279435

Sedin« proTi*oriti: Bucureşti, Str. Regală, 1 4 - ANUL XXV Martie - Aprilie 1944
până 1» reconstituire p e marginea de apus a ţarii
(Arad s a n Timişoara).

m mm
219 4 3S~

no. 3 - 4
11
MI
ANALE CULTURALE ^ ^
i " " " " " " " " • • • mi .. t m ut m i . . . . . . n » . . . . . . . . . . . . . r f . f M . . . . ^ . . . . . t » . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..LI.. ......nu - .. [
f)

BCU Cluj / Central University Library Cluj

BANAT. — Drumul pitoresc spre Anina.

SĂRBĂTORILE CREŞTINEŞTI ALE PAŞTELUI

ASPECTE DIN DOMENIUL ŞTIINŢELOR
A R D E A L U L R O M Â N E S C : D O R I N T I §1 R E A L I T Ă Ţ I
IMAGINI BĂNĂŢENE — GEORGE ENESCU
„CELE TREI CRIŞUKI"
Sediul p r o v i z o r i a : BUCUREŞTI, S t r a d a R e g a l ă No. 14
p â n ă l a r e c o n s t i t u i r e a p e m a r g i n e a d e a p u s a ţării.

ABONAMENTE :
Pe an an, particulari Lei 500.—
Pe un an şcoli de toate gradele şi unităţile militare Lei 1500 — JIÉxlo»
Pe un an autorităţi Lei 2000— ^^^S
Abonament de încurajare Lei 3t00.— 5
ff^S/ ^
In străinătate : Lei 3C00 —
Anunţuri şi reclame după tarii.— Manuscrisele nu se înapoiază.
Abonamentele de încurajare se certifică, publicând după dorinţă, numele abonatului la o rubrică specială.
In abonamente, pe lângă plata integrală a costului normal al revistei, se consideră şi încurajarea pentru acţiunea
de propagandă culturală şi naţională întreprinsă mai ales în provinciile alipite.
Cont C. E. C. p e n t r u «Cele t r e i Crişuri» N o . 1 3 5 3 .

CUPRINSUL:

«Ce/e trei Crişuri» Creştineştile sărbălori a l e î n v i e r i i .

# * * BCU Cluj / Central University
R e g e l e Carol Library
I d e s p r e limba r o m âCluj
nească.
D r . Roman Ciorogariu Răsăril de soare.
Horia Furlună O d ă R e g e l u i M i h a i I.
Gr. Tăuşan G e o r g e E n e s c u şi destinul r a s e i n o a s t r e .
Radu Cosmin George Enescu.
Col. George Bacaloglu D o r i n ţ i şi realităţi.—Elogii şi solidaritate prin m u n c ă .
Eterna p r o b l e m ă : t i n e r e t u l . — A r d e a l u l r o m â n e s c .
Prof. D. Pompeiu D e s p r e Matematică,
Prof. Dr. Hurmuzescu Cercetarea A d e v ă r u l u i în Ştiinţele Fizice.
/ . Gr. Perieţeanu V e z u v i u l (poezie).
Prof. D. N. Burileanu P e m a r g i n i d e istorie antică.
Prof. Ion Zamfirescu Atlanticul.
Aurel T. Şerbănescu D o u ă p o e z i i : (In spre trecut.... Sărutarea).
Dr. Aurel Cosma Imagini Bănăţene.
M. ]. Boskoff Expozijia O l g a G r e c e a n u .
Ing. N. Saegiu B e r l i n u l s u b b o m b a r d a m e n t . — R e l a t ă r i l e u n u i martor ocular.
Jean Ursescu S p a n i a şi P o r t u g a l i a . ( M i s i u n e a istorică a P e n i n s u l e i iberice).
Prof. Ştefan C. loan Amintiri d i n trecutul A t e n e u l u i r o m â n .
Ion Steriopol Florii umbrite (poezie).
Traian Birăescu «Institutul social B a n a l — C r i ş a n a » .
Pro/. D r . Marlin loan Crişenii.

N O T E : Publicaţii străine d e s p r e «Cele trei Crişuri».

C Ă R Ţ I : Gabriel Drăgan: Istoria literaturii r o m â n e . — W a l t e r Scoli: W a w e r l e y . — R a d u Rosetti: C u paloşul.

U m o r şi civilizaţie.—Spirite şi moravuri.—Bibliografie.
 27043;

Utilizati
t e l e f o n u l

interurban!
C E L M A I R-APID,
MAI SIGUR,
MAI IEFTIN
51 C E I MAI C O M O D S E R V I C I U

TELEFONATI STAŢIUNILOR
BCU Cluj / Central University Library Cluj
BALNEARE S I CLIMATERICE C A S A FIŢI
SIGURI C Ä V I SE RETINE O CAMERA

TELEFONATI R U D E L O R S I
PRIETENILOR. VESTI DESPRE D V S

TELEFONAŢI OFICIILOR
N O A S T R E C E R Â N D INFORMAŢIUNI
A S U P R A TIMPULUI
IATĂ CÂTEVA EXEMPLE ASUPRA
TARIFULUI INTERURBAN
Pentru o convorbire de 3 minute
delo ora 7-21 21-7
BUCURE STI-BAILE HERCUIANE 110 6 5
BUCURÉSTI-CONSTANÏA . . . t 9 0 55
BUCUREŞTI-VATRA DORNEI . . 115 6 5
BUCUREŞTI.ARAD 135 8 0

DACA TELEFONATI ECONOMISIŢI TIMP SI BAIVI

SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE
 TREI C R I Ş U R I K B ^ ^ H ^ » ^

REGELUI MIHAI 1
Măria ta, azi când întreaga (ară
Cu-a tata dragoste te înconjoară,
Tu simţi cât de adânc în ea traesti ;
Căci în cumplita vremilor urgie
Ce sgudue a lumii temelie,
Eşti regele nădejdii româneşti !

Un Domn e chipul mândru-al unui neam.

In veacurile când ne plămădeam,
Tu, Dragoste de Ţară, te 'ntrupai
In câte-un nume sfânt: Ştefan cel Mare,
In câte-o inimă cutesătoare :
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Vlad, Alexandru, Mircea sau Mihai.

Din besna soartei noastre frământate,

Din lupta pentru graniti şi dreptate,
Voi, Jalnici voevosi, vă înălţaţi
De-alungul vremii : piscuri de lumină.
Precum se 'nşiră n lumea lor senină,
Asi, piscurile munţilor Carpati.

Pe lângă marii voevosi să stai

Viteaz ca un al doilea Mihai!
Câmpia, munţii. Dunărea:'• albastra
Să 'nceapă vechile poveşti să-şi spună.
Să ni se pară lumea şi mai bună
Şi viaţa mai frumoasă n ţara noastră!

Măria ta, Mihai e-un nume sfânt,

E biruinţa noastră pe pământ, —
Mândria hotărîrilor domneşti, —
E sabia, — e soarele, — iubirea, —
Pecetea veche ce-a sfinţit unirea
Românilor, în graniti româneşti.

Eşti purtătorul unui nume mare

De-aceea, plini de-adâncă 'nfiorare
O, Rege tânăr, îţi urăm să fii
Biruitor al cruntelor primejdii,
Aducător al păcii şi-al nădejdii
Şi Domn al marei Românii !..
Horia Furtună
 M a r i l e — A p r i l i e 1944
A n u l X X V No 3-4

y ^ r ă i m z i l e pline de entoile. Sunt emoţiile pe care le dan gravele evenimente ale timpului, care ating funda-
•*• mental şi ţara noastră. Patria nu e o ficţiune; e o realitate ce trebue servita, ca nn al doilea altar, cu cre­
dinţă, cinste si adânc de votame at. Acum douăzeci şi cinci de ani, când „Ardealul ne chema", poporul românesc,
unit în simţire, a înscris prin jertfe comune c e a mal frumoasă pagină din istoria noastră contimporană. Idealul
naţional era înfăptuit. Rămânea s ă stăm de veghe pentru mneţinerea acestei mari înfăptuiri. Astăzi, lumea e î n ­
vrăjbită, sufletele sunt răzleţite şi materializate. In largul depărtărilor s e întâlneşte pesimismul, sărăcia şi des-
nădejdea. Unde este idealismul de a l t ă d a t ă ? Şi cn toate acestea, sniletul românesc e încă tânăr, avântat, cu ne­
sfârşite resurse.
S'au făcut, într'adevăr, în cele aproape trei decenii, toate unificările, mai puţin unitatea sufletească. S'ar
părea că prezentul e cu mult mai prejos decât e s t e î n g ă d u i t s ă fie, în momentele grele prin care trecem, şi le­
cuirea nu va ii uşoară. Dar poporul românesc, a ş a cum a dovedit totdeauna, nu poate fi îngenunchiat de vrăj­
maşii din afară. Să ne înălţăm sufletul, s ă ne limpezim credinţa şi s ă răsădim în popor ideia de încredere încre­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
dere în armata noastră, încredere în cei ce ne cârmuiesc.
„Cele trei Crişuri", care de două decenii şi jumătate aruncă sămânţă sănătoasă de idealism creator în
sufletul mulţimii delà sate şi oraşe, adresează, în a c e s t e zile creştineşti ale Pastelul, cu încredere în viitorul nos­
tru luminos, cuvintele Mântuitorului : „Pace vouă !" înainte, la datorie ! G. B.

C R E Ş T I N E Ş T I LE S Ă R B Ă T O R I A L E PAŞTELUI
7n ceasul de azi, când istovită de progresele ci­
•* omenirea e frământată vilizaţiei, se clădeşte lu­
de prefaceri m e n i t e să mea nouă, încă nesigură
răstoarne pe de-a'ntregul de izbânda unui ideal, dar
vechile aşezări ale lumii, sincer pornită spre totala
sufletul primăvăratec a 1 transformare a existenţii
naturii se dovedeşte fără neamurilor. Nimic nu pare
putere să bucure inima, destul în goana spre vic­
atunci când pe obraz nu torie, atunci când idealis-
înfloreşte zâmbet, iar nă­ mele se măsoară cu arma
zuinţele curate nu izvorăsc şi trăiniciile statelor mă­
spontan din bogăţia de aur runte sunt o piedică în des-
a gândului. Sărbătoarea În­ voltarea socială şi econo­
vierii M â n t u i t o r u l u i ne mică a celor mari.
prinde la răscruce de dru­ Poporul românesc, în a-
muri. Zările sunt şi mai ceste clipe de mari prefa­
posomorite. Şi c u l m i l e ceri, a trebuit să îndure
spre cari am năzuit de grele şi aspre încercări.
abia se zăresc în lumină. După două decenii de în­
O nesiguranţă dureroasă, tregire, acest impuls de
o sporire a îngrijorărilor. viaţă, ca un popas de în­
Tresărire de fiecare clipă doită afirmare a neamuri­
în cernerea celei mai surde lor în cumpenile vremii, a
aşteptări, nu dau putinţă găsit-o luptând întru întă­
neamurilor să întrezărea­ rirea unei tradiţii neşovă­
scă o cât de slabă nădej­ ielnice. Ea aşteaptă biru­
de în privinţa liniştei şi a inţa păcii şi a muncii crea­
bunului mers al lucrurilor. toare.
Pe temelia lumii vechi, „Cele 3 Crişuri".
•%y* wV W VTéf V T . / WV VT»* W W W \T./ W W .
AkN r*A ÄN / A Ä A Ä N / A \/ A \Ä \ Ä . \ / A \AN AN TREI

REGELE CAROL I DESPRE LIMBA ROMANA

Cuvântare rostită la Academia Română în sesiunea din 1905
TJrările cu care şi de astădată străinătate. Aceste înrâuriri nu
salutaţi venirea Mea printre au fost totdeauna norocite, nu
domniile-voastre şi credincioa­ numai asupra limbei ci şi asu­
sele mărturisiri ce Mi le rostiţi pra moravurilor, cari au pier­
din partea Academiei, 'Mi sunt dut poate mai mult decât au
deosebit de scumpe. Cu aceeaşi câştigat. Urmarea cea mai de
căldură de inimă vă mulţumesc plâns a acestei greşite îndru­
şi vă reînnoesc statornicul Meu mări este şanţul ce se sapă
interes pentru lucrările voastre. între limba claselor culte şi ne­
Mă bucur de câte ori am prile­ prihănita limbă a poporului.
jul de a lua cuvânt în acest Despărţenia aceasta trebue dară
locaş unde am auzit atâtea con­ cu orice preţ preîntâmpinată ca
ferinţe atrăgătoare şi disertaţi- o primejdie pentru neamul ro­
uni iscusite cari au răspândit mânesc, a cărui unitate se înte­
lumini noui asupra trecutului meiază pe legea şi limba sa.
nostru şi îndrumări înţelepte Stiu că Academia şi un mănun-
pentru propăşirea ştiinţei, adu­ chiu de scriitori vrednici au
nând astfel un material de mare pornit lupta, cu o patriotică o-
preţ pentru lărgirea templului sârdie, spre a alunga această
care adăposteşte sufletul neamu­ vătămătoare cotropire, însă
lui românesc. râvna şi silinţele tuturor nu
La temelia acestui templu se vor fi de prisos spre a aduce la
află limbi românească, care Mi-a bun sfârşit această operă de
devenit îndoit de scumpă din însănătoşire.
ziua când am auzit-o răsunând Iată pricina pentru care o
pe buzele neuitatei Mele copile grabnică dare la lumină a dic­
şi de când spre a Mea mângâere ţionarului este atât de dorită de
urmaşii Mei o găsesc în jurul Mine. îmi dau seama de greu­
Meu. Mânat de această simţire, tăţile lucrării, de timpul ce cere,
am propus
ani, întocmirea
Academiei acum 21
BCU Cluj / Central University Library Cluj
dicţionarului
totuşi cred că în acest lung
de ani s'ar fi putut
şir
îndeplini
„Etymologicum magnum Roma- in mare parte programul alcă­
niae" având mai ales în vedere tuit. Dacă mai zăbovim, ştirbi­
culegerea şi păstrarea
t acestor M. S a R e g e l e Minai 1 şi R e g i n a M a m ă E l e n a
rea şi schimonosirea limbei se
cuvinte vechi cari — de şi obâr­ va întinde tot mai mult; iar în­
şia lor este slavonă, grecească sau turcească — alcă- dreptarea va fi cu atât mai anevoioasă. Aştept dar
tuesc originalitatea şi bogăţia limbei. Dorinţa Mea cu nerăbdare ca Etymologicum să fie cât mai curând
era ca Academia să scape aceste odoare ameninţate a pus în mâna tutulor, avându-se grija ca întocmirea
cădea în uitare, aşezându-le în locul la care au drept şi lui să fie cât de întreagă, cu un număr de citaţiuni
să pue o stavilă la acest val de nepăsare pentru gra­ bine alese, însă limitat, spre a nu ne înnămoli lucra­
iul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologis­ rea într'o prea mare întindere. Perfecţiunea lui are
mului care înnăbuşe limba strămoşească. Limbile îşi mai puţină însemnătate decât fiinţa lui.
au într'adevdr viaţa lor proprie, care se desvoltă după Sunt încredinţat că domniile-voastre veţi întâmpina
nişte régule statornice, însă înrâu­ aceste mici îndrumări ce Mi-am per­
rirea scriitorilor de frunte şi a
mis a le aşterne ca un semn al
Academiilor asupra acestei desvol-
viuei mele dor iriţi de a vedea Ety­
tări, este de asemenea netăgăduită.
De ce să ne ferim de aceste locuţi­ mologicum odată desăvârşit spre
uni vechi, cu obârşie aşa de curată cinstea Academiei şi fala generaţi-
ca aceea a liturghiei şi a letopise­ unilor viitoare.
ţelor larii, şi care nici măcar
arhaisme nu sunt, deoarece le în­
tâlnim în limba bisericei şi a po
porului? 4
C U G E T Ă R I
d e : Carmen Sylva
Mult mai de temut sunt aceste S u n t d o u ă feluri de a l u c r ă : p e n t r u sine
neologisme sterpe, cu forme şi în­ şi p e n t r u p o s t e r i t a t e A l u c r ă p e n t r u s i n e În­
ţelesuri pocite, care nu aduc nicio s e m n e a z ă s ă sfidezi u m a n i t a t e a .
idee nouă, ci izgonesc numai cu­
vinte adevărat româneşti spre a le Nebunia frumosului este singurul delir al
înlocui cu altele streine, cu înţeles puterei noastre încătuşate
absolut identic, ca spre pildă: *

„avansare", în loc de înaintare; Gândirea este o prietenă căreia ne împăr­

tăşim până Ea nu este o armă despre care
„voiaj" în loc de călătorie. Aceste nu ştim niciodată ce tăiş ascunde.
parasite răutăcioase sunt mii; nu­
*
mărul lor creşte pe zi ce merge şi O viaţă întreagă nu ne-ajunge ca s ă ne
sfârşitul va fi schilodirea limbei. iubim o p e r a . D e - a c e e a ni s'a dat n e m u r i r e a
Strecurarea lor o datorim în mare
parte vieţei politice, obiceiurilor a- Nu există decât o fericire : D a t o r i a
pusene şi educaţiunei copiilor în Regele Carol I. Nu există decât o m â n g â i e r e : Munca.
v « ES SS SS SS E n 5 « S S S S SS SÄ SS SS SS '
R A S A R I T
Dăm publicităţii articolul scris de
înaltul Chiriarh, Dr. Roman Cio-
rogariu, la 1920, şi în al cărui cald
îndemn patriotic, găsim încuraja­
rea de trebuinţă pentru ridicarea
morală şi sufletească a poporului
românesc.
D e v r e m e a r e s t r i ş t e i , C r i ş u r i l e e-
V r a u simbolul fiinţei n o a s t r e et­
n i c e în ţ a r a B i h o r u l u i . In u n d e l e lor,
c l o c o t e a u suferinţele u n u i p o p o r şi
dorul de c a r e a u m u r i t p ă r i n ţ i i şi
s t r ă m o ş i i noştri. D e ele se l e a g ă
t r a d i ţ i i l e n e a m u l u i r o m â n e s c din
ţ a r a B i h o r u l u i . In ele s e s i n t e t i s e a z ă
aspiraţiile d e frontieră e t n i c ă . A-
c e s t e tradiţii a u d a t f a r m e c u l Celor
Trei Crişuri pentru Bihoreni.
D i n a c e s t f a r m e c al t r e c u t u l u i s'a
d e s p r i n s n u m i r e a R e u n i u n e i Cultu­
r a l e „Cele Trei Crişuri', m e n i t ă să
facă din a c e s t e C r i ş u r i u n n o u sim­
bol, a c e l a al c u l t u r e i n o u i r o m â ­
neşti.
„ A u d o a r ă T u eşti m a i m a r e d e
cât I a c o b p ă r i n t e l e n o s t r u , c a r e l e
BCU Cluj / Central University Library Cluj
au dat vouă puţul acesta, dintru
c a r e l e şi însuşi a b ă u t , şi ficiorii
lui, şi d o b i t o a c e l e lui", a zis S a m a -
rineanca Mântuitorului Christos,
c a r e îi v o r b e a d e a p a vie a î n v ă ţ ă ­
turilor lui, i n s p i r a t ă d e tradiţiile is-
v o r u l u i p a t r i a r h a l din S a m a r i a .
„Tot cine v a b e a din a p a a c e a s t a ,
v a î n s e t o ş a iarăşi ; i a r cine v a b e a
din a p a ce-i voiu d a e u lui, n u v a
î n s e t o ş a în veci ;* a r ă s p u n s m a r e l e
î n v ă ţ ă t o r al lumii.
Şi ce a d e c ă e s t e tâlcul acestei fi­
g u r i biblice ?
D e s f a c e r e a din v e n e r a t e l e tradiţii
locale şi u n i r e a sufletească în con­
cepţia unităţii naţionale. Cine va
b e a din a p a a c e a s t a n u v a m a i în­
s e t o ş a în veci d u p ă o c u l t u r ă stră­
ină. L ă m u r i t : să se facă religie din
cultura naţională.
CUGETĂRI
de: N.Iorga
— Credinţa strămoşească şi idealul
moral trebue să le capete, sau reca­
pete, poporul nostru spre a deveni
mare popor.
— Scrisul tău să fie ca răşina de
brad : viaţă revărsată.
— Sunt oameni cari se hrănesc nu­
mai din jicnirile altora. Şi ei sug sânge.
— Clevetirea nu ucide, nici nu face
r a n ă ; ea pângăreşte numai pe acela
delà care a pornit-
TREI
DE
Cine va bea din apa ce-i voi da eu, iui, nu va însetoşa
în veci; ci apa ce-i voi da eu lui, va fi întru dînsul isvor
de apă curgătoare în viaţa de veci.
A t r e c u t u m b r a legii feudale, c a r e
z i c e a : cujus r e g i o ejus religio. As­
tăzi d o m i n ă religia d r e p t ă ţ i i lui
C h r i s t o s , c a r e a zis : E u s u n t liber­
tatea.
Or. Roman Ciorogariu,
fost Episcop de Oradea.
Biserica L u i este o r g a n i z a t ă p e
p r i n c i p i u l n a ţ i o n a l : fiecare n a ţ i u n e
să-şi a i b ă p e m i t r o p o l i t u l ei. (Can.
34 Apost.). A c e s t principiu a tri­
u m f a t şi în c a t a c l i s m u l din c a r e a u
r ă s ă r i t s t a t e l e n o j i d e astăzi, în
c a r e fiecare n a ţ i u n e îşi a r e D o m n i ­
torul ei. Noi a v e m pe cel m a i no­
bil D o m n i t o r din câţi a u p u r t a t co­
roana regală.
D e c â t e ori c e a r c ă l u m e a a d e v ă ­
— Când vezi multe drumuri, cel pe
care ţi-1 arată cugetul tău, e mai bun
decât cel pe care ţi-1 strigă o mie de
prieteni.
S O A R E
loan IV 14
rul, a j u n g e la C h r i s t o s , p e n t r u c ă
El este adevărul.
In l u m e a a c e a s t a a s t a t u l u i ideal
n ' a r e loc i m p e r i a l i s m u l c u t r o p i t o r
de neamuri. Imperiul r o m â n este
i m p e r i u l libertăţii p o p o a r e l o r . R e ­
g i m u l a c e s t u i i m p e r i u n u e s t e te­
r o a r e a , ci c u l t u r a . S o a r e l e a c e s t e i
culturi luminează tuturor.
L a r a z e l e a c e s t u i s o a r e se v o r
î n c ă l z i şi c o n c e t ă ţ e n i i n o ş t r i d e a l t ă
l i m b ă , r ă m a ş i r ă s l e ţ i î n t r e noi, căci
criteriul c u l t u r e i c r e ş t i n e e s t e iubi­
r e a d e o a m e n i . D u p ă p r e c e p t e l e a-
postolului l i m b i l o r : „De-aş g r ă i în
limbile o m e n e ş t i s a u î n g e r e ş t i , i a r ă
i u b i r e n u a m , f â c u t u - m ' a m ca n i ş t e
a r a m ă s u n ă t o a r e şi c h i m v a l r ă s u ­
n ă t o r . D e a ş a v e a profeţia şi d e a ş
şti t o a t e t a i n e l e şi t o a t ă ş t i i n ţ a şi
d e a ş a v e a t o a t ă c r e d i n ţ a , î n c â t să
m u t şi m u n ţ i i , i a r i u b i r e n u a m , ni­
m i c a n u sânt. Şi d e a ş î m p ă r ţ i t o a t ă
a v u ţ i a m e a şi a ş d a t r u p u l m e u să-1
a r z ă , i a r ă iubire n u a m , nici d e u n
folos n u - m i este.
I u b i r e a î n d e l u n g r a b d ă , se î n d u r ă ,
i u b i r e a n u i n v i d i a z ă , i u b i r e a n u se
î n d ă r ă t n i c e ş t e , n u se t r u f e ş t e ; n u
se p o a r t ă în n e c u v i i n ţ ă , n u c a u t ă
ale sale, n u se î n t ă r â t ă , n u g â n ­
d e ş t e r ă u l ; n u se b u c u r ă d e ne­
d r e p t a t e , ci se b u c u r ă d e a d e v ă r .
T o a t e le s u f e r e , t o a t e le c r e d e , t o a t e
le s p e r ă , t o a t e le r a b d ă , i u b i r e a
n i c i o d a t ă n u c a d e , c h i a r d e profe­
ţiile vor lipsi, c h i a r limbile d e vor
î n c e t a , c h i a r ştiinţa d e se va s t r i c a " .
(Cor. 13, 1—8). L a î n ă l ţ i m e a a c e a s t a
m o r a l ă , n e v o r iubi şi aceia, c a r i
astăzi ne urăsc.
A c e s t s o a r e a r ă s ă r i t a s u p r a Cri-
şurilor. E l e v o r simboliza d e a c u m
î n a i n t e a p a vie a c u l t u r e i c r e ş t i n e
r o m â n e . C i n e v a b e a din e a n u va
î n s e t o ş a în v e c i . — G u s t a ţ i din acea­
s t ă a p ă cei ce î n s e t o ş a ţ i d e m ă r i ­
rea neamului românesc !
— F ă din conştiinţa ta templul, în
care să afli oricând un azil inviolabil.
— Nu întuneca cerul senin al altora
cu supărarea ta.
— Ai toată viaţa un şcolar pe care
niciodată nu trebue să-1 pierzi din
ochi : tu însuţi
— Nu osândi orbul fiindcă nu vede,
ci mângâie-1 şi-1 du de mână.
— Pentru fiecare zi, ori un mănun-
chiu de fapte, ori sufletul tău cu o
treaptă mai sus.
— Dreptatea e pentru cei mai mulţi
o temniţă, pentru câţiva un templu.
— Cel care stă jos să nu râdă de
cel care cade de pe vârfuri.
» « ^ » « g ® g H CELE TREI
generos suflet şi de înalta protectoare
a artelor şi artiştilor, Regina Mă­
ria, ca să păstrăm neatins grupul os-
taşilor-artişti care se măcinau pe iront,
fiinţe sensibile, care trebuiau ca şi alţi
specialişti, păstraţi neatinşi de sânge­
rosul război.
La Iaşi, acelaşi Enescu, neobosit. în­
soţit de artistul pianist N. Caravia, co­
linda restul tarei neocupat de vrăjmaşi,
în apropierea frontului, în spitale, la
şezători ostăşeşti, la oraşe, opere de
binefaceri, făcând, în toate împreju­
rările să vibreze sau să se odihnească
nervii obosiţi ai ostaşilor noştri, să
îndulcească suferinţele răniţilor, să
strângă suflat ea românească într'un
ritm unic, sub vraja arcuşului lui, tre­
zind mândria poporului în momente
grele de suferinţă naţională.
George Enescu este un prodigios
muncitor. El respectă şi încurajează
GEORGE ENESCU munca şi talentele tinereşti, ce-i cer
d e : Gol. George Bacaloglu sfatul, aprecierea şi protecţia lui.

/"•eorge Enescu, este una din figurile cu niciuna alta". — Vedem o caracte­
ristică specială la George Enescu, că
George Enescu
^ reprezentative ale geniului româ­
nesc. Născut cu instincte nobile, a păşit d s a se bucură de o egală critică ad­ şi destinul rasei noastre
în viaţă, pe un drum ascendent spre apo­ mirativă în toate ţările pe unde a tre­
geul gloriei, care 1-a făcut nemuritor. cut şi s'a produs. d e : Or Tăuşan
Nemuritor în artă, nemuritor p e n t r a Enescu s'a bucurat ca copil de înalta
neamul românesc protecţie şi admiraţie a Reginei Car­ f^u mulţi ani îndărăt, sufletul
George Enescu s'a născut la Doro- men Sylva, care i-a urmărit cariera ^ nostru românesc era încântat şi
hoi, la 7 August 1881. strălucită cu grije afectuoasă. La pala­ înălţat de gloria unui copil-minune.
Copil fiind, îndeletnicirile artistice îl tul regal, era favoritul artistic al Re­
ginei-poete. cate chema admiraţia străinătăţii
aşează — după cum zicea Maestrul E.
Caudella, Directorul Conservatorului George Enescu, iubit, îmbrăţişat de prin darurile lui întreit de excep­
ţionale, de compositor, executant şi
BCU Cluj / Central University Library Cluj
din Iaşi — printre copiii minune. In con­ popoarele culte din apus, primit cu en-
servator nu mai avea ce învăţa. L a tusiasm de fraţii români din America dirijor.
vârsta de 11 ani, absolvise cursurile de în turneul triumfal ce a întreprins, n'a Tânărul care creia ţării lui atâtea
violina ale prof Bachrech şi Hellmes- uitat nicio clipă neamul din care se motive de mândrie, purtând în cer­
b e r e e r din V i e n a ş i studiind compoziţia trage, fiu de răzeş moldovan. — In tim­ curile cele mai îndepărtate de pă­
cu Fuchs. — La 18 ani i se acordă cu pul războiului, la Iaşi, alături de Re­ mântul natal, numele de român şi
laudă premiul I al Conservatorului din gina artistă Maria, a contribuit enorm
Paris, în clasa Maestrului Marsick; ur­ pentru ocrotirea artiştilor de pe front. care reuşea să creese nădejdile cele
mează apoi perfecţionarea artei lui de Cu sfinţenia momentelor solemne de mai optimiste în eflorescenta artis­
compoziţie cu Massenet atunci îmi amintesc, cum, la postul ce tică a rase noastre, era George
Ca violonist a debutat la Paris în a- ocupam vremelnic în Direcţia Gene­ Enescu, şi George Enescu vorbeşte
nul 1900 şi de atunci este lansat în rală a muniţiilor m'am folosit de acest şi oricum lumii întregi despre nea-
marile centre e u r o r i e n e c a r e l-au con­
sacrat pentru totdeauna. Pentru pa-
risieni era o sărbătoare când cânta
Enescu, fie la Colonne, fie la Lamou-
reux, sălile erau tixite de admiratori.
— Cea dintâi compoziţie .,Poema ro­
mână", i a fost dirijată de bătrânul Co­
lonne, în faimoasele lui concerte.
Enescu avea numai 16 ani. A com­
p u i în urmă suite pentru orchestră şi
simfonii, bucăţi diverse pentru muzica
de cameră, melodii pentru voce, piano
şi violina. Repsodiile române sunt cân­
tate de marile orchestre din apus. Cele
trei simfonii ale sale, dintre care una
cu cor, quartetul de coarde, sonatele
de pian şi vioară, dansul femeilor the-
bane şi a luptătorilor thebani, sunt a-
firmări de grandioasă ţinută muzicală
ale genialului compozitor.—La George
Enescu, nu ştim ce să admirăm, pe vio­
lonistul, poetul violonist neîntrecut,
pe pianistul D e dirijorul de linii mari
orchestrale, pe compozitorul; să admi­
răm prodigioasa lui memorie? P a r e a
fi unul din cei mai complecţi maeştri
ai timpului, care să poseadă, bine în­
chegate, aceste înalte însuşiri.
Pierre Lalo, decretează pe Enescu,
că este, .unul dintre cei mai mari vio-
lonişti ai epocei noastre", iar eminen.
tul critic parizian Louis Vuillemin, îi
decretează originalul lui stil ce-i apar­ O s c e n ă d i n a c t u l a l 111-lea d i n o p e r a O e d i p , p e s c e n a O p e r e i d i n P a r i s . O e d i p c a r e î ş i
ţine esclusiv „o muzică ce nu seamănă s c o s e s e o c h i i , s c o b o a r ă t r e p t e l e T e m p l u l u i T h e b e i , s p r i j i n i t d e c e l e d o u ă fiice a l e s a l e .
 ^ ^ ^ H ^ ^ n ^ C E L E TREI CRISURI ^ « « H K K ţ g »
mul nostru, exemplificând prin în­
săşi puterile sale de creaţie artistică
rezervele latente şi posibilităţile spi­
rituale ale unui neam ce a ştiul să
păstreze, în vitregia vremurilor,
luminiţa unei culturi ce venea din
adâncul veacurilor, pentru a deveni
în viitor flacără, atunci când con­
diţiile istorice vor fi prielnice.
Eminescu şi Enescu, născuţi pe
acelaş colţ de pământ românesc, în
Moldova, fecundă în personalităţi
începătoare de drumuri noui, au ve­
nit astfel în lume şi la o răscruce de
vremi ca să fie misionarii şi profeţii
unei ascensiuni spirituale, ce o sim­
ţim ca o forţă tutelară şi ancestrală.
Ca orice exponent al unei rase,
George Enescu devine o simbolică
forţă, ori de câte ori istoriceşte ne
găsim la o răscruce decisivă a des­
tinului nostru. Iată de ce în pri­
begia delà Iaşi, în primul război
mondial, apare ca un simbol al
victoriei şi ca un admirabil conso­
lator al suferinţelor ce mergeau
până la mucenicia eroică, de atunci.
Răniţii din spitale; îngrijafii şi în­
fricoşaţii cum eram cu toţii, găseam
în arta lui Enescu, o consolare, un
îndemn la încredere şi un semn de George^ Enescu.
raliere a sufletelor româneşti.
\ Iar în aceste momente de profundă lui Dumnezeu. In această uriaşă
îngrijorare şi tot atâta de profundă George Enescu creaţie muzicală Enescu, nu s'a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
încredere în destinul neamului de: Radu Cosmin lăsat condus de nimeni, ci a rămas
nostru, aşezat printr'o poruncă de el, numai el, original, clar, melo­
dincolo de noi, ca să fim păstrătorii JŢrancezii, la sfârşitul Operei dios, profund, etern şi românesc.
unei civilizaţii ce ne depăşeşte, dar •*• <Oedipe; exclamau în extaz In tot ce zămisleşte el nu uită le­
pe care am apărat-o totdeauna, pentru aşi arăta uimirea *etdire găturile cu pământul, sufletul şi
George Enescu se cheltueşte ca să que c'est le fils d'un paysan ». Da, geniul muzical al neamului său.
ne dea sărbători de mare artă. Di­ *le paysan du Danube*, din care a lată de ce, ştiindu-i pe toţi înaintaşii
rijează orchestre simfonice, concer­ ieşit şi Pierre Ronsard, şi contesa pe dinafară, oricine îl aude, simte
tează în unire cu orchestra, sau de Noailles, şi Hélène Vacaresco, pe Enescu, şi numai pe Enescu.
ne dă concerte de vioară şi aruncă şi De Max, şi Marioara Ventura, Chiar arta lui de a cânta cu violina,
astfel, peste zilele grele ce le trăim şi Nuovina, şi Hétène Theodorini sau la pian, fie în conducerea ma­
cu dureri şi cu aşteptări, cu neca­ şi Giovani Dumitrescu, şi Eminescu rilor orchestre, vraja lui personală
zuri şi speranţe, splendorile unei şi Grigorescu, ai noştri, cari au pune covârşitor stăpânire pe sufle­
arte muzicale care ridică inimile şi uimit lumea cu geniul lor muzical, tul ascultătorilor şi însăşi al or-
face ca dincolo de preocupările co- artistic, ori literar! chestranţilor, cari simţind divinul
tidiane să se înalfe splendida ar­ Enescu şi Eminescu ! Două genii lui suflu, se pornesc, parcă mag-
monie cuceritoare a muzicei. născute în Nordul Moldovei. Ce netisaţi, pe drumul armoniilor di­
George Enescu reprezintă, astfel, fatum a hotărît această apropiere vine, aşa cum le imprimă suflul
figura nu numai reprezentativă a de origina natală şi genialitate crea­ lui, ochiul lui, gestul lui, bagheta lui.
puterilor noastre de creaţie spiritu­ toare? La 4 ani, copilul minune A cântat în vreme de războaie
ală, dar şi pe marele conducător al îucepuse să cânte la vioară. La 18 şi de pace, în spitale răniţilor, în
sufletelor spre portul liniştei şi al ani, conduse singur «Poema Ro­ şcoli, în lagăre, în toate festivalu­
contemplării senine. mână', fantasia pastorală! Carmin rile de binefacere, pentru cei mulţi
Un strateg pe un front al con­ Sylva îi fu geniu tutelar. Apoi, şi în suferinţă A înseninat sufle­
cordiei interne; un general care ştie Enescu, începu peregrinările trium­ tele, a limpezii gândurile, a întărit
să insufle celor rămaşi acasă, cu fale în Paris, Germania, Roma, energiile şi a oţelit braţele cari, din
inima strânsă de grijile celor duşi, Monte-Carlo, Amsterdam, Spania, nou, au pornit la luptă. Tirteu mo­
încrederea şi optimismul înviat din Portugalia, Elveţia, Belgia, Anglia, dern al naţiei noastre! Azi, Enescu
cântecul său artistic. America. Violina lui fermecată şi e încovoiat de uriaşa lui muncă şi
Profet al unor vremi mai bune pianul pe care l-a stăpânit delà 7 de tragediile prin cari a trecut de
şi preot al unui altar în care Dum­ ani, ca un al doilea Mozart, vră­ la răsboiu încoace. Privind mai
nezeu e chemat prin glasul melo­ jesc şi îndumneseesc pe ascultătorii apăsat pământul, el îşi înalţă mai
diilor cu care un Bach, un Haydn lumei vechi şi noului continent. cu avânt sufletul spre stele, spre
sau un Beethoven au ştiut să se Dar, Enescu e şi un mare creator marele Creator al melodiilor divine
înalţe până la cer, George Enescu de artă ideală pe care o simte plu­ ce cântă în întreaga fire, în întreg
îl simţim cu toţii ca al nostru, ca tind în sufletul său ca şi în creaţia Cosmosul, aşa cum b spunea Pita­
profund al n o s t r u şi în acest con­ gora. Modest, el n 'a râvnit nicio­
formism ideal, ne înălfăm cu tofii dată onoruri. Când au venit, iau
până la el, şi prin el, în regiunile venit delà sine, ca o datorie sfântă
cele mai senine ale viefei noastre a ţării către unul dintre cei mai
colective şi permanente. aleşi fii ai săi.
M M M M M M K CELE TREI CRIŞURIg&mSBBBKBBKBB

