, m a m a îmi dete o bucată de
slănină a turnată, cu care unsei curelele
delà opinci, fiind desmierdat tot timpul
de pisicile care m ă înconjurau, aştep­
tând să le fac parte din bucata ce ră­
mâne». «Afară g e r aspru, zăpadă şi
lună». Din când în când se auzea rit­
mul dubelor în depărtare, amestecat
cu lătratul câinilor . Erau dubaşii (co­
lindătorii) .. Din când în când chiuau
toţi deodată... pentru casele de care
erau aproape...
«Eu tot m e r g e a m afară ca să-i aud».
Imi pare r ă u că nu pot să citez decât
fragmente,—dar care sunt mult lămu­
ritoare. Iată ce a scris mai departe
Drăgoi :
«Impins de dragostea nemărginită
pentru poporul nostru, a m întreprins
dezgroparea comoarei noastre muzi­
cale în mod sistematic la începutul a-
nului 1923. Ceeace s'a cules de neobo­
situl Tiberiu Brediceanu, începând cu
ultimul deceniu al veacului trecut, şi
de compozitorul maghiar Bela Bartok,
începând cu anul 1910, constitue o foarte
preţioasă contribuţie la conservarea
pentru eternitate a unui procent însem­
nat din bogăţia folclorului nostru mu­
zical», împărţite în colinde de origină
păgână, altele cu text de baladă—şi în
sfârşit cântece de stea—culegerea lui
T R E I CRIŞURI
reuşit
Miss România. Actualmente d-sa
d-ra
a treia.
Sabin Drăgoi e nepreţuită nu numai
pentru muzică şi datină ci şi pentru
poezie. A m dori să amintim strofe care
dovedesc că însăşi Mioriţa a fost o co­
lindă,—ne mărginim să rupem dintre
aceste cântece un vers cu frumuseţe
de icoană:
...Colo'n jos mai jos . descrisă-i albă
mănăstire — Cu zăbrele sus la stele. —
Cu altarul către soare — Cu uşile jos
spre m a r e —Slujba sfântă cine-o cântă ?
— Cânt-acest popă bătrân — Cu vre-o
doi-trei diecei. —> Slujba sfântă cine-o
ascultă ? — O ascultă Maica Sfântă. —
Cu fiul micuţ în braţă.—Şi cu lacrime
pe faţă».
Cred că cetitorul se va Ii lămurit din
aceste puţine frânturi despre faptul ce
întrece lauda.
Adrian Manin
A p r o p i e r e latină.—Manifestaţiile
apropiere sufletească între foştii com­
batanţi, au devenit tot mai dese în ul­
tima vreme. Ideia latină, prin nobleţă
şi aspiraţiile ei, nu putea r ă m â n e stră­
ină de fraternitatea pe care a preconi­
zat-o încă din preajma războiului, pe-
cetluind-o cu jertfele şi biruinţele ei.
Pe acest temei, s'a constituit la Genua
federaţia foştilor combatanţi francezi în
Italia Cu prilejul congresului de înte­
meiere, s'au rostit cele mai frumoase
cuvântări, manifestându-se îndelung
pentru fraternitatea franco-italiană, din
care se desprinde puternică şi îmbucu­
rătoare vechia şi neobosita călăuză spre
civilizaţie : latinitatea.
Manifestaţia delà Genua, dovedeşte
că spiritul latin vibrează cu însufleţire
deplină, deschizând noui cărări spre
civilizaţie prin dragostea lui de lumină
şi de frăţietate într'o vreme când nea­
murile vor să impuie cu forţa o căl­
care de drepturi. ^. j
^emnsiisw
Serbările din Banat.
In prezenţa M. S. Regelui, Marelui
Voevod Mihai, d-lui Preşedinte de Con­
siliu şi d-lor Miniştri : Gusti, Ioaniţescu
şi Haţiegan, s'a făcut cu fasf şi însu­
fleţire, desvelirea busturilor delà Băile
Herculane şi Gravita.
La Herculane a fost desvelit în di­
mineaţa de zilei de 2 Iunie, bustul Ma­
relui Rege Ferdinand. El este opera
sculptorului de real talent, I. Dimitriu-
Bârlad şi a fost ridicat din iniţiativa
unui comitet numeros, având în frunte
pe fostul general de divizie Razu şi pe
profesorul universitar C Kiriţescu, di­
rectorul învăţământului superior.
A doua zi, la 3 Iunie, au fost desve-
lite la Oraviţa : bustul Regelui Ferdi­
nand, al cântăreţului neamului întreg,
M. Eminescu şi al juristului şi m a r e
luptător naţionalist totodată, bănăţea­
nul Damaschin Bojincă.
Busturile sunt lucrate de apreciatul
sculptor de la Cluj — bănăţean de ori­
gină — Romulus Ladea.
Cele trei busturi delà Oraviţa şi par­
cul în care au fost aşezate, se datoresc
iniţiativei şi eforturilor fostului prefect
al judeţului Caras, distinsul profesor
şi scriitor, I. Dongorozi. M.
Cinzeci de ani delà moartea lui
C i p r i a n P o r u m b e s c u . — In ziua de 6
Iunie 1883, în satul său natal, Stupea,
din Bucovina, se stingea din vieaţă un
tânăr compozitor de 29 de ani, cu su­
fletul plin de dragoste pentru neamul
său, căruia viaţa-i dureros de scurtă,
dar aprinsă şi sbuciumată, îi închinase
toate gândurile şi simţimintele ei mari.
In acţiuni, în fapte şi în muzica ce a
scris, credinţa lui adâncă în tăria r o ­
mânismului a strălucit cu nestrămutat
avânt şi 1-a ridicat pe treapta marilor
figuri ale trecutului nostru cultural.
Nobleţea sufletului se îmbina la Ci­
prian Porumbescu cu expasiunea ta­
de
lentului său muzical, care a r fi dat fără
îndoială opere decisive, dacă a r fi putut
ajunge la m a t u r ă desvoltare.
In anii puţini ai vieţii lui, a avut to­
tuşi o puternică activitate Odată cu
studiile liceale, ale seminarului şi uni­
versitare, u r m a t e la Cernăuţi, a învăţat a
cânta la mai multe instrumente precum
şi ştiinţele compoziţiei muzicale. A con­
tinuat studiile muzicale în Viena, unde
în scurt timp deveni unanim apreciat
pentru darurile sale muzicale întors
de acolo, fu numit profesor de muzică
la liceul din Braşov şi dirijor al corului
bisericei româneşti din Schei.
Curând însă, o boală neiertătoare i-
vită mai de mult, în u r m a unei întem­
niţări de câteva luni, care fu departe
de a-i înăbuşi puternicul său patriotism,
îl sili să plece în Italia, uncie nu putu
găsi alinare şi însănătoşire.
Întors în Bucovina, în scurt timp fu
răpus de suferinţă, pierzare pe drept
regretată şi plânsă de neamul românesc,
pe care 1-a reprezentat în ţinuturile
noastre, pe atunci înstrăinate, cu atât
de arzătoare credinţă, Ciprian Porum­
bescu a compus sute de bucăţi, cântate
coruri, muzică bisericească, melodii.
In fruntea lor stau, frumosul imn «Pe
al nostru steag» şi opereta «Crai nou»,
reprezentată în Ardeal sub conducerea
lui Ciprian Porumbescu, cu un succes
pe care mărturiile vremii îl afirmă prin
cuvinte pline de laude.
 Jubileul celui mai vechi cotidian românesc.
Cincizeci de ani de apariţie ai zia­
r u l u i „ U n i v e r s u l " . — I n t r ' o vreme când
lumea civilizată simte tot mai imperi­
oasă nevoia cuvântului tipărit, care îm­
prăştie cu iuţeala fulgerului peste tot
lobul ştirile cele mai importante, ju-
§
ileul de cincizeci de ani al marelui
cotidian «Universul», a însemnat un
m a r e popas în truda scrisului şi tipa­
rului românesc de-un veac încoace.
Ziar bine scris şi corect informat, apă­
rător al intereselor naţiei, «Universul»
şi-a împlinit cu prisosinţă menirea, în-
nălţându-şi străduinţele pe culmile a-
postolatului. însufleţirea cu care-a fost
îmbrăţişat la împlinirea celor cincizeci
de ani de existenţă, dovedeşte că vred-
Hr^fy nicia i-a fost încununată de succes, iar
p**fs " * * • roadele unei munci strâns legate de '^^^tK/KH^^'
viaţa neamului nostru n'au r ă m a s za­
darnice.
Reuniunea «Cele Trei Crişuri», cu prilejul sărbătoririi celor cincizeci de ani de apariţie, a trimis ziarului «Uni­
versul» următoarea t e l e g r a m ă :
O R A D E A . — însufleţită de sfânta datorie de recunoştinţă faţă de marele cotidian «Universul» care, înfiltrându-se
în masele poporului zi de zi timp de 50 ani, a devenit animatorul şi purtătorul slovei şi sunetului naţional, reuniunea
«Cele Trei Crişuri» Oradea, transmite de la graniţa de vest în zi de sărbătoare românescului ziar, viaţă lungă şi p r o s ­
peră, iar strălucitului director, sănătate şi necurmat avânt, necesar a duce cât mai departe acest drapel al intereselor
superioare ale neamului
In numele comitetului reuniunii «Cele Trei Crişuri». Colonel, George Bacologia