Dorinţi şi realităţi.— Elogii şi solidaritate prin

Mareşalul Ion A n t o n e s c u ,
muncă. — Eterna problemă: tineretul. Conducătorul Statului.

Ardealul românesc cultură. Speranfa te face să mergi

dé : Col. George Bacatogli! înainte pe drumul vieţii spre o gră­
dină plăcută". Mare durere când în
sitele noastre scăderea veacului şe
Intrând în aşteptata primăvară, niţele Românei Mari Atunci, ca şi accentuiasă. când însăşi credinţa
ce altădată ne aducea învioră­ asi, se puneau toate sforţările in­ religioasă e lovită. Şi, ca orice ma­
toare nădejdi de bine, mult promi­ dividuale şi colective în vederea a- nifestare impusă de împrejurări,
ţătoare de sile senine, lumea pri­ tingerii marelui scop naţional. asemmea lovituri morale vor tre­
veşte cerul şi se întreabă mereu, cu Fiecare cetăţean îşi face datoria; bui biruite.
smerenie, unde se va aj u nge cu fiecare român trebue să se lege de
crusimile răsboiului. brasda pământului strămoşesc. Fi­
losofia ce se desprinde din sbuciu- Ţn împrejurările actuale, viaţa o-
Se desfăşoară a si pe suprafaţa * menească aşa cum se presintă,
globului un gigant proces politic, maia noastră viaţă, adânceşte cu­
vintele lui Rabelais, ca un suprem frământată de capricii şi elastice
social şi militar; se desţăşoară as­ doctrine sociale, a atins însuş su­
tăzi, în ciuda dor in ţii de pace şi a sacrificiu : « Viaţa ne este dată ca
s'o trăim cu Putere, emoţionaţi atât fletul naţiunilor. întocmai ca o fur­
liniştei religioase, un proces diplo­
trupeşte cât şi sufleteşte, împinsă tună care a bătut culmile şi a răs­
matic şi războinic, strecurându-se
printre adevăr şi minciună, care BCU Cluj / Central University Library Cluj
până la refusul rezistenţei
un scop înalt naţional. în toate ma­
pentru turnat stânci, s'au adus legilor fi­
reşti, în structura lor, modificări
ascunde în sufletul mulţimii mult
răbdătoare, cea mai cumplită trage­ nifestările ei. frumoase sau urâte, fundamentale răsturnătoare de va­
die umană. In aşteptarea groasni- nobile sau vulgare*. lori şi de ierarhie în toate compar­
cei răfueli dintre popoarele belige­ timentele vieţii de stat.
Azi, din nou se pune în discuţie
rante, enervarea lumii creşte, reser- existenţa micilor popoare. Săracele Intre ieri şi asi s'a interpus o
vele de energie scad. civilisaţia in­ mici Popoare ! Ele trebue să plă­ prăpastie. Fisionomia sufletului şi
tră într'o sinistră sonă de scădere tească oalele sparte ale înaintaşilor bunului gând de pace de altădată,
a veacului. marilor puteri, în scopuri materiale armonioasă şi sigură, este sfâşiată
şi egoiste. Se tinde spre desfiinţa­ de tirania civilizaţiei, mereu în evo­
După două decenii de linişte, min­ luţie şi ascendenţă, spre cele două
ţile se căsneau să uite rigorile şi rea graniţelor etnice, spre deforma­
rea credinţă religioase, adică se căi ale geniului creator: progres şi
jertfele fostului război, iar inimile distrugere. Din păcate, acest val de
svâcnind de bucurie ne aminteau svârle oţensiva contra celor trei
pârghii de viaţă naţională, socială scădere şi descompunere al veacu­
cu mândrie triumful cauzei româ­ lui, şerpuieşte pe întregul glob pă­
neşti prin care fuseseră fixate gra- şi morală a micilor popoare, cari îşi
cer dreptul la o viată independentă. mântesc. De fapt, asistăm la lupta
Sfidarea marilor naţiuni asupra ce­ aprigă a spiritului uman împotriva
lor mici a fost împinsă prea de­ Naturii. Şi Natura pare a fi fost
parte. Şi totuşi, realitatea ne stă în biruită.
faţă. Primejdia răsăritului tinde să Jean Jacques Rousseau era ur­
acopere cu stăruinţă întreg vechiul mărit de ideia că civilizaţia strică
continent. pe om, care nu poate fi fericit de­
In această situaţie de nouă aşe­ cât în mijlocul naturii şi al sim­
zare politică şi de materialism, ce plicităţii. S'a socotit în urmă că a-
se pregăteşte, odioasă prin concep­ ceastă scumpă vedere a inimii lui
ţie, apar sfintele sărbători ale Pas­ era o utopie, deoarece natura care
telul; merită să ne oprim o clipă guvernează universul nu poate fi
cu smerenie în legătură cu oportu­ învinsă, ci numai cel mult înfrun­
nitatea ei. Amintim gestul Mântui­ tată.
torului Isus Cristos, care alungă Nimeni nu poate profetisa asu­
din preajmă-I ideia brutală de ma­ pra viitorului. Nori cenuşii la ori-
terie: în preajma Pastelul, Mân­ sont opresc razele soarelui să stră­
tuitorul, găsind în templu oameni lucească. Va veni timpul când se
vânzând boi, oi şi porumbi, sau sa­ vor trece in revistă responsabili­
ră fi stând la mesele lot, a făcut tăţi, prejudecăţi şi interese mate­
bici din funie şi i-a alungat pe toţi riale din epoca acestor ciocniri între
din templu, odată cu dobitoacele a- lumea veche şi cea nouă, în căuta­
duse spre vânzare, iar banii zara­ rea şi fixarea adevărului şi drep­
filor au fost răsturnafi depe mese. tăţii faţă de micile naţiuni. In pre­
A d o l f H i t l e r şi M a r e ş a l u l Göering Goethe zice: „Dacă ai rengie, ai şi gătirea zilei de mâine trebue cerce-
^ ^ ^ ^ » S ^ S S S M C E L E TREI

Mareşalul Ion Antonescu decorează pe front ostaşii care Pe coastele măriilAdriatice.

s'au distins in luptă.

tate în mod special rostul şi înda­ caţiei şi culturii Naţionale, urmând munca în spirit de datorie, muncu
toririle generaţiei ce se ridică, adică programul de realisări in educaţia ordonată şi disciplinată. Viaţa nu
tineretul. şi formarea tineretului şcolar, a a- preţuieşte decât prin sănătatea ce o
Se ştie că, de felul cum a crescut nunţat că va da o desvoltare şi mai reclamă şi prin bucuriile ce aduce
acest tineret atârnă organizaţia ţă­ temeinică activităţii şcolare şi mai munca.
rii de mâine. înflorită tinereţe e şi ales extrascolare, urmărind delà De bună seamă că ea, viaţa, cere
sburdalnică şi capricioasă. De-aceia, şcolarul de curs primar până la mişcare şi mari sforţări de fiecare
ritmul vieţii ei trebue modificat studentul din Universitate aplicarea, clipă contra întunerecului, din care
după cerinţele clipelor de faţă. Să
ne gândim
BCU Cluj / Central University Library Cluj
cât de sublim este sen­
la nevoie prin constrângere,
intime familiare şi şcolare,
a vieţii
pentru
se desprinde ca o meritată
rasa luminoasă a bucuriei.
răsplată

timentul iubirii părinţilor faţă de a nu se depărta de cadrul nevoilor Un asemenea gând de o nobilă
copii, asociat cu căsătoria care, din generaţiei ce se ridică. esenţă, acela de a chema frumuse­
neţerictre, în silele noastre a deve­ ţile lumii prin muncă, a fost săr­
nit un sport, trăind în secolul vite- Jn momentele grave prin care trece bătorirea din ultimul timp a unor
sei, şi căt de sublimă este de-ase- ţara, se impune o specială aten­ muncitori fruntaşi, decoraţi şi pre­
meni jertfa ce i se cere tinereţii ţiune şi atitudine jaţă de tineret, miaţi de către M. S. Regele Mihai I,
pentru întărirea şi salvarea patriei. faţă de tânăra generaţie. Imperati­ ca emulaţie faţă de hărnicia şi pa­
In ultimul timp, Ministerul Edu­ vul clipelor de fa'ţă este munca, triotismul lor. Ce frumoşi a grăit

D. General C. Pantazi, ministrul Apărării Nationale, pe Generalul Corneliu Teodorini, distins

câmpul aviaţiei. de M. Sa Regele cu ordinul Mihai Viteazul
cl. III şi cl. II d
 KOMA : Castelul Sant-Angelo pe Tlbru.

d. prof. Minai Antonescu,

BCU Cluj
elogiind
/ Central University
şi creştine în elogierea muncii
Library
şi stituiesc
Cluj
în toată ardoarea lor, gă­
munca şi hărnicia muncitorului ro­ răsplătirea ce nu poate intarsia. sim un sfat al lui Kogălniceanu
mân:.... "Numai prin muncă poţi în parlamentul român din 1886.
să stăuâneşti locul pe care îl ai şi, f~^ine călătoreşte încă prin Ardea- Marele Kogălniceanu aminteşte
oricare ar fi el, să slujeşti Patria *r Iul nostru şi pe tot întinsul ţă­ cuvintele care sunt încă de actua­
şi propria ta credinţă, voinţa ta de rii, rămâne uimit de frumuseţile litate, rostite atunci delà tribună de
viaţă!.... Numai înfrăţindu-ne, pa­ fiecărui sat de esenţă pur românea­ Ion Brătianu : 'Când cumnatul meu
troni şi muncitori, numai legându- scă, şi simte imediat pulsul ce vi­ se ceartă cu sora mea, eu nu mă
ne viaţa, nu prin ura turbure a a- brează puternic în aceste sate ro­ amestec. Dar când bărbatul surorii
narhiei sociale, ci prin căldura creş­ mâneşti. mele a ridicat braţul ca s'o înjun­
tină a iubirii, care a legat de In publicaţia tipărită de Acade­ ghie, atunci ridic şi eu braţul». Ace­
veacuri pe toţi Românii laolaltă, nu­ mia Română de către d. pro/. Al. sta este un principiu drept, omenesc,
mai aşa vom putea înfrunta pri­ Lapedatu, asupra luptelor naţionale de moralitate şi onoare.
mejdiile prezentului şi încercările de peste munţi, acum o jumătate Aspiraţiile noastre naţionale ră­
ce vor să vină....' Cuvinte înţelepte de veac, lupte care astăsi se recon- mân întregi, privind în sări înde­
părtate sau apropiate.

Prof. Ion Petrovici, ministrul Educa)iei D. prof. Mihai Antonescu, Vice-Preşed Consiliului de miniştri, la uzinele
Naţionale, al Cultelor şi Artelor. Vulcan, cu prilejul decorării unui număr de muncitori, pentru hărnicie şi devotament.
^ ^ ^ ^ s s H H s m c E L E TREI cm$umwmtow%mMm&mm
„Cele T r e i C r i ş u r i " — s i m b o l al n o u l u i i d e a l naţional
D e u n l u n e a fi revista „Cele Trei Crişuri", după douăzeci şi doi de ani de activitate l a granita de Vest, p e terenul
* culturii naţionale, la 4 Septembrie 1940 a trebuit « a evacueze cu biblioteca centrală şi Întreg patrimoniul d e
esenţă românească, agonisire a celor două decenii de muncă. Două dintre Cele Trei Crişuri, au rămas p e pământ
românesc. Al treilea — Crişul repede — a rămas pe pământul maghiar, constituind pentru Întregul neam un nou
ideal naţional. Revista noastră rămâne aceiaşi, cu a c e i a ş i structură şi a c e l a ş crez reprezentând trecutul, cu toate
iertfele şi biruinţele Iul, iar prin acest nou ideal, făcând un sacru legământ cu aspiraţiile şi trăinicia viitorului.
COLONEL OEOROE BACALOOLU
întemeietor si Director al «Celor Trei Ciisuii»

Şi a ş a m a i d e p a r t e !
DESPRE MATEMATICA A d i c ă , p u r şi simplu, 3 a d u n a t
cu 5 fac 8 : fără nicio p r i v i r e la o
de : D . Pompeiu anumită realitate particulară!
Membru al Academiei Române Ce înseamnă aceasta?
yi^atematica, între s t u d i i l e din C ă numerele sunt o abstracţie,
şcoala s e c u n d a r ă , n u s e b u c u r ă a d e c ă un p r o d u s al minţii n o a s t r e ;
d e s i m p a t i i î n m u l ţ i m e a elevilor. p r o d u s f o r m a t c u prilejul r e a l i t ă ţ i i
F a c e x c e p ţ i e , s e ' n ţ e l e g e , elevii a- c o n c r e t e , d a r c a r e s'a d e s p r i n s d i n
n u m e dotaţi. individualitatea cazurilor particu­
D a r n u n u m a i elevii, ci şi pă­ lare, p i e r z â n d d i n m a t e r i a l i t a t e a lor
rinţii, la r â n d u l lor, p r e o c u p a ţ i d e p e n t r u a c o r e s p u n d e şi a s e a p l i c a
n o t e l e r e l e a l e copiilor la A r i t m e ­ tuturor cazurilor concrete de ace­
tică, la A l g e b r ă s a u la G e o m e t r i e , iaşi c a t e g o r i e .
necăjiţi d e dificultăţile t r e c e r e i din- S ă d ă m şi u n e x e m p l u d e G e o ­
t r ' o clasă î n t r ' a l t a , n u t r e s c şi ei metrie.
p e n t r u M a t e m a t i c ă n u m a i senti­ O foaie d e h â r t i e e s t e u n c o r p
m e n t e ostile. material—şi corpurile materiale a u
Şi astfel s e c r e i a z ă , p e n t r u Ma­ t o a t e trei d i m e n s i u n i , d a r la o foae
t e m a t i c i , o a t m o s f e r ă defavorabilă, d e h â r t i e două d i m e n s i u n i s u n t m a i

BCU Cluj / Central University Library Cluj

c a r e s e î n t i n d e p â n ă la m a r e l e pu­
blic!
Vreţi o dovadă, între o m i e ?
U n editor, la P a r i s , î n t r e p r i n z â n d
p u b l i c a r e a u n e i colecţii d e c ă r t i c e l e
d e p o p u l a r i z a r e a Ştiinţei — a tre­
buit, fatal, s ă î n c e a p ă c u M a t e m a ­
tica !
Ştiţi c e titlu a u a d o p t a t cei doi
a u t o r i , Noël şi P r é v o s t , p e n t r u căr­
ticica l o r ?
Deux heures de mathématiques ! d u c e şi la t e m a p r o p r i e a articolu­
D o u ă o r e d e a t e n ţ i e : a t â t a u în-
d r â s n i t s ă c e a r ă lectorului cei doi
a u t o r i , ştiind b i n e d e c e s e n t i m e n t e
s e b u c u r ă , î n m a r e l e public, ştiin­
ţele M a t e m a t i c e !
E u , iubiţi cititori nici a t â t n u c e r
delà a t e n ţ i a D-v. ci d o a r douăseci
de minute, cel m u l t .
* *
Simpatică, s a u ne-simpatică, aşa
c u m este, M a t e m a t i c a face p a r t e
d i n t r e c u n o ş t i n ţ e l e cu c a r e n e t r ă i m
zilnic v i a ţ a : c i n e n u face zilnic so­
coteli, a d u n ă r i şi s c ă d e r i , î n m u l ţ i r i
şi î m p ă r ţ i r i p e n t r u zilnicile lui afa­
ceri: cumpărături, încasări, datorii
şi p r e v e d e r i ! C i n e n u r e ţ i n e şi în­
seamnă : preţuri, distanţe, date de
tot felul—toate în n u m e r e şi î n cifre!
Noi t r ă i m cu M a t e m a t i c a şi n u
p u t e m t r ă i fără M a t e m a t i c ă !
D a r , a t u n c i , d e u n d e v i n e anti­
p a t i a î n v e r ş u n a t ă pe c a r e o î n t â m ­
p i n ă , î n ş c o a l ă şi î n s o c i e t a t e , şti­
inţa M a t e m a t i c ă ?
Iată o întrebare care se cuvine
să fie c e r c e t a t ă , p e n t r u c ă r ă s p u n ­
sul p e c a r e îl v o m g ă s i , n e v a con-
Prot D. Pompeiu.
lui d e faţă.
C ă M a t e m a t i c a s'a n ă s c u t d i n tre­
b u i n ţ e l e vieţei n o a s t r e p r a c t i c e , e u n
a d e v ă r n e t ă g ă d u i t . C e s'a î n t â m p l a t
însă ? C u n o ş t i n ţ e l e m a t e m a t i c e , d e
origine experimentală — concretă,
p e n t r u a fi c u a d e v ă r a t folositoare,
a u t r e b u i t s ă i a o formă abstracta,
să s e d e s p r i n d ă d e i m e d i a t a reali­
t a t e c o n c r e t ă , c a r e le-a d a t n a ş t e r e ,
şi s ă d e v i e u n p u r e x t r a c t ideal.
Un exemplu:
U n copil a r e trei m e r e şi altul
cinci m e r e ; ei le p u n la u n loc, le
n u m ă r ă şi g ă s e s c c ă a u opt m e r e .
O p e r a ţ i a a c e a s t a a r fi a p r o a p e
f ă r ă n i c i u n folos, d a c ă s'ar m ă r g i n i
n u m a i la trei m e r e a d u n a t e cu cinci
m e r e ! D a c ă 3 cartofi cu 5 cartofi
n u a r d a t o t 8 cartofi ; d a c ă 3 oi
î m p r e u n ă cu 5 oi n u a r face, la u n
loc, 8 oi !
în e v i d e n ţ ă : l u n g i m e a şi l ă ţ i m e a ;
g r o s i m e a e s t e f o a r t e m i c ă , d a r e-
x i s t â . E i bine, noi n e p u t e m închi­
pui (aci l u c r e a z ă f a c u l t a t e a n o a s t r ă
d e abstracţie), n e p u t e m î n c h i p u i o
foaie a c ă r e i g r o s i m e e n u l ă , o foaie
c a r e n u a r e d e c â t două d i m e n s i u n i .
A c e a s t a e s u p r a f a ţ a geometrului :
o p u r ă c r e a ţ i e a spiritului n o s t r u ,
căci în n a t u r ă a ş a c e v a n u e x i s t ă !
T o t a ş a linia g e o m e t r u l u i (linia
despre care se vorbeşte în matema­
tică) n u a r e d e c â t o d i m e n s i u n e .
P r i n u r m a r e , în g e n e r a l , Geome­
tria o m u l u i d e ştiinţă, a m a t e m a t i ­
c i a n u l u i , l u c r e a z ă c u creaţii ideale:
e a n u este o ştiinţă fizică, î n i m e ­
diată legătură cu concretul material
—ea e s t e o pură construcţie logică.
Pornită delà e x p e r i e n ţ a sensi­
bilă, e a s e p o a t e p u n e î n c o r e s p o n ­
d e n ţ ă cu r e a l i t a t e a d e l à c a r e a
plecat, s c o b o r î n d s c a r a a b s t r a c ţ i u ­
nilor p e c a r e s'a u r c a t p e n t r u a s e
constitui în ş t i i n ţ ă i d e a l ă .
Dar, acesta este cazul ştiinţelor
matematice, în general.
C o n s t r u c ţ i i ideale, ştiinţele m a t e ­
m a t i c e s e p o t a s e m ă n a u n o r clădiri
cu multe etaje : aceste etaje simbo­
lizând a b s t r a c ţ i i d i n c e î n c e m a i
d e p ă r t a t e de concretul nostru ime­
diat.
însăşi cugetarea abstractă este o
formă d e a c t i v i t a t e a i n t e l i g e n ţ e i ,
f o r m ă c a r e n u a a p ă r u t în o m e n i r e
d e c â t c a r e z u l t a t al u n e i îndelun­
g a t e evoluţii.
M i n t e a o m u l u i p r i m i t i v e s t e le­
g a t ă de lumea imediată, sensibilă.
Copleşit d e s e n z a ţ i i şi r e p r e z e n t ă r i ,
 ^ K H ^ X » » ^
p e n t r u o m u l p r i m i t i v l u m e a din a-
fară este un haos.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In a c e s t h a o s , p r i n f o r m a r e a no­
ţiunilor ca u n p r o g r e s al inteligen­
ţei, se i n t r o d u c e o r d i n e a şi p u t i n ţ a
de a stăpâni, cu mintea, un c â m p
întins de experienţe.
D a r să p u n e m a c e a s t ă p r i v i r e a-
s u p r a p r o g r e s u l u i i n t e l i g e n ţ e i în o-
m e n i r e în l e g ă t u r ă cu u n alt fapt.
I n t r ' o conferinţă d e s p r e logică şi
intuiţie în ştiinţele matematice, ilu­
strul m a t e m a t i c i a n P o i n c a r é făcea
următoarea observaţie :
Biologiştii p r e t i n d că d e s v o l t a r e a
embrionară a unui animal rezumă,
î n t r ' u n t i m p scurt, t o a t ă istoria
s t r ă m o ş i l o r lui din epocile geologice.
S e p a r e , zicea P o i n c a r é , c ă e tot
a ş a şi cu d e s v o l t a r e a inteligenţei :
o m u l în t i m p u l delà copilărie p â n ă
la m a t u r i t a t e , r e z u m ă şi r e p r o d u c e
evoluţia p e c a r e o c o n s t a t ă m în o-
m e n i r e , ca p r o g r e s al inteligenţei.
D e aci şi o c o n s e c i n ţ ă d e c a r a c t e r
p e d a g o g i c , a s u p r a c ă r e i a insistă, c u
deosebire, Poincaré.
P e n t r u e d u c a t o r se i m p u n e a t u n c i
s a r c i n a d e a face a ş a c a m i n t e a
copilului să s t r ă b a t ă r e p e d e d r u m u l
p e c a r e 1-a u r m a t o m e n i r e a c a pro­
g r e s al i n t e l i g e n ţ e i :
„Passant rapidement par certaines
é t a p e s , m a i s en n ' e n s u p p r i m a n t
aucune".
Trecând repede peste unele etape,
d a r n e s u p r i m â n d nici u n a !
I a r a ş a fiind, i a t ă d e ce, în t o a t ă
l u c r a r e a n o a s t r ă p e d a g o g i c ă , istoria
ştiinţelor t r e b u e s ă n e fie g h i d u l
n o s t r u principal. Nicio altă consi­
d e r a ţ i e d e i n t e r e s practic, s a u mo-
CELE TREI CRIŞ URI
Universitatea din Bucureşti.
tive d e t r a d i ţ i e stabilită, n u se cu­
v i n e să n e a b a t ă delà ceia ce e s t e
s i n g u r a cale r a ţ i o n a l ă d e u r m a t .
Să p o t r i v i m şi c u n o ş t i n ţ e l e d e
p r o p u s şi m e t o d a d e p r e d a r e cu
e t a p a la c a r e se g ă s e ş t e elevul ca
desvoltare a inteligenţei.
Dacă acest acord nu este respec­
tat, a t u n c i m a t e r i a d e p r e d a t ră­
m â n e s t r ă i n ă şi n e î n ţ e l e a s ă , iar m e ­
t o d a o l u c r a r e i n o p e r a n t ă şi obosi­
toare.
I a t ă p e n t r u ce a b s t r a c ţ i i l e m a t e ­
m a t i c e t r e b u e s c coborîte din sfera
ideală la nivelul d e p r i c e p e r e al
şcolarilor ; iar a c e a s t ă o p e r a ţ i e c e r e
c a m a t e r i a l u l p u r logic să reia con­
t a c t u l c u r e a l i t a t e a , î m b r ă c â n d for­
m a c o n c r e t ă din c a r e s'a n ă s c u t .
Şi n u n u m a i p e n t r u copii, ci şi
p e n t r u l u m e a celor mulţi, c a r e n u
a u ca o b i ş n u i t ă m â n u i r e a formelor
p u r logice ale g â n d i r e i , — r e d u c e r e a
ideilor a b s t r a c t e la o r i g i n e a lor ma­
t e r i a l ă e o n e c e s i t a t e , fără d e c a r e
n u p o a t e fi î n ţ e l e g e r e .
A v e m , pentru a demonstra acest
a d e v ă r , ca e x e m p l u m i n u n a t în li­
t e r a t u r a n o a s t r ă , u n a din povesti­
rile n e m u r i t o r u l u i C r e a n g ă .
E p o v e s t i r e a i n t i t u l a t ă : Cinci pâini.
C a r e este fondul ştiinţific din a-
c e a s t ă p o v e s t i r e a lui C r e a n g ă , ce
chestie de aritmetică se ascunde
aci sub forma u n e i î n t â m p l ă r i r e a l e ?
E p u r şi s i m p l u vorba d e : adu­
cerea fracţiilor la . acelaş numitor
_9_ 6;
3 3
Numai simpla e n u n ţ a r e a opera­
ţiei a r i t m e t i c e a b s t r a c t e a j u n g e să
î n d e p ă r t e z e şi a t e n ţ i a şi i n t e r e s u l
celui ce n u a u i t a t n e c a z u r i l e lui,
c a şcolar la lecţiile d e a r i t m e t i c ă
şi notele r e l e şi c o r i g e n t a .
D a r C r e a n g ă n u n e s e r v e ş t e o lecţie
a b s t r a c t ă d e a r i t m e t i c ă ; el n e face
s ă u r m ă r i m cu i n t e r e s şi s ă price­
pem, sub forma a t r ă g ă t o a r e a unei
m i n u n a t e istorisiri, ceia ce s u b for­
m ă p u r l o g i c ă — a b s t r a c t ă , a r fi ră­
m a s s t r ă i n şi d e î n ţ e l e g e r e a c a şi
de interesul nostru.
Doi c ă l ă t o r i , n e p o v e s t e ş t e C r e a n ­
g ă , a u o s p ă t a t p e u n d r u m e ţ şi a u
p r i m i t delà a c e s t a 5 lei, ca mul­
ţumită.
Aceşti 5 lei u r m e a z ă s ă i î m p a r t ă
cei doi c ă l ă t o r i , pe d r e p t a t e , — ş i n u
a j u n g să se î n ţ e l e a g ă .
U n u l din c ă l ă t o r i a v u s e s e 3 pâini,
iar celait 2 pâini.
Cel cu 2 pâini p r o p u n e î m p ă r ţ i ­
r e a p e j u m ă t a t e : 2,50 unul ; 2,50
c e l ă l a l t ; p e n t r u c ă , zicea el, noi n u
a m o s p ă t a t cu g â n d d e c â ş t i g p e
d r u m e ţ u l cel d a r n i c , c a r e p u t e a să
n e m u l ţ u m e a s c ă , fără b a n i , n u m a i
cu cuvântul.
. ,„Ba, r ă s p u n d e celălalt c ă l ă t o r , toc­
m a i p e n t r u că d r u m e ţ u l ne-a mul­
ţ u m i t şi b ă n e ş t e , s e c u v i n e s ă l u ă m
din aceşti b a n i fiecare d u p ă n u m ă ­
rul pâinilor c e a m a v u t :
A i a v u t d o u ă p â i n i î n t r e g i : ţine
doi lei, p a r t e a ce ţi s e c u v i n e .
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ C E L E
E u îmi o p r e s c trei lei, fiindcă trei
pâini a m a v u t , tus-trele la fel cu
ale tale d e m a r i !
„Nu a ş a , zice celălalt, p e n t r u c ă
n u m i s e p a r e d r e a p t ă astfel d e
î m p ă r ţ e a l ă !"
N u p r i m e ş t e niciunul î m p ă r ţ e a l a ,
a ş a c u m o p r o p u n e celălalt — şi
v o r b ă şi ciorovoială, p â n ă c â n d s e
î n v o e s c s ă s e d u c ă la j u d e c a t ă .
Cum o sice judecata, aşa să ră-
măe, c a d d e a c o r d cei doi c ă l ă t o r i !
S e înfăţişează î n a i n t e a j u d e c ă t o ­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
rului şi îi p o v e s t e s c t o a t ă î n t â m ­
p l a r e a : c u m a m â n c a t d r u m e ţ u l cel
străin, la m a s a lor d e o p o t r i v ă cu
fiecare d i n t r e d â n ş i i — c u m le-a d a t
d r u m e ţ u l c a m u l ţ u m i t ă 5 lei şi c u m
nu pot primi împărţeala pe care
fiecare o p r o p u n e celuilalt!
J u d e c ă t o r u l , d u p ă c e i-a a s c u l t a t
cu luare-aminte pe amândoi, — se
a d r e s e a z ă celui c u d o u ă p â i n i :
—Şi n u eşti m u l ţ u m i t cu î m p ă r ţ e a l a ,
aşa c u m o face t o v a r ă ş u l d-tale d e
călătorie ?
—Nu, d o m n u l e j u d e c ă t o r , r ă s p u n s e
hotărît nemulţumitul, pentrucă aşa
n u e dreptate! Mie m i s e c u v i n e
2 lei şi 50 b a n i n u n u m a i 2 lei c â t
mi-a d a t t o v a r ă ş u l m e u !
— D a c ă e v o r b a d e d r e p t a t e , zise
j u d e c ă t o r u l , a t u n c i fă b i n e şi îna­
p o i a z ă u n leu t o v a r ă ş u l u i c a r e a
a v u t trei p â i n i !
U i m i r e şi r e v o l t ă p e c ă l ă t o r u l n e ­
d u m e r i t , c a r e c u î n d r ă s n e a l ă îşi a-
rată nemulţumirea :
—Am venit înaintea judecăţii să
c a p ă t d r e p t a t e şi c â n d colo.... v a i
de lume !
— A ş a ţi s e p a r e d u m i t a l e , zice j u ­
d e c ă t o r u l liniştit, d a r ai s ă vezi că
nu e aşa !
Şi a c u m î n c e p e t r a t a r e a intuitivă
a p r o b l e m e i d e a r i t m e t i c ă : dialogul
î n t r e j u d e c ă t o r şi c ă l ă t o r u l cu d o u ă
pâini.
—Ai a v u t d u m n e a t a d o u ă p â i n i ?
—Da, domnule judecător, două a m
avut.
—Udătură ceva a v u t a t i vreunul?
TREI
—Nimic, d o m n u l e j u d e c ă t o r , n u m a i
p â i n e g o a l ă şi a p ă r e c e delà fân­
t â n ă , fie d e s u n e t u l cui a făcut-o a-
colo în c a l e a t r e c ă t o r i l o r !
— P a r ' c ă a d i n e a o r i , zice j u d e c ă t o r u l ,
s i n g u r mi-ai s p u s c ă a ţ i m â n c a t fie­
c a r e de-o p o t r i v ă : a ş a e s t e ?
— A ş a este, d o m n u l e j u d e c ă t o r !
— D a c ă e s t e a ş a , a t u n c i s ă stator­
nicim p u ţ i n ă r â n d u i a l â c a s ă ştim
h o t ă r î t c â t ă p â i n e a m â n c a t fiecare :
—Să z i c e m c ă s'a t ă i a t fiecare p â i n e
în c â t e trei b u c ă ţ i d e o p o t r i v ă d e
m a r i ; c â t e b u c ă ţ i ai a v u t d u m n e a t a ,
care spui că avuseşi două pâini?
— Ş a s e b u c ă ţ i a ş fi a v u t , d o m n u l e
judecător !
— D a r t o v a r ă ş u l d-tale, c a r e s p u i
că a v e a trei pâini, c â t e b u c ă ţ i d u p ă
î m p ă r ţ i r e a în t r e i ? .
—Nouă b u c ă ţ i a r fi a v u t , d o m n u l e
judecător !
— A c u m , c â t fac la u n loc : ş a s e bu­
căţi şi cu n o u ă b u c ă ţ i ?
— C i n c i s p r e z e c e b u c ă ţ i , d o m n u l e ju­
decător.
—Câţi oameni aţi m â n c a t aceste
cincisprezece bucăţi de pâine?
— Trei oameni, domnule judecător.
TJn mare astronom opiniase că în curând
^ avem sfârşitul Uimei cea ce nul împiedeca
să ceară Academiei premiu pentru o lucrare
a sa şi să fie ales membru al înaltei Institu-
ţiuni culturale.
Rsportorul Academiei, referă pe cererea as­
tronomului, următoarele :
«Dacă pământul ia sfârşit aşa de curând,
nu mai prezintă niciun interes crearea unui
nou academician - nemuritor, şi din contră,
dacă calculele astronomului concurent sunt
greşite, va fi un motiv plastic de respingere,
iitndcă, încă trăim».
Ilfredo Bacelli, poet şi fost ministru italian,
într'o şedinţă a Camerii, cu mult înainte de
război, îl aude pe un deputat adversar cum îl
numeşte, ca să-1 nesocotească, «poet», în mod
dispreţuitor
Baccelli îi răspunde prin următoarele cu­
vinte :
— Da, domnule, sunt şi doresc să fiu poet,
şi te asigur că atunci când vom fi toţi poeţi,
vom face o politică mal bună pentru Italia,
căci vom avea o simţire mai fină şi o cuge­
tare mai înaltă.
cmşuRm%M®mm%%%%%i%®
Bine. C â t e c â t e b u c ă ţ i v i n e d e fie­
care o m ?
— C â t e cinci b u c ă ţ i , d o m n u l e j u d e ­
cător.
— A c u m , ţii m i n t e c â t e b u c ă ţ i a i
avut dumneata ?
—Şase bucăţi, domnule judecător.
— D a r d e m â n c a t , c â t e ai m â n c a t
dumneata ?
—Cinci b u c ă ţ i , d o m n u l e j u d e c ă t o r .
—Şi c â t e ţi-a m a i r ă m a s , d e î n t r e c u t ?
— N u m a i o b u c a t ă , d-le j u d e c ă t o r .
— A c u m s ă s t ă m aci, în c e t e pri­
v e ş t e pe d u m n e a t a şi s ă l u ă m p e
t o v a r ă ş u l d-tale la r â n d . C â t e bu­
căţi d e p â i n e (ţii m i n t e ?) a r fi a v u t
el?
—Nouă b u c ă ţ i , d o m n u l e j u d e c ă t o r .
—Şi c â t e a m â n c a t el d i n a c e s t e a ?
—Cinci b u c ă ţ i , c a şi m i n e , d o m n u l e
judecător.
— D a r de r ă m a s , c â t e i-a î n t r e c u t ?
—Patru bucăţi, domnule judecător.
—Bine. A c u m o s ă n e î n ţ e l e g e m u ş o r :
V a s ă zică, d-ta a i a v u t n u m a i o
bucată de întrecut, iar tovarăşul
d-tale p a t r u b u c ă ţ i ! Şi a t u n c i : o
b u c a t ă d e p â i n e , r ă m a s ă delà d-ta,
cu p a t r u b u c ă ţ i delà celălalt, fac
la u n loc cinci b u c ă ţ i !
— T a m a n cinci, d o m n u l e j u d e c ă t o r .
— D a r a s t e a s u n t cele cinci b u c ă ţ i
d e p â i n e pe c a r e le-a m â n c a t dru­
m e ţ u l d-voastră, cel c a r e v ' a d a t
cinci lei c a m u l ţ u m i t ă .
— A ş a este, d o m n u l e j u d e c ă t o r .
D a r a t u n c i vezi, p e n t r u c e d-tale
n u ţi s e c u v i n e d e c â t u n leu, fiindcă
numai o bucată de pâine ai avut
d e î n t r e c u t — c a şi c u m a i fi a vu t-o
d e v â n z a r e ! I a r t o v a r ă ş u l u i d-tale
p a t r u lei i s e cuvin, p e n t r u c ă p a t r u
b u c ă ţ i d e p â i n e i-a î n t r e c u t lui !
P o v e s t i r e a lui C r e a n g ă , s e î n c h e e
c u reflexii d e o r d i n social p e c a r e
C r e a n g ă le p u n e el în g u r a c ă l ă t o ­
rilor ţ ă r a n i , m i n u n a ţ i d e m o d u l în
c a r e d r e p t a t e a a ieşit la i v e a l ă .
Noi n e v o m m u l ţ u m i cu consta­
t a r e a că, faţă d e cele d o u ă soluţii
propuse, cercetarea matematică a
c h e s t i u n i i a c o n d u s la s i n g u r a so­
luţie a d e v ă r a t ă . I a r a c e a s t ă consta­
tare să o luăm acum ca tranziţie
spre o privire a raporturilor dintre
M a t e m a t i c ă şi Ştiinţele fizice.
O r i u n d e , în ştiinţele n a t u r i i , m ă ­
s u r a m ă r i m i l o r (ce i n t e r v i n î n t r ' u n
o r d i n d e f e n o m e n e ) s e p o a t e efec­
t u a cu o a n u m i t ă p r e c i z i u n e ; o r i
u n d e principii d e c a r a c t e r d e s t u l
de general permit o sistematizare
a cunoştinţelor.
M a t e m a t i c a i n t e r v i n e c u necesi­
t a t e s p r e a o r d o n a şi e x p l i c a ceia
ce s e ştie — şi, apoi, a face s ă s e
p r e v a d ă ceia c e n u s e ştie încă.
C a r a c t e r u l p r o p r i u al ştiinţelor
m a t e m a t i c e (aşa c u m l-am a r ă t a t la
î n c e p u t u l a c e s t u i articol)—de a l u c r a
cu creaţii ideale, s u s c e p t i b i l e d e a
s e aplica la t o t a l i t a t e a c a z u r i l o r
c o n c r e t e d e aceiaşi c a t e g o r i e — m e -
^^mmwmwmmELE
t o d a a c e a s t a a ştiinţelor m a t e m a ­
tice s'a a r ă t a t c u d e o s e b i r e f e c u n d ă
în a p l i c a r e a ei la ş t i i n ţ e l e fizice.
C â n d s e v a s c r i e o d a t ă , cu grijă,
istoria M a t e m a t i c e i şi a Fizicei,
p e n t r u v e a c u l şi j u m ă t a t e c a r e s e
va î n c h e i a în c u r â n d — s e v a v e d e a
c u m cele d o u ă discipline a u fost m e ­
r e u în c o n t i n u ă a c ţ i u n e r e c i p r o c ă :
u n anumit ordin de fenomene dă
n a ş t e r e u n e i teorii m a t e m a t i c e , iar
teoria aceasta ca cercetare mate­
m a t i c ă se d e s v o l t ă a p o i i n d e p e n ­
d e n t ă d e o r i g i n e a ei fizică. C o n c e p ­
tele g e n e r a l e , c u r ă ţ i t e d e c o n c r e t u l
întâmplător, devin creaţii abstracte,
iar întreaga cercetare, de caracter
p u r logic, d e v i n e u n î n s e m n a t ca­
pitol al A n a l i z e i m a t e m a t i c e .
L a r â n d u l lor, fizicienii b a g ă d e
s e a m ă , la u n m o m e n t d a t , c a din-
t r ' u n a n u m i t capitol al A n a l i z e i a b ­
s t r a c t e ei scot i n s t r u m e n t u l d e lu­
c r u , a n u m e p o t r i v i t p r o b l e m e l o r fi­
zice c e îi p r e o c u p ă .
Şi astfel c o n t a c t u l şi ajutorul re­
c i p r o c s e c o n t i n u ă m e r e u î n t r e cele
d o u ă discipline, î n l e s n i n d î n t r ' u n a
p r o g r e s u l g e n e r a l al ştiinţei.
O ultimă întrebare mai rămâne,
d e a t i n s n u m a i , î n a i n t e d e a în­
c h e i a a c e s t s c u r t articol,
D a c ă s'a înţeles, din explicările
p e c a r e le-am d a t , c ă M a t e m a t i c a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
e s t e o c o n s t r u c ţ i e ideală şi n u o
ştiinţă fizică (deşi delà c o n c r e t u l
imediat a pornit pentru a se ridica
a p o i în l u m e a c r e a ţ i i l o r a b s t r a c t e )
— d a c ă a c e s t a e s t e c a r a c t e r u l Mate­
m a t i c e i , a t u n c i o î n t r e b a r e s e im­
pune : adevărul matematic, aşa cum
Cercetarea Adevărului în Ştiinţele Fizice
f\. p r i m e l e licăriri d e i n t e l i g e n ţ ă ,
o m e n i r e a a c ă u t a t să î n ţ e l e a g ă
lumea fenomenelor înconjurătoare:
ploaia, v â n t u l , a r ş i ţ a soarelui, trăs­
n e t u l , să s e f e r e a s c ă d e u n e l e , s ă le
î n b u n e z e p e cele d e c a r e s e înfrico­
şa, p r i n î n c h i n a r e şi d e v o ţ i u n e ado­
r a n d o l e c a zeităţi.
P â n ă în zilele n o a s t r e s u n t î n c ă
t r i b u r i p r i m i t i v e din O c e a n i a c a r e
a d o r ă focul şi l u m i n a . In civilizaţia
e g i p t e a n ă , c a r e a j u n s e s e la u n g r a d
r i d i c a t d e o r g a n i z a r e socială, a c u m
v r e o 3000 d e a n i î n a i n t e d e e r a creş­
tină, d i v i n i t ă ţ i l e la c a r e se î n c h i n a u
erau foarte n u m e r o a s e ; adorau atât
p e cele c a r e le d a u foloase şi h r a n ă
c u m e r a A m o n R a , boul A p i s , v a c a
H a t o r c â t şi p e a c e l e d e c a r e se te­
m e a u c a R i n o c e r u l , Ş a r p e l e şi altele.
T o a t e a c e s t e s u p e r s t i ţ i i e r a u sus­
ţ i n u t e d e c ă t r e c a s t a p r e o ţ e a s c ă in­
teresată, deţinătoare a misterelor, a
datinelor, a legilor şi ale c ă r e i p u t e r i
în g u v e r n a r e , o d e p ă ş e a c h i a r p e
a marilor Faraoni.
TREI cmşx]B.m%wmm%%%mm>z<
a p a r e el c e r c e t ă t o r u l u i logic, e s t e
el o s i m p l ă esenţă î n d e p ă r t a t ă a
realului, curăţită de materialitate
netrebuitoare a concretului imediat?
Adecă, este n u m a i a t â t ?
C ă c i a m v ă z u t c ă a b s t r a c ţ i i l e ma­
t e m a t i c e s e pot p u n e în corespon­
d e n ţ ă utilă cu realul, scoborîndu-le
p e s c a r a lor d e f o r m a ţ i u n e .
I n t r e filozofii c a r e a u c e r c e t a t a-
devărul matematic, empiriştii răs­
p u n d h o t ă r î t , da !
Insă, p a r t e a c o v â r ş i t o a r e a Mate­
m a t i c e i în teoriile n o u i ale F i z i c e i ,
însăşi b o g ă ţ i a u i m i t o a r e d e con­
c e p t e şi p r o b l e m e r e c e n t e în Geo­
m e t r i e şi în A n a l i z ă — a u r e p u s în­
t r e b a r e a în a t e n ţ i a c u g e t ă t o r i l o r şi
i-a silit s ă c a u t e , î n t r e d o g m a t i s m
şi e m p i r i s m , locul m a i p o t r i v i t pen­
tru un r ă s p u n s satisfăcător.
F ă r ă d e a i n t r a în d e l i c a t e dis­
tincţii şi discuţii p r e a subtile, n e
v o m folosi d e o s i m p l ă c o m p a r a ţ i e .
Cel c a r e , delà s u p r a f a ţ a p ă m â n ­
tului se r i d i c ă p e o î n ă l ţ i m e , n u e
a ş a că v e d e m a i m u l t şi m a i de­
parte ?
Matematica nu este numai un A dovedit-o, cu prisosinţă, a t u n c i
c â n d , s u b l u m i n a lui b i r u i t o a r e , ni
s i m p l u extract c u r ă ţ i t d e m a t e r i a l i ­
t a t e a care-i î n g r e u i a circulaţia şi îi s'a l ă m u r i t p r o b l e m a s p a ţ i u l u i şi n i
s'a d e m o n s t r a t p o s i b i l i t a t e a . logică
împiedica aplicarea generală.
Esenţă îndepărtată a realului, ea a mai multor geometrii; — atunci
c â n d formulele m a t e m a t i c e n e - a u
a c ă p ă t a t în a t m o s f e r a i d e a l ă în
c o n d u s s ă r e t u ş ă m , în m o d n e a ş ­
c a r e s'a r i d i c a t , însuşiri noui, vir­
tuţi speciale. t e p t a t , i m a g i n e a ce n e f o r m a s e m
despre lumea care ne înconjoară.
A d e v ă r u l m a t e m a t i c n u e s t e nu­ S e c u v i n e d a r s ă n u i g n o r ă m vir­
m a i p r o d u s u l s i m p l u al m e c a n i s m u ­ tuţile p r o d i g i o a s e ale a d e v ă r u l u i
lui d e a b s t r a c ţ i e p e c a r e ni-1 explică matematic.
L o g i c a : el este m a i m u l t şi p o a t e
mai mult !
în tot t i m p u l e v u l u i m e d i u .
Numai după căderea Constantino-
de : Profesor Dr. Hurmuzescu. polului la 1453, p r i n r ă s p â n d i r e a
în o c c i d e n t a filozofilor şi d a s c ă l i l o r
b i z a n t i n i , se r e v i n e la o r e d e ş t e p t a r e
In civilizaţia g r e a c ă , stadiul cuno­ i n t e l e c t u a l ă . A c e ş t i a a d u c e a u în exi­
ştinţelor se ridică prin a p o r t u l ştiin­ lul lor ştiinţa şi t r a d i ţ i a c u l t u r e i
ţific şi p r i n m a r e a c o n t r i b u ţ i e a elene.
şcoalelor filozofice. S e f o r m e a z ă sis­
R e n a ş t e r e a î n c e p u t ă în Italia e s t e
teme de gândire care au contribuit d a t o r i t ă în p a r t e a c e s t o r noui pu­
în cea m a i l a r g ă m ă s u r ă la forma­ teri c u l t u r a l e . Şcoalele s e î n m u l ţ e s c ,
r e a c u g e t ă r i i m o d e r n e ; astfel s u n t î n v ă ţ ă m â n t u l d e v i n e tot m a i i n t e n s ,
ideile lui S o c r a t e şi P l a t o n în filo­ d a r în m e t o d e l e d e a t u n c i . C h i a r
zofie, a lui D e m o c r i t în fizică şi al până după Renaştere continua un
lui A r i s t o t e l în ştiinţă în g e n e r a l p e d a n t i s m d i d a c t i c , fără preocu­
m a i t â r z i u . Invaziile b a r b a r e în oc­ p a r e a r e a l i t ă ţ i l o r şi a ceia ce e s t e
c i d e n t a u î n t i n s u n val d e î n t u n e ­ omenesc. Iată cum ne este descrisă
c i m e şi a u î m p e d i c a t r a d i a r e a lor o şcoală din a c e l t i m p :
„In fundul unui cartier sărac
şi întunecos, între nişte pereţi umezi,
şcolarii cu berete rotunde se îngră­
mădeau în jurul profesorului, care
purta scufia pătrată.
„Intraţi în clasa de gramatică,
şi veţi găsi profesorul îmbrăcat
într'o togă lungă, pe care jegul şi
timpul au marcat urmele misetiei,
în mână cu o cingătoare de piele
ce îi serveşte de ferula. Magistrul
explică grav şi sentenţios regulele
gramaticale, insistând asupra for-
^BBBBBBBBBBKBBCELE TREI CRISUmB&BBKBKBBB&KBB
mulelot repetate tu cor. Să trecem plat c u m i ş c a r e a p ă m â n t u l u i p â n ă p e n t r u viitor d e s v o l t a r e a n a t u r a l ă
mai departe, la clasa de umanităţi la d e s c o p e r i r e a lui C o p e r n i c şi lui a p u t e r i l o r i n t e l e c t u a l e ; astfel se
şi retorică, unde magistrul desleagă Galileu. explică o p r i r e a b r u s c ă a a v â n t u l u i
şi defineşte diferitele metafore din- Mult m a i g r e ş i t se j u d e c a u feno­ luat în Italia i m e d i a t d u p ă R e n a ş ­
tr'un discurs declamat cu emfază. m e n e l e psihice i n t e r i o a r e , m a i cu tere, c â n d g r a ţ i e d e s c o p e r i r i l o r lui
Să pătrundem, după acest ver- seamă înaintea timpului Renaşterii, Galileu, Italia e r a în f r u n t e a mişcă­
biaj sec, in domeniul argumentelor rii ştiinţifice.
şi al cauzelor ascunse, în clasa de Pentru interpretările adevărurilor
logică şi de fizică. Aci se discuta, m o r a l e şi politice s'au sfâşiat po­
conform ideilor cu mare autoritate p o a r e d e a l u n g u l v e a c u r i l o r în l u p t e
de atunci, « m a g i s t e r dixit », fără civile, c u b u n ă c r e d i n ţ ă d e a s e în­
nicio aprofundare şi numai înşi- t o c m a i o m a i b u n ă d r e p t a t e şi o
rându-le pe de rost. l a r g ă fericire p ă m â n t e a s c ă a ome­
Montaigne spune mai departe : nirii C u c e r i r i l e ştiinţifice p u t e a u
„Admirabilii învăţaţi de atunci, care produce o mai mare îndestulare de
după un examen minuţios ajun­ b u n u r i folositoare vieţii t u t u r o r în
geau să se pronunţe că dacă opium locul p r e g ă t i r i l o r d e r ă s b o i u , d a c ă
face să doarmă, aceasta este pen- n ' a r fi e g o i s m u l şi d o r i n ţ a o m e n e a ­
trucă opium are o virtute dormi- s c ă d e s t ă p â n i r e şi d e d o m i n a ţ i u n e .
tivă". A d e v ă r u r i l e m o r a l e s u n t î n s ă subiec­
A c e ş t i neobosiţi o r a t o r i , c a r i jon­ tive şi s c h i m b ă t o a r e , d u p ă c u m le
g l a u cu a f i r m a ţ i u n e a şi n e g a ţ i u n i l e , c a r a c t e r i z e a z ă filozoful f r a n c e z P a s ­
d i s c u t â n d d e s p r e orice c h e s t i u n e , cal : „ V é r i t é e n d e c a d e s P y r e n e e s ,
d e c i d e a u victoria d u p ă n u m ă r u l a- e r r e u r e n d e l à " — ce e a d e v ă r
c e s t o r afîrmaţiuni şi n e g a ţ i u n i , so­ d i n c o a c e d e Pirinei, e e r o a r e din­
cotite cu b o a b e l e d e fasole cu c a r e colo.
îşi p r e v e d e a u b u z u n a r e l e î n a i n t e d e S e ştie c ă din t i m p u r i l e cele m a i
a păşi la l u p t a discuţiei. Prof Dr. D. Hurmuzescu. vechi, înţelepţii şi filozofii e r a u şi
îşi p e t r e c e a u timpul cu cele m a i o a m e n i d e ştiinţă. Astfel, p e frontis­
c u r i o a s e discuţii, c u m s p r e e x e m p l u : c â n d c ă u t a r e a a d e v ă r u l u i se făcea piciul şcoalei lui P l a t o n e r a scris :
d a c ă D u m n e z e u s'ar fi p u t u t î n c a r n a d u p ă m e t o d e l e aristotelice, prin pu­ „Cine nu este geometru să nu intre".
în femeie ? şi în altele, din cele m a i t e r e a n u m a i a r a ţ i o n a m e n t u l u i şi P â n ă p r i n ' secolul al XVII-lea,
c o n t r o v e r s a t e inutilităţi, ca a c e a d e silogismului din n i ş t e p r e m i z e une­ g â n d i r e a teologică d o m i n a ş t i i n ţ a şi
a se şti d a c ă u n c â i n e ţ i n u t în cu­ ori g r e ş i t e s a u i n c o m p l e t e , fie din filozofia. Astfel D e s c a r t e s şi P a s c a l ,
r e a e s t e c o n d u s prin zgarda din ju­
rul g â t u l u i sau p r i n mâna c a r e ţineBCU Cluj / Central University Library Cluj
o b s e r v a ţiuni s a u din d e d u c ţ i u n i .
P â n ă p e t i m p u l lui Galileu încă,
filozofi, e r a u şi b u n i fizicieni şi a u
l ă s a t teorii şi d e s c o p e r i r i r ă m a s e şi
c u r e a u a ? A r g u m e n t e l e a b u n d ă în­ a d e v ă r u r i l e ştiinţei fizice e r a u co­ a s t ă z i în F i z i c ă .
t r ' u n s e n s s a u în celălalt, discuţia m a n d a t e d e b i s e r i c a c r e ş t i n ă cato­ Succesul d e s c o p e r i r i l o r în a c e a s t ă
se înfierbântă c â t e o d a t ă p â n ă c h i a r lică c a r e p r i n inchiziţie s u p r a v e ­ ştiinţă, prin o r g a n i z a r e a d e m e t o d e
la b ă t a e . In g e n e r a l , s f â r ş e ş t e c u g h e a şi î m p i e d e c a r ă t ă c i r i l e în cre­ e x p e r i m e n t a l e şi înfiinţare d e labo-
b i n e , cu condiţia ca s ă n u s e vor­ d i n ţ ă s c h i s m a t i c ă şi c o n d a m n a şi r a t o r i i , d ă u n m a r e a v â n t şi încu­
b e a s c ă în f r a n ţ u z e ş t e , în limba ma­ a r d e a p e r u g , ca p e G i o r d a n o B r u n o , r a j e a z ă d o r i n ţ a d e noi c e r c e t ă r i din
t e r n ă v u l g a r ă , ci n u m a i în l i m b a no­ p e n t r u a le r e z e r v a fericirea e t e r n ă p a r t e a celor d o r i t o r i d e c u l t u r ă .
bilă latină. dincolo d e viaţă. P e r s o a n e din c l a s a a v u t ă a socie­
U n c e n z o r s u p r a v e g h e a a c e s t e în­ tăţii se g r u p e a z ă în S o c i e t ă ţ i , c u m
P e n t r u a c e s t e d i f e r e n ţ e d e cre­ e s t e A c a d e m i a dei Lincei, în 1662
t r e c e r i şi p e d e p s e a p e şcolarii prinşi
dinţă, p r i g o a n e l e şi r ă z b o a i e l e reli­ la F l o r e n ţ a , p e n t r u a s t u d i a feno­
în flagrant delict d e v o r b i r e fran­
g i o a s e a u c o s t a t a t â t e a vieţi de menele naturii,pentru a experimenta
ceză.
v o i n ţ ă şi e n e r g i e . a d e v ă r u r i l e d e s c o p e r i t e şi p e n t r u a
M o n t a i g n e , m a r e l e c u g e t ă t o r , se
indignează contra acestei barbarii F a n a t i s m u l ideologic şi despotis­ d e s c o p e r i altele.
d e p e d a n t i s m din şcoli. El c e r e ca m u l politic î m p i e d e c a u orice cerce­ T o t în a c e l a ş t i m p (1666) s e for­
să se t r a n s f o r m e studiile în j o c u r i t a r e liberă a a d e v ă r u l u i şi sterilizau m e a z ă în L o n d r a Royal Society şi
a t r ă g ă t o a r e , în loc d e s p e r i e t o r i , şi la P a r i s se c r e i a z ă d e c ă t r e m a r e l e
se ridică c o n t r a m e t o d e l o r d e edu­ m i n i s t r u francez C o l b e r t Academie
caţie care desvoltă numai memoria des Sciences de Paris, c a r e î n c u r a ­
în d e t r i m e n t u l j u d e c ă ţ i i şi c a r e c e r j e a z ă o m a i b o g a t ă p r o d u c ţ i e în fi­
a argumenta — în loc d e a gândi. zică, iar c â ţ i v a a n i m a i t â r z i u R i c h e -
A p o i M o n t a i g n e m a i d o r e ş t e ca fi­ liau fonda Academia Franceză.
lozofia accesibilă şi s u r â z ă t o a r e tu­ Mari d e s c o p e r i r i u r m e a z ă la s c u r t e
V E S U V I U L
t u r o r să fie i n t r o d u s e în t o a t e , căci intervale : Newton descoperă gra­
lecţiile d e î n ţ e l e p c i u n e s u n t b u n e Zadarnic caut codrul des, in care, vitaţia şi fixează în formulă p r e c i s ă
p e n t r u toţi, ca fiecare se p o a t ă ceti pe vremi, Spartacus s'a ascuns, (ugar, legea atracţiei universale, formulă,
în m a r e a c a r t e a u m a n i t ă ţ i i şi să şi creştetul de-ardesii şi calcar: c a r e , a p l i c a t ă la f e n o m e n e l e fizicei
se obişnuiască a traduce experien­ un groaznic hău în locul lui mi-apare... d e s c h i d e u n v a s t d o m e n i u investi­
ţele în precepte iar preceptele în Prin fum şi aburi, — sumbră arătare, — g a ţ i i l o r în s t u d i u l g a z e l o r , al capi-
acte. dau demonii năvală din Tartar, larităţii, d a r c e a m a i m ă n o a s ă apli­
Cercetarea adevărului, căutarea şi flăcări ies, când scormone in jar, c a ţ i e a ei a fost la a t r a c ţ i u n i l e elec­
cu ură, Pluton, zeu fără c r u ţ a r e .
adevărului nu este totdeauna t r i c e şi m a g n e t i c e .
uşoară. De moarte urlă Cerber, mânios, N e w t o n d e s c o p e r i apoi d e s c o m p u ­
D e s i g u r că o b s e r v a ţ i a a a v u t pri­ vestind sabatul crunt, vijelios, n e r e a luminii prin p r i z m ă şi a d u s e ,
m u l rol în c u n o a ş t e r e a fenomene­ al Furiilor» prefăcute n lavă. r e a l i z a r e a s p e c t r o s c o p i e i , c r e i n d as­
lor ' e x t e r i o a r e ale forţelor n a t u r i i înfricoşat, privesc spre golf şi văd trofizica, ştiinţă p r i n c a r e s'au p u t u t
în fizică, î n a s t r o n o m i e ; d a r şi aci pe Pliniu, in antica lui navă, c u n o a ş t e m a t e r i i l e din d e p ă r t a t e l e
m i ş c ă r i l e r e l a t i v e a u p u t u t fi inter­ cum pierd răsuflarea sub prăpăd astre.
p r e t a t e greşit, d u p ă c u m s'a î n t â m ­ I GR. PERIEŢEANU El s t u d i a z ă p r o p a g a ţ i a r a z e i lu-
^%%mm$&wmwmcuLE
m i n o a s e şi o explică prin ipoteza
emisiunii u n o r corpusculi delà s u r s a
l u m i n o a s ă , teoria emisiunii, teorie,
c a r e , n e p u t â n d explica m a i târziu
fenomenele d e difracţie, fu înlocuită
cu teoria o n d u l a t o r i e d e c ă t r e
Fresnel.
T e o r i e , c a r e d u p ă o d o m n i e glo­
r i o a s ă c u m n ' a fost altă teorie în
fizică, s e g ă s e ş t e şi e a a s t ă z i înlo­
cuită p r i n mecanica vibratorie
fotonilor, c e e a c e r e v i n e la u n fel d e
emisiune combinată.
C e e a c e a p e r m i s p r o d i g i o a s a des­
voltare a fizicei şi în g e n e r a l a ştiin­
ţelor e x a c t e , e s t e că c e r c e t ă t o r u l în
faţa u n e i dificultăţi d e explicaţie n u
se sfieşte d e a iscodi din n o u n a t u r a
p r i n alte c e r c e t ă r i şi m e t o d e ; el n u
se o p r e ş t e in e r g o t ă r i metafizice îna­
i n t e a zidului cauzalităţii.
D a c ă n u p o a t e e x p l i c a noul fe­
n o m e n g ă s i t p r i n a c e i a c e se cu­
n o a ş t e , c a u t ă să-l î n c a d r e z e în le­
g ă t u r ă cu cele c u n o s c u t e prin n o u i
r e l a ţ i u n i c u ajutorul u n o r i p o t e z e ,
p â n ă ce a j u n g e să-l c u p r i n d ă î n t r ' u n
sistem de înţelegere.
In a c e s t fel, ipotezele s'au a r ă t a t
d e m a r e folos, p r o v o c â n d noui des­
coperiri, c a r e d e s c h i d alte d r u m u r i
d u p ă c u v â n t u l u n u i distins fizician.
Ştiinţa nefiind s i g u r ă d e explicaţiuni,
n u se o p r e ş t e , ci î n a i n t e a z ă m e r e u
TREI G R I Ş U R I ^ K ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
datorită organizării laboratoarelor
tot m a i bine d o t a t e .
D e a t u n c i , m a r e l e public a cunos­
cut binefacerile a p l i c a ţ i u n i l o r elec­
tricităţii la iluminat, la t r a c ţ i u n e şi
t r a n s p o r t u r i , iar p r i n telegrafia elec­
trică la c o m u n i c a ţ i a r a p i d ă cu dis­
tanţe mari.
a fenomenele care aparţineau dome­
Marconi cu familia.
P o i n c a r é : — Să vie descoperirea şi
aplicaţia ei va urma.
C o l a b o r a r e a î n t r e fizicienii d i n d i
feritele ţări a u a j u t a t la unificarea şi
r e d u c e r e a explicaţiunii f e n o m e n e l o r
fizice la teorii i m p o r t a n t e , p r i n t r e
c a r e cea m a i d e s e a m ă a fost a c e i a
a lui Maxwell, c a r e lega î n t r ' o sin­
g u r ă e x p l i c a ţ i e fenomenele electrice
şi cele l u m i n o a s e . In a c e s t s t a d i u ,
niului fizic.erau cele p r i v i t o a r e p â n ă
la moleculă, l ă s â n d t o a t e însuşirile
constituţiei i n t e r i o a r e a a c e s t e i a pre­
c u m şi a c o m b i n a ţ i u n i l o r p e s e a m a
chimiei.
Chimia organică, prin aşa numită
teorie a t o m i c ă , p u t e a cu s u c c e s şi
în m o d r a ţ i o n a l să explice a c ţ i u n i l e
d e c o m b i n a ţ i e î n t r e a t o m i p r i n în­
făţişarea moleculei cu a t o m i din
c a r e e s t e f o r m a t ă în figuri g e o m e ­
trice cu r e p r e z e n t a r e a v a l e n ţ e l o r şi
legăturile între componenţi.
I a t ă d a r h o t a r u l u n d e se s e p a r a u
cele d o u ă ştiinţe, fizica şi c h i m i a —
fizica p â n ă la moleculă, i a r chimia,
în i n t e r i o r p â n ă la a t o m .
D a r c â n d s'a i n t r o d u s şi e n e r g i a
d e c o m b i n a ţ i i şi a l t e s c h i m b ă r i fi­
zice, a l u a t n a ş t e r e n c u a ş t i i n ţ ă —
c h i m i a fizică.
Descoperirea radioactivităţii,
d u p ă c u m vom vedea m a i d e p a r t e ,