Gânduri asupra marelui patriot T a k e Institute cult. româneşti in străină-

l o n e s c u . — Din cuvintele pline de sim­
ţire ale d-lui Gr Trancu-Iaşi asupra
lui Take lonescu, desprindem urmă­
toarele rânduri : La moartea marelui BCU Cluj / Central University Library Cluj
Take lonescu (1922-1933)
Fost Preşedinte al Consiliului de Ministri
care a luptat pentru înfăptuirea Micii Înţelegeri.
Nicolae Filipescu, T a k e lonescu spu­
nea : «El n'a avut nici norocul să tră­
iască destul ca să vadă victoria, nici
să moară înainte de începutul înfrân­
gerilor».
T a k e lonescu când a fost doborît de
fâlfâitul aripelor îngerului morţii, avuse
norocul să vadă Victoria!
Misiunea lui era «terminată» dacă ar
fi să dăm crezare citatului din Goethe
la partea ultimă din cartea d-lui Xeni :
«Orice om are o anumită misiune de
îndeplinit, pentru care a fost chemat
t a t e . — P r o p a g a n d a culturală în străină­
tate, care în ultima vreme a luat un
avânt uimitor, ţinând seamă că numai
Ungaria şi-a organizat în diferite cen­
tre europene instituţii de răspândire a
culturii ei naţionale, a trezit ecou în spi­
ritul tutulor neamurilor, astfel că pre­
tutindeni aceste cetăţi culturale r ă m â n
făcliile călăuzitoare spre înnobilarea
sufletelor. Dacă, pornind de la aceleaşi
temeiuri România şi-a pecetluit exis­
tenţa ei civilizată în F r a n ţ a şi Italia, de
pildă, prin institutele culturale de la
Roma, Veneţia şi Fontenay-aux-Roses,
e şi mai îmbucurător faptul că aceste
frumoase iniţiative iau un avânt pu­
ternic în străinătate cum e cazul cu
înfiinţarea Institutului Românesc de
cultură din Sofia, mulţumită străduin­
ţelor patriotice ale d-lui Vasile Stoica,
ministrul României la Sofia.
Clădirea proprie a institutului ro­
mânesc, a cărui piatră fundamentală
s'a pus în prezenţa coloniei, a cor­
pului didactic şi a elevilor şcoalei ro­
mâneşti se va înălţa în curând.
Institutul va adăposti, pe lângă şcoa­ B u c a r e s t , l e 18 A v r i l 1933.
la p r i m a r ă şi gimnaziul românesc, toate
Mon cher Colonel,
societăţile române, o bibliotecă româ­
nească, un internat şi o mare sală de J'ai été très touché des s e n t i m e n t s q u e
conferinţe şi festivităţi. m'exprime votre lettre et j e v o u s r e m e r c i e
d e t o u t e s vos m a n i f e s t a t i o n s d ' a m i t i é . M e r c i
d e m ' a v o i r tait e n c o r e u n e fois p l a c e d a n s
v o t r e r e v u e q u i a e x e r c é u n e a c t i o n si u t i l e
p o u r le r e s s e r r e m e n t d e s l i e n s qui u n i s s e n t
nos deux pays.
Gabriel Puaux J e s u i s t r è s h e u r e u x d e v o u x a d r e s s e r ci-
joint m a p h o t o g r a p h i e avec l'expression de
m e s sentiments bien c o r d i a l e m e n t dévoués.
J nainte de a se despărţi de ţara
noastră, unde în calitate de minis­
tru plenipotenţiar al Franţei, şi-a slujit
G. Puaux.