BCU Cluj / Central University Library Cluj

prin n o u i c e r c e t ă r i la a l t e n o u i cu­
ceriri a s u p r a n e c u n o s c u t u l u i .
A ş a d a r , teoria u n u i f e n o m e n n e
este n e c e s a r ă n o u ă p e n t r u înţele­
g e r e a lui în l e g ă t u r ă cu celelalte
c u n o ş t i n ţ e şi p e n t r u a c e a s t a n e este
î n g ă d u i t să facem u n e l e i p o t e z e
acolo u n d e s u n t a b s o l u t n e c e s a r e ,
fără a r ă m â n e hipnotizaţi de aceste
artificii ale i m a g i n a ţ i e i n o a s t r e .
N e w t o n s p u n e a : „Eu judec după
fapte şi nu fabric ipoteze".
Iar pentru a combate sistemul
metafizic al discuţiilor d e ş a r t e des­
p r e c a u z e l e i n t i m e ale fenomenelor,
el s p u n e a : „Fizică, păzeşte-te de Me­
tafizică", y tea d e p r o p a g a ţ i e a luminii şi ast­
U n a din ideile s c u m p e lui New­
ton e r a că : „Fără ştiinţă morala
se rătăceşte" şi fără morală ştiinţa
nu este decât un cuvânt vag. D u p e
b o m b a r d ă r i l e d i s t r u g ă t o a r e din r ă s -
boiul a c t u a l , a m p u t e a r e g r e t a des­
coperirile ştiinţei în a p l i c a ţ i u n i l e
sale c r i m i n a l e , d a r ştiinţa n u e s t e
v i n o v a t ă , ci n u m a i î n t r e b u i n ţ a r e a ei.
U n alt m a r e m o m e n t în a d e v ă r u ­
rile fizice a fost c o n s i d e r a r e a t r a n s ­
formării căldurii în e n e r g i e şi vice­
versa.
Aplicaţiunile a c e s t u i p r i n c i p i u la
m a ş i n i l e c u a b u r i a m a r c a t o fază
e p o c a l ă a civilizaţiei o m e n e ş t i .
O altă m a r e e p o c ă a fost a d u s ă
d e n e p r e ţ u i t e l e d e s c o p e r i r i în elec­
t r i c i t a t e , şi m a i cu s e a m ă d u p ă a
d o u a j u m ă t a t e a secolului t r e c u t .
F i z i c a se î m b o g ă ţ e ş t e î n t r ' u n r i t m
foarte r a p i d cu d e s c o p e r i r e a c u r e n ­
tului electric, a e l e c t r o m a g n e t i s m u ­
lui şi a inducţiei e l e c t r o m a g n e t i c e ,
a î n t i n s d o m e n i u l fizicei şi m a i a-
d â n c în c o n s t i t u ţ i a moleculei, fă­
In a c e a s t ă p e r i o a d ă , fizica, prin a
d e v ă r u r i l e î m b r ă ţ i ş a t e , i n t r o d u s e ca
mijloace d e zilnică î n t r e b u i n ţ a r e ,
d o b â n d e ş t e şi u n m a r e p r e s t i g i u d e
ştiinţă e x a c t ă , bine a l c ă t u i t ă şi pre­
cisă. F e n o m e n e l e fiind e x p r i m a t e
p r i n e c u a ţ i i m a t e m a t i c e , a d u c recolte
tot m a i m ă n o a s e d e a d e v ă r u r i şi de
determinări. O m a r e activitate de
c e r c e t ă r i şi d e c o l a b o r a r e a fizicie­
nilor din t o a t e ţările c o n d u c e la
m ă s u r ă t o r i cu p r e c i z i u n i tot m a i
m a r i , stabilind diferitele c o n s t a n t e
fizice şi r a p o r t u r i , c u m s u n t : echi­
v a l e n t u l m e c a n i c al caloriei, unita­
fel se f o r m e a z ă o fizică d e precizi-
une.
D i n t r ' u n astfel d e s i s t e m , a p l i c a t
la m ă s u r a r e a d e n s i t ă ţ i i a e r u l u i at­
mosferic prin m e t o d e p u r fizice, a re­
zultat d e s c o p e r i r e a corpului helium,
p e c a r e a n a l i z a c h i m i c ă îl i g n o r a
şi c a r e g a z se g ă s e a p r i n a n a l i z a
s p e c t r o g r a f i c ă în a t m o s f e r a s o a r e ­
lui,— c e i a c e a r ă t a o î n r u d i r e foar­
te i m p o r t a n t ă a a ş t r i l o r şi a plane­
telor. L a a c e a s t ă d e s v o l t a r e ştiinţi­
fică u r m e a z ă d e a p r o a p e o s e r i e de
aplicaţiuni verificând c u v â n t u l lui
când-o să p ă t r u n d ă în i n t e r i o r u l ato­
mului.
C ă t r e sfârşitul secolului t r e c u t ,
p a t r u i m p o r t a n t e d e s c o p e r i r i a u mă­
rit sfera a d e v ă r u r i l o r fizice şi a n u m e :
1). R e a l i z a r e a u n d e l o r electrice,
verificând astfel teoria e l e c t r o o p t i c ă
a lui M a x w e l l . D i n a c e a s t ă reali­
z a r e a r e z u l t a t a p l i c a ţ i u n e a cea m a i
m i n u n a t ă , a c e e a a telegrafiei la dis­
t a n ţ a p r i n mijlocul u n d e l o r electrice,
n u m i t ă şi telegrafie fără fir, i a r d e
aci, p r i n i n v e n t a r e a valvei t r i o d e ,
s'a a j u n s ca în b a s m e , prin v ă z d u h ,
la telefonie şi radiodifuziune, g r a ţ i e
jocului a c e l o r g r ă u n ţ e electrice, elec­
tronii, din v a l v ă .
2). R a z e l e c a t o d i c e , făşie d e elec­
t r o n i , a 2-a m a r e d e s c o p e r i r e , în
d e s c ă r c ă r i d e electroni şi a 3-a ra­
zele X, r a z e c a r e i a u n a ş t e r e prin
t r a n s f o r m a ţ i a e n e r g i e i d e lovire a
electronilor în u n d e d e m a r e frec­
v e n ţ ă cu m u l t m a i m a r e d e c â t al
l u m i n e i vizibile şi deci cu l u n g i m i
d e u n d ă foarte mici, p ă t r u n z â n d
p r i n c o r p u r i o p a c e la l u m i n ă .
4). D e s c o p e r i r e a r a d i u m u l u i , a cor­
purilor r a d i o a c t i v e şi r a d i o a c t i v i t a ­
tea cu p r o p r i e t ă ţ i r e v o l u ţ i o n a r e ,
în plină evoluţie d e t r a n s f o r m a r e ,
de dezintegrare. Din care cauză
i z v o a r e d e l u m i n ă şi d e c ă l d u r ă p r i n
a p a r i ţ i a lor a u i m p u s modificarea
a d o u ă n o ţ i u n i f u n d a m e n t a l : aceia
a fixităţii şi a i m u t a b i l i t ă ţ i i corpu­
rilor. S e a d e v e r e ş t e d o r i n ţ a chimiş-
tilor d e a l t ă d a t ă d e a t r a n s m u t a
m e t a l e l e în a u r , d a r cât d e s c u m p e ,
%®Î%%m%mmAmmCKLK
Torent din Carpati.
cu c â t a c h e l t u i a l ă d e e n e r g i e şi
cu m e t o d e dificile :
S u n t l a b o r a t o a r e cu mijloace
foarte b o g a t e şi î n t r e b u i n ţ â n d a-
p a r a t e şi m a ş i n i p u t e r n i c e n u m i t e
ciclostroni, cari pot p r o d u c e tensi­
uni electrice p u t e r n i c e , p e n t r u ca prin
s c â n t e i a lor d e d e s c ă r c a r e să sfar­
m e a t o m u l , p e n t r u a-i c u n o a ş t e şi
s t u d i a e l e m e n t e l e sale c o m p o n e n t e ,
radioactive produc natural. BCU Cluj / Central University Library Cluj
p r o d u c â n d artificial c e i a c e c o r p u r i l e
D i n studiul c o r p u r i l o r r a d i o a c t i v e
s'a a j u n s la î n f ă ţ i ş a r e a a t o m u l u i ca
u n s i s t e m p l a n e t a r , a v â n d în c e n t r u
PE MARGINI DE ISTORIE ANTICĂ
Ta î n c e p u t u l secolului al V-lea
î n a i n t e d e Cr., G r e c i a v e c h e ,
c o m p u s ă din o s u m ă d e mici s t a t e ,
i n d e p e n d e n t e u n e l e d e altele şi du­
c â n d fiecare din ele o v i a ţ ă p r o p r i e ,
s e v e d e a m e n i n ţ a t ă în s u v e r a n i t a t e a
ei d e p u t e r n i c u l r e g e al Perşilor,
însufleţită d e u n spirit d e j e r t f ă
p u ţ i n c o m u n , ea s e ridică în picioare
ca u n s i n g u r om şi c â ş t i g ă în c o n t r a
colosului asiatic, n e m u r i t o a r e l e vic­
torii delà Maraton şi Salamina,
c a r e Ii a s i g u r ă "pentru a p r o a p e d o u ă
secole l i b e r t a t e a şi i n d e p e n d e n ţ a .
In a d o u a j u m ă t a t e a secolului
u r m ă t o r , aceiaşi p r o b l e m ă d e exis­
t e n ţ ă n a ţ i o n a l ă se p u n e î n a i n t e a ei.
D e a s t ă d a t ă p r i m e j d i a v e n e a din
a p r o p i e r e , şi e r a c u a t â t m a i m a r e .
Filip I, r e g e l e M a c e d o n i e i , îşi croise
u n r e g a t p u t e r n i c , în mijlocul penin­
sulei b a l c a n i c e , c u c e r i n d în d r e a p t a
şi în s t â n g a delà vecini, şi, p r i n
rotunjiri s u c c e s i v e , a j u n s e s e la m a r e ,
în p r e a j m a coloniilor şi p o s e s i u n i l o r
g r e c e ş t i . O d a t ă aci, el îşi d ă s e a m a
d e posibilităţile ce i se p r e z i n t ă d e
a d e v e n i s t ă p â n i t o r u l G r e c i e i , şi
î n c e p e ^ f â r â î n t â r z i e r e să-şi p u n ă
TREI C R I Ş U R I i M r i H g i m m
u n n u c l e u pozitiv, iar î m p r e j u r u l a-
c e s t u i a e l e c t r o n i în m i ş c a r e concen­
t r i c ă la s i s t e m e diferite.
Sfârmarea naturală a atomului
d e r a d i o , a d i c ă d e z i n t e g r a r e a lui
produce un alt corp de greutate
m a i m i c ă cu e x p u l z a r e d e corpus­
cule pozitive, alte n e g a t i v e şi alte
neutre.
A c e s t e c e r c e t ă r i cu b u n e rezul­
t a t e d o b â n d i t e şi delicate, altele pe
cale d e r e a l i z a r e , se b a z e a z ă în p a r t e
p e verificări i n d i r e c t e . D e a c e e a , a-
c e a s t ă n o u ă fizică a luat o f o r m ă
p r o n u n ţ a t ă a n a l i t i c ă şi m a t e m a t i c ă .
de : Prof. D. N. Burileanu
planul în e x e c u ţ i e . I n t e r v i n e s u b
diferite p r e t e x t e în t o a t e diferendele
d i n t r e G r e c i , p â n d e ş t e ocaziunile
favorabile şi se a r u n c ă fără s c r u p u l ,
d e p a r t e a u n d e v e d e a profitul m a i
mare.
T i m p d e 20 d e ani m a n o p e r i l e lui
perfide şi i n s i n u a n t e a u p u t u t fi
dejucate In o r a ş u l A t e n a t r ă i a
atunci marele orator Demostene,
c a r e a p r e v ă z u t , din p r i m u l m o m e n t ,
i n t e n ţ i u n i l e a s c u n s e ale r e g e l u i , le-a
u r m ă r i t p a s c u p a s şi le-a d e m a s c a t
cu o p u t e r e d e viziune e x t r a o d i n a r ă
şi u n l i m b a g i u d e o v e h e m e n ţ ă
n e o b i c i n u i t ă . F i l i p i s b u t e ş t e totuşi
să d i v i d a G r e c i a m a i profund ca
D e r e m a r c a t este că metodele de
c e r c e t a r e ale a c e s t o r ştiinţe p r i n
b o g ă ţ i a r e z u l t a t e l o r şi folosul apli-
caţiunilor lor, a u d o b â n d i t u n deo­
sebit p r e s t i g i u şi a u p ă t r u n s în a l t e
d o m e n i i ale g â n d i r e i m o d e r n e , c h i a r
în r a m u r a s t r ă i n ă ca e c o n o m i c ă ,
socială, p â n ă şi l i t e r a r ă , i m p u n â n -
du-le d e n u m i r e a d e Ştiinţe — a ş a
d a r Ştiinţele fizice s e a r a t ă ca in­
s p i r a t o a r e d e g â n d i r e şi c o n d u c ă ­
t o a r e d e activităţi practice.
Spaţiul î n g u s t al a c e s t u i articol n u
n e p e r m i t e să i n t r ă m în a m ă n u n t e ,
şi a j u n g e m la sfârşitul a c e s t o r con­
statări.
Subiectul n o s t r u , fiind c e r c e t a r e a
a d e v ă r u l u i în ştiinţă, n u p u t e m ter­
m i n a fără a c h e m a în sprijin ideia
g e n i a l u l u i m a t e m a t i c i a n fi i 1 o z o f
P o i n c a r é , c a r e , î n t r ' u n a din broşu­
rile sale, s p u n e :
„Când vorbesc de adevăr, vorbesc
mai tntăiu de adevărul ştiinţific,
dar vorbesc de asemenea de adevărul
moral din care ceiace se numeşte
dreptate nu este decăt una din în­
făţişări».
Delà d a t a c â n d P o i n c a r é afirma
această gândire omenirea, a trecut
prin suferinţa unui prim răsboiu
m o n d i a l , iar a c u m p ă t i m e ş t e g r o a z a
u n u i altuia şi m a i d i s t r u g ă t o r .
V a a j u n g e ea o a r e la u n r e a l
d r e p t i n t e r n a ţ i o n a l , la i z b ă v i r e a
dreptăţii între popoare, după cum
s'a a j u n s la u n d r e p t civil în inte­
riorul u n e i n a ţ i u n i ? Să s p e r ă m .
în trecut, să-şi creieze p r i n c o r u p -
ţ i u n e p a r t i z a n i d e v o t a ţ i în t o a t e
oraşele, să înspăimânte pe patrioţi
prin a m e n i n ţ ă r i , şi să s l ă b i a s c ă , p r i n
mirajul u n e i păci a m ă g i t o a r e , sim-
ţ i m â n t u l p r i m e j d i e i c o m u n e şi al
r e z i s t e n ţ e i . D a r h o t ă r î r e a definitivă
n u se p u t e a o b ţ i n e d e c â t p e c a l e a
armelor. H ă r ţ u e l i l e neîntrerupte
delà d i s t a n ţ ă îşi g ă s e s c s o l u ţ i u n e a
în l u p t a delà Cheronea din a n u l 338
a. Cr., u n d e A t e n a , n e a v â n d a l ă t u r i
d e ea, în a c e s t pericol s u p r e m , de­
cât p e T e b a n i , e s d r o b i t ă . In u r m a
acestui dezastru, Grecia întreagă
c a d e la picioarele lui Filip. N i m e n i
n u î n d r ă s n e ş t e să m a i ridice g l a s u l .
A t e n a s i n g u r ă se p r e g ă t e ş t e p e n t r u
u n a s e d i u p e c a r e îl c r e d e a d e ne­
î n l ă t u r a t . D a r Filip, în c o n t r a ori­
c ă r e i a ş t e p t ă r i , îi t r i m i t e condiţii d e
p a c e a c c e p t a b i l e : îi lasă p a r t e din
posesiuni, nu-i i m p u n e niciun tri­
b u t , îi r e s t i t u e , t a r ă r ă s c u m p ă r a r e ,
prizonierii, c e r â n d u - i n u m a i să tri­
m i t ă d e l e g a ţ i la C o r i n t s p r e a se
consfătui î m p r e u n ă cu d e l e g a ţ i i ce­
lorlalte s t a t e g r e c e ş t i , p e n t r u o ex­
p e d i ţ i e în Asia, în c o n t r a Perşilor.
E r a din p a r t e a r e g e l u i u n s e m n
vizibil de r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u bine­
facerile s t r ă l u c i t e i civilizaţiuni p e
care oraşul Minervei o r e v ă r s a s e
din plin a s u p r a G r e c i e i , şi t u t u r o r

popoarelor înconjurătoare. Filip era
el î n s u ş i p r o d u s u l cel m a i a u t e n t i c
al a c e s t e i civilizaţiuni.
După Cheronea, partidul antima-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
c e d o n i a n d i n A t e n a se s t r â n g e în
j u r u l şefului s ă u . D e m o s t e n e n u
m a i traeste a c u m d e c â t p e n t r u o
i d e e ; el n u m a i a r e d e c â t o p a s i u n e :
să p r e p a r e r e v a n ş a şi s ă p â n d i a s c ă
m o m e n t u l o p o r t u n . T o t u l la el se
r e d u c e la a c e a s t ă i d e e fixă. El n u
m a i a r e , a ş a z i c â n d , nici p r i e t e n i ,
nici d u ş m a n i p e r s o n a l i ; el s'a iden­
tificat cu sufletul p a t r i e i . Obsesia
a c e a s t a a făcut g e n i u l lui ; p r i n e a
el s'a r i d i c a t d ' a s u p r a rivalilor săi.
O c a z i u n e a i se înfăţişează î n d a t ă
să s u n e i a r ă ş i t r â m b i ţ a . Filip e asa­
s i n a t în mijlocul s e r b ă r i l o r p r i n
c a r e îşi c o m e m o r a triumful, G r e c i a
î n t r e a g ă i n t r ă î n fierbere, d a r a p a -
r i ţ i u n e a f u l g e r ă t o a r e a lui A l e x a n ­
d r u , fiul lui Filip, o î n g h i a ţ ă d e
g r o a z ă . A b i a m a i târziu, în 323, c â n d
A l e x a n d r u m o a r e î n Babilon, la vâr­
s t a n u m a i d e 33 d e a n i , G r e c i a m a i
î n c e a r c ă din n o u o m o b i l i z a r e d e
forţe, p e n t r u a s c u t u r a j u g u l ma­
c e d o n e a n . E în d e ş e r t . P r i n înfrân­
g e r e a delà Cranon, e a s e afundă
şi m a i a d â n c în sclavie.
S'a p u s î n t r e b a r e a , d a c ă s u p u n e ­
rea Greciei de către Macedonia,
nu s'a î n t o r s în profitul r a s e i g r e ­
ceşti. D r o y s e n s u s ţ i n e c ă o m â n ă
d u m n e z e i a s c ă a voit să a d u n e la
u n loc t o a t e energiile elenice, c a r e
se c o n s u m a u î n conflicte fără ieşire,
şi s ă r ă s p â n d e a s c ă p r i n ele p e tot
c o n t i n e n t u l asiatic, p â n ă î n India,
g e r m e n i i unei civilizaţii n e c u n o s ­
c u t e încă în a c e l e r e g i u n i î n d e p ă r ­
tate.
A c u m însă, d u p ă ce t i m p u l a fă­
cut triagiul o p e r e i lui A l e x a n d r u ,
Atena : Acropole.
şi s'a v ă z u t ce e r a p i e r i t o r şi ce
r ă m â n e nemuritor, cuvântul unui
D e m o s t e n e r ă s u n ă m a i a d â n c de­
c â t a c l a m a ţ i u n i l e soldaţilor m a c e ­
d o n e n i , g ă s e ş t e m a i m u l t e c o u şi
d e ş t e a p t ă m a i m u l t e s i m p a t i i î n ini­
mile n o a s t r e . P u t e r e a lui A l e x a n d r u
a t r e c u t ; e a şi-a sleit d e m u l t ă v r e m e
t o a t e c o n s e c i n ţ e l e . Ideile p u s e în
m i ş c a r e d e D e m o s t e n e , s u n t totdea­
u n a vii, p r o b l e m e l e m o r a l e p e c a r e
le-a f r ă m â n t a t ' e l se vor p u n e î n c ă
s t r ă n e p o ţ i l o r n o ş t r i , şi a s t ă z i î n c ă
a c e s t m a r e g l a s e din a c e l e a p e
c a r e îl a s c u l t ă m cu p l ă c e r e .
Ce a p r o d u s în cele d i n u r m ă
c u c e r i r e a m a c e d o n e a n ă ? C e ne-a
r ă m a s delà Filip şi A l e x a n d r u ?
N i m i c d e c a r e să a v e m c o n ş t i i n ţ ă ,
n i m i c c a r e să se fi a d ă o g a t la capi­
talul i n t e l e c t u a l şi m o r a l al omeni-
rei. N u n e s i m ţ i m d a t o r i faţă d e
M a c e d o n e n i c u nicio ideie, cu nici
u n s e n t i m e n t p e c a r e s ă n u le fi
a v u t f ă r ă ei. N e s u n t s t r ă i n i , şi ca
şi D a n t e , p r i v i m şi t r e c e m . P e n t r u
A t e n a n u e n e v o e să p u n e m între­
b a r e a : e u n focar a c ă r u i c ă l d u r ă
şi l u m i n ă o s i m ţ i m încă. L i t e r e , a r t e ,
ştiinţe, t o a t e m a n i f e s t ă r i l e inteli­
g e n ţ e i o m e n e ş t i , operile ei cele m a i
n e p c r i t o a r e s ' a u e l a b o r a t , confec­
;
ţionat, a s o c i a t î n a r m o n i a lor, în
a c e s t s p a ţ i u s t r â m t î n c a r e desti­
n u l G r e c i e i a aşezat-o, şi a u deve­
nit în u r m ă b u n u l c o m u n al t u t u r o r
popoarelor.
înflorirea g e n i u l u i g r e c îşi a v u s e s e
r ă d ă c i n i l e şi a l i m e n t u l lor tu iubi­
r e a d e p a t r i e şi de l i b e r t a t e . Sin­
gurele porniri c a r e p u t e a u să
l u c r e z e a s u p r a p o p o r u l u i g r e c , să
a l u n g e e g o i s m u l şi s ă d e ş t e p t e de­
v o t a m e n t u l c ă t r e idei m a i î n a l t e ,
n ă ş t e a u din s e n t i m e n t u l c o m u n i t ă ţ i i ,
din d r a g o s t e a faţă d e c e t a t e şi d e
p a t r i e , d i n fidelitate faţă d e l e g e şi
t r a d i ţ i e , din p i e t a t e a faţă d e stră­
b u n i şi i u b i r e a d e l i b e r t a t e . T o a t e
nobilele s e n t i m e n t e , c a r e ţ â ş n i s e r ă
în t i m p u l d i n u r m ă , a v e a u r a ţ i u n e a
lor d e a fi, î n ideia d e Stat.
D e a c e e a , c â n d p o p o r u l şi-a v ă z u t
interzis a c e s t t e r e n , c â n d n ' a m a i
a v u t p a t r i e şi c â n d v i a ţ a m u n i c i p a l ă
însăşi a fost în s u f e r i n ţ ă , a t r e b u i t
să-şi p i a r z ă t o a t e v i r t u ţ i l e d i n tre­
cut. Astfel, s t ă p â n i r e a m a c e d o n e a n ă
a a v u t a s u p r a G r e c i l o r o influenţă
demoralizatoare. Buna stare mate­
rială, confortul u n u i m i c o r ă ş e l d e
provincie, i a t ă ceeace mulţimea
c a u t ă să-şi p r o c u r e d e p r e f e r i n ţ ă .
T o a t e nobilele a v â n t u r i m e r g scă­
z â n d d i n zi în zi.
I n t r a r e a G r e c i e i în i m p e r i u l ma­
c e d o n e a n a fost p e n t r u e a o d e c ă ­
dere, o dare înapoi. A t e n a încetează
d e a m a i fi u n c e n t r u politic. E a
traeste m a i m u l t din t r e c u t d e c â t
din p r e z e n t , căci p r e z e n t u l e mize­
rabil. Sufletul colectiv al cetăţii a
d i s p ă r u t , şi c u el d i s p a r t o a t e ge­
nurile literare, care făcuseră altă
d a t ă gloria c e t ă ţ i i . S e cultivă a m i n ­
tirile d e a l t ă d a t ă , se face e r u d i ţ i e .
Se face d e a s e m e n e a filosofie, m u l t ă
filosofie. A c a d e m i a , Liceul, Stoicis­
mul, Epicureismul, Bronismul, toate
sectele filosofice îşi a u r e p r e z e n t a n ţ i i
lor iluştri, c a r e d u c a d e s e a î n t r e ei
l u p t e o m e r i c e . A c e ş t i filosofi d e v i n
uşor personagii de comedie, pe care
a r t a şi le î n s u ş e ş t e b u c u r o s .
S'au a t r i b u i t u n e o r i d e m o c r a ţ i e i
 ^ * « M * ^ ^ ^ C E L E
ateniene nenorocirile Greciei. N u
voim s ă f a c e m a p o l o g i a a c e s t e i de­
m o c r a ţ i i ; e a a r e m u l t e viţii, d a r
acuzarea este nedreaptă. Concen­
trarea puterilor într'o singură mănă,
mai ales în momentele grele de
criză, i m p r i m ă , e v i d e n t , a u t o r i t ă ţ i i
publice u n d i n a m i s m , p e c a r e de­
m o c r a ţ i a nu- p o a t e a v e a .
Motivele d e z a s t r u l u i delà C h e r o -
n e a n u t r e b u e s c c ă u t a t e nici î n
p i e r d e r e a v i r t u ţ i l o r civice, a cura­
j u l u i şi p a t r i o t i s m u l u i , s a u în lipsa
d e î n c r e d e r e în sine, c a r e c o n s t i t u e
forţa m o r a l ă a u n e i n a ţ i u n i . N u ;
ele t r e b u e s c c ă u t a t e în a l t ă p a r t e .
In r ă z b o a i e l e m e d i c e G r e c i a fusese
u n i t ă şi a î n v i n s ; în l u p t a în c o n t r a
lui F i l i p e a a fost d e s b i n a t ă . Mul­
ţ i m e a d e s t ă t u l e ţ e p e c a r e şi le
c r e i a s e , n ' a u ş t i u t nici să-şi p ă s t r e z e
c o e z i u n e a i n t e r i o a r ă , nici s ă s e con­
t o p e a s c ă î n t r ' u n S t a t m a i m a r e , nici
s ă s e f e d e r a l i z e z e , c â n d în j u r u l l o r
c r e ş t e a u forţe a n t a g o n i s t e şi a m e ­
n i n ţ ă t o a r e . D a c ă A t e n i e n i i şi T e -
banii s i n g u r i a u c o n t r a b a l a n s a t
a p r o a p e p u t e r e a lui F i l i p la C h e r o -
nea, e uşor să n e închipuim ce s'ar
fi î n t â m p l a t d a c ă M a c e d o n e n i i a r fi
a v u t s ă s u p o r t e „şocul" t u t u r o r for
ţelor g r e c e ş t i laolaltă.
Forţa materială a unui Stat nu
TREI C R I Ş U R l ^ » m < K M ^ : g «
se c r e e a z ă şi n u se î n t r e ţ i n e d e c â t
p r i n jocul forţelor m o r a l e . U n p o p o r
n u e p u t e r n i c fiindcă e n u m e r o s ,
d a c ă e l a ş ; d e a s e m e n e a n u e pu­
t e r n i c d a c ă e d i v i z a t şi s e p i e r d e în
discordii i n t e s t i n e , d a c ă i n d i v i d u l
nu se î n g r i j e ş t e d e c â t d e i n t e r e s u l
său propriu. Din contră, un popor
m i c p o a t e s ă fie t a r e , d a c ă a r e vir­
tuţile c a r e lipsesc celuilalt, şi el
p o a t e c o m p e n s a s l ă b i c i u n e a lui n u ­
m e r i c ă , m e r i t â n d a l i a n ţ a şi p r i e t e n i a
celor m a i p u t e r n i c i .
Forţa unui Stat e alcătuită din
tot c e individul c o n s i m t e s ă sacri­
fice din i n d e p e n d e n ţ a sa, d i n a u r u l
său, din sângele său, interesului
general. Popoarele puternice sunt
acelea unde cetăţeanul dobândeşte
o v a l o a r e p e r s o n a l ă şi a r e c o n ş t i i n ţ ă
d e d r e p t u r i l e lui, d a r îşi d ă s e a m a
că d r e p t u l s ă u î n c e p e n u m a i acolo
unde se termină datoria sa.
Starea de surescitaţiune provo­
c a t ă în G r e c i a d e politica d e a g r e ­
s i u n e a lui Filip, şi v â l v ă t a i a l u p t e ­
lor d i n t r e p a r t i d e , s'a s o l d a t p e n t r u
literatura g r e a c ă cu u n capodoperă:
discursul lui Demostene asupra
Coroanei, d e c a r e n e r e z e r v ă m s ă
v o r b i m î n n u m ă r u l viitor al Celor
trei Crişuri. Vizita unui g r u p d e egiptologi la templul
din Luxor.

A T LBCU
A NCluj
T I /CCentral
U L University Library
Că n e a r u n c ă m privirile p e o h a r t ă
a continentului nostru. V o m
constata, dintr'odată, că Europa
este u n continent prin excelenţă
m a r i t i m . A o r o a p e n u e x i s t ă loc p e
suprafaţa l u i în al cărui proces de
v i a ţ ă m a r e a s ă n u i n t e r v i n ă hotă-
rîtor, c r e i n d situaţii istorice, m ă s u r i
d e j u d e c a t ă şi stiluri d e a c t i v i t a t e
omenească.
V o m r e m a r c a , î n special, u n lu­
cru : mările Europei nu sunt, ca
d e p i l d ă a c e l e a a l e Africei, d o a r o
c e n t u r ă d e a p e în c a r e c o n t i n e n t u l
să î n n o a t e c a o insulă, ci d i m p o t r i v ă
s u n t u n e l e m e n t c a r e s e infiltrează
a d â n c î n ă u n t r u l a c e s t u i a , c a r e ca­
u t ă p a r c ă e simbioză d e p l i n ă c u
p ă m â n t u l şi c a r e a r e în v e d e r e o
scară cât mai întinsă cu putinţă d e
realizări antropo-geografice. La
n o r d , a p e l e o c e a n u l u i s t r ă b a t în
z o n a e u r o p e a n ă p r i n c a n a l u l Mâ­
necii, t r i m i t în s u s cele d o u ă b r a ţ e
u r i a ş e a l e Mării I r l a n d e i şi Mării
N o r d u l u i , s e i n s i n u i a z ă în com­
plexul s c a n d i n a v prin s t r â m t o r i l e
S k a g e r a k şi K a t t e g a t , r e i a u direc­
ţia n o r d i c ă p r i n M a r e a Baltică şi
a t i n g p u n c t e l e lor e x t r e m e d e pe­
n e t r a ţ i e î n Golful F i n l a n d e i şi în
Golful Botnie. L a s u d , p r o c e s u l s e
r e p e t ă , a p r o a p e s i m e t r i c . D u p ă ce
se s t r e c o a r ă prin s t r â m t o a r e a Gi-
b r a l t a r u l u i , aceleaşi a p e o c e a n i c e
se d e s f ă ş o a r ă l a r g în golfurile Lio-
Cluj
al Mării d e Azov, a d i c ă o
u n i n d cele d o u ă p r e l u n g i r i
de : Ion Zamfirescu
nului şi a l e G e n o v e i , î n c a d r e a z ă
p e n i n s u l a i t a l i a n ă î n t r e M a r e a Ti-
r e n i a n ă şi M a r e a A d r i a t i c a , for­
m e a z ă baia egeică a arhipelagului
g r e c e s c şi s e î n d r e a p t ă p u t e r n i c
s p r e Nord, prin M a r e a d e M a r m a r a ,
M a r e a N e a g r ă şi M a r e a d e A z o v .
D e ş i cel m a i m i c c o n t i n e n t din l u m e ,
E u r o p a r e a l i z e a z ă astfel c e a m a i
m a r e şi m a i a p ă s a t ă l u n g i m e d e
coastă, ceeace înseamnă, deopotrivă,
p u t i n ţ a de-a a d ă p o s t i u n m a r e n u ­
m ă r d e p o r t u r i , de-a stabili legă­
turi a r t i c u l a t e c u n u m e r o a s e p ă r ţ i
ale globului şi d e a favoriza c e a
m a i d e n s ă a c ţ i u n e o m e n e a s c ă în­
registrată până acum.
Geografii p r e t i n d c ă linia d e de­
m a r c a ţ i e d i n t r e E u r o p a şi A s i a a r
fi o d r e a p t ă c a r e s ă l e g e vârful su-
Proi. Ion Zamfirescu
die a l Mării A l b e c u vârful n o r d i c
dreaptă
extreme
ale o c e a n u l u i , c e tind p a r c ă s ă
s m u l g ă şi s ă d e s p a r t ă astfel p ă m â n ­
tul e u r o p e a n d e m a s i v u l asiatic.
A c e a s t ă i m a g i n e g e o g r a f i c ă n e lu­
m i n e a z ă t o t d e o d a t ă o r e a l i t a t e isto­
r i c ă . Asia şi Marea, iată cei doi
monştri care, atât pe plan cosmic
c â t şi p e plan istoric, îşi d i s p u t ă
Europa !
C u i îi v a a p a r ţ i n e victoria ? F i ­
reşte, problema stă încă deschisă,
p e n t r u c ă s u b s e m n u l ei s e află
p r o c e s e î n c u r s şi p e n t r u c ă t a i n e l e
viitorului î n t r e c p u t e r e a p e r s p i c a ­
cităţii o m e n e ş t i . T o t u ş i , în c e pri­
veşte etapele înfăptuite p â n ă acum,
şi c h i a r a c e a s o n d a r e a viitorului
fără d e c a r e n ă z u i n ţ e l e n o a s t r e c a
oameni a r ameninţa să se prăbu­
şească, Atlanticul ne poate pune
la î n d e m â n ă u n r ă s p u n s şi o c h e e
a lucrurilor.
C r e d i n ţ a c ă A t l a n t i c u l a fost o
descoperire instantanee, a ş a c u m
s'ar ridica p e o s c e n ă c o r t i n a , e s t e
o c r e d i n ţ ă g r e ş i t ă . I n r e a l i t a t e , el
e r a b ă n u i t , şi c h i a r c u n o s c u t , c u
mult î n a i n t e . L e g e n d a a n t i c ă a
A t l a n t i d e i p r e c u m şi m u l ţ i m e a le­
gendelor medievale în legătură cu
a n u m e insule m i s t e r i o a s e , d o v e d e s c
că el polariza i n s i s t e n t i m a g i n a ţ i a
şi t e n d i n ţ a d e fabulaţie p o e t i c ă a
popoarelor. Cabotajul, a d i c ă navi­
g a ţ i a d e - a l u n g u l coastelor, e r a p r a c ­
ticat d i n v e c h i m e şi m a i m u l t de­
cât a t â t a , s e c r e d e c ă n a v i g a t o r i i
m m m m m m m m t i i C
fenincieni a u î n f r u n t a t c h i a r şi
l a r g u l oceanului. Î n c ă din secolul
X , S c a n d i n a v i i a u a t i n s şi colonizat
G r o e n l a n d a . Iar p â n ă la C o l u m b ,
a u e x i s t a t o s e a m ă î n t r e a g ă d e în­
c e r c ă r i şi de d e s c o p e r i r i m a i mici.
D e a l t m i n t e r i , fără f r e a m ă t u l şi cu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
r i o z i t a t e a d e t e r m i n a t e în a t m o s f e r a
t i m p u l u i d e a c e s t e î n c e r c ă r i şi fără
indicaţiile c a r t o g r a f i c e ale u n u i
Toscanelli, intuiţia sa a r fi fost m a i
t i m i d ă iar m a r e a sa a v e n t u r ă a r fi
t r e c u t , p e s t e c i n e ştie c â t ă v r e m e ,
p e s e a m a altuia...
T r e b u i a însă o î m p r e j u r a r e pu­
t e r n i c ă , d e n a t u r ă să p r i n d ă în vâr­
tejul ei t o a t ă p r o b l e m a d e v i a ţ ă a
c o n t i n e n t u l u i n o s t r u , p e n t r u ca
A t l a n t i c u l s ă iese din c e a ţ a lui is­
torică şi să-şi a s u m e noul s ă u pri­
m a t a s u p r a afacerilor e u r o p e n e .
A c e a s t ă î m p r e j u r a r e n'a î n t â r z i a t ;
e a s'a ivit, în secolul X V , s u b
forma t r i s t ă a c ă d e r i i C o n s t a n t i n o -
polului s u b T u r c i .
P â n ă în a c e a s t ă e p o c ă , h e g e m o ­
n i a a p a r ţ i n u s e M e d i t e r a n e i . In ju­
rul ei se c r e i a s e u m a n i s m u l g r e c ,
se constituise u n i t a t e a i m p e r i a l ă
r o m a n ă şi s e l i m p e z i s e i d e e a creş­
tină. T o a t e a c e s t e a e r a u s i n t e z e
s u p e r i o a r e , c u viziuni şi nevoi uni­
versaliste P r i n c o m e r ţ , p r i n misio­
nari, prin expediţiile c r u c i a t e şi
p r i n c u c e r i r i teritoriale, ele trebu­
i a u s ă circule, să a j u n g ă d e p a r t e ,
s ă d e t e r m i n e în c o n s e c i n ţ ă stiluri
şi a ş e z ă r i o m e n e ş t i şi, în special,
să a s i g u r e l e g ă t u r i l e c u O r i e n t u l ,
a c e l a d e u n d e v e n e a u cele m a i
m u l t e bogăţii, a r o m a t e , mărfuri
s c u m p e şi, d e o p o t r i v ă , cele m a i
multe legende.
Insă, victoria m u s u l m a n ă p u n e
c a p ă t a c e s t u i p r o c e s . P e n t r u Medi-
terana începe acum o perioadă de
criză. L e g ă t u r i l e cu O r i e n t u l se fac
E L E trei c R i ş u R i ^ ^ M ^ ^ s s ^ ^ ^ 8 g
din ce în ce m a i g r e u ; nouii stă­
pâni ai C o n s t a n t i n o p o l u l u i î n c h i d
cu tot felul d e lacăte această
p o a r t ă a lumii. I m p a s u l este, n u
n u m a i m e d i t e r a n i a n , ci e u r o p e a n .
N e v o i a d e u n i v e r s a l i t a t e n u presu-
p u n e ' o î n t â m p l a r e , ci c o n s t i t u e o
trăsătură de bază, structurală, a
sufletului e u r o p e a n . F ă r ă p l ă m â n i
prin c a r e s ă s i m t ă fiorurile infinite
ale Cosmosului, E u r o p a se sufocă.
P e d e a l t ă p a r t e , valorile e l a b o r a t e
d e ea s u n t p r e a vii, p r e a î n c ă r c a t e
d e u n n e a s t â m p ă r g e n e r o s al crea­
ţiei şi al unificării u m a n e , p e n t r u ca
să s e p o a t ă m u l ţ u m i cu o s o a r t ă
limitată, cu o a ş t e p t a r e v e g e t a t i v ă . . .
î n c ă o d a t ă , deci, crisa se va do­
vedi, în E u r o p a , n u u n factor d e
f ă r â m i ţ a r e , p r e l u d i u a g o n i c al sfâr­
şitului, ci d i m p o t r i v ă , u n factor d e
c r e ş t e r e , d e c ă u t a r e şi d e s t i m u l a r e
s p r e n o u i o r i z o n t u r i d e viaţă. Şi,
î n t r ' a d e v ă r , în v r e m e ce Medite-
r a n a d e v i n e a c u m u n fund d e s a c ,
se l u m i n e a z ă p e r s p e c t i v a A t l a n t i ­
cului. P u t e r e a G e n o v e i , s t r ă l u c i r e a
V e n e ţ i e i , s c a d ; în s c h i m b se r i d i c ă
S p a n i a , P o r t u g a l i a şi d u p ă ele,
r â n d p e r â n d , O l a n d a , M a r e a Bri-
t a n i e , şi F r a n ţ a . In v i a ţ a E u r o p e i
începe o eră nouă. A m putea spune
o e r ă , c a r e c o n t i n u ă î n c ă şi în tim­
purile n o a s t r e . D a c ă e a d e v ă r a t că
M e d i t e r a n a a c r e e a t I m p e r i u l ro­
m a n , că a c e s t I m p e r i u a c r e e a t
E u r o p a , d e s i g u r , A t l a n t i c u l e s t e a-
cela c a r e a c r e e a t l u m e a .
Ce fapte n e î n d r e p t ă ţ e s c să afir­
m ă m a c e a s t a ? Mai b i n e zis, c e da­
torează Europa Atlanticului?
S c h e m a t i c , i a t ă ce îi d a t o r e a z ă :
expansiunea. Adică : Descoperirea
globului, colonizarea, c u c e r i r e a lu­
mii şi filosofia i m p e r i a l i s t ă . P e , d e
o p a r t e , din c o a s t a oblică şi s i n u o a ­
să c a r e m e r g e din N o r v e g i a p â n ă
în P o r t u g a l i a , E u r o p a s'a p r o e c t a t
s p r e I s l a n d a , s p r e G r o e n l a n d a şi d e
aici s p r e s u d c ă t r e coastele p r o p r i u
zise ale A m e r i c a . P e d e a l t ă p a r t e ,
din c e a l a l t ă e x t r e m i t a t e , a c a p u l u i
Sf. V i n c e n t , e a a t i n s s p r e S u d , a
î n c o n j u r a t Africa, a d e s c h i s d r u m u l
s p r e Indii p â n ă la E x t r e m u l - O r i e n t ,
a d e s c o p e r i t Brazilia şi a i m p u s
p ă t r u n d e r e a în istorie a S t a t e l o r
coloniale.
P r i v i t e astfel, în s i m p l a lor înşi-
r a r e r e z u m a t i v ă , t o a t e a c e s t e fapte
p a r d u r e şi u s c a t e . A r fi î n s ă o
g r e ş a l ă s ă n e o p r i m d o a r la a c e s t
a s p e c t . A d e v ă r u l e că d e d e s u b t u l
lor p u l s e a z ă c h e m ă r i , î n ţ e l e g e r i şi
s b u c i u m â r i d i n t r e cele c a r e ono­
r e a z ă în g r a d u l cel m a i înalt u m a ­
nitatea.
Avem, mai întâi, exemplul de
v i a ţ ă al m a r i l o r n a v i g a t o r i : M a r c o
Polo, Cristofor Columb, Cortez,
F r a n c i s e P i z a r r o , D i e g o C a m , Bar-
tolomeu Diaz, Vasco de G a m a ,
A m e r i g o V e s p u c c i , M a g e l l a n şi a t â ­
ţia alţii. A u fost a c e ş t i a n i ş t e sim­
pli a v e n t u r i e r i ? P r e a e u ş o a r ă
a c e a s t ă a c u z a r e şi p r e a s u n ă a su­
ficienţă î n ţ e l e s u l e i ! A v e m o a r e
d e s t u l ă p ă t r u n d e r e şi s t ă p â n i r e d e
c u g e t ca să n e r e p r e z e n t ă m s e m n i ­
ficaţia p r i m e l o r călătorii p e o c e a n ?
A te a s v â r l i în n i ş t e c o r ă b i i c a r e
p e l â n g ă v a s e l e d e azi a r p ă r e a
n i ş t e s i m p l e coji d e n u c ă , cu ali­
m e n t e p u ţ i n e , cu e c h i p a g i i r e c r u ­
tate dintre străini necunoscuţi, pe
a p e n e m a i s t r ă b ă t u t e v r e o d a t ă , în
căutarea unor insule ipotetice, na­
v i g â n d zile şi n o p ţ i în şir s p r e u n
l i m a n d e u n d e n u se a r a t ă n i c i u n
s e m n , t o a t e a c e s t e a fără d e s c u r a -
j e r i t r a g i c e şi fără a d a î n a p o i ,
iată, î n t r ' a d e v ă r , u n u l din faptele
i m p r e s i o n a n t d e f r u m o a s e ale is­
toriei o m e n e ş t i !
I n t r ' u n fel, a c e ş t i a îşi m e r i t ă lo­
cul l â n g ă a u t o r i i m a r i l o r d e s c o p e ­
riri ştiinţifice, l â n g ă C o p e r n i c , Ga­
lilei, G i o r d a n o B r u n o s a u N o w t o n .
C a şi a c e ş t i a , ei a u risipit î n t u n e -
r e c u r i , a u î n d e p ă r t a t s u p e r s t i ţ i i şi
prejudecăţi, au corectat imaginea
m a g i c ă a cosmogoniilor p r i m i t i v e ,
a u i l u s t r a t î n c ă o m ă s u r ă eroismu­
lui u m a n şi a u a d u s simţirii e u r o ­
p e n e principiile u n o r p r e m e n i r i în
bună parte salutare.
O m u l R e n a ş t e r i i , a d i c ă o m u l a-
cela p r i n a c ţ i u n e a c ă r u i a u n i v e r s a ­
l i t a t e a e u r o p e a n ă a făcut u n p a s
uriaş mai departe, are neapărat
ceva comun cu navigatorul spaniol
ìmwmzmm%m&wz<CELE
s a u p o r t u g h e z al secolului X V şi
XVI. I n t r ' a d e v ă r , a c e s t a e s t e u n
cosmopolit, î n s ă u n c o s m o p o l i t c a r e
î m p r u m u t ă faptului o t r ă s ă t u r ă pa­
tetică. El s'a b ă t u t în Italia, G e r ­
m a n i a s a u în F i a n d r a şi a c u c e r i t
insule ori c o n t i n e n t e n e c u n o s c u t e
în l u m e a n o u ă . A s t r ă b ă t u t ţ ă r i
d u p ă ţări, s'a a ş e z a t în fiecare din
a c e s t e a , a î n t e m e i a t o r a ş e şi r e g a t e .
C u n o ş t e a l u m e a , m a i bine ca o r i c e
turist, s a u funcţionar colonial d e
a s t ă z i . C â t ă d e o s e b i r e , d e pildă,BCU Cluj / Central University Library Cluj
între exploatatorul modern, care
c ă l ă t o r e ş t e la plantaţiile sale în
a v i o n s a u în c a b i n e l e l u x o a s e ale
p a c q u e b o t u r i l o r , şi a c e s t conquis­
t a d o r din v r e m e a R e n a ş t e r i i , b ă t u t
de furtuni, a m e n i n ţ a t cu moartea
în orice clipă, t r e b u i n d să calce cu
piciorul p r o p r i u fiecare p a l m ă d e
p ă m â n t c u c e r i t şi s u s ţ i n â n d în su­
fletul s ă u o e m o ţ i e d r a m a t i c ă a ne­
cunoscutului?!
E d r e p t , p e mulţi, p e foarte m u l ţ i
din a c e ş t i a , i-a m â n a t o g o a n ă d u p ă
aur. D a r , şi a c e s t u i fapt, s ă nu-i
D O U Ă
IN S P R E TRECUT....
In s p r e t r e c u t î m i fuge g â n d u l ,
Ce de-amintiri duioase-i plin,
ti c a p e - u n film, desfăşurându-1,
imt parcâ'l mai trăiesc puţin.
Imagini multe se înşiră,
Şi clipe neuitate-apar,
D a r ruptă-i s t r u n a delà Lyră,
Şi-i g o l al d r a g o s t e i altar.
P o v a r a anilor m'apasă,
Ş i sufletul mi-e gârbovit,
D a r Universului ce-i pasă,
D e - o f r u n z ă c e s'a v e s t e j i t ?
P e a trecutului ruină,
Nu pot să-mi mai clădesc p a l a t
Un gând unic m ă mai alină :
D e s t i n u l singur vinovaţi
Martie 1944
TREI cmşui<immmmi&%%%<%
c r e ş t i n e , d i s t r u g e r e a u n o r civiliza­
ţii a u t o h t o n e î n a i n t e de-a se fi fă­
c u t m ă c a r m i n i m a l e î n s e m n ă r i ştiin­
ţifice a s u p r a lor, t o a t e a c e s t e a a-
p a s ă g r e u c u g e t u l e u r o p e a n , dealt-
m i n t e r i a c e l a ş c u g e t c a r e le-a de­
n u n ţ a t cu mai m u l t ă h o t ă r î r e şi vo­
inţă u m a n i t a r ă . E x i s t ă însă şi un
al doilea taler al b a l a n ţ e i şi pe a-
cesta a v e m d a t o r i a s ă a s v â r l i m ele
m e n t e l e pozitive a l e faptului. Im­
perialismul european a descoperit
şi a c r e i a t lumi noui. A t r i m i s mi­
s i o n a r i , cu suflete r e a l e şi cinstite
d e m i s i o n a r i , p â n ă în p ă r ţ i l e cele
m a i d e p ă r t a t e ale p ă m â n t u l u i . A
m i c ş o r a t g r a d u l d e s ă l b ă t i c i e din
l u m e . A î m p ă n a t globul c u o a m e n i
m u n c i t o r i , e x e m p l e d e a t i t u d i n e şi
p e r s e v e r e n ţ ă c o n s t r u c t i v ă . A valo­
rificat bogăţii n e c u n o s c u t e s a u c a r e
s e r i s i p e a u , creind civilizaţii puter­
nice p e locuri p r i m i t i v e şi r i d i c â n d
nivelul d e v i a ţ ă al b ă ş t i n a ş i l o r . A
d ă m p r o p o r ţ i i d e c a t a s t r o f ă ! Mira- sporit d e n s i t a t e a circulaţiei d e bu­
giul a u r u l u i l-au t r ă i t şi c o n t i n u ă n u r i m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e în l u m e .
să-1 t r ă i a s c ă şi alţii. F ă r ă el, n ' a m A impus o bază care, poate, odată,
fi a v u t p e a l c h i m i ş t i şi p r o b a b i l va f o r m a c h i a g u l visatei p ă c i uni­
ş t i i n ţ a c h i m i e i a r fi î n t â r z i a t să versale. A introdus conştiinţa de
apară. Există himere care, atunci om, d e l i b e r t a t e şi d e S t a t , în
c â n d le j u d e c ă m în p e r s p e c t i v a locuri c a r e p â n ă a t u n c i s t ă t e a u cla­
faptelor şi s e n t i m e n t e l o r o m e n e ş t i u s t r a t e î n t r ' o filosofie a fatalităţii
p e c a r e le-au p u s în m i ş c a r e , n e şi a n e m i ş c ă r i i . D e a l t m i n t e r i , e x i s t ă
d ă m s e a m a c ă s u n t m a i p u ţ i n hi­ u n destin p a r a d o x a l al colonizării,
mere.... p e c a r e i m p e r i a l i s m u l o c c i d e n t a l al
In ce p r i v e ş t e i m p e r i a l i s m u l eu­
ropean, imperialism început odată
E u r o p e i 1-a b ă n u i t şi 1-a î n ţ e l e s în­
t o t d e a u n a : cu c â t o c o l o n i z a r e v a
c u a c t u a l i t a t e a A t l a n t i c u l u i , n u în­ isbuti m a i bine, a d i c ă c u c â t va
t o t d e a u n a tezele c a r e îl c o n d a m n ă i m p u n e m a i a d â n c o o p e r ă d e ci­
a u d r e p t a t e . P u t e a c o n t i n e n t u l nos­ vilizaţie, cu a t â t a e a v a trezi ne­
t r u să nu n u t r e a s c ă i d e a l u r i impe­ voia d e i n d e p e n d e n ţ ă şi deci, p â n ă
rialiste ? A c e a s t a a r fi p r e z e n t a t la u n p u n c t , l u p t a î m p o t r i v a binefă­
v r e u n s e n s n u m a i în cazul c â n d c ă t o r u l u i însuşi.
E u r o p a n ' a r fi a v u t ce difuza în
l u m e . F ă r ă îndoială, în istoria aces­
tui i m p e r i a l i s m g ă s i m m u l t e p a g i n i
î n t u n e c a t e . P r o g r o m u r i l e p r i n t r e in­
digeni, n e g o ţ u l d e sclavi, intoxică­
rile în m a s s a cu alcool, jefuirea
fără s c r u p u l e a a t â t o r bogăţii lo­
cale, p e r s e c u ţ i i în n u m e l e religiei
P O E Z I I
d e : A U R E L T. ŞERBĂNESCU
SĂRUTAREA
Ce e o s ă r u t a r e ? Urcuşul spre Zenit,
S e n i n ă t a t e a b o i t e i p i e r d u t ă ' n infinit
U n f ă ş â i t d e a r i p i . . u n c u r c u b e u d e v i s e ...
A ochilor privire, din g e n e ' n t r e d e s c h i s e . . .
C o r o a n a de iluzii, c e s i n g u r le'mpleteşti,
î m p o d o b i n d , c u d â n s a , fiinţa c e i u b e ş t i .
E'ntocmai ca acordul armonios al Lirii,..
E r â n d u l cel m a i dulce din p a g i n a iubirii !
U n r ă s ă r i t de s o a r e , c e îl a d m i r i în zori,
P a r f u m u r l l e toate c u l e s e de prin flori.
A voluptăţii g a m ă . , şi raiurile t o a t e . . .
C e v a , ce'nchipuirea, să s p u i e ce-i, n u poate.
A clipelor paletă, cu coloritul lor...
Mal e u n b u n n ă p r a z n i c , şi-un r ă u a t r ă g ă t o r ,
U n bun pe care-1 blestemi, şi-un rău i m e n s ,
[pe c a r e
Doreşti ca să-l continui, prin altă sărutare I
 » a ^ S a S S I ^ S ! S » S i m » O E L E TREI G R l S U R I i M M S S a ^ « » « » « » «
D e s i g u r , a u r u l şi m a t e r i i l e p r i m e
din colonii a u a d u s E u r o p e i occiden­
tale bogăţii m a r i . T r e b u e s ă recu­
n o a ş t e m , însă, c ă n u t o a t e a c e s t e a
a u m e r s s p r e v o l u p t ă ţ i şi d e s f ă t ă r i
p e r s o n a l e . Cu m a j o r i t a t e a lor, s'a
a l i m e n t a t u n a n u m e s i s t e m social,
r e p r e z e n t a t p r i n c a t e d r a l e şi m u z e e ,
prin clinici şi laboratorii, p r i n bibli­
oteci, u n i v e r s i t ă ţ i şi ş a n t i e r e , prin
a r t i ş t i , s a v a n ţ i şi o a m e n i d e Stat.
A m p u t e a s p u n e u n s i s t e m l u x o s şi
costisitor, i n c a p a b i l să se î n t r e ţ i n ă
din v e n i t u r i l e r e l a t i v s ă r a c e ale pă­
m â n t u l u i e u r o p e a n , î n s ă l u c r â n d cu
g e n e r o z i t a t e p e n t r u i n o b i l a r e a vieţii
în g e n e r a l şi r e p r e z e n t â n d , m a i cu
a u t o r i t a t e ca o r i c a r e altul, strălu­
c i r e a şi forţa d e c r e a ţ i e a U m a n i ­
tăţii.
A t l a n t i c u l ! l a t ă , în r i t m u l deve­
nirilor m o d e r n e , u n factor d e c a r e
i d e e a şi a s p i r a ţ i a e u r o p e a n ă conti­
n u ă s ă fie s t r â n s şi o r g a n i c l e g a t e .
IMAGINI
fl v e c h e l e g e n d ă b ă n ă ţ e a n ă , c a r e
^ îşi m a i p ă s t r e a z ă c u i b u r i d e
r
v i b a ţ i e şi d e s e n s i b i l i t a t e în amin­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
t i r e a a t â t o r b ă t r â n i delà ţ a r ă , n e
r e v e l e a z ă t a i n a b i n e c u v â n t ă r i i di­
v i n e a s u p r a a c e s t e i provincii, des-
v ă l u i n d u - n e din v r a j a m i t u l u i d e
o d i n i o a r ă c u m a a j u n s B a n a t u l să
fie locul a l e s al C r e a t o r u l u i Po­
v e s t e a e s t e plină d e f a r m e c şi d e
imaginaţie empirică Ea ne evocă
p r i n p u t e r e a fanteziei m o m e n t e d e
g e n e r o z i t a t e c e r e a s c ă din v r e m e a
zidirii lumii, c â n d D u m n e z e u , co­
b o r â n d să-şi v a d ă o p e r a , î n z e s t r a s e
p ă m â n t u l cu t o a t e bogăţiile d e p e
s u p r a f a ţ a lui. In clipa c â n d t r e c e a
cu s a c u l î n c ă r c a t d e d a r u r i prin
v ă z d u h u l b ă n ă ţ e a n , D u m n e z e u îl
d e s f ă c u şi lăsă să c a d ă din el con­
ţ i n u t u l cel m a i d e v a l o a r e . D e
a c e e a , în î n c h i p u i r e a p o p o r u l u i , Ba­
n a t u l este r e g i u n e a b i n e c u v â n t a t ă
şi c e a m a i b o g a t ă din l u m e . E a e s t e
u n colţ al p a r a d i s u l u i p o g o r î t p e
p ă m â n t . C o m o r i l e ce le a r e şi fru
m u s e ţ i l e n a t u r i i cari o î m p o d o b e s c
s u n t d e p r o v e n i e n ţ ă divină, d u p ă
c u m d i v i n ă este şi viaţa p e c a r e o
t r a e s t e p o p o r u l în mi locul lor, bu-
c u r â n d u - s e d e tot ce p u t e a să-i d e a
n a t u r a ca s u r s ă d e m u l ţ u m i r e su­
fletească şi d e î n d e s t u l a r e m a t e r a l ă .
B a n a t u l n u p o a t e fi descris, ci
t r e b u e v ă z u t , d u p ă c u m nici v i a ţ a
b ă n ă ţ e a n ă n u p o a t e fi p o v e s t i t ă , ci
trebue trăită. Numai acela care a
fost în B a n a t p o a t e î n ţ e l e g e ce în­
s e a m n ă a fi b ă n ă ţ e a n , d u p ă c u m
n u m a i a c e l a c a r e a t r ă i t în a c e a s t ă
p r o v i n c i e îi p o a t e p ă t r u n d e f a r m e c u l
şi f r u m u s e ţ e a ei. D e a c e e a , b ă n ă ­
ţ e a n u l , ori u n d e s'ar d u c e în l u m e ,
e plaiuri bănăţene.
ilor r o m â n e ş t i , B a n a t u l s t ă ca o
BĂNĂŢENE p o d o a b ă şi o c o m o a r ă a p ă m â n t u l u i
n o s t r u etnic. In h o t a r e l e lui r e s ­
de: Dr. Aurel Cosma
t r â n s e d i n t r e M u r e ş , T i s a şi Du­
n ă r e , p â n ă în m u n ţ i i H u n e d o a r e i ,
tot b ă n ă ţ e a n r ă m â n e , i a r a c e l a c a r e el c o n s t i t u e o e n t i t a t e din t o a t e
a fost în B a n a t s a u a t r ă i t p e me­ p u n c t e l e d e v e d e r e . El şi-a f o r m a t
l e a g u r i l e lui, n u s e m a i p o a t e des­ o u n i t a t e d e s t r u c t u r ă şi d e v i a ţ ă
p ă r ţ i cu g â n d u l şi cu i n i m a d e el.
E u n m i r a j tainic, c a r e te l e a g ă d e
din cele m a i v e c h i t i m p u r i . A c e a s t a
ne-o m ă r t u r i s e ş t e istoria, ne-o do­
a c e s t p ă m â n t , e s t e o forţă n e c u n o s ­ v e d e ş t e g e o l o g i a şi ne-o a r a t ă na­
cută, c a r e o simţi c u m te s t ă p â ­ t u r a . B a n a t u l a fost î n t o t d e a u n a o
n e ş t e în clipele d e n o s t a l g i e b ă n ă ­ provincie care a putut trăi prin ea
ţ e a n ă . S u n t a d e v ă r u r i c e n u s'au însăşi, c a r e şi-a a v u t v i a ţ a ei pro­
d e s m i n ţ i t p â n ă a c u m . P o a t e din prie, n e a v â n d nevoe de aproape
a f i r m a r e a lor s'a d e s p r i n s c a r a c t e r u l n i m i c din altă p a r t e , şi oferind al­
b ă n ă ţ e a n u l u i şi specificul provin­ t o r a din s u r p l u s u l b o g ă ţ i e i şi pro­
ciei. S e zice că b ă n ă ţ e a n u l a r e o d u s e l o r sale. T o a t ă c o n f o r m a ţ i a te­
fire l ă u d ă r o a s ă . S e p o a t e , d a r e jus­ r e s t r ă şi c u r s u l a p e l o r ce s t r ă b a t
tificată fiindcă a r e c u ce s ă s e l a u d e . B a n a t u l , m u n ţ i i şi văile, t o a t e căile
D o a r „Banatu-i f r u n c e a " . A c e a s t a sale d e c o m u n i c a ţ i e , a t â t cele d e
n ' a spus-o n u m a i el, ci a r e c u n o s - d e m u l t cât şi cele d e a s t ă z i , p r e c u m
cut-o t o a t ă l u m e a . s a t e l e a ş a d e s t r â n s l e g a t e î n t r e ele
p r i n tradiţii şi d a t i n i c o m u n e , ple­
I n t r ' a d e v ă r , în f r u n t e a provinci-
d e a z ă d e o p o t r i v ă p e n t r u legile uni­
t a r e ale vieţii b ă n ă ţ e n e .
Banatul are de toate. Comorile
sale s u n t a t â t d e n u m e r o a s e î n c â t
nici a r ă t a r e a celor m a i i m p o r t a n t e
din ele n u s'ar p u t e a face d e c â t î n
cadrul unui studiu mai larg. Pă­
m â n t u l b ă n ă ţ e a n a s c u n d e în a d â n ­
cul s ă u r e z e r v e infinite d e m i n e ­
r e u r i , d e fier, a r a m ă , a u r , c ă r b u n e ,
p r e c u m şi m i r a c u l o a s e s u r s e d e a p e
minerale. Ca să nu amintim decât
s t a ţ i u n i l e b a l n e a r e cele m a i re­
n u m i t e , ca Băile H e r c u l a n e , B u z i a ş
şi L i p o v a , şi î n c ă n e p u t e m d a
s e a m a c e r e p r e z i n t ă B a n a t u l şi ce
posibilităţi d e d e s v o l t a r e a r e p e n t r u
viitor. P ă d u r i l e sale s e c u l a r e şi sub­
solul, p r e a p u ţ i n e x p l o a t a t e p â n ă
a c u m , a s c u n d î n c ă i n e p u i z a b i l e va­
lori ale n a t u r i i c a r i a s i g u r ă şi des­
chid perspective de mari proporţii
vieţii e c o n o m i c e d e m â i n e a pro­
vinciei şi p o p u l a ţ i e i sale.
Dr. Aurel Cosma.
x ^ m ^ w r n H m m m G
Arad : Palatul
Oraşele bănăţene sunt furnicare
de muncă productivă, sunt expresia
v r e d n i c i e i şi a d i v e r s i t ă ţ i i d e rod­
nicie a p r o v i n c i e i , s u n t m a i ales
i m e n s e l a b o r a t o a r e în c a r i s e lu­
c r e a z ă n e c o n t e n i t î n t r ' u n spirit d e
o r d i n e , d e disciplină şi d e însu­
fleţire.
M a t e r i a p r i m ă n u lipseşte în
B a n a t . A c e a s t a e s t e u n a din cau­
zele p e n t r u c a r e i n d u s t r i a a izbutit
BCU Cluj / Central University Library Cluj
aici să p r o g r e s e z e şi să s e d e s v o l t e
ca în p u ţ i n e alte locuri ale lumii.
A c e l a ş l u c r u s e p o a t e s p u n e şi
d e s p r e a g r i c u l t u r ă . P ă m â n t u l bă­
n ă ţ e a n e a t â t d e fertil, i a r ţ ă r a n i i
c a r i îl cultivă s u n t a t â t d e h a r n i c i
şi d e p r i c e p u ţ i , î n c â t r e z u l t a t e l e re­
coltelor d e p ă ş e s c a d e s e a m ă s u r a
celor m a i o p t i m i s t e calcule. Gospo­
dăriile s a t e l o r în cea m a i m a r e
p a r t e s u n t pilde vii d e c u r ă ţ e n i e ,
d e h i g i e n a , d e b o g ă ţ i e şi d e m u n c ă .
Ţ ă r a n c a b ă n ă ţ e a n ă este o tovarăşe
d e v o t a t ă şi p r i c e p u t ă a p l u g a r u l u i
n o s t r u , c a r e şi-a făcut din i d e i a d e
p r o p r i e t a t e şi d e familie o t e m e l i e
d e c r e d i n ţ ă şi d e n ă d e j d e , u n s c o p
d e v i a ţ ă şi u n imbold d e t r u d i r e .
Ţ ă r ă n i m e a n o a s t r ă din B a n a t îşi
a r e specificul ei p e c a r e nu-1 g ă s i m
în celelalte r e g i u n i r o m â n e ş t i . Ima­
ginea adevărată a provinciei nu
p o a t e fi v ă z u t ă d e c â t p r i n p i i z m a
vieţii a c e s t u i ţ ă r a n s â r g u i n c i o s şi
credincios pământului său strămo­
şesc, d e c â t p r i n l u m i n a sufletului
s ă u c u r a t în c a r e p o a r t ă i c o a n a
u n u i t r e c u t d e l u p t e şi d e jertfe
m u l t i m i l e n a r e . Şi la o r a ş , şi la sat
v e d e m aceiaşi p u l s a ţ i e d e t r ă i r e
r o m â n e a s c ă . P ă t u r a n o a s t r ă condu­
c ă t o a r e se t r a g e d o a r din m a r e a
m a s ă a ţ ă r ă n i m i i , din acel t r u p vi­
g u r o s şi s ă n ă t o s al p u t e r i i n o a s t r e
etnice, c a r e n u va î n c e t a nicio clipă
s ă a l i m e n t e z e din b e l ş u g spiritul
c r e a t o r d e fapte şi d e i d e a l u r i ro­
mâneşti. Aristocraţia noastră nu
e s t e d e o r i g i n e nobilă, ci d e f a c t u r ă
spirituală. E a n u e s t e d e s c e n d e n t a
u n o r g e n e r a ţ i i cu titluri m o ş t e n i t e ,
E L E TREI cRisuRiBWBmBamBMtë
tot d e ţ ă r a n i , unii d i n t r e ei fiind
c h i a r compozitori. F a i m a a c e s t o r
coruri ţărăneşti nu este de dată
r e c e n t ă , fiindcă ele a u în B a n a t o
e x i s t e n ţ ă şi o t r a d i ţ i e d e p e s t e o
s u t ă d e ani. A s t ă z i s'au m a i orga­
nizat, în n u m e r o a s e c o m u n e r o m â ­
n e ş t i , şi fanfare d e p l u g a r i . O r i u n d e
te-ai d u c e , în orice sat s a u colţ al
provinciei, vei fi m i r a t că p r e t u t i n ­
d e n i s e face muzică.
U n alt specific b ă n ă ţ e a n îl pre­
z i n t ă f e n o m e n u l c o n d e i e r i l o r plu­
g a r i . S u n t n u m e r o ş i ţ ă r a n i cari s c r i u
v e r s u r i şi p r o z ă . L i t e r a t u r a n o a s t r ă
din B a n a t şi-a î m b o g ă ţ i t p a g i n i l e
c u poezii, cu schiţe şi n u v e l e , c u
p o v e s t i r i şi c h i a r cu r o m a n e , s c r i s e
d e ţ ă r a n i , c a r i , în a f a r ă d e şcoala
p r i m a r ă , n ' a u făcut a l t e studii d e c â t
pe cale a u t o d i d a c t i c ă din c ă r ţ i , re­
Cultural. viste şi z i a r e , a j u n g â n d la u n nivel
de cultură d e m n de admirat. Sunt
ci e x p r e s i a vie a nobleţii ţ ă r ă n e ş t i t a l e n t e ţ ă r ă n e ş t i cari r ă s a r tot m a i
care a dat neamului nostru pleiade d e s din s t r a t u r i l e etnicului n o s t r u
î n t r e g i d e intelectuali şi d e c ă r t u ­ rural, dând mereu aceeaşi dovadă
r a r i . C i n e c u n o a ş t e bine sufletul şi c ă p o p o r u l r o m â n a r e r e z e r v e fe­
mintea ţăranului bănăţean, poate c u n d e d e s p i r i t u a l i t a t e şi d e afir­
d e s c o p e r i în l u m i n a simţirii şi g â n ­ m a r e culturală.
dirii sale o g l i n d i r e a u n e i spiritua­ P e l â n g ă a c e s t e i m a g i n i vii şi
lităţi a r i s t o c r a t i c e şi refluxul u n e i s u g e s t i v e , n a t u r a n e m a i oferă şirul
fiiri nobile. C u astfel d e calităţi n e î n t r e r u p t al peisagiilor pitoreşti
e r e d i t a r e şi-au făurit d r u m d e înăl­ d e m u n t e şi delà şes, d a r istoria
ţ a r e fiii şi n e p o ţ i i b r a v i ai ţ ă r ă n i m i i B a n a t u l u i n e d e s v ă l u i e eroica t r ă i r e
n o a s t r e şi a u a j u n s în p o s t u r i d e
în l u p t e şi jertfe, în m u n c ă şi r ă b ­
c o m a n d ă , u n d e n u u i t a r ă că p u r t a u d a r e , a p o p o r u l u i r o m â n c a r e aici
în s i n e a lor p u t e r e a n e b i r u i t ă şi îşi a v u s e s e l e a g ă n u l d e z ă m i s l i r e ,
s e n t i m e n t u l i m a c u l a t al s t r ă m o ş i l o r din t r u p d a c şi din suflet r o m a n .
lor. R e g ă s e ş t i in figura b ă n ă ţ e a n u l u i d e
B ă n ă ţ e a n u l a r e u n c a r a c t e r vioi azi, în a t i t u d i n e a şi î m b r ă c ă m i n t e a
şi c o m u n i c a t i v . Ii p l a c e veselia şi sa, a c e e a ş i i m a g i n e p e c a r e o vezi
m u z i c a , îi p l a c e s ă c â n t e şi să j o a c e . î n relieful m a r m o r e i pe C o l u m n a
Melodii din t i m p u r i i m e m o r i a l e m a i
t r ă e s c şi a s t ă z i în fluenti c i o b a n u l u i
delà m u n t e , d e s p r e cari s p e c i a l i ş t i ,
c r e d că a r fi m o ş t e n i t e d e l à D a c i i
d u p ă c u m tot delà ei a r fi r ă m a s
u n e l e d a n s u r i r i t m i c e p e c a r i le m a i
g ă s i m în c â t e v a s a t e a s c u n s e în
i n i m a p ă d u r i l o r p â n ă u n d e n u pu­
t e a u p ă t r u n d e i n v a z i u n i l e s a u in­
fluenţele străine.
Doina bănăţeană, atât de vestită,
a r e în c o m p o z i ţ i a ei u n t i m b r u ori­
g i n a l , p e c a r e n u l î n t â l n i m în a l t e
p r o v i n c i i E a c o n ţ i n e în m u z i c a l i t a ­
tea ei m e l o d i a m â n d r i e i şi a doru­
lui, a t â t de specifică simţirii şi ca­
r a c t e r u l u i b ă n ă ţ e a n . R o m â n u l din
B a n a t n u se t â n g u e ş t e în doinirile
sale, ci îşi e x p r i m ă t o a t ă c ă l d u r a
sufletului s ă u plin d e i u b i r e şi d e
d e m n i t a t e . In g e n e r a l , se d e s p r i n d e
din folklorul m u z i c a l al provinciei
a c e e a ş i n o t ă c a r a c t e r i s t i c ă d e vioi­
c i u n e şi c l a r i t a t e p e c a r e o aflăm
în firea b ă n ă ţ e a n u l u i
C u d r e p t c u v â n t s'a s p u s că Ba­
natul este ţara cântului. Fiecare
ştie să c â n t e , iar d a c ă se a d u n ă
c â ţ i v a b ă n ă ţ e n i î n t r ' u n loc d e pe­
trecere, imediat izbutesc să impro­
v i z e z e u n cor. N u e s t e s a t în c a r e
s ă n u f u n c ţ i o n e z e u n cor d e plu­
g a r i dirijat în cele m a i m u l t e cazuri Bănăteancă.
 H ^ ^ ^ n n S ! CELE TREI
EXPOZIŢIA OLGA GRECEANU
/ m / « « « Februarie, în toate sălile Dalles, a avut loc expoziţia
*• de pictură a Doamnei Olga Greceanu. Un catalog al expo­
ziţiei l-am avut in mână, înainte chiar de vernisaj şi sufleteşte
eram pregătită să văd o manifestare necunoscută încă la noi.
Dar nici pe departe nu am avut presimţirea artei ce m'a în­
tâmpinat în sălile transformate diulro'dată într o Pinacotecă.
Expoziţia impresionează prin tr un stil cu totul neaşteptat, o
tehnică pe deantregul nouă. Ceasuri întregi am petrecut în mij­
locul lucrărilor, unde o ambianţă binefăcătoare de nuanţe armo­
}
nizate şi de linii echilibrate printr o disciplină, te reţin.
Depărtându-se de drumurile bătute de alţii, cu mijloace cei
sunt proprii, Olga Greceanu îşi expune concepţia artistică, prin
culori ce ar putea mai de grabă să fie nuanţe. Nimic strigător,
nimic vulgar, nici măcar pasionant.
Efecte transparente de frescă, de decoraţii murale, de bronzuri
vechi. Idei accentuate printr'o stilizare modernă, având o dema­
terializare voită a lucrurilor, cari pierzând materialitatea se
transformă în sentimente pure. De exemplu: Fecioara Maria cu
porumbelul pe palme nu are o expresie omenească, ci numai
divină. Nimic concret. Mântuitorul mort pe genunchii mamei
sale, având drept fond o culoare roşie, simbolizează revoluţia
creştinismului contra pdgânismului din lumea întreagă.
Cât despre marele panou istoric 'Divanul lui Matei Basarab*.
în afară de legile severe ale compoziţiei murale, de armonia
desăvârşită plecată delà roşu la verde, delà parfumul istoric şi
ortodox, în afară de exbresiile variate ale judecătorilor, mai
degajă sentimentul de dreptate omenească, pe care primirea
Domnitorului ne îndreptăţeşte s'o aşteptăm.
Arta conştientă şi independentă, sobră şi logică, generoasă şi
nobilă a D-nei Olga Greceanu, e manifestaţia unui talent care
l-raţii Buzeşti. face epocă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj M. }. Boskoff.