pe pământ. Când a împlinit acea mi­ ţara cu o deosebită convingere şi stră­ D e altfel, n u e s t e a c e a s t a p r i m a m a n i f e s -
t a r e d e s i m p a t i e p e c a r e d. G a b r i e l P u a u x a
siune, el nu mai are rol pe lume în lucire, E. Sa d. Gabriel Puaux a bine­ a v u t - o faţă d e i n s t i t u ţ i a d e la O r a d e a , p e
forma lui actuală, şi . Providenţa îl voit a trimite directorului revistei „Cele c a r e nu d e m u l t a v i z i t a t - o şi u n d e şi-a O ;
chiama!» Trei Crişuri" următoarele frumoase p r i t . a t e n ţ i a m a i a l e s a s u p r a s e c ţ i u n i l o r ei
Gr L. Trancu-Iaşi. cuvinte : c u l t u r a l e , şi d e p r o p a g a n d ă f r a n c e z ă .
^ ^ ^ » M « ^
Sărbătorirea Prof. Dr.
In prezenta d-lui Preşedinte al Cons,
G.
de Miniştri Dr. Al. Vaida Voevod, şi
a celor mai de seamă reprezentaţi ai
ştiinţei şi culturii româneşti, cu prile­
jul împlinirii vârstei de 70 ani, a fost
sărbătorit marele nostru savant Prof
Dr. G Marinescu, Membru al Acade­
miei Române, în sala de lestivităţi a
ProJ. Dr. G. Marinescu.
Fundaţiei universitare Carol I. Elogiile
aduse marelui savant sunt o dovadă a
recunoştinţei prin care un neam ştie
să-şi preţuiască oamenii lui cei mai de
seamă- D-lui Prof Dr. G. Marinescu
i s'a olerit cu acest prilej un volum
omagial
CELE TREI CRIŞURI
Marinescu
CĂRŢI
I. S l a v i k . — Aperçus
lix Alcan-Paris, 1933.
Nous avons eu la profonde satisfac­
tion de recevoir de la part de M-r
Slavic — ex - ministre de l'Intérieur et
délègue' tchécoslovaque au meeting
antirévisioniste de Bucarest—un de ses
ouvrages où l'homme d'état se rencontre
avec le penseur dans une belle synthèse
d'études européennes. Naturellement,
il insiste sur la situation de son pays,
dont il explique clairement l'organi­
sation et les directives intellectuelles
et politiques, sans néglijer les influences
qui ont contribué a donnée un essor
aux riches énergies créatrices de son
peuple.
C. Antoniade. —Bucu­
Machiavelli
reşti — Cultura Naţională, 1933. După
tălmăcirea Eroilor lui Carlyle şi un
studiu aprofundat asupra operii acelu-
iaş scriitor, d. C. Antoniade tipăreşte
un nou studiu asupra vieţii şi operii
marelui gânditor italian Nicolo Ma­
chiavelli. L u c r a r e a d-sale e plină de
interes. Scrisă într'un stil curgător, ră­
mâne una dintre cele mai serioase în­
cercări de expunere a unei stări de lu­
cruri necunoscute încă la noi, strâns
legată de începuturile civilizaţiei vea­
cului al XVII-lea. A I.
Tratatul d e l à T r i a n o n şi A c ţ i u n e a
R e v i z i o n i s t ă . O r a d e a 1 9 3 3 . — Într'o do­
cumentată şi interesantă expunere, au­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
torul,—profesor de Drept Internaţional
la Facultatea Juridică din Oradea,—
m®®^®B8^®®®m®
prezintă argumentele de drept ce ple­
dează pentru valabilitatea juridică a
Tratatului delà Trianon, şi argumen­
Européens.—Fe­ tele pe care le invocă acţiunea revizi­
onistă maghiară.
Netemeinicia acestor a r g u m e n t e re­
vizioniste ca şi primejdia pentru ideea
de pace a naţiunilor pe care revizio­
nismul o reprezintă, sunt cu compe-
tinţă demonstrate. Este un studiu de
deosebit interes şi utilitate, astăzi mai
ales când se agită modificarea statutului
teritorial al Europei Este o lucrare ce
sădeşte încrederea în trăinicia acestui
statut teritorial şi politic, pentrucă el
este rezultatul unor n o r m e de drept, şi
este bazat pe mai multă dreptate decât
în trecut. G. S.
F ă c l i i î n c e a ţ ă , versttri de S. Gilort.
Buc. 1933. — 0 bătaie de aripi peste
negură de ape sub tremurul stelelor,
iată impresia pe care ţi-o dă volumul
de versuri semnat S Gilort. Sunt, în
această carte îngrijit tipărită, răsfrân­
geri de suflet îngândurat, într'o linişte
posomorâta care parcă nu-ţi desluşeşte
nimic, şi dincolo de care necunoscutul
tăinueşte o altă lume, cu alte orizonturi.
Sufletul se întreabă nedumerit spre
ce liman îşi va putea ostoi legănările
de aripi, ca să se oprească uimit în
faţa dumnezeirii cu încredinţarea că ea
singură poate închide r a n a din piept
cu tăria pe care nimic n'o poate atinge.
Iubirea, ca o floare rară, îşi tăinueşte
neastâmpărul într'o lume care e numai
a ei şi acelaş suflet se înalţă pe aripi
de vis.
A l . I.

Vezi art. 'Frontiera noastră etnică

de Vest* pag. 56. T A B L O U B.
Despre repartiţia proprietăţii agricole pe frontiera de Vest în anul 1912

Numărul proprietăţilor agricole Suprafaţa proprietăţilor pitice Suprafaţa proprietăţilor mari

pitice, sub 1 jugher *) Pes!jughere
e 1000 după caracterul lor în jughere după caracterul lor.
islaze, vii, etc.

Procent din to­

laze, fânete,

Total 1* a 1 1

agricole (mici,
talul propriet.
duri, păşuni,

1 mijlocii, etc.»
Fără pământ

Grădini, pă­
păşune, etc.
Grădini, iz-
Cu pământ

latifundiare
Proprietăţi

Judeţul după T o t a l u l Totalul

de arat

de arat
Pământ
de arat

Total carac- P a ­ Pământ proprietăţilor

terul t a
ţ o r
de arat mari în
lor P , t , c e jughere
9 992 3.384 4977
j 7.292
Arad 7.841 17 833 1.593 2.315 2315
90 262.683 88.011 350.694 45.2 %
6.969 2.154 3.685
7.727
Bihor 10 774 17.733 1.531 4.042 4.042
191 594676 217.938 812614 50.71%
7.171 1 291 2.300
S ăt a r 7.691 11.862 1.009 J 4.927
m 2.627 2.627
85 182 667 85.891 268.558 31.28 V,
13 506 4.773 6 007
8.063
Timiş Torontal 6.360 19.860 1234 2.056 2.056
86 119 036 129.632 248.668 36.22°, o
34.638 11 602 16.969 28 009
TOTAL
Frontiera de Vest 32 666 67 3C4 5.367 11.040 11.040
452 1.159.062 521.472 1.680 334
*) 1 jugher = 0.575.465 hectar. 1 hectar = 1 73788 hectare.
{evista „Cele Trei Crişuri", Anul XIV, No. S—ó. Veai articolul „Frontiera noastră etnică de Vest" de Traian Birăescu, pag. 56.

T A B L O U A.
Despre repartiţia locuitorilor de pe frontiera de Vest după originea lor etnică, caracterul lor (rurali sau urbani) în anii 1910 şi 1931.