lui T r a i a n . E s t e d o v a d a originii şi
p e r m a n e n ţ e i sale p e a c e s t p ă m â n t .
C a p o p o r a u t o c h t o n şi ca e l e m e n t
e t n i c de b a z ă a m fost legaţi d e Ba­
n a t , p e c a r e l-am a p ă r a t v e a c u r i
de-a-rândul cu s â n g e r o m â n e s c şi p e
c a r e l-am c u l t i v a t a p o i cu s u d o a r e a
ţ ă r a n i l o r noştri, transformându-1 în­
tr'o provincie minunată, care să
Berlinul sub bombardament. Relatările unui
martor ocular
ŢJrm&nă a pleca din Berlin spre Wei-
t /
m a r ca invitat la un congres, în
care Academia de Ştiinţe pentru străi­
nătate discuta problema „Europa după
război", mă aflam într'o g a r ă a Berli­
nului, pentru a mă informa de ora şi
locul de D l e c a r e . De abia ajuns, sire­
nele anunţă cu sunete multiple şi în­
trerupte, ca şi l a noi, alarmă aeriană.
Toţi câţi se aflau în acel moment în
g a r ă s'au îndreptat către adăpost, în­
tr'un tempo destul de viu, fără însă ca
unul m ă c a r să fi fost cuprins de pa­
nică, de frică sau de nervi.
I m p ă r t ă ş a m aceiaşi soartă, toţi câţi
n e a m găsit în acel moment în gară.
Oameni din toate clasele sociale, de
toate vârstele şi de toate categoriile,
Muncitori, funcţionari, pensionari, fe­
mei, copii, într'un cuvânt un amalgam
pe care numai o g a r ă îl poate realiza.
De abia intraţi în adăpoit, auzim la
microfonul d e radio instalat acolo, s e m -
împodobească D e v e c i e coroana
unităţii noastre naţionale.
B a n a t u l a fost î n t o t d e a u n a r o m â ­
n e s c , f ă c â n d p a r t e i n t e g r a n t ă din
p ă m â n t u l n o s t r u etnic, p e c a r e ni­
m e n i n u ni-1 v a p u t e a s m u l g e d e
s u b s t ă p â n i r e a n o a s t r ă d r e a p t ă şi
eternă.
d e : Ing. N. Saeglu
Profesor la Ş c o a l a Ofiţeri A v i a ţ i e
naiul de atenţie. Alo ! alo ! Avioanele
duşmane aflate în cutare loc, se în­
dreaptă în direcţia Berlin.
Şi în mai puţin de cinci minute au­
zim detunături, din ce în ce mai apro­
piate L a un moment dat aveam im­
presia că a venit iadul pe pământ. Nu
se mai auzeau explozii ci ropote de
tunete, iar pământul sălta ca de cu
tremur.
E r e a m cu toţi despărţiţi de moarte
numai cu un fir de păianjen, şi totuşi
nimeni nu-şi crispase spaima pe fi­
gură.
Se distingeau clar toate valurile de
atac, dar cine mai stetea să le numere.
O bombă de calibru m^re, probabil că
explodase în imediata apropiere a adă­
postului, căci s'a simţit deodată o undă
puternică de presiune şi o smuncilură
de pământ de parcă ne-ar fi întors pe
dos Ploaia de bombe a fiecărui val
părea o eternitate. In adăpost fiecare
sta parcă împietrit, când nişte lucră­
tori ai căilor ferate s p a r g tăcerea de
ghiaţă. vorbind intre ei de i evanşa ger­
mană care va trebui să vie, şi itunci,
vor avea duşmanii până peste gât.
Vergeltung ! Vergeltung !
Iată vorba care a prins să sboare
din g u r ă în g u r ă şi în care se concen­
tra toată starea emotivă a momentu­
lui din sufletul fiecăruia.
O temee destul de în vârstă, între­
bată de mine dacă nu are frică, mi-a
răspuns foarte calm că, dacă frica ei
ar putea schimba cu ceva situaţia s'ar
gândi şi la ea, dar, de o cam dată se
gândeşte că ea trebue să fie de exem­
plu nepoţilor pentru curaj, căci numai
astfel vom câştiga victoria — zise ea.
După care adaogă : curaj pentru toţi
cât mai pot tolosi patriei şi cea mai
mare ură pentru barbarii care bom­
bardând femeile cred că vor putea în­
vinge soldatul de pe front.
Un domn, de asemenea foarte bătrân
un pensionar p r o b a b i l , care fusese
cândva cineva, îmi spune că nu tre­
bue să ne speriem, căci, oricât de gro­
zave clipe am putea trăi sub bombar­
dament ele nu fac decât să ne dea o
slabă idee despre război. Noi germa­
nii, continuă acel domn, nu ştim şi nu
cunoaştem războiul în patrie de pe vre­
mea lui Napoleon. Pentru cei ce nu au
fost pe front, este nevoe ca mintea
s ă - ş i închipue greutăţile războiului
Bombardamentul inamicului ne dă în­
tr'o oarecare m ă s u r ă ocazia de-a simţi
ariditatea lui, dar, ori cât a r fi de te­
ribil un bombardament, el nu ne dă
decât în parte imagina războiului Mâi
lipseşte delà toate acestea, prezenta
inamicului prinţi e noi. Atunci va fide