JUDEŢUL ARAD JUDEŢUL BIHOR JUDEŢUL SÄTMAR JUDEŢUL TIMIŞ-TORONTAL TOTAL FRONTIERA DE VEST
u
3
g Rurali Urbani Total Rurali Urbani Total Ru rali Urbani Total Rurali Urbani Total Rurali Urbani Total
3
1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 19Ì0 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931 1910 1931

66.82°/ 67.ÏB»/, 16.28»/, 31.7i»/ 59.18»/,

0 0 61.4»/, 59.28»/, 62.2»/, 5.61»/, 24.6*7, 52.2% 55.oe% 51.82% 60.9»/ 6.18»/, 31.93% 41.66% 54.18»/, 38.83»/ 40.9»/, 10.75»/, 21.52°/, 34.83»/, 36.7»/ 53.8i»/ 57.29»/, 9.6% 26.547, 46.88»/ 50.97»/,
0 0 0 0 0

5
237356 235126 10279 24420 247638 259546 250048 255142 3604 25125 253652 280267 124132 138222 4109 21712 128241 159934 167126 163780 7566 24025 174692 187805 778662 792270 25558 95282 804220 887547

20.13»/, 16.45°/, 62.98 y 45.45 26.74°/, 21.5«»/, 33.47»/, 34.43»/ 67.41% 44.29% 38»/, 36.47»/, 37.23°/, 24.36»/ 75.65»/ 39.3»/, 45,83»/,, 27.8»,, 14.93 11.8% 30 9 9 % 26.43% 17.15»/, 14.37»/, 25.32»/, 21.61»/, 58.84»/, 37.96»/, 30.53»/, 25.02»/,,

BCU Cluj / Central University Library Cluj

4 / o 0 0 0
3

M
a
«j 71527 56420 39790 34998 111317 91417 141392 140143 43266 45176 184658 185319 89451 55310 51652 26721 141103 82031 64.0»/, 47.408 21.824 29,517 85.980 76.925 366466 299281 156532 136412 522998 435693

7.79°/, 10.«»/, 6.91% 6.46% 7.64»/ 0 9.8»/, 0.48% 0.47 7, 2.2»/, 2.61% 0.71», 0 84»/, 2.66% 11.5°/, 1.29»/, 5.9% 2.53"/o 10.2% 35.86% 35.867, 43.61% 26.68% 3694»/, 33.94/0 13.15% 15,08% 14.027c 11.68% 13,28»/, 14.»%
3
3
27.630 36.201 7365 4.978 31995 41.179 2042 1872 1416 2527 3458 4399 6352 26.113 886 4112 7238 30.225 154366 144394 30.644 29.801 185010 174195 190390 208580 37.311 41.418 227701 249998

1.080 0 0.570/, 9.94»/, 12.65»/, 2.31% 2.480/0 4.1% 1.54»/ 23.63»/, 25.62% 6.68% 6.33% 7.57»/, 2.73»/, 16.63»/, 2105% 9.5S»/
0 0 7% 0.440/ 0.26»/, 9.550/0 IO.*»»/, 1.73% 2.470/ 2.88% 1.12% 14.8% 17.24% 4.73»/. 4.45»/,
0 0

S
>
Ü
3807 1420 6295 9722 10.102 11.142 17.307 6293 15.155 25.136 32.426 32.429 18.113 6221 11.355 14.320 29.463 20.541 1910 1012 6728 11.702 8638 12 720 41.137 14.946 39.533 61 886 80.670 76 932

4.18% 5 % 3 85»/, 3.75% 4.12»/, 4.76» /0 2.5»/, 0.94% 1.13»/, 2.85 2.4»/, 1-3% 0.63% 0.510/, 0 39% 1.727, 0.58»/ o 0.79 9.94% 11.187, 5.2°/. 14.880/ 9.29»/, 11.93% 4,84»/ 4 87% 2.68% 6.73% 4.58
0
0 5.23»/,

X
14.837 17.432 2437 3107 17.271 20.539 10.945 3855 728 2861 11.676 6716 1517 1209 267 1191 1784 2400 42.846 44 860 3657 16608 46.503 61.468 70.145 67.456 7089 23.767 77.234 91.223

100% 100»/, 100% 100»/, 100% 100»/, 100»/, 100% lOOO/o 1000/, 100»/, 1000/ 100»,, 100»/, 100% 100»/„ 1007, 100% 1007, 100»/, 100»/, 100»/, 100% 100% 100»/, 100»/, 100% 100»/, 100% 100%
0

S
o
—,
355.157 346.599 63.166 77.225 418.3-20 423824 421.734 407.305 64.169 101.825 485.903 509.130 239.565 227.075 68.269 68.056 307.829 295.131 430.344 401.454 70.419 111.659 500.763 513.113 1.446.800 1.382.533 266.023 358.765 1.712:823 1.741.298
 M I C A S O C I E T A T E A N O N I M A M I N I E R A . - B U C U R E Ş T I

BILANŢUL GENERAL încheiat la 31 Decembrie 1932.

ACTIV. PASIV

ACTIV DISPONIBIL PASIV NEEXIGIBIL

Casa Centrală şi Secţiuni 275.604 06 Capital . . . . - 125.000.000
Aur şi argint în Depozit 9.994 599 Fond de rezervă statutar . . 31.793.705
Acţiuni Emisiunea VH-a 1929 . . . 9.788.000 Fond de rezervă special pentru rulment 12.308.608
Cheltueli Emisiunea VH-a 1929 . . 1 331.168 21 389.371 06 Fond de pensiune şi ajutor al personalului 9.805.302
ACTIV REALIZABIL Fond de rezervă pentru creanţe dubioase . 3.565.000 182 472.615 49
Efecte publice şl acţiuni (Participat) 17.309.931
Materiale, alimente şi echipament minier . . 27.279.030 01 PASIV EXIGIBIL
Depozit de Minereuri şi diverse mărfuri . . . 4 623.360 95
Debitori şi avansuri pentru mărfuri . . 18.849 471 45 168.061.793 41 Creditori :
Centrala şi secţiuni . 46.186 235
Ei. pubi. & acţ. ale fond, de pensiune şi ajutor 1 203.576 5.730.846 51.917 082
Conturi cr&ditoare de gestiuni interne . . ,
ACTIV IMOBILIZAT 694.149 52 611.231 63
Dividende neridicate
Imobile şi proprietăţi Bucureşti şl Provincie . . 50 599 328 06
Amortizări precedente 9.540.388,06 PASIV TRANS1TORIU
» pe 1932 2 658.940,- 12.199.328 06 08.400 000 -
Concesiuni: Miniere, Petrol. & Forest. 36.471.980 37 Venituri Imobiliare cuvenite pe 1933 . 419.000
Amortizări precedente . . . . 8.792.811,24 Plăţi Muncitoreşti, Salarii, etc. pe Decembrie
26.000 000
pe 1932 J.679.169,13
Maşini, Aparate şi Instalaţiuni, diverse
Amortizări precedente 37.989713,23
-
10.471.980 37
54 665.273 13
achitat în Ianuarie 1933
Beneficiul net
2.019 253 78 2.438.253 72
41.081.265
45.165.273 13 9.500 000 —

BCU Cluj / Central University Library Cluj

„ pe 1932 7.175.559,90
Galerii şi Plasam la Instalat, de Mine . • 20.478.856 17
Amortizări precedente 10.347.847,85
pe 1932 2,731.008,32 13 078 856 17 7.400.000 —
Căi Ferate, iuniculare şi mater, rulant . . 12.182.311 53
Amortizări precedente 6.158.691,53
pe 1932 1 623.620, 7.782 311 53 4.400.0CC —
Mobilier, Tezaur, Auto, Utenz, etc 8.498.853 01
Amortizări precedente 3.356.300,07
pe anul 1932 . . . . 3.142.552,94 6.498 853 21 2:000.000 — 87.700 000
ACTIV TRANSITORIO
Dobinzi şi comisioane cuvenite pe 1933 . . . 38.000 —
Cheltueli generale cuvenite pe 1933 210.626 248 626
Total General Lei . . 278.603.366 47 278.603.366 47
CONTURI DE ORDINE 41.136.000 - CONTURI DE ORDINE 41.136.000

DEBIT. PROFIT & PIERDERE încheiat la 31 Decembrie 1932 CREDIT.

Cheltueli generale de administraţie la centrală şi secţiuni 19.736.490 57 Venituri şi beneficii diverse 4.365.901 54
Impozite directe 11.901.442 31.637 932 Producţiunea de aur şi argint, pirite, cărbune 257.476.525 61
Dobânzi şi comisioane . 4.866 336
Cheltueli, de exploatarea minelor metalifere şl carbonifere 120.464.251
AMORTIZĂRI
Participaţlunea Creditului Forestier etc 34.418.203
Inventar şi imobile 26.141.711 60,559 914
Fond de rezervă pentru creanţe dubioase 3.232.726
Beneficiul net 41.081.265
261.842.427 261.842.427 15

Preşedintele Consiliului de Administraţie, (ss) N . N . M u r g ă ş i a i m . Director Cenerai (ss) Ing. J. Gigurtu. Seful Contab. Sub-Director (ss) Florian Marinescu Finca, Exp.-Contabll,
Verificat de noi şi găsit conform registrelor contabilitate!. Censori : (ss) Al T. Apostolii, N. Giitker, M. Kogălnlceanu, A. Sglobiu, Th, Voiculescu,
WMffifä^^^®^^ C E L E T R E I C R I
5URI mSMEmmmœmm
— In sala festivă a liceului « A n d r e i Ş a -
SPIRITE ŞI MORAVURI g u n a din B r a ş o v , a fost s ă r b ă t o r i t ă c u o d e ­
o s e b i t ă s o l e m n i t a t e , p e n t r u 25 d e a n i d e
«Cea m a i m a r e r e v o l u ţ i e a r fi în ţ a r a n o a s ­ m u n c ă p e t ă r â m u l c u l t u r a l , social şi n a ţ i o n a l ,
La un dentist: d-na M a r i a B a i u l e s c u , u n a d i n t e c e l e m a i r e ­
t r ă a p l i c a r e a legilor>, a s p u s un m a r e o m p o ­
Un client, c u n o s c u t l i t e r a t , a ş e z a t p e fotoliul p r e z e n t a t i v e figuri f e m i n i n e a l e A r d e a l u l u i .
litic r o m â n , o g l o r i e a ţ â r e i . D a r a v e m n o i
d e n t i s t i c , e s t e r u g a t d e m e d i c sâ-i d e a u n r.evoe d e r e v o l u ţ i e î n t i m p u r i l e g r e l e p e c a r i
AU
°<5sta îi s c r i e u r m ă t o a r e l e p e o f o t o g r a f i e : le t r ă i m ?
N u . «Ne t e m e m d e o r i c e r e v o l u ţ i e , c h i a r d e
«D-ta eşti s i n g u r u l o m , în faţa c ă r u i a s t a u
cu g u r a c ă s c a t a » . a c e i a a a p l i c ă r e i legilor», p a r e a fi r ă s p u n s u l
s e n t i m e n t u l u i public.
E a : S p u n e - m i m a i iute, I o n e l d r a g ă , c a r e
este rezultatul demersului către papa? P u ţ i n d u p ă m a r e l e război mondial, c i n e v a
E l : l-am c e r u t m â n a t a şi mi-a d a t picio­ a poftit p e m a r e ş a l u l Joffre Ia un d e j u n î n t r ' o
r u l lui. c a s ă d e ţ a r ă , a ş e z a t ă p e malul u n u i r â u .
— Ce râu este acesta?—întreabă mareşalul.
C u m îţi m e r g e , d o c t o r e , în t â r g u ş o r u l ăla — «Marna» r ă s p u n s e s t ă p â n u l casei, z â m ­
în c a r e te-ai î n f u n d a t ? bind.
— S p l e n d i d ! S u n t c h e m a t n u m a i c â n d bol­ — «Ce r â u frumos!» e x c l a m ă e r o u l şi în­
n a v u l t r a g e să m o a r ă şi d u p ă ce-a m u r i t ni­ v i n g ă t o r u l u n e i a d i n c e l e mai m a r i bătălii
m e n i nu m a i a r e i n t e r e s să-mi p l ă t e a s c ă . ale l u m i i .
Mitică e s t e în c u r a c e l e b r u l u i m e d i c X . T i s c h l e r Moor, r ă p u s d e un g l o n t e zilele
« D o c t o r i i ăştia nu p r i c e p a b s o l u t nimic», t r e c u t e , a fost a l e s d e p r o p r i e t a r i i d e p ă d u r i
s p u n e el p r i e t e n i l o r . «Dacă p r o f e s o r u l X a r din A r d e a l în d e l e g a ţ i e , să se p r e z i n t e Minis­
şti ce-mi lipseşte, n u şi-ar m a i b a t e a t â t a t r u l u i d e F i n a n ţ e d e a t u n c i , Vintila B r ă t i a n u ,
c a p u l cu m i n e !». să p r o t e s t e z e c o n t r a u n o r taxe f o r e s t i e r e .
«Şi ce-ţi l i p s e ş t e ? - î n t r e a b ă p r i e t e n i i . V i n t i l a B r ă t i a n u a s c u l t ă cu n e r ă b d a r e do­
«Bani p e n t r u p l a t a o n o r a r u l u i ! l e a n ţ e l e l e m n a r i l o r . I a r d u p ă a c e e a luă şi el
c u v â n t u l şi r ă s p u n s e cu u n a d e v ă r a t e x p o z e u ,
La un cunoscut b a n c h e r a m e r i c a n se pre­ l ă m u r i n d tâlcul n o u i l o r t a x e .
zintă un tânăr. — Acum,—încheie Vintila Brătianu, — cred
«Aveţi n e v o e d e b a n i ? îl î n t r e b ă b a n c h e r u l . c ă şi d v . v'aţi c o n v i n s c ă e u a m d r e p t a t e . B a r b u St. D e l a v r a n c e a . — Scriitor şi natio­
«Nu», r ă s p u n d e t â n ă r u l . Pauză. nalist, căruia Reuniunea „Cele TreiCrişuri"