EXPOZIŢIA
%§NÎ
M i h a i V i t e a z u l şi A r h i d u c e l e
BCU Cluj / Central University Library Cluj
sigur şi mai rău, dar nu vom ajunge
niciodată acolo, căci soldatul nostru
luptă, iar noi şi de va fi să trăim ca
. şobolanii, tot vom lucra cu toate pu­
terile pentru victorie".
Un hamal de lângă mine, cam între
două vâi ste, adaogă şi el că, aceste
bombardamente nu fac decât să ne
cheme la datorie fără nici cea mai mică
ezitare sau rezervă.
Un Berlinez îmi spunea că, ar tre­
bui să le mulţumim englezilor căci, în
fine vom avea un Berlin modern fără
să se mai încarce statul cu cheltuelile
inutile ale exproprierez
Altul, căruia îi arsese totul, delà
bombardamentul anterior, îmi spunea
că mulţumeşte lui Dumnezeu că a scă­
pat teafăr, pentru a putea munci şi mai
mult pentru victorie. — A m pierdut
nişte boarie, adaogă el, dar în locul
lor voi face a r m e pentru front, iar la
urmă ne vor da englezii tot ceeace au
stricat şi au distrus. Deplângem nu­
mai victimele.
Douăzeci de minute cât a ţinut bom­
bardamentul, au fost douăzeci de mi­
nute de încordare, de o trăire în pra­
gul morţii, de o puternică sensibili­
tate, dar şi de cea mai însufleţită at­
mosferă şi de cel mai înălţător moral
Mi-am dat seama, la faţa locului că a-
ceste procedee bănuite a aduce pră­
buşirea frontului interior, dacă reu­
şesc a prăbuşi casele, ele sunt pentru
naţiune cel mai formidabil tonic, pen­
tru ca războiul să poată fi dus până
la victorie cu o muncă din ce în ce
mai încordată.
Când s'a dat terminarea alarmei,
Berlinul era în flăcări. Nu erea stradă
pe care să nu fi fost trei patru incen­
TREI C R I Ş U R I ^ » K K ^ K » £ 3
OLGA GRECEANU
»ti .»» a,
Sjs ^ ve
Rudolf. N u n t a D o m n i ţ e i M a r i a (fiica lui V a s i l e L u p u ) c u P r i n ţ u l
dii şi nu erea răspântie unde să nu fi
fost ziduri dărâmate
Gările şi instituţiile fuseseră bom­
bardate brizant.iar casele incenuiate.De
abia acum m i - a m putut da seama de spi­
ritul de jertfă şi de solidaritate al ger­
manilor, căci toţi s'au devotat din răs­
puteri la opera de salvare, acest lucru
tăcându-1 din proprie iniţiativă şi de
îndată.
Nici nu se dase încă încetarea alar­
mei, când s'au pus în mişcare toate
organele apărării pasive
Pompierii cu farurile aprinse şi în
plină viteză goneau probabil c ă t r e
punctele importante ale oraşului, pen
tru a stăvili dezastrul.
lată ce istorisea corespondentul de
război ss Siegfried Heinrich, câteva
zile mai târziu în „Berliner illustrierte
Nach a u s g a b e r
„Maşina de salvare, cu pompele pen­
tru incendiu, mergea cu aproape 85
km.pe oră îndreptându se către un punct
ce le fusese indicat de comandamen­
tul central. S e vedeau ofiţeii, îndrep­
tându-se către punctele cele mai prin­
cipale ale instituţiilor şi industriilor
din oraş pentru a putea pui e la dis­
poziţie cât mai grabnic oameni şi sol­
daţi de ajutor In timpul drumului, că­
pitanul de pompieri face o legătură
telefonică fără fir cu postul gării şi
cere legătură la comandament pentru
a primi instrucţii. Conversaţia telefo­
nică începe ca şi cum ar fi fost o con­
voi bire normală.
— Alo! Centrala radiofonică! Rog co­
municaţi.
- Da ! aci centrala radiofonică! se auzi
în receptor.
—Daţi-mi legătură cu Comandamentul.
*tt »fcr «fe «£• afe AL. s f e s*» ab a b afe sfa
şp s j ! sjB SJB > r w *c ••«» SJB v c «|s • v s '
Radziwill.
(Aparţine A i h . I Giuigea)
Intre timp maşina virează pe un bu­
levard la dreapta
— D a ! aci Comandamentul. Maior G
— Domnule Maior, vă ros comunica­
ţi mi locul marelui incendiu incăodată.
—Oamenii de pe drum, ca şi comanda­
mentul de sector îţi vor comunica între
timp relaţii Mergeţi în strada H şi
după aceea imediat mai departe, afară
către K. Acolo sunt oameni sub dărâ­
mături.
—Comunicaţi imediat ce ajungeţi acolo,
—Am înţeles!
Câteva sute de metri mai departe
trebuiau să opereze. Ofiţerii îşi pun
căştile şi ochelarii. Un bloc imens era
în flăcări.
Intr'o clipă, nenumărate furtunuri
aruncau coloane de apă groasă ca
mana în inima flăcărilor şi altele stro­
peau clădirile din margini p e n t r u a
limita dezastrul.
Ofiţerul cu legătura r ă m a s la şofeur
comunica mereu situaţia de moment.
Căpitanul vine la telefon şi cere iarăşi
legătură cu c-damentul sectoruluii:
—Alo ! Este nevoie să se trimeată aci.
trei c o m p a n i .
—Da! Strada H, bine!.
—Noi plecăm mai departe, incendiul
a fost izolat
-Bine !
Maşina porneşte iarăşi cu 90 pe oră.
Intunerec, ceaţă şi un lum des pe străzi
î n g r e u n a vizibilitatea pe traseu.
Deodată în faţa farurilor aprinse, ca
doi balauri, o groapă mare. Pâlnia unei
bombe în mijlocul străzi De abia s'a
putut opri maşina S'a ocolit g a u r a
şi iarăşi în plină viteză roţile goneau
afară către K, căci de cele mai multe
ori este o chestiune de minute în ase-
 raaaBUgHMrassctiLE TREI ciiişvm%wmmmm%%xm
R ă b d a r e a şi p e r s e v e r e n ţ a n o a s t r ă n u
ajunseseră î n s ă la limită.
Pe c â n d ascultam oarecare indicaţii
delà u n f u n c ţ i o n a r al gării, a u d glasul
u n e i tinere g e r m a n e c a r e i n t e r v e n i fără
c a c i n e v a s ă o fi î n t r e b a t , n u m a i p e n ­
trucă auzise că, e r e a m îndrumat greşit.
D o m n u l m e u , z i s e e a , e u v i u d e a-
colo de u n d e D u m n e a t a trebue să pleci.
V e ţ i lua trenul s u b t e r a n p â n ă la g a ­
ra A şi d e a c o l o a v e ţ i l e g ă t u r a princi­
pală care vă interesează
D e altlel p u t e m face o parte de d r u m
împreună, deoarece eu amacelaş drum,
complectă tânăra binevoitoare.
N u t r e c e nici m ă c a r un sfert de
o r ă d e l à î n c e t a r e a a l a r m e i şi t o a t ă cir­
culaţia t r e n u r i t o r o r a ş u l u i e r e a în
plină frumuseţe.
C h i a r şi pe t e r a s e l e c a r e suferiseră
stricăciuni s e practica o circulaţie frag­
m e n t a t ă delà l o c la l o c , r ă m â n â n d c a
p e porţiunea stricată c ă i ă t o n i să facă
câţiva paşi pe jos-yS
F i e c a r e s e i n t e g r a s e a u t o m a t la m u n ­
ca pentru care ostenea, fără ca c i n e v a
să mai aştepte imbold s a u ordin în
această direcţie.
Uriaşa maşinărie a statului blocată
pentru câte va m o m e n t e d e atacul ina­
m i c şi-a r e î n c e p u t funcţiunea, chiar
dacă ea pentru început, urma să se
f a c ă i n c o m p l e c t s a u n u m a i parţial S e n ­
t i m e n t e e d e c o n ş t i n ţ i o z i t a t e şi d e c o n ­
ştiinţă a datoriei le g ă s i m pretutindeni
Berlin : Domul german Dreifaltig Keitskirche
şi în t i e c a r e şi din e l e p o p o r u l g e r m a n
bombardat de Anglo-Americani. îşi t r a g e toată forţa lui m o r a l ă n e e ­
galată până astăzi.
menea ocazii. Când am ajuns afară,
BCU Cluj / Central University LibraryT oCluj
Plecând cu binevoitoarea noastră
am găsit ueja trupele apărării antiae­ î n s o ţ i t o a r e , p e d r u m a m a f l a t c ă e r a
a t e aceste valori legate de viaţă,
riene lucrând la desgroparea celor a c t r i ţ ă a n g a j a t ă p e n t r u t e a t r u l d e s t a t
sufletui şi t r e c u t u l poporului, t r e c u t u l
din adăpost, ne spunj corespondentul d i n H a g a , u n d e t r u p a g e r m a n ă j u c a t
Se auzeau ciocănituri înăuntru şi c u c e l m a i s p l e n d i d a v â n t .
trebuia lucrat cu băgare de seamă. Distinsa noastră cunoştinţă ne-a ex­
Piatră cu piatră se ridica .-i se săpa p l i c a t c ă a c t u a l m e n t e e a s e a f l ă î n
cu năJejdea reuşitei Au fost scoşi doi d r u m s p r e f r o n t p e n t r u a ş i f a c e s t a ­
bărbaţi şi o femeie sdraveni şi câţi-va g i u l a c o l o , j u c â n d d e C r ă c i u n p e n t r u
răniţi, care au fost imediat expediaţi s o l d a ţ i .
cu trăsura sanitară, la postul de ajutor P r i n u r m a r e , t o a t ă l u m e a , î ş i î n c h i ­
Aci totul a mers în ordine. nă o parte a activităţii sale de orice
Căpitanul chemă din nou prin co­ c a t e g o r i e a r fi e a , î n s l u j b a r ă z b o i u l u i
municaţia fărăfircomandamentul. şi p e n t r u v i c t o r i e .
— Jn sud sunt două bombe cu întârzi­ K e v e n i n d d u p ă o s ă p t ă m â n ă î n B e r ­
ere. Trebuesc înlăturate căci suni pri l i n , m i a m p u t u t d a s e a m a c e î n s e m ­
mejduite instalaţii industriale şi o gară.n a s e b o m b a r d a m e n t u l l a c a r e a s i s t a ­
„Am înţeles !" şi maşina porni iarăşis e m . A m a p r o x i m a t c u d e s t u l ă î n ţ e l e ­
gonind peste dărâmături şi geamuri g e r e t o a t e s t r i c ă c i u n i l e c a m l a 3r>°/ 0
prin fum şi ceaţă către locul indicat. Mai ereau încă m o r m a n e fumegânde
După câte-va momente au ajuns O- î n c a s e l e p r ă b u ş i t e p â n ă l a p ă m â n t d e
rientaţi de situaţia locului, hotărăsc să i n c e d i u l l a c a r e i n s ă m a i s t e t e a u c a
lase prima bombă, căci n'arecesămai m ă r t u r i e a c e e a c e f u s e s e î n a i n t e n u ­
strice, şi se îndreaptă către cealaltă mai zidurile despuiate, ca nişte schelete
Aceasta trebuia făcută inofensivă, m a c a b r e .
Sunt înştiinţate trupele speciale, prin
Pretutindeni un miros g r e u de lucru
radio comuni:aţie imediat
a r s şi p e s t e tot g e a m u r i s p a r t e î n m i i
Misiunea postului se continuă încă, d e b u c ă ţ i . I n t r e t i m p s e d e s g r o p a r ă
ceasuri de-arândul, din ce în ce mai t o a t e s t r ă z i l e , a ş e z â n d u - s e m o l o z u l p e
uşurată de contribuţia voluntarilor ci­ t r o t u a r e , c a n ă m e ţ i d e z ă p a d ă i a r n a .
vili, care îşi sporesc mereu rânaurile.Ş i c u t o a t e c ă a s p e c t u l o r a ş u l u i e r e a
Dotaţia acestor pompieri s'a dovedit d e s t u l d e t r a g i c , l u m e a f o r f o t e a l a t r e ­
nepreţuită şi au lucrat la salvarea vie­ b u r i , f ă r ă s ă s e m a i p r e o c u p e d e d e c o r .
ţilor şi a bunurilor mai presus de ori A p r o a p e p e s t e t o t u n d e l a p a r t e r fu­
ce aşteptări. îşi închee corespondentul s e s e p r ă v ă l i e , s e p u t e a c i t i p e c a r t o a n e
ss Siegfried Heinrich relatările. p u s e la v e d e r e c a m a s t f e l : „ N u i n t e r e ­
Dar prezenţa noastră la gară, avu­ s e a z ă a s p e c t u l . N e g o ţ u l m e r g e m a i d e ­
sese ca scop plecarea către Weimar, p a r t e , î n p i v n i ţ ă "
pe care după cele întâmplate nu o mai A m intrat de curiozitate într'un ma­
vedeam posibilă. gazin astfel instalat, ca să-mi c u m p ă r
Nimeni nu erea în stare să mai dea u n g u l e r N e g u s t o r u l m ' a î n t r e b a t :
nici cea mai mică informaţie, care să-i — S u n t e ţ i d ă u n a t d e r ă z b o i ?
fi depăşit raza vizuală A m răspuns : Nu
întrebam pretutindeni, şi din toate — Sunteţi dăunat de bombardament ?
părţile acelaşi răspuns: A m răspuns iarăşi: Nu.
„Nu ştiu !" — Atunci zise negustorul, nu puteţi
c u m p ă r a nimic nici chiar cu cartelă-
A m înţeles imediat că fiecare ne­
gustor, din sentimentul său de solida­
ritate naţională, v e n e a , astfel, în ajuto­
r u l c e l o r d ă u n a ţ i , f ă i ă s ă li s e fi fixat
d e c i n e v a a c e a s t ă m ă s u r ă . E r a o ati­
tudine de înaltă ţinută morală, pe care
d e altfel g u v e r n u l a extins-o p e toată
suprafaţa Reichului, în consimţimân-
tul şi a p r o b a r e a u n a n i m ă a o a m e n i l o r .
A m văzut Reichsbank-ul din toată
măreţia'lui transformat într'un mor­
m a n d e r u i n e şi c e n u ş e . F o a r t e m u l t e
biserici arse complect, castelul lui
W i l h e l m I cu istorica fereastr i de pe
Unter den L i n d e n , transformat într'o
d u r e r o a s ă r u i n ă . O r i c i n e t r e c e a p e a-
colo, nu se putea să nu rămână o clipă
î n m ă r m u r i t şi î n d u r e r a t , v ă z â n d c u m
focul a î n g h i ţ i t î n b l e s t e m a t e l e lui v â l -
vătii vestigiile atât de glorioase ale
poporului. S e mai vedea agăţat încă,
de o grindă jumătate arsă, un i m e n s
vultur î n e g r i t d e foc şi fum, p e n d u ­
l â n d c a şi c u m , m a r t o r al d e z a s t r u l u i
rămăsese să deplângă dimpreună cu
oamenii, marea nenorocire
Sunt sentimente pe care le-am în­
c e r c a t d e o p o t r i v ă şi d i m p r e u n ă c u B e r -
linezii, şi c a r e , d a c ă a u p ă t r u n s a d â n c
şi d u r e r o s în i n i m a poporului, la B e r ­
lin, la L e i p z i g , la C o i n , c a şi o r i u n d e
urgia inamicului a văduvit naţiunea de
p o d o a b e l e şi v e s t i g i i l e u n u i t r e c u t d e
glorie sau de mândrie, c u valori pe
c a r e o m u l n i c i o d a t ă n u le v a m a i p u ­
tea reface, a avut darul de a schimba
o tradiţie în legendă.
î n l e g e n d ă şi amplificate d e p u t e r e a
spiritului, vor continua cu puteri în­
z e c i t e s ă c o n t r i b u e la u n i t a t e a d e g â n ­
diri ş i d e s i m ţ i r e a a c e l o r a c a r e ş t i u
că le-au aparţinut ca dovezi ale unui
t r e c u t p e c a r e îl p u t e a u r e t r ă i şi e i şi
t o ţ i c â ţ i v e n e a u s ă l e v a z ă ş i c a r e a-
c u m , î n c h i s e în sufletul lor, v o r conti­
nua să r ă m â n ă ca bogăţie numai ale
l o r şi n u m a i p e n t r u ei. D i n g e n e r a ţ i e
î n g e n e r a ţ i e şi î n c ă l z i t e d e f o c u l s a c r u
al u n e i tradiţii s p i r i t u a l i z a t ă şi î n a r i p a t ă
de l e g e n d ă , spiritul g e r m a n va intra
într'o viaţă şi o c o n ş t i i n ţ ă de o înălţi­
m e pe care cu greu o vor înţelege cei
c e n'au c u n o s c u t zilele d e bejenie ale
războiului de astăzi.
Fară să vreau, văzând distrugerile
şi p r ă p ă d u l f ă c u t d e i n a m i c i la B e r l i n ,
m'am întors cu g â n d u l la viaţa popo­
r u l u i n o s t r u , p e c a r e i s t o r i a îl a r a t ă c a
sentinela eternă e civilizaţiei e u r o p e n e ,
şi c ă u t â n d Iu l e g e n d e l e şi s t r ă f u n d u ­
rile sufleteşti ale R o m â n u l u i , a m g ă s i t
aceiaşi putere spirituală a tuturor va­
lorilor pe c a r e m a m e l e le ş o p t e s c la
l u m i n a vetrii c o p i i l o r c ă a u fost, au
făptuit şi s'au d u s d e u r g i a d u ş m a n u l u i
şi d e para focului c u c a r e v e a c u r i de-a­
rândul ne-a pustiit o g o r u l
Noi care n'am putut arăta niciodată
tradiţiile n e a m u l u i s u b contururile c o n ­
c r e t e ale ei, l e - a m exteriorizat î n t o t d e ­
a u n a î n unitatea d e c u g e t , d e suflet şi
de ideal ori d e câte ori împrejurările
a u c e r u t - o , şi c u a t â t a promptitudine
şi s p o n t a n e i t a t e î n c â t c e i c e e r a u m a r ­
torii vieţii p o p o r u l u i r o m â n , n u le p u ­
t e a u c r e d e . A ş a a m f o s t î n 1821, a ş a
a m f o s t î n I t 6 6 , l a f e l a m f o s t î n 1877
c a ş i î n H 1 6 , p e n t r u c a î n 1^41 s ă a p ă ­
r e m în ochii î n t r e g e i E u r o p e ca p o p o ­
rul minune
 ^ ^ ^ K » » » C E L E
S P A N I A
MISIUNEA ISTORICA
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Generalul Don Francisco Bahamonde Franco
Şeful Statului Spaniol.
Z7ste o a r e p e n i n s u l a i b e r i c ă pă­
m â n t d e m i s t e r politic? H o t ă r î t
n u ! N u d ă o a r e a c e s t p ă m â n t li­
nişte celui ce a j u n g e să-1 î n ţ e l e a g ă ?
P e s t e tot în E u r o p a l u m e a se
f r ă m â n t ă şi î n t r e a b ă c u g r i j e : „Ce
va fi m â i n e ? " c o n t r a r i u d e c e e a ce
se v e d e acolo. P r e t u t i n d e n i c a l m
c o n ş t i e n t ; c o n ş t i i n ţ a iberică n u e s t e
o a d o u a n a t u r ă . . . căci ea p r e d o m i n ă
p e n t r u că î n ţ e l e g e r e a l i t a t e a .
Peninsula iberică. Peninsulă a
d o u ă n a ţ i u n i s u r o r i . — S p a n i a , no­
bila S p a n i e ; P o r t u g a l i a , focar al i-
deilor g e n e r o a s e . S p a n i a g l o r i o a s ă
c a r e s'a î n v i n s p e sine, s t ă p â n e ş t e
a s t ă z i ca si ieri u n t r e c u t b o g a t de
fapte e r o i c e . S p a n i o l u l e s t e u n „hi­
d a l g o " î n ă s c u t , a ş a c u m fratele lui
„cavalerul portughez", este păstră­
torul u n e i tradiţii d e m a i m u l t e ori
seculare.
*
Nimic din p r e o c u p ă r i l e a c t u a l e
n u î n t u n e c ă j u d e c a t a iberică. A c e a ­
s t ă j u d e c a t ă e s t e c l a r ă , căci se ba­
z e a z ă p e r e a l i t ă ţ i politice. Ideia d e
m i s i u n e iberică, p r e d o m i n ă p e tot
întinsul peninsulei, din M e d i t e r a n ă
la A t l a n t i c .
Progresul este urmărit cu acelaş
i n t e r e s m a n i f e s t a t d e secole. U n
p r o g r e s c a r e a r e ca ideal o m i s i u n e
TREI O R I Ş U R i a m ^ g S K m H » » r a !
ŞI P O R T U G A L I A
A PENINSULEI IBERICE
de : Jean Ursescu
M e m b r u c o r e s p o n d e n t al A c a d e m i e i de Eraldică
p u s ă in slujba poporului. N u e x i s t ă
nici o a l t ă a g i t a ţ i e în afară d e a-
ceia i b e r i c ă , în c o n t r a s t cu cele­
lalte, fiindcă e s t e o a g i t a ţ i e n u m a i
d e i n t e r e s c u l t u r a l şi ştiinţific. G â n ­
ditorii se a g i t ă î n t o t d e a u n a .
S'ar p ă r e a c u r i o a s ă a c e a s t ă afir­
m a ţ i e , d a r a c e s t a este p u r u l a d e v ă r .
P r e s a d e p r e t u t i n d e n i a difuzat
cu m a r i c o m e n t a r i i d i s c u r s u r i l e pro­
n u n ţ a t e d e c o n d u c ă t o r i i ţărilor ibe­
rice. C e a p u t u t afirma fiecare din
aceşti c u v â n t ă t o r i ? O d o r i n ţ ă sin­
c e r ă d e p a c e , o d o r i n ţ ă vie d e a
nu se a m e s t e c a î n n i c i u n f e l în
t u m u l t u l luptelor ideologice c a r e
sfâşie a s t ă z i b ă t r â n u l c o n t i n e n t .
P e ce se b a z e a z ă t o a t e a c e s t e de-
claraţiuni, dacă nu pe respectul
drepturilor popoarelor ? Aşa cum a
d e c l a r a t r e c e n t în magnificul s ă u
discurs, c o n t e l e J o r d a n a . Şi p e n t r u
a se a j u n g e la m e n ţ i n e r e a păcii i-
b e r i c e a tost s e m n a t cu u n a n şi
j u m ă t a t e î n a i n t e „pactul i b e r i c " ,
i n s t r u m e n t m o r a l , creştin, p e n t r u
m e n ţ i n e r e a p ă c i i şi i n d e p e n d e n ţ i i .
P o r t u g a l i a a ţinut să-şi afirme
politica ei de n e u t r a l i t a t e , t o c m a i
p e n t r u a e v i t a ca r ă s b o i u l s ă s e
î n t i n d ă în peninsulă. A c e a s t ă neu­
t r a l i t a t e a p l i c a t ă cu s t r i c t e ţ e , a fost G-ralul A n t o n i o O s c a r de F r a g o s o C a r m o n a
P r e ş e d i n t e l e Re p u b lieti P o r t u g h e z e .
î n ţ e l e a s ă d e t o a t e p a r t i d e l e belige­
r a n t e şi n u m a i d a t o r i t ă a c e s t e i su­
p r e m e î n ţ e l e g e r i , flagelul r ă s b o i u l u i Secolul X X a p a r e s u b s e m n u l lui
n u şi-a făcut a p a r i ţ i a în a c e s t e b a z e Marte. Nu anticipăm. Constatăm
binefăcătoare de pace. însă că p r o v i d e n ţ a a h ă r ă z i t penin­
D-l S a l a z a r n ' a p i e r d u t p â n ă azi sulei iberice doi titani ai diploma­
niciun prilej să d e c l a r e r ă s p i c a t că ţiei, c a r e p â n ă azi, a u r e u ş i t s ă în­
menţinerea" neutralităţii portugheze l ă t u r e ororile războiului, d a r m a i
e s t e cu a t â t mai n e c e s a r ă u n e i lumi ales neliniştea p r o v o c a t ă d e n e î n ţ e -
ce s e r e o r g a n i z e a z ă . N e u t r a l i t a t e a l e g e r e a ^ d e p l i n ă cu c a r e o a m e n i i tra­
menţine ordinea care este elementul t e a z ă e l e m e n t a r e l e principii ce s u n t
p r i m o r d i a l al civilizaţiei c r e ş t i n e . în c o n t r a fericirii lor.
raMftBMB&BHBBCELE
7 l / ă voi ocupa pe scurt, în rândurile
de mai jos, de activitatea Ateneu­
lui Român, căruia i-am închinat cu en-
tusiasm munca mea încă din prima
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tinereţă şi unde lucrez şi astăzi ca VI-
ce-Preşedinte şi ca Rector al Universi-
tăţei sale.
La Focşani, începând cariera profe­
sorală în Septembrie 1890, m'am înscris
de îndată printre membrii Filialei lo­
cale a Ateneului. Acesta, peste două
luni, serbând un sfert de veac de exis­
tentă, a invitat Filialele să-i trimeată
câte trei delegaţi, din care unul să ros­
tească o scurtă cuvântare, la şedinţa
solemnă din 24 Noembrie, prezidată de
Regele Carol, preşedintele de onoare
al Ateneului.
Filiala Focşani a delegat pe profeso­
rii V. Cireş, Cost. I. Lupu şi pe mine,
care am vorbit, împreună cu delegaţii
delà Ploeşti şi Botoşani, la şedinţa fes­
tivă, după discursurile pronunţate de
C. Esarcu, N. K'etulescu, V. A. Urechia,
Take Ionescu şi Al. Djuvara.
Acest mare eveniment cultural, de
care s'a vorbit mult, a dat un puternic
impuls Ateneelor din provincie, ca să
desvolte o activitate mai deosebită. La
noi, câţiva ani de-a-rândul, s'au ţinut
Prof Dr C. A n g e l e s c u , P r e ş e d i n t e l e
Ateneului Român.
TREI CRIŞUR1BBBSSEBBK£8B,M
de : Prof. Ştefan C. loan
regulat la liceu Duminecile o serie de
conferinţe interesante, în faţa unui pu­
blic tot mai numeros.
Gândul meu era acum să ajung a
vorbi la tribuna Ateneului din Bucu­
reşti. Ca ideal mai îndepărtat, căci mi
se părea extrem de greu de atins, era
să fiu şi eu membru al acestui falnic
templu al culturii româneşti şi să pot
avea un loc în loja rezervată ateneeş-
tilor, alături de fruntaşii intelectualită-
ţei noastre.
împrejurările mi-au fost prielnice pen­
tru realizarea acestei aspiraţiuni înalte.
Astfel, delà Aprilie 1899, fiind transfe­
rat la liceul Matei Basarab din Bucu­
reşti, am legat o prietenie strânsă cu
Gion, care mă invita adesea, împreună
cu alţi 2—3 colegi, în cocheta lui lo­
cuinţă din strada Lucaci. D j p ă sfatul
său, am început a ţine conferinţe la
Ateneu, unde el făcea parte din comi­
tet. La 27 Ianuarie 1902, am tratat su­
biectul : „Cum privim viaţa ?" ; apoi, în
anii următori, am vorbit despre : „Ale­
gerea unei cariere", „Cultura în Ardeal",
„Omul de doctrină şi omul de acţiu­
ne" şi altele.
In Octombrie 1904, când am fost a-
les membru al Ateneului, pe aceiaşi
listă cu D. Onciul, Dr. Gerota, D. Ne-
niţescu, Aureliu Eliescu, G. Dragu, Lupu
Antonescu, Gh. Adamescu şi Har. Le­
cca, Gion nu mai era printre noi, ră­
pus fiind încă din Iulie de o moarte
fulgerătoare, în etate numai de 47 ani
neîmpliniţi. Dispariţiunea neaşteptată a
strălucitului profesor, istoric şi ziarist,
stăpânit de o sinceră iubire de ţ-iră şi
de neam, a îndoliat Academia, Ateneul,
Liceul Matei Basarab şi o sumă de in-
stituţiuni culturale. La trista ceremonie
a înmormântărei, am vorbit eu din par­
tea colegilor şi elevul Marinescu C.
loan, actualul ministru de justiţie, din
partea şcolarilor, marea familie a ilus­
trului defunct.
Intre 1910—1913 Ateneul străbătea o
serioasă criză preşidenţială. După Esar­
cu, Generalul I. Em. Florescu, N. Kre-
ţulescu, Alex. Lahovary, Vasile Urechia
şi Odobescu, au mai dispărut unul după
altul G. Dem. Teodorescu, Anghel De-
metrescu, Gion, Haşdeu, Olănescu-As-
canio, Gr. Tocilescu, P. S. Aurelian; iar
din ateneişti în viaţă cei mai mulţi ca
Take Ionescu, Const. C. Arion, Alex.
Djuvara, C. Disescu şi alţii, care ar fi
putut ocupa cu tot prestigiul acest im­
portant loc, având însă multiple ocupa-
ţiuni profesionale şi politice, nu dispu­
neau de timpul necesar pentru a ac­
cepta presidenţia.
Iată pentru ce Comitetul Ateneului, din
care făceam şi eu parte ca secretar, s'a
gândit la I. Kalinderu, omul cel mai
influent al timpului, şi de aceia ne-a
delegat pe prof. dr. Al. Obregia, pe Th.
D. Speranţă şi pe mine, ca să-i oferim
presidenţia.
Persoană de încredere a Regelui, a-
ceastă Eminence grise dispunea de o
forţă ocultă puternică, o lume întreagă
îi căuta protecţia şi présida, mai mult
chiar decât Principele Mitică Ghica, o
mulţime de societăţi.
Cu multă amabilitate Cuconul lancu
—aşa i se zicea când nu era de faţă—
ne-a primit în biroul său din Casa Ad­
ministraţiei Domeniului Coroanei, str.
Ştirbei Vodă, azi dărâmată.
După ce ne-a ascultat, a chemet pe
secretarul său Moraru şi i-a dat ordin
să-i aducă lista ocupaţiunilor sale.
Moraru aduce un carton măricel, scris
pe ambele fete, şi începe să citească :
— No. 1. Administrator al Dome­
niului Coroanei.
— Stai!, il opreşte Kalinderu. Domni­
lor, ne spune ti, de mai bine de 20 de ani
nu mă pot mişca vara, să-mi caut să­
nătatea, căci coincide cu strânsul şi
vinderea recoltei. Vedeţi, sunt sclavul
datoriei, atâta cât mă vor mai ţine pu­
terile.
— Citeşte mai departe, domnule se­
cretar !
No. 2. Preşedinte al Academiei Ro­
mane, continuă Moraru şi iarăşi este
oprit.
— Dar Academia aceasta, domnilor,
cât îmi dă de lucru ! Acolo ai aface cu
oameni care se cred cu toţii savanţi şi,
de aceia, îşi închipue că sunt în drept
să treacă lezne peste persoana preşe-
P r o f . Ş t e f a n C. l o a n , V i c e - P r e ş e d i n t e
al A t e n e u l u i R o m â n .
^ » ^ » H » « ^ C E L E
U n grup de sătence, în c o s t u m naţional oltenesc, din r e g i u n e a
dintelui lor. Aşa este d. inginer Saligny.
Poate să fie chiar şi Lesseps-ul Româ­
niei, dar eu la Academie nu-i pot ad­
mite atitudinea ce a avut cu mine.
— Treci î m i departe, domnule Mo-
raru !
N o . 3. Preşedinte al Societăţei „Pro­
gresul Silvic". Secretarul este din nou
oprit.
— Nimeni nu vrea să muncească a-
colo. Eu singur trebue să trag de mâ­
necă pe conferenţiari, să le fixez su­
membrii şi apoi să invit câteva per­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
biectele de tratat, să mă îngrijesc să vină
soane de consideraţie ca să asiste. Ade­
seori mă văd silit să pregătesc o con­
ferinţă chiar eu, preşedintele.
Asistasem şi eu odată la o conferinţă
silvică de acestea, tiind invitat. Era
seara pe la ora nouă. Cu conferenţiar
cu tot, nu eram nici zece persoane, în­
tr'un salon mare de jos delà Domeniul
Coroanei, stând pe nişte fotolii c o m o d e
ademinitoare la somn, - bunul exemplu
fiind dat chiar de preşedinte. Era, ce-i
dreptul, ora cea mai potrivită pentru o
mică siestă.
Şi tot aşa, Secretarul a mai citit alte
multe presidenţii, fiecare însoţită de lă­
muririle cuvenite ale lui Kalinderu : la
„Soc. pentru învăţătura Poporului Ro­
mân", la Societatea „ Albina", la S o c .
„Steaua" şi altele.
La urmă, ne-a dat verdictul: n'a re­
fuzat categorie presidentia, nici n'a de­
clarat tă o primeşte. Ne-a sfătuit să
mai amânăm cestiunea până la toamnă,
ca să vadă dacă poate găsi puţin timp
şi pentru conducerea Ateneului, la care
— zicea el — ţinea foarte mult şi care,
după dispariţiunea lui Esarcu, avea n e -
v o e de o mână forte.
„Chiar eri, a adăogat Cuconul Iancu,
întorcându-mă din preumblarea delà Ş o ­
sea,—avea obiceiul să se preumble di­
mineaţa călare la şosea, într'un costum
mai mult de vânător, aşa cum îl cari­
caturiza foarte reuşit Murnu în revista
„Furnica" a lui Ranetti,—am trecut prin
strada Franklin şi am observat că l o ­
calul Ateneului are nevoe de serioase
reparaţiuni.
TREI
Tismanei-
— „Cunosc eu un bun român, a în­
cheiat convorbirea Kalinderu, care în
testamentul său a înscris o sumă frumu­
şică pentru Ateneul nostru".
Ca să batem fierul cât e fierbinte,
ne-am grăbit sâ-i răspundem, înainte de a
ne despărţi: „Ne închipuim noi cine
este a e d bun român. El nu poate fi al­
tul decât Ion Kalinderu şi de aceia, în
numele Ateneului, vă exprimăm toată
recunoştinţa noastră".
Dar, num ii peste câteva luni, în iarna
anului 1913, Kalinderu a luat calea spre
cele eterne, iar Ateneul n'a dobândit
niciun legat testamentar al acestui g e ­
neros donator, pentru bunul motiv că
nu s'a găsit niciun testament.
Şi aşa, presidentia a trecut la fostul
ministru E m . Porumbaru, om foarte cult ;
dar, fiind peste măsură de e c o n o m , lip-
^$2^
WW
F L O R I I UMBRITE
Floriilor, şi'n anu'acesta iară
Aţi revenit p e plaiul Ţării mele,
D a r n'aţi s o s i t în c â n t d e p ă s ă r e l e
Ş i n i c i c u a ş t e p t a t a P r i m ă v a r ă ..
Aţi revenit Florii, dar n u cu s o a r e
Ş i n i c i c u m i e i c e s b u r d â î n o g r a d ă . ..
A ţ i r e v e n i t c u g r e i fulgi d e z ă p a d ă
Şi'n suflete c u cântec de n i n s o a r e
A s t ă z i Isus c o b o a r ă iar în s a t e .
D a r r a m u r i l e d e finie s u n t g o a l e
Şi'n calea Lui cu aplecări d o m o a l e
Se'ntind s ă r m a n e ramuri îngheţate.
In s ă r b ă t o a r e a re'nvierii, Ţ a r a
Ciuntită-şi plânge'n s c r â ş n e t sfâşierea,
îşi ostoeşte'n lupte azi durerea
Şi'n crunt răsboiu, îşi duce d e m n povara..
O I D e - a r fi Ţ a r a i a r î n t r e a g ă I 'N c a l e
N o i Ţ i - a m ieşi, I s u s e ' n s ă r b ă t o a r e
P e drumul T ă u iar floare lângă floare
S a r răstigni în blânde o s a n a l e . .
Şi'atunci Floriile pline de floare
P e p l a i u l Ţ ă r i i ia-â.şi î n t r e g i t e
A r reveni cu flamuri însorite
In c â n t e c p r e a m ă r i t d e s ă r b ă t o a r e
ION STERIOPOL
sit de orice iniţiativă şi gata să amâne
totdeauna soluţionarea chestiunilor, tre­
cerea sa de opt ani la conducere nu s'a
semnalat în mod deosebit.
Urmaşul său Ştefan Sihleanu, distins
profesor universitar, om d e artă şi d e
gust, şi-a p u s timp de aproape doi ani
tot sufletul pentru bunul mers al a c e s ­
tei instituţiuni şi a luptat cu dârzenie,
fără a reuşi, ca să împiedice ridicarea
unei mari clădiri, alături de partea stân­
gă a Ateneului, dăunând mult estetica
acestui palat.
Ateneul, pentru a contribui şi mai
mult la luminarea maselor, după răz­
boiul de întregire, şi-a asociat noi forţe
de muncă, alegând in Iunie 1923 un
mare număr de membrii, în frunte cu
actualul preşedinte d-1 dr. C. A n g e l e s c u .
Cu sprijinul puternic al acestui o m , cu
totul devotat şcoalei şi culturei, s'au
putut realiza multe şi mari îmbunătăţiri
localului şi anume :
Saia de expoziţie din subsol ; Biblio­
teca Ateneuiui având azi peste 100.000
volume, deschisă publicului tot anul ;
Sala Universităfei Ateneului, universi­
tate care a intrat în al 24-lea an al
existenţei sale, găsind o caldă şi com­
petentă preţuire la d-1 ministru Petro-
vici, care, i-a acordat o subvenţie anu­
ală ; Sala Cinematografului Cultural
şi în fine Marea Frescă, inaugurată
acum şase ani, capodoperă a m a e s ­
trului Costin Petrescu.
Frate mai mare cu doi ani al Acade­
miei Române, Ateneul a mers mână 'n
mână cu dânsa, având fiecare un câmp
de activitate bine definit : Academia
este chemată mai ales să creeze ştiinţa,
iar Ateneul să răspândească tot mai
mult cultura în mase. El şi-a îndepli­
nit până acum cu sfinţenie acest rol
şi are menirea a fi şi în viitor marea
şcoală a neamului românesc.
Cele mai distinse personalităţi din
lumea literilor, ştiinţelor şi artelor, pre­
cum şi din viaţa publică au onorat în
cursul vremurilor şi onorează şi astăzi
tribuna Ateneului şi catedra Universi­
tate! sale.
Foarte mulţi academicieni, din cei
mai distinşi au fost şi sunt membri ai
Ateneului şi numeroşi membri ai Ate­
neului au fost preşedinţi ai Academiei
Române, începând cu I. Eliade Rădu-
lescu, cel dintâi preşedinte al Acade­
miei şi în acelaş timp preşedinte al
Ateneului, şi sfâr jind cu mult regretatul
prof. I. Simionescu, a cărui moarte ful­
gerătoare a cernit nu numai aşezămin-
tele culturale din care făcea parte, dar
şi masele populare delà un capăt la
altul al ţărei.
Astăzi, Ateneul întreţine neîntrerupt
contactul cu marele public doritor de
lumină, prin conferinţele tradiţionale de
Duminecă, prin cursurile Universităţei
sale, prin bogata sa Bibliotecă, prin
expoziţiile sale, precum şi prin laturea
muzicală, reprezentată mai ales prin
vestitele concerte simfonice şi complec-
t a ă prin Orga ce i-a fost donată de
Asociaţiunea Muzicală.
Cu chipul acesta, gândurile m o d e s t e
» ^ » H » H M § $ C E L E TREI CRIŞUR1B«BBB&B^MHBB
ale ctitorului său Const. Esarcu le con­
statăm mult depăşite, iar comparaţiunea
acestuia între Ateneu şi un pârâu de
munte, t a r e ajunge un fluviu mare, şi-a
găsit o fericită realizare.
La anul viitor, Ateneul va sărbători
cu o deosebită solemnitate atât cei 80
de ani de existenţă a sa, cât şi cei 25
CRONICĂ BĂNĂŢEANĂ
„INSTITUTUL SOCIAL BANAT-CRIŞANA"
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dolitica culturei, care să despice ori-
zonturi noui, sau să ne facă să
cunoaştem în mod documentat reali­
tăţile din imediata apropiere, r ă m â n e
o problemă de actualitate Această ac­
tualitate a problemei se desprinde mai
ales atunci, când încercăm, ca p a n
cercetări migăloase şi metodice, să ne
apropiem de cunoaşterea acestor rea­
lităţi. Numai atunci vedem, ce puţin
şi superficial cunoaştem anumite do­
menii, cari până aci ne păreau atât de
apropiate.
.Institutul Social Banat-Crişana" care
a luat fiinţă acum 14 ani, î n s c r i i n d u ş i
în program cercetări de ordin socio­
logic, prin activitatea sa de până acum
a arătat pe ce linie poate şi trebue
să se mişte o politică a culturei, care
să dea rezultatele dorite în adâncime
şi nu la suprafaţă
Câteva cercetări monografice, exe­
cutate metodic şi cu toate mijloacele
ştiinţifice, ne-au făcut să cunoaştem
Banatul cu totul sub alt aspect decât
cum l-am cunoscut până acum din
fuga trenului, privind lanurile bine cul­
tivate şi gospodăriile bine înjghebate.
In special a d u n a r e a de foiklor din
domeniul artei populare, apoi a poe­
ziei şi baladei populare, a produs un
material documentar de o vaioare ştiin­
ţifică incontestabilă pentru unitatea
noastră spirituală, fie că am văzut lu­
mina soarelui în Banat, fie că ne am
născut pe malul Nistrului. Astfel, în­
tr'un scudiu comparativ, d l prof. Àta-
nasiu ne arată, că corespondenţii anu­
mitor poezii sau balade poporale de
pe Valea Almăjului din Banat se gă­
sesc, evident cu mici modificări, prin
de ani ai Universităţei sale, drum lung
şi greu, foarte folositor culturei naţio­
nale, străbătut cu făclia în mână, lumi­
nând cărarea îngustă a literilor, ştiinţe­
lor şi artelor.
Facă cerul ca această solemnitate să
poată avea loc într'o Românie reîntre­
gită şi puternică !
d e : Traian Birâescu
Oltenia, Muntenia, Moldova, ba până
şi în Basarabia, de şi aceste poezii şi
balade, par, după aspectul lor, să fie
de origine bănăţeană.
Dar circulaţia aceluiaşi spirit şi gust
se vede mai ales dintr'o comparaţie a
colecţiei de motive de cusături şi co­
voare, cu motivele şi stilul lucrărilor
casnice similare, din alte părţi ale ţă-
CRIŞENII
T l e a l u n g u l văii C r i ş u l u i A l b şi pe
m u n ţ i i şi d e a l u r i l e înconjură­
toare, duc o viaţă trudnică peste
cincizeci şi t r e i d e mii d e m o ţ i , nu­
miţi „ C r i ş e n i " d e p o p u l a ţ i a m e g i e ş e .
In cele 64 d e c o m u n e a p a r ţ i n â n d
plaselor B r a d şi Baia d e Criş, tră­
iesc 52.963 locuitori, în m a r e a lor
m a j o r i t a t e r o m â n i ortodocşi. S a t e l e
s u n t c u r a t r o m â n e ş t i , d o a r la oră­
şele şi în c e n t r e l e m i n i e r e s'au aşe­
zat s t r ă i n i veniţi din t o a t e p ă r ţ i l e
lumii.
P o p u l a ţ i a a c t i v ă n u m ă r ă 40.629
p e r s o a n e , faţă d e cea s u s ţ i n u t ă for­
m a t ă din 12.234 p e r s o a n e .
D e ş i m a j o r i t a t e a solului Z â r ă n -
d e a n e s t e s t â n c ă g o a l ă şi n e p r o d u c ­
tivă, deşi clima n u e s t e p o t r i v i t ă
pentru cultura plantelor agricole,
totuşi 85 "Ai din p o p u l a ţ i e s e o c u p ă
cu a g r i c u l t u r a , fie ca p r o p r i e t a r i ,
fie ca m u n c i t o r i cu ziua la alţii.
rii. .Institutul Social Banat-Crişana",
care a editat până acum monografia
mai multor sate, va edita şi un album
cu aceste desene şi motive. Aceleaşi
încheieri s ; impun şi din comparaţia
cât de s u m a r ă a motivelor sculpture!
în lemn de pe Valea Almăşului cu
sculpturile în lemn din altă parte a
ţării.
Pentru o activitate mai metodică şi
un control mai ştiinţific a activităţii
sale „Institutul Social Banat-Crişana"
este împărţit pe secţiuni fiecare sec­
ţiune având şedinţele sale, unde se fac
comunicări supuse apoi discuţiei mem­
brilor .
Pentru a vedea care sunt de exem­
plu preocupările unei asemenea sec­
ţiuni, înregistrăm la acest loc subiec­
tele atacate de către diferiţii conferen­
ţiari ai secţiei istorice în iarna aceasta :
D-l Ştefan Manciulea ne-a arătat
cum s'a petrecut infiltraţia în Banat a
elementelor etnice străine între anii
1000—1870, iar d-l prof, univ Motogna
ne-a vorbit despre Banatul r o m â n e s c
în cele dintâi v e a m r i ale stăpânirei
ungureşti. D-l prof Traian Popa a
atacat problema vieţii românilor bănă­
ţeni din Banatul medieval, iar d prof.
Al. Borza a arătat colecţia între Flora
României şi Poporul Român. In sfârşit
d Valeriu Şotropa a reoglindit în co­
municarea D-sale „Viaţa Românilor
în evul mediu" Aceste comunicări, ba­
zate pe o documentare ştiinţifică, nu
sunt singura activitate a Institutului
Social Banat-Crişana, secţia istorică
complectând şi oarecum explicând fe­
nomenele şi realităţile sociale studiate
de către celelalte secţiuni.
Cei 14 ani de activitate ai „Institu­
tului Social Banat-Crişana" cu peste
zece monografii şi cu un bogat mate­
rial documentar adunat, acum, când a
reuşit să încadreze în rândul membri­
lor săi şi o seamă a prof, universităţi
delà Facultăţile din Timişoara, sunt
cea mai bună garanţie, că această or­
ganizaţie va fi şi pe viitor un instru­
ment al politicei culturei
d e : Prof. D-r Martin loan
M a j o r i t a t e a a c e s t o r l u c r ă t o r i n u gă­
s e s c d e l u c r u în r e g i u n e , d e a c e e a
p l e a c ă p e t i m p u l coasei, al s e c e r a ­
tului, al p r ă ş i t u l u i şi al culesului
p o r u m b u l u i în tot c u p r i n s u l A r d e a ­
lului, s p r e a ş i a g o n i s i o b u c a t ă de
pâine muncită. Foarte rar lucrează
pe b a n i , ci p e n t r u c e r e a l e , p r i m i n d
c a m a z e c e a p a r t e din r e c o l t ă . P e
timpul regimului m a g h i a r m e r g e a u
la l u c r u p â n ă la T i s a . B â t r â n i i sa­
telor îşi a m i n t e s c , că l u c r a u luni
î n t r e g i la t r e e r a t u l g r â u l u i cu im-
blâciile la T i s a .
Minierii s u n t în n u m ă r d e c i r c a
2200, cei m a i m u l ţ i s u n t a n g a j a ţ i i
societăţii „Mica" d i n B r a d , c o n d u s ă
pe vremuri de bardul naţionalismu­
lui t r a n s i l v ă n e a n , O c t a v i a n G o g a .
Cei m a i mulţi m i n i e r i a u c ă s u ţ e
frumoase, vite şi c e v a p ă m â n t . Sa­
tele d e m i n i e r i s u n t m a i f r u m o a s e
ca celelalte şi m a i î n s t ă r i t e .
 H ^ H ^ H ^ B H C E L E
S u n t şi locuitori c a r i s p a l ă firi-
şoarele de aur aduse de văile râu­
rilor, cu d e o s e b i r e cele d i n c o m u n a
'Febea, a c e s t p a n t h e o n al r o m â n i s ­
mului.
O c u p a ţ i e u n i c ă în felul ei e s t e
a c e e a d e colectanfi. L o c u i t o r i i co­
m u n e l o r B u l z e ş t i , G r o h o t şi T o m -
n a t e c s e o c u p ă în m a r e m ă s u r ă c u
această îndeletnicire. Aceştia res-
cumpără c o l e c t e l e a p r o b a t e pe
s e a m a c o m u n e l o r s ă r a c e cu a n u m i t
p r o c e n t d i n v a l o a r e a lor şi c u t r e e r ă
a p o i s a t e l e şi o r a ş e l e p e n t r u a v i n d e
c ă r ă m i z i l e . In felul a c e s t a îşi asi­
g u r ă un trai.
M a j o r i t a t e a l o c u i t o r i l o r d i n co­
m u n a R i s c u l i ţ a s e o c u p ă şi c u fa­
b r i c a r e a sbetelor pentru războaiele
d e ţ e s u t . S u n t s p ă t a r i . S e g ă s e s c şi
în a l t e s a t e . A c e s t e s p e t e s u n t co­
m e r c i a l i z a t e î n t o a t ă ţ a r a . In v r e ­
m u r i n o r m a l e m e r g e a u cu s p e t e l e
p r i n S e r b i a , p e la R o m â n i i d i n V a ­
lea T i m o c u l u i . Unii a u a j u n s c h i a r
p â n ă la C o n s t a n t i n o p o l . S u n t obiş­
n u i ţ i să t r e a c ă f ă r ă n i c i u n p a ş a ­
port graniţele.
In c o m u n a O b â r ş i a locuitorii în­
v a ţ ă d i n t a t ă î n fiu m e ş t e ş u g u l olă­
ritului. In fiecare g o s p o d ă r i e se g ă ­
seşte un instrument a s e m ă n ă t o r unei
tocile, cu c a r e s e fac oale, blide,
c ă n i , e t c C â ţ i v a d i n t r e ei s e o c u p ă
BCU ClujVictoria
cu c o m e r c i a l i z a r e a oalelor. A c e ş t i a
c u t r e e r ă târgurile delà Brad, Baia
/ Central
Schmiedrgen
de Criş, V a t a de jos, Geoagiul de
jos, H ă l m a g i u , D e v a , e t c . E s t e o
î n d e l e t n i c i r e g r e a şi p r e a p u ţ i n re­
muneratorie.
In s a t e l e r i s i p i t e g ă s i m î n c ă b a r ­
d a s i , r o t a r i , b r u t a r i , s f â r n a r i (chio-
g a r i , h â s u a r i ) , oloeri, c i s m a r i , fierari,
p i e t r a r i , s i n d r i l a r i , fluerari, c e r c u i -
tori etc. etc.
E s t e v r e d n i c d e r e m a r c a t , uşu­
r i n ţ a cu c a r e î n v a ţ ă C r i ş e n i i o r i c e
m e s e r i e . U n i i d i n t r e ei fac, fără s ă
fi î n v ă ţ a t nicio ş c o a l ă , a d e v ă r a t e
opere de artă. Acest talent înăscut
t r e b u e valorificat. S u n t a t â t e a şi
a t â t e a societăţi cari a r p u t e a să ia
în m â n ă a c e a s t ă c h e s t i u n e d e o
i m p o r t a n ţ ă n a ţ i o n a l ă şi s o c i a l ă . S ă
d e s v o l t ă m la m a x i m u m a c e s t e mici
industrii casnice, să a s i g u r ă m o
u ş o a r ă v a l o r i f i c a r e a lor. N u m a i în
felul a c e s t a a m r e z o l v a t p r o b l e m a
moţilor Zărăndeni.
Crişenii sunt oameni de s t a t u r ă
mijlocie, c u o a r e c a r e n e r e g u l a r i ta te
î n t r ă s ă t u r i l e feţei, cu ochii a l b a ş t r i -
c ă p r u i , m e r s u l î n c e t şi l e g ă n a t .
S u n t o a m e n i leali, serioşi, violenţi,
t ă c u ţ i , b ă n u i t o r i şi d e o t ă r i e d e
c a r a c t e r v r e d n i c ă d e luat în s e a m ă .
P e n t r u l i b e r t a t e a lor şi a n e a m u l u i
î n t r e g n u şi-au c r u ţ a t nici c â n d sân­
g e l e , d i n c o n t r ă şi l-au d ă r u i t d i n
b e l ş u g , cu d r a g o s t e şi c u n e s t r ă ­
m u t a t ă c r e d i n ţ a în v i i t o r u l m a i b u n
pe c a r e D u m n e z e u l l u m i l o r 1-a h ă ­
răzit acestui popor.
TREI CRIŞURIHHHBH^B^
N O T E
Publicaţii străine despre „Cele
Trei Criş uri".
Intr'un număr recent al publicaţiei
„La Rassegna Italo-Romena", care apare
de douăzeci şi patru de ani la Milano,
articolul „Genova vista da un poeta
romena", aduce prin pana d-lui C. N.
Negoiţă un sincer omagiu paginilor ti­
părite de revista „Cele trei Crişuri" cu
privire la bombardarea oraşului Genova
şi semnate de colaboratorul nostru Al.
Iacobescu.
„Atât de importantă e tradiţia legă­
turilor nobile de spiritualitate între cele
două ţări prietene, scrie „Rassegna Italo-
Romena", încât şi astăzi întâlneşti ace­
iaşi sensibilitate şi aceiaşi nesecată c o ­
moară d e inspiraţie la scriitorii români
îndrăgostiţi de Italia. Acum de curând,
revista „Cele trei Crisuri", care într'o
vreme apărea în Ardealul de Nord, iar
acum s e tipăreşte la Bucureşti, a publi­
cat o pagină de cucernică evocare a
Genovei, datorită poetului Al. Iacobescu.
D - s a arată că, în ciuda hotărîrii crude
de-a s e distruge o cetate eternă, plină
de farmec prin comorile ei artistice, ea
va rămâne pururi măreaţă şi încărcată
de frumuseţe printre ruini".
University
Library Cluj
•- Milicescu
Tânăra noastră pianistă, care în re­
centele concerte cu „Filarmonica" a re­
purtat cel mai strălucit succes, se bucură
în cercurile intelectuale de cea mai sin­
ceră preţuire, întrezărindu-i-se pentru
o înălţare meritată în domeniul artei
viitor muzicale.
C Ă R Ţ I
G a b r i e l D r a g a t i : Istoria litera­
turii române.— Ed. Vatra. — Scris
pe temeiul unei serioase documentări
şi dovedind un înţelept spirit de obiec­
tivitate din partea autorului, acest pre­
ţios îndreptar pentru tineretul de azi
poate fi socotit vrednic nu numai de
stima unei anumite categorii de cititori
dar şi de inalta preţuire a intelectuali­
tăţii noastre în genere.
Lui Gabriel Drăgan nu i-a scăpat
nimic din evoluţia spiritualităţii româ­
neşti desăvârşită în ultima vreme şi
n'a pregetat să-i a ş e z e pe scriitori in
locul pe care îl merită, indiferent d e
şcoala şi de puterea lor de creaţie. In
acelaş timp însă n'a înţeles să cruţe
vanitatea anumitor idoli, pentru cari
scrisul e o chestie d e tehnică şi d e
laborator şi nu slujeşte cu nimic epocii
în care s'a manifestat.
Analizând totul cu imparţialitate şi
dovedind o serioasă pregătire în mate­
ria pe care şi-a luat sarcina s'o toarne
în noui tipare de luminoasă afirmare
intelectuală, Gabriel Drăgan a creiat o
operă de valoare sortită să rămâie şi
să aducă reale foloase.
R a d u Rosettî.—Cu paloşul.—Ed.
Cugetarea, 1944. — Un roman istoric,
scris de un autor la modă acum trei­
zeci d e şi apărut în a treia ediţie, îşi
pecetlueşte singur valoarea, afirmând o
putere de creaţie unică şi vrednică de
respect. E adevărat că romanul „Cu
paloşul", care desvăluie un crâmpei
din vremea descălecatului Moldovei, e
o carte bine scrisă, fără lungimi de
prisos, fără adăogiri de persoane şi de
întâmplări menite să plictisească. Dar,
în afară de aceasta, ea e scrisă într'o
limbă curat românească şi descrierea
luptelor cu vrăşmaşul cotropitor are în
alcătuirea ei plasticităţi d e e p o p e e .
Lucrări în acest g e n s'au mai scris
şi se vor mai scrie. Oricât ar fi însă
de valoroase, ele nu pot să întunece
frumuseţea unui roman din întocmirea
căiuia răsare puternică icoană unui
trecut de glorie şi bărbăţie, pilduitor
ca o caldă chemare la realitate. Şi
pentru vremea pe care o trăim, o ast­
fel de icoană merită să fie privită cu
toată sfinţenia.
W a l t e r S c o t t - W a v e r l e y . - f c ? . R.
Cioftec, 1944. — Din opera marelui r o ­
mancier scoţian, pe care Manzoni şi
Victor H u g o l-au socotit unul din ma­
rile genii creatoare ale lumii, s'a tipărit
de curând o lucrare menită să înfrunte
veacurile, alături de Ivanhoe şi Quentin
Durward. In Waverley, evenimentele
istorice s e împletesc cu romantismul
cel mai plin de savoare, acţiunea cul­
minând prin marele triumf al dreptăţii
şi adevărului, până în ceasul răsplătiri­
lor nebănuite.
Ca în niciun alt roman, Walter Scott
a căutat să dovedească prin această u-
riaşă lucrare înaltele lui însuşiri d e
creator, dar şi de profund analist. S u ­
fletul femeii nu mai e o taină pentru
el. Plămădit din sfinţenie şi vanitate,
poate fi şi călăuză înţeleaptă, dar şi un
mijloc de înfrângere. Tocmai pentru
aceasta şi-a ales eroinele din două lumi
cu totul o o u s e , desvăluindu-le pornirile
în tot ce pot avea ele mai nobil şi mai
plin de înflăcărare.
 TREI C R I Ş U B I H H H H B a
UMOR SI CIVILIZAŢIE
ET'iecare p o p o r î ş i a r e umorul său, după gradul de simţir e prime. Ca tovarăş de călătorie, nu e plăcut căci p a r e tot­
F şi felul în care s'a obişnuit să privească lucrurile deauna deplasat şi se simte deprimat. L a drept vorbind
Luându-se pe sine drept pilda a moravurilor, omul stâr­ ar m u r i de nlictiseală dacă n ' a r fi în comunicaţie perma­
n e ş t e umorul prin c j m p a r a ţ i e , socotindu-se totdeauna, oricât n e n t ă cu W a l l Street.
de mult i s'ar părea că se înşeală, superior celorlalţi. Dia In cele din u r m ă , după ce a privit totul şi n'a văzut
a c e a s t ă pricină cade în propria lui derâdere bine înţeles nimic, se înapoiază în ţ a r a sa.
cu excepţiile impuse de Americanul consideră
împrejurări, şi hazul u- că civilizaţia a început
nei clipe de uitare e în odată cu i n t r o d u c e r e a
s t r â n s ă legătură cu tem­ aburului şi priveşte cu
p e r a m e n t u l individului. dispreţ toate veacurile
In această privinţă, cari n'au avut calorifer
Americanii îşi au ciudă­ în casă.
ţeniile lor, m a i . , ciu­ D a r umorul a m e r i c a n
date decât ale oricărui mai prezintă şi o altă
alt popor civilizat L a latură. Edison istorisea
drept vorbind, departe în orele lui de bună
de a avea h u m o r , omul dispoziţie că aproape
a m e r i c a n este făptura zilnic se pomenea cu
ce» mai a n o r m a l s f i o a ­ cel puţin o duzină de
să c a r e a existat vreo­ inventatori, c a r e mai
dată. E l spune despre de c a r e mai năstruşnic.
Europa că e bătrână, — Mi-aduc a m i n t e ,
însă el e acel care nu spunea el, că unul a
a fost niciodată tânăr. venit să-mi prezinte o
America n'a iertat nouă . c a p c a n ă ' p e n t r u
niciodată Europei că a muşte. . D u ş m a n i i m e i
fost descoperită în isto­ vor să mă închidă în­
rie mai curând decât ea. tr'un azil de alienaţi, Sir.
P e n t r u american, mă­ d a r eu nu sunt nebun,
reţia unei ţări stă în nu­ Lumea de ieri... în pragul civilizaţiei, m ă a s i g u r a el. S u n t tot
m ă r u l kilometrilor pă­ aşa de teafăr la minte
traţi pe care ii conţine ; şi nu va obosi niciodată s p u n â n d ca şi d-voastră. Sunt inventator. A m p u s la punct o in­
servitorilor delà hotel că Statul Texas este el singur, mai venţie c a r e ar putea să facă din mine un al aoilea Ro­
cketeller şi să scape în câteva luni toată omenirea, de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
m a r e decât F r a n ţ a şi G e r m a n i a la un loc.
Singura lui dorinţă, e să pună E u r o p a î n t r e a g ă în re­ m u ş t e . Uite, daţi-mi voe vă explic" Dar invenţia e r a
paraţie E sever cu Romanii moderni cari nu acoperă Co- p r e a caraghioasă ca să-1 încânte pe Edison, m u s c a pră-
lizeul cu sticlă şi nu-1 folosesc c a pe un magazin de materii buşindu-se în capcană fără să-şi rupă picioarele