« A t u n c i cu c e vă p o t s e r v i ? A p o i , Tischler, cu u n a e r i n o c e n t , r e p l i c ă : ii va ridica un mare) monument la
«Va r o g să-mi a c o r d a ţ i m â n a fiicei Dv.» — D-le m i n i s t r u , v ă r o g să m ă e r t a t i , d a r granita tarei, la Oradea.
«Ei vedeţi, tot a v e ţ i n e v o e d e b a n i ! » ştiţi c ă e u n u p r e a p r i c e p b i n e r o m â n e ş t e .
D e a c e e a o p a r t e d i n ce-aţi s p u s dv. n ' a m
Filozoful p o m a d ă c ă t r e c h e l .
p r i c e p u t : p o a t e c ă î n p a r t e a a c e e a să fi a v u t
— T r e b u e să fie d e s t u l d e d u r e r o s c â n d te dv. d r e p t a t e fiindcă î n p a r t e a , p e c a r e a m
ştii fără p ă r p e c a p . — I n ziua d e Sf. G h e o r g h e b i s e r i c a din
p r i c e p u t - o , n ' a v e ţ i d r e p t a t e d e loc... Moldova N o u ă ( B a n a t ; şi-a s ă r b ă t o r i t jubileul
Chelul : Mai p u ţ i n d u r e r o s d e c â t să te ştii Toată lumea a râs, dar Vintila Brătianu nu d e 200 ani d e l à î n t e m e i e r e . C u a c e a s t ă o c a z i e
fără c r é e r î n c a p . e r a o m u l , p e c a r e să-1 poţi c â ş t i g a cu o g l u m ă a u v e n i t f o a r t e m u l ţ i o a s p e ţ i şi oficialitate.
— I m i face i m p r e s i a c ă soţul d u m i t a l e e
BCU Cluj / Central University Library Cluj
t a r e s c h i m b a t . Nici nu îl m a i r e c u n o ş t e a m . . .
şi — e v i d e n t — t a x e l e a u r ă m a s taxe. — L a 1 I u n i e s'a d e s c h i s la V i e n a c o n c u r ­
sul i n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u p i a n şi c a n t o . A p r e ­
— P ă i nu e cel p e c a r e îl ştii. A m l u a t — E ş t i a j u t a t m a i u ş o r să nu cazi, d a r zidat d. G e o r g e G e o r g e s c u , d i r e c t o r u l g e n e ­
altul... f o a r t e r a r sa te î n a l ţ i ; invidia e s t e m a i pu­ ral a l O p e r e i d i n B u c u r e ş t i , a v â n d în c o m i -
t e r n i c ă d e c â t mila. s i u n e p e d-nii Emil v o n S a u e r , M o n t z R o ­
Un călător prezintă din g r a b ă unui vameş s e n t h a l , P a u l W e i n g a r t n e r , dr. R. K o n t a , e t c .
d e l à g r a n i ţ ă m e n i u u l m e s i i delà a m i a z ă , s c o s — î n t r ' o c ă l ă t o r i e , copilul nu v e d e d e c â t P r e m i u l II a fost d e c e r n a t , t a l e n t a t u l u i pia­
d i n iuţeala în locul p a ş a p o r t u l u i . F u n c ţ i o n a r u l p l e c a r e a , t â n ă r u l v e d e ţinta, iar b ă t r â n u l r e î n ­ nist r o m â n Dinu Lipati.
îşi a r u n c ă ochii p e el : toarcerea — D e p u t a t u l u n g u r Iosef P a k o t s , c u n o s c u t
— Cap de viţel? E x a c t ! Puteţi trece. şi c a s c r i i t o r , a î n c e t a t din v i a ţ ă î n v â r s t ă
Si a d a u g ă , a d r e s â n d u - s e s u b a l t e r n i l o r săi : — O s i n g u r ă n e î n ţ e l e g e r e p o a t e să s t r i c e o d e 56 a n i , în u r m a u n e i c r i z e d e c o r d .
— E prima oara când dau de un paşaport p r i e t e n i e v e c h e ; a j u n g e să sfarămi u n inel, Defunctul e r a o r i g i n a r d i n A r d e a l .
cu s e m n a l m e n t e e x a c t e . c a să r u p i u n l a n ţ . — D u p ă c u m a m a n u n ţ a t la t i m p , m a r e l e
s a v a n t c h i m i s t francez G e o r g e s U r b a i n , m e m ­
b r u al A c a d e m i e i d e ştiinţe d i n P a r i s a ţ i n u t
la u n i v e r s i t a t e a din B u c u r e ş t i o s e r i e d e c o n ­
ferinţe, în faţa u n u i public s e l e c t şi n u m e r o s .
NOUTĂŢILE ZILEI — D . Mussolini a n u m i t c a m e m b r i i ai A-
cademiei italiene pe cardinalul Pietro Gaspari,
fost s e c r e t a r d e s t a t al V a t i c a n u l u i , F r e d e r i c o
La S Iunie, s'au întrunit la aeroportul Bă- — A c a d e m i a R o m â n ă a p r o c l a m a t cu u n a ­ P a t e t t a , p r o f e s o r d e d r e p t la u n i v e r s i t a t e a
ueasa cavalerii ordinului «Virtutea Aero­ n i m i t a t e de v o t u r i m e m b r i i o n o r a r i ai a c e s t e i din T u r i n o , Raffaele P a t t a z z o n i p r o f e s o r d e
nautica». i n s t i t u ţ i u n i p e d-nii G a b r i e l P u a u x , fost minis­ istoria r e l i g i e i la u n i v e r s i t a t e a d i n R o m a
Cu acest prilej, în numele cavalerilor a tru al F r a n ţ e i în R o m â n i a şi p r o f e s o r u l V i t t o r i a Nouii n u m i ţ i v o r fi m e m b r i ai s e c ţ i u n i i ştiin­
cestui ordin, Dl colonel aviator Andrei Po- Scioloja, ilustrul j u r i s c o n s u l t italian. ţelor morale.
povici, a remis M. S. Regelui Carol al Il-lea, — I n F r a n ţ a s'a c o m e m o r a t a n i v e r s a r e a P i c t o r i i F e l i c e C a r e n a şi F e r r u c c i o P e r r a z z i
decorafia « Virtutea Aeronautică* de războia, m o r ţ i i lui A l b e r t T h o m a s , c r e a t o r u l şi p r i m u l a u fost n u m i ţ i m e m b r i ai s e c ţ i u n i i a r t e l o r .
ca răsplată pentru activitatea prinţului Carol d i r e c t o r al B i u r o u l u i i n t e r n a ţ i o n a l al m u n c i i . — C a o i r o n i e faţă d e c e l e c e s e p e t r e c în
în anul 1917 pentru aviafia română. O d e l e g a ţ i e a B i u r o u l u i i n t e r n a ţ i o n a l al G e r m a n i a , a fost stabilită o l e g ă t u r ă telefonică
După aceasta Suveranul a decorat nume­ m u n c i i a d e p u s o c o r o a n ă d e flori p e m o r ­ d i r e c t ă î n t r e G e r m a n i a şi P a l e s t i n a . . .
roşi ofiţeri aviatori. m â n t u l lui A l b e r t T h o m a s , la c i m i t i r u l d i n P r i m e l e î n c e r c ă r i a u r e u ş i t p e deplin, e
La ora 1 a avut loc la 'Cercul Militar* o Champigny. c e r t c ă a m b e l e t a b e r e s e felicită p e n t r u r e -
masă la care a participai Suveranul şi to/i — S'a i n a u g u r a t la Albi în F r a n ţ a , u n m o ­ laţiunile a m i c a l e c e se v o r stabili p e a c e a s t a
cavalerii ordinului mVirtutea Aeronautică*. n u m e n t ridicat în m e m o r i a lui J a u r è s . cale.
— Prinţul Nicolae al României va între­ C u a c e s t prilej, d D u c o s , s u b s e c r e t a r d e — E x o d u l p o p u l a ţ i e i m o l d o v e n e ş t i din R u s i a
prinde cu un avion, proprietatea sa, un raid S t a t la m i n i s t e r u l e d u c a ţ i e i , a e v o c a t m a r e l e s o v i e t i c ă c o n t i n u ă cu t o a t e r i s c u r i l e c e le în­
aviatic delà Paris prin Anglia, Belgia şi t a / e n t o r a t o r i c al lui J a u r è s . El a fost u n t â m p i n ă refugiaţii, p r i n o p a z ă s e v e r ă apli­
Cehoslovacia. După terminarea acestui raid m a r e u m a n i s t şi d e m o c r a t , un m a r e p a t r i o t c a t ă d e Ruşi, c a r e e x e c u t ă p e loc p r i n î m ­
care va dura zece zile, prinţul Nicolae va şi u n u l d i n î n t e m e e t o r i i r e p u b l i c i i . p u ş c a r e p e a c e i c e se r e f u g i a z ă .
întreprinde un al doilea raid prin Italia şi D i n p l a n u l său î n d r ă z n e ţ , s s p u s d. D u c o s , E x o d u l va c o n t i n u a şi se a t r i b u e m a r e i mi­
Iugoslavia spre România. al « A r m a t e i noui», a r ă m a s p r i n c i p i u l unirii z e r i i c e b â n t u e în R u s i a şi U c r a i n a .
— La 2 Iulie se va desveli la Bahic, bustul s t r â n s e î n t r e n a ţ i u n e şi a r m a t ă , p r i n c i p i u c a r e
m bronz al M. S. Regina Maria. astăzi este nediscutat.
— Marchizul d'Ormesson, noul ministru J a u r è s , a î n c h e i a t d. D u c o s , a î n c a r n a t a t â t
al Franţei în România, s'a prezentat M. S. r e a l i s m u l t r a d i ţ i o n a l , c â t şi idealismul p a s i o n a t
Regelui, prezentând scrisorile de acreditare. — Autorităţile sau persoanele cari
al F r a n ţ e i .
După cum se ştie, Ex. Sa înlocuieşte pe p o s e d liste de subscripţii pentru ridi­
— «Antologia epigramei româneşti» a p a r e carea „Monumentului Barbu Dela­
Dl Gabriel Puaux transjerat la Viena.
în c u r â n d la « C a r t e a R o m â n e a s c ă » , î n t o c m i t ă
— P- H. C a p i t a n t , p r o f e s o r d e d r e p t civil d e Al C. C a l o t e s c u - N e i c u şi N. C r e v e d i a . V o r vrancea", sunt r u g a t e a le trimite la
la u n i v e r s i t a t e a din P a r i s , a fost ales, c u v o t figura în a c e a s t ă a n t o l o g i c toţi e p i g r a m i ş t i i Oradea, pe a d r e s a „Cele Trei Crişuri"
u n a n i m , m e m b r u d e o n o a r e al A c a d e m i e i r o m â n i , d e la A n t i o h C a n t e m i r p â n ă la cei Casa Naţională, însoţite de sumele
K o m a n e , în ş e d i n ţ a p l e n a r ă d e l à 27 Maiu. din zilele n o a s t r e . colectate.
 .A!ALLSlÄ£±ÄayJll§.J ..-.Ç. le E
trei criş
W. von Goethe „Faust" Tip. Bucovina 238 pag. lei 30.
BIBLIOÖRÄPIB Liviu Rebreanu „Răscoala Ed. Adevărul vol. 1 320 p a e
vol II. 318 p a g fe