S P I R I T E
Deşi, in momentul aceia, nu aveau relaţii
politice. Take Ionescu pe timpul unei crize
politice, ia totuşi o birje şi se duce acasă la
Petre Carp Şeful junimiştilor îl prim. şte cu
acel zâmbet stăruitor, amabil şi ironic cari
erau caracteristica acestui mare bărbat po­
litic
Take Ionescu se apropie, ii întinde mâna,
ia loc apoi pe un scaun şi-i spune ;
— Coane Pet.ache, nu e aşa că noi doi nu
ne putem suferi ?
— Perfect exact.
— Şi că n'o să putem niciodată colabora
împreună ?
— Absolut I
— Foarte bine I Atunci spune-mi ce părere
ai despre Simfonia IX-a a lui Beethoven ?
Şi au vorbit cei doi fruntaşi politici despre
Verdi, despre Bach, Wagner, — timp de o
jumătate de oră şi n'au discutat decât muzică.
Din când în când, Take Ionescu se uita la
ceas. Când tre cu o jumătate de oră, se ridică
şi, la uşe, îi spuse lui Carp :
— Apropos ! Am lost însărcinat să-ţi pro
pun o colaborare la guvern Noi ne-am înţe­
les din prima clipă. Dar trebuia ca întreve­
derea să ţină o jumătate de ceas
Take Ionescu, într'un discurs politic cu ju­
nimiştii din altă dată, — a strecurat următoa­
rea reflexie :
«Viaţa d-lui X, este curată ca un pahar de
cristal».
Fostul ministru C. Arion, îi răspunse ur­
mătoarele cuvinte de spirit : «Paharul este alb
şi curat, păcat că este got»..
* — Cum, numai pentru atâta lucru ?
Din intimităţile lui Napoleon:
«Cele mai frumoase zile din viaţa mea au
Şl M O R A V U R I
fost acelea pe cari le-am petrecut între şais­
prezece şi douăzeci de ani Locuinţa nu mă
costa mai mult de trei ludovici pe lună. Eram
fericit pe-atunci Poate că n'a mai fost astfel
atunci când am ajuns în culmea puterii. Mul­
ţumirea preocupărilor mele era atât de apă­
sătoare încă nu-mi mai lăsa răgazul să mă
bucur de starea tihnită care constitue feri­
cirea».
O celebră artistă între(inându-se cu Napo­
leon, aceasta rugă respectuos pe cuceritorul
Suveran să-i dăruiască un portret al său.
— Iată-1, răspunse împăratul, scoţând o mo­
nedă cu efigie din buzunar
— De ce a divorţat Popescu ?
— Din cauza unei cravate I
- Da t Din cauza unei cravate găsită în
dormitor O cravată străină ..
Napoleon zicea despre cele două neveste
ale sale : «Iosefina, era arta şi graţia înseşi.
N'a fost o clipă. în viaţa acesteia, în care să
nu fi fost plăcută şi seducătoare întrebuinţa
tot ce scornia arta ca să facă pe o femee a-
trăgătoare, dar cu atâta taină, încât totdeauna
nu puteai decât bănui.
Maria Luiza, dimpotrivă, era nevinovăţia şi
simplitatea naturală. 'Nu se pricepea nici Ia
cele mai nevinovate meşteşuguri ale toaletei.
Iosefina era totdeauna alături de adevăr, şi
întâiul ei sentiment era totdeauna negativ ;
Maria Luiza însă nu se pricepea la prefăcă­
torii şi era străină de orice viclenie Cea din-
tâiu nu cerea niciodată nimic, făcea însă,
pesfe tot, datorii A doua nu sta niciodată la
gânduri să-mi ceară bani, când nu mai avea,
ceeace se întâmpla foarte rar. Maria Luiza
nu cumpăra niciodată ceva; dacă nu putea
plăti îndată. încolo amândouă erau bune, bla­
jine şi ţineau la bărbatul lor».
*
Ludovic al XIV urma să lucreze într'o di­
mineaţă cu Cardinalul Mazarin
Când acesta se prezentă, Regele îi răspunse
că nu poate lucra din cauza unei teribile
migrene
Cardinalul nu insistă,'dar reveni pe seară
şi fu primit.
— Şi migrena, Sire ? întrebă Cardinalul.
— A trecut, răspunse Regele.
Cardinalul surâzând zise Regelui :
— Intr'adevăr, am văzut-o plecând Ea
avea o rochie albastră ..
Când mă cunosc pe mine, mă dispreţuiesc,
dar când mă compar cu alţi, mă mândresc
O femee fără bărbat este pe jumătate ne­
bună ; dar când îl are, este complect nebună.

Tristan Bernard şade instalat foarte con­
fortabil într'un compartiment de clasa întâia
şi fumează o ţigare Un domn aşezat în fata
ilustrului scriitor, îi spune :
— Vă rog, domnule, să nu mai fumaţi.
— Voi face ceiace îmi place, domnule, răs­
punde Tristan Bernard.
— Vom vedea !
Domnul cu pricina trage semnalul de alar­
mă, trenul se opreşte şi şeful de tren apare
— Ce este ? întrebă el pe călători.
— Iată ce este : acest domn — şi indică pe
Tristan Bernard — fumează într'un vagon de
nefumători, fără permisia celor din acelaş
compartiment.
Şeful de tren se adresează atunci lui Tris­
tan Bernard ; dar acesta spune liniştit.
— Domnule şef, cereţi mai întâi celui care
se plânge, biletul
Şeful de tren cere atunci biletul domnului
in chestie ; este un bilet de clasa II In con­
secinţă e poftit să părăsească vagonul şi tre­
nul îşi reia mersul.
O vecină întrebă atunci pe Tristan Bernard s
— Dar, domnule, cum aţi ghicit că domnul
de adineaori avea bilet de a doua?
— Foarte simplu, răspunse Tristan Bernard,
avea biletul în buzunarul vestei şi am văzut
că era de aceiaş culoare cu al meu.
* Lumea e uşuratecă şi deşartă cât vreţi ;
Bătrânul Victor Hugo era considerat de
toţi scriitori tineri ca un tată şi ca un Dum­
nezeu
Fiecare ii aducea primele sale versuri, iar
el răspundea fiecăruia printr'o scrisoare, în
care-I compara cu soarele care răsare şi-i
prevestea gloria viitoare. Astfel într'o zi Ba­
taille a fost bucurat de următoarele rânduri :
«Dv. nu vă numiţi «Bataille», amicul meu,
dv. vă numiţi «Victoire».
Dar Bataiîle spiritual, i-a răspuns cu urmă­
toarele :
«Vă înşelaţi, maestre : eu mă numesc în-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tr'adevăr' «Bataille»... Victoire este numele
doicii mele».
Puccini se întreţinea cu un prieten :
— «Aproape douăzeci de ani mi-au trebuit
până să recunosc că nu aveam de loc talent
pentru muzică»
— Ai renunţat apoi ?
— Nu, căci între timp devenisem celebru
* Duse suferea din această pricină, cu toată
O doamnă de onoare delà Curte, care avea
pretenţii literare, îi dădu într'o zi unui scrii­
tor celebru manuscrisul unui roman, cu ru­
gămintea de a-1 citi în întregime, mai cu sea­
mă că era cunoscut şi ca critic de seamă
Pela jumătatea romanului, criticul dădu
peste un dialog de dragoste între doi amore­
zaţi izolaţi într'o pădure, foarte lung, de vre-o
douăzeci de pagini.
Inapoind manuscrisul autoarei, i-a trimis şi
următoarele cuvinte :
«Scumpă doamnă, veniţi cu mine în adân­
cul pădurii şi veţi vedea că nu e nevoie să
convorbim atâta'timp pentru a ne înţelege».
* cioarele Maiestăţii Voastre fructele şi inimile
La actriţe, frumuseţea, şi mai ales când e
Însoţită de' talent, le dau prilejul a urca cele
mai înalte trepte sociale şi a ocupa splendide
pozifiuni în lume. Aşa, ca o curiozitate, amin­
tim câteva cazuri :
— împărăteasa Theodora, nevasta lui Jus­
tinian, jucase comedie în circ, înainte de a a-
junge împărăteasă
— Balerina Taglioni, luă de bărbat pe Don
Petro, Regele Portugaliei
— D-ra Sontag, deveni contesă de Rossi ;
S C U R T E
_ «Salonul oficial» de pictură se deschide
şi în acest an în sala Dalles din Bucureşti,
urmând a fi expuse aproape trei sute de ta­
blouri. Pe lângă pictorii consacraţi vor expune
şi începători ale căror lucrări vor fi examinate
de o comisie în fruntea căreia figurează ma­
eştrii Jalea şi Dărăscu.
TREI C R I Ş U R I ^ H ^ K ^ ^ ^ »
— Senora Sala. actriţă din Madrid, Contesă
de Fuénte
— D-na Wengel contesă Orloff.
— Adelina Pati, la Paris a făcut pe conceta,
si a devenit Marchiza de Caux.
' — Frumoasa Sophie Croizette de la Come­
dia franceză, devine soţia milionarului Stern,
bancher din Paris.
— Conaşul a plecat, coniţă.
— Bine,' Mario, dar îţi spusesem să-mi dai
de veste mai 'nainte 1
— Mai 'nainte conaşul era încă aci.
La Curtea cu juri Avocatul către pârîtul
acuzat de asasinat :
— Am făcut tot ce-am putut ca să te apăr.
Am adus toate motivele apărării. Ce aşi mai
putea spune :
Acuzatul : «Spune că d-ta eşti asasinul I».
t/AS . „ J
Antagonism.
— Ce părere aveţi despre băuturile spir­
toase excitante ? întreabă un mare viticultor
pe doctorul Babeş
— Le socotesc rele, răspunse doctorul.
I N F O R M A Ţ I I
— Marele roman al lui Alexandre Dumas,
«Vicontele de Bragelone», apare în editura
Cugetarea, în patru volume masive, tălmăcite
de Al. Iacobescu.
— Editura «Cartea Românească» a pus sub
tipar pentru a lansa la 15 Mai «Opera şi na­
ţionalismul lui Goga» de Ciprian Doicescu.
Cu toate astea, unele din ele deschid
pofta de mâncare
— Nu zic ba, dar eu sunt dintre cei ce sus­
ţin că nu trebue să deschizi nimic cu chei
ialşe
*
Un preşedinte de tribunal, vizitând pe di­
rectorul unei închisori şi trebuind să plece
la o solemnitate oficială, observă că nu e
bărbierit. Directorul îi spune că are un coafor,
om foarte îndemânatec, care se pricepe să
radă admirabil, de care el însuş se servea
totdeauna.
Preşedintele nu se opuse şi se duse în can­
celaria directorului, unde frizerul fu chemat
să-1 radă. Acesta, care îl cunoştea foarte bine
pe preşedinte, îc spuse că sé simte fericit
că-1 poate servi. Preşedintele întrebă de unde
îl cunoaşte ?
— Apoi. d-ta m'ai judecat şi m'ai condam­
nat la închisoare pe viaţă.
Preşedintele, care avea briciul la gât, se
îngălbeni de spaimă şi făcu feţe, feţe, până
când, în sfârşit, se văzu ras pe deplin.
La plecare, îl rugă pe director să-1 scutea-
scă'pe viitor de astfel de complezenţe.
*
Anatole France spune undeva :
totuşi, nu e o şcoală rea pentru un om politic,
şi ar putea să_ ne pară rău că e luată aşa de
puţin în seamă în Parlamentele noastre. Ceiace
creiază lumea, e iemeea. Ea e stăpână pretu­
tindeni, nimic nu se face decât prin ea şi
numai pentru ea. Femeea e cea mai de seamă
educatoare a bărbatului ; ea îl învaţă virtuţile
încântătoare, politeţa, discreţia şi acea mândrie
cumpănită. Ea ne învaţă că societatea e mai
complexă şi cu o rânduială mai delicată decât
se închipuieşte de obicei prin cafenele politice.
^In sfârşit, ne pătrundem prin ea de gândul,
că visurile sentimentului şi umbrele credinţei
sunt de neînvins şi că nu' raţiunea îi cârmu-
eşte pe bărbaţi.
*
D'Annunzio, după ce a început să se în­
străineze de marea lui pasiune care a fost
celebra artistă Eleonora Duse, şi-a plasat sen­
timentul faţă de Ida Reisenberg, o artistă tot
atât de reputată.
infidelitatea lui d'Annunzio. Matilda Serao,
scriitoarea italiană, găsi de cuviinţă să inter­
vină, sfătuindu-1 pe infidelul poet să se reîn­
toarcă la Eleonora Duse, de oarece aceasta ar
fi în stare să moară de durere.
Marele scriitor a răspuns :
— Una din ele va trebui să moară, deoarce
amândouă mă iubesc la fel.
Ludovic XIV, trecând prin Reims, fu întâm­
pinat de primarul oraşului care îi prezintă pe
o tavă de argint, o sticlă cu vin, mere, stru­
guri şi alte bunătăţi.
— Sire) îi spuse primarul, aducem la pi­
noastre.
— Foarte bine, răspunse regele bătându-1
pe umăr, iată un discurs care îmi place I
*
— Ara auzit că te-ai însurat şi ai [făcut o
partidă bună.
— Da, dar vezi, ştii bine, eu sunt voiajor
comercial, soţia e artistă de turneu şi nu ne
putem întâlni'niciodată, dar încolo partida e
bună.
Volumul anterior al lui Doicescu, «Viaţa lui
Goga», astăzi epuizat, s'a bucurat de un fru­
mos succes de librărie
— Au fost descoperite 175 noui planete
de a căror existenţă astronomii n'au ştiut încă
nimic până astăzi
 BIBLIOTECA REVISTEI „CELE TREI CRIŞURI"

BIBLIOGRAFIC
C ă r ţ i R e v i s t e

Ing. Mihail N. Constantinescu. —Consideraţiuni asupra Familia. — A n u l 79. S e r i a I V , No. 1. I a n u a r i e 1944.

viitoarelor o r i e n t ă r i în d o m e n i u l e c o n o m i c şisocial. Revista Institutului social Banat. — C r i ş a n a , A n u l
r
M. A . Constantinescu. — I m p o r t a n ţ a e u r o p e a n ă a pe­ XII N o e m b r i e D e c . 1943.
t r o l u l u i r o m â n e s c , B u c . 1944. Timocul. — Anul X., C a e t u l I V , 1943.
Mircea E. Balaban. — Al t r e i l e a — E d . Socec, 1944. Buletinul Cărţii Româneşti. — 1943, No. 12.
D-r Coriolan Petranu.—Aprecieri străine asupra artei România aeriană. — A n u l XVIII. No. 1, Ian. 1944.
r o m â n e ş t i din T r a n s i l v a n i a — A r a d . Biserica şi Şcoala. — A n u l L X V I I I , No. 2, A r a d
Dumitru Olaru. — C r e p u s c u l i n t i m — C o n s t a n ţ a , 1944. Gorjanul. — A n u l X X I , No. 5—6 T g . Jiu.
Al. Procopovici. — Die R u m ä n e n f r a g e . — Sibiu, 1944. Cetatea Hotinului. — A n u l II, No. 46, H o t i n .
Mircea Andreescu. — Bolşevismul şi E u r o p a , B u c . Jara. — A n u l I V , No. 787, Sibiu.
Walter Scott. — W a v e r l e y — E d . R. Cioflec, 1944. Foaia Poporului. — A n u l 51, S e r i a n o u a d e l à Sibiu.
Radu Rosetti. — C u paloşul. (2 vol) E d . C u g e t a r e a - D e - Bucovina literară. — A n u l I V , No. 89, C e r n ă u ţ i .
lafras, 1943. Revista fiscală şi financiară.—Anul X I , N o . 131—132.
Al. Iacobescu. — D r a c u l p ă c ă l i t — E d . II-a, C u g e t a ­ Revista istorică. — Voi. X X I X , N o . 7. 12, Buc. 1943.
r e a — D e l a f r a s , 1944. Buletinul Cărţii Româneşti. — No. 1, 1944.
Cesar Petrescu. — C a r l t o n — E d . Socec, 1944. Cuvânt moldovenesc. — A n u l X X I X , N o . 8, C h i ş i n ă u .
Alesandro Manzoni. — Logodnicii. E d i ţ i a IlI-a, Cu­ România eroică. — A n u l VIII, No. 7-10. B u c .
g e t a r e a — D e l a f r a s , 1943. Dobrogea românească. — A n u l I, N o . 4-2. 1944. B u c .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
W. M. Thakeray. — Bâlciul d e ş e r t ă c i u n i l o r — E d . Cu­ Vremea. — A n u l X V I No. 737, B u c . 1944.
g e t a r e a — D e l a f r a s , 1944. Albina. — A n u l 46, No. 21-22, 1943
D. Karnabatt. — B o e m a d e a l t ă d a t ă — V r e m e a , 1944.

§ ÎNŞTIINŢARE I
i In urma evacuării teritoriilor cedate, direcţiunea revistei <Cele Trei Crişuri» 1
I roagă credincioşii săi abonaţi din Basarabia, nordul Bucovinei şi |
Ardealul de Nord, să binevoiască a-şi comunica nouile adrese,
trimiţând înştiinţările la
Sediul provizoriu al revistei noastre, în Bucureşti, str. Regală, 14

TOŢI BUNII R O M Â N I AU SACRA DATORIE

SA-ŞÎ DEA OBOLUL PENTRU CA

„PALATUL INVALIZILOR
SA F I E CAT MAI C U R Â N D UN F A P T ÎMPLINIT.

5436 S C R I S U L R O M Â N E S C / C R A I O V A