/. Tedescu „Călăuza Contribuabilului Inst. de A r t e gra-

Cărţi primite :
George Voividca „101 Epigrame" E l Rev. Fät-Frumos Su
cea va 114 pag.
Maxim Gorky „Copilăria m e a " E d Cartea Românească
Bucureşti 245 pag. lei 60.
CamilPetrei.cn „Rapid—Constantinopol—Bioram" Ed. Car­
tea Komânească Bucureşti 128 pag. lei 54
Constantin Kiriţestu „Dezarmarea morală" Ed. Cartea
Românească Buc. 58 p a g 25 lei
T. Macc. Plauti „Comedii" Ed. P Anastasiu şi Gligore
Petrescu Râmnicu Vâlcea 3 volume 860 p a g 240 Jei
Liviu Rebreanu „Iţic Strul dezertorul" Ed. Cartea Ro­
mânească Buc. 181 p a g lei 75
Mihail Sorbul J o n " d r a m ă Ed. Cartea Românească Buc.
113 pag. 45 lei.
Constantin Miile „Letopisiţi" Tip. Adevărul 1905 261 pag.
voi 1.
Constantin Miile „Letopisiţi" Tip. Adevărul 1906 300 pag.
voi II.
N. Pora „Măscărici" Roman Ed. Cartea Românească Buc.
202 pag. lei 75.
Mihail Sadoveanu „Cocostârcul albastru" Ed. Cartea Ro­
mânească Buc. 202 pag. lei 60
Dimilrie 1. Gheorghiu „Finanţele României după Războju"
1919-1930 Ed Cartea Românească Buc 160 p a g
Dimitrie 1. Gheorghiu „Politica vamală şi comercial^ a
României după războiu comparativ cu politica altor
State" Ed. Cartea Românească Buc.
Gh. Fopescu „Politica gurilor Dunărei şi influenţa ei asu­
pra economiei generale a ţărei" Ed. Cartea Româ­
nească Buc.
Gh. Popescu „Politica necesară pentru ridicarea importan­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţei României în navigaţiunea Europeană" E d Cartea
Românească Buc.
Gh. Popescu „Cum poate progresa o industrie" Ed. Scrisul
Românesc Craiova.
Gh. Popescu „N'avigaţmnea şi transportul pe apă în Ro­
mânia" Ed. Cartea Românească.
Constantin Kiriţescu „Clemenceau" Ed. Cartea Româ­
nească Bur. 32 pag. 20 lei.
General Scurtat Panaitescu „Geografia-Harta—Atlasul"
Tip. Eparhială Cartea Românească Chişinău
Gheorghe G. Besveconnăi „Educaţie şi cercetăşie" Tip. S-
Puterman Chişinău 76 pag.
Constantin D Buşită ..Organizarea tehnică a armatei"
Imprimăria Centrală Buc M O.
* „Instrucţiuni provizorii asupra pustei Mitraliere"
* * „Z. B " model 19U0 48 pagini 4 planşe Tip. Rev.
Imf, Buc.
George Georgescu „Fapte, împrejurări şi amintiri" Ed Car­
tea Românească Buc. 68 pagini 40 lei.
Ion Sân Georgiu „Arcul lui Cupîdon* Buc. 104 pag.
i\ Bagdasar ..Filosofia contimporană a Istoriei" Tip. Bu­
covina Buc. 277 p a g 180 lei
General Alex. Riseanu şiLocotenent Colonel E Arghiropol
„Tratat de geografie" Inst. Arte grafice Bucovina I.
E Torouţiu 495 pag.
Victor Morariu „Povestea Vulpei" Ed Bucovinei I. E To­
rouţiu 40 pag.
Virgil Preboniu şi Grigore Ancu „Ars Poetica" Tip. Bu­
covina Buc. 16 pag. 40 lei.
/. Tedescul „Legile Fiscale pe 1932" Institutul de A r t e gra­
fice Bucovina lo9 p a g 60 Iei.
Alexandru lesan „Goethe — Fauszt" I. E Torouţiu 50 p a g
60 lei
losif L Gabrea „Grigorescu" Ed Institutul Pedagogic Ro­
mân 23 pag. lei 30.
A". Gr. H. Drago mir „Concepţia Italiană în Istoria doctri­
nelor economico-politice" Tip. Bucovina Buc.
* Buletinul cultivărei şi fermentarci tutunului Inst.
* de Arte grafice Bucovina Buc.
„ ., „Viaţa şi opera poetului Virgiiius" Inst. de A r t e
Grafice Bucovina 158 pag.
/. Brucar ..Filosofìa lui Spinoza" Tip Bucovina I. E. Toro-
uţiu Bue. 179 p a g lei 200.
/. G. lonescu—Galaţi ^Elemente de contabilitate forestieră"'
Inst. de Arte Grafice Bucovina Buc. 319 pag.
fiice Bucovina Buc 47 p a g 20 lei.
L B. Torouţiu „Hermann Sudermann în literatura ro­
mânească" Tip. Bucovina Buc 93 pagini 30 lei.
Mihail Moldovan „Dinamica muncei" Institutul de Arte
grafice Bucovina Bucureşti 208 p a g 150 lei.
Ion Goschin „Principii în artă" Librăria Pavel Suru Buc.
32 p a g 30 lei
Leca Morariu „Eminescu la Techirghiol" Inst de Arte
grafice Bucovina I E. Torouţiu Bucureşti.
Dr. A. Odaisky „Lăptăiia Cooperativă" Tip „Bucovina" I.
E. Torouţiu Bucureşti 55 pagini lei 40
D. Murăraşu „Eminescu şi clasicismul greco latin" Tip.
Bucovina Buc.
/. C. Petrescu „Metode pentru studiul indi idualităţei" Tip.
Bucovina 240 pag. 160 lei.
Leca Morariu „Mihail Eminescu" Institutul de A r t e gra­
fice Bucovina Buc. 183 pagini lei 60.
C. D. Constantinescu Mirceşti şi H H. Stahl „Documente
Vrâncene" Tip Bucovina Buc. 200 pag. lei 100
Dr C. Băicoianu „Creşterea raţională a păsărilor de curte"
Inst. de A r t e Grafice Bucovina Buc 235 pag
Proţ D. I. V. Pătrăşcanu . G r a m a t i c a Limbei G e r m a n e "
Inst de A r t e grafice Bucovina 149 pag.
Prof. Dr C. Bacaloglu, Dr. Marin Enüchesco et C et C.
Gheorghiu „Le Sang" Ed 8 Place de l'Odèon Paris,
26 pag.
Dr. O. Kellner „Principii fundamentale de alimentaţia ani­
malelor" Inst. de A r t e grafice Bucovina Buc. 303 p a g
Const 1. Emilian „Anarhismul Poetic" Tip. Bucovina Buc
200 pag. lei 75
losif 1. Gabrea „Tineret, tradiţie, ideal" Tip Bucovina Buc.
/. C. Petrescu Regionalismul educativ" Inst. de A r t e gra­
fice Bucovina 8 p a g 60 lei
N Bagdasar „Din problemele culturei europene" Tip Bu­
covina Bucureşti.
Ion G- Văutu „Comuna" Instit de A r t e grafice Bucovina
Buc. 267 pag.
/. E. Torouţiu „Hein ich Heine şi Heinismul în Lit. Ro­
mânească" Tip. Bucovina Bucureşti
Tudor Vianu „Arta şi frumosul" Tip. Bucovina Buc 197
pag lei 100
A P Bănuţiu „Tempi Passati" Ed Bucovina Buc 206 pag.
125 lei
George Onciu „Istoria Muzicei" Inst de Arte grafice Bu­
covina Buc 184 pagini.
N Pătraseu „Dimitrie Bolintineanu" Tip Bucovina Bucu­
reşti 151 pag.
D. Murăraşu „Naţionalismul lui Eminescu" Ed. Bucovina
359 p a g 180 lei
/. E. Torouţiu „Studii şi documente literare" Inst. de Arte
grafice Bucovina, Bucureşti vol. II 450 pag. 350 lei
/. E. Torouţiu ..Studii şi documente litei are" Inst. de A r t e
grafice Bucovina Bucureşti voi UI 450 p a g 350 lei.
Andrei Crăciun ,.Din trecutul neamului nostru" Tipogra­
fia Diecezană 187 pag. lei 100
/. M. Marinescu „Figuri din antichitate" Ed Casei Şcoa-
lelor B u c 260 pagini 120 lei
A. C Cum „Studii economice Politice" 1890-1930 Ed. Ca­
sei Şcoalelor 815 p a g 250 lei.
Mihail Sadoveanu „Depărtări" Ed Casa Şcoalelor 169 pag.
120 lei.
C. Rădulescu Motru .Puterea sufletească" Ed. Casei Şcoa­
lelor Buc. 1930 416 p a g . lei 150
Cesar Papacostea ..Platon" Ed. Casei Şcoalelor 930 Voi
I 121 pag. 80 lei.
Cesar Papacostea .Platon" Ed. Casei Şcoalelor 1931 Voi.
II 226 pag. 110 lei.
G. Alexianu „Curs de drept constituţional" Ed. Casei
Şcoalelor 448 p a g 200 lei vol. 1 Buc.
G. Alexianu „Curs de drept Constituţional" Ed Casei
Şcoalelor Vol. II fascicola 1 292 pag. 140 lei Bucureşti
G. Alexianu „Curs de drept Constituţional" voi II fasci­
cola II 181 pagini 150 lei 1933 Bucureşti.
Cesar Petrescu „Flori de ghiaţă" Ed Casei Şcoalelor 176
pag. 120 lei,
Prof. Dr Chr. Musceleanu „Materia în infinitul mare, pe
pământ şi infinitul mic" Ed. Casei Şcoalelor 347 pag.
150 lei 1930.

30.161. S C R I S U L R O M A N E S C / C R A I O V A