Sunteți pe pagina 1din 6

Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

Am demontat un intreruptor automat bipolar intr-un modul de marca EATON seria Moeller , pe
scurt fostul Moeller . Am ales unul de 16 Amperi . In seria de produse moeller acesta face parte
dintr-o sub-serie numita X-pole . In Figura 1 voi prezenta intreruptorul ales , pe acesta voi
remarca polarizarea fazei si a nulului facuta si de producator.

In Figura 2 am remarcat pe laterala MCB-ului schema de aparat care este foarte importanta si
niturile pe care le voi reteza pentru demontare .

In Figura 3 am pozat modul in care am desfacut niturile , le-am retezat capul inflorit cu
bormasina data pe turatie mare fara percutie si dotata cu spiral de metal de 2,5 mm.

In Figura 4 este MCB-ul dupa ce am terminat de retezat capetele niturileor si dupa care le-am
scos impingandu-le cu un cui , inainte am curatat bine de span MCB_ul , este foarte taios , acum
urmeaza sa il dezasamblez cu grija.
In Figura 5 am fotografiat niturile , care in cazul acestui MCB sunt confectionate din dur-
aluminiu.

Acum sa vedem MCB-ul :

In Figura 6 este MCB-ul cu prima carcasa demontata sub care se afla modulul de faza.

Acesta se poate demonta numai in ordinea: de la faza spre nul. In mijlocul pozei am pus agrafa
de prindere. Elementele indicate cu dunga vernil sunt componente comune pentru ambele
circuite de faza si nul care trec prin MCB. Solenoidul exista doar pe faza si este de marimea
unuia dintr-o siguranta monopolara . Acesta este calibrat de 16 Amperi . Excluzand solenoidul si
elemntele comune toate celelalte piese sunt pe jumatate in grosime fata de cele dintr-un MCB
monopolar.
In Figura 7 am pozat intreruptorul pus in picioare , intre suruburile bornei se vede o parte de
plastic cu o forma asemanatoare unei clepsidre , aceea este decat o bucata din izolatorul dintre
modulul de faza si cel de nul .

Figura 8 reprezinta MCB-ul cu toate modulele demontate . In poza am remarcat cateva


componente cu cifrele 1,2 si3 acestea repezentand:

1 este camera de stingere a arcului din modulul fazei .

2 este arcul care tine in tensiune (mecanica) pantograful modului de faza.

Iar 3 este parghia de actionare a bimetalului .


Pe modulul comun am marcat cateva componente cu buline rosii , acesta insemnand piese care
apartin numai modului de faza : surub si arc de calibru , parghie bimetal solenoid si celelalte
doua . Modulul pentru Nul il analizam separat .

In Figura 9 este reprezentat modulul de nul care are si rol de suport pentru piesele comune si
celelalte carcase avand peretii laterali din fata cei mai inalti. Din nou am marcat cu dungi vernil
componentele comune.

Bara de transimie*) face transmiterea miscarii de la maneta la sistemul de parghii de actionare al


pantografelor in mod sincron. Bornele sunt elemante intalnite si pe modulul de faza si pe cel de
nul .

Canelele de aerisire au rolul de a permite aerului sa intre si sa raceasca lamelele metalice ale
camerei de stingere a arcului . In cazul MCB bipolar intr-un modul exista camera de stingere a
arcului atat in partea modului de faza cat si in cea a celui de nul.
Figura 10 reprezinta cateva piese esentiale detasate de modulele izolatoare .

Parti conductoare din curpu *) sunt componente realizate din palt-band de cupru care au rolul de
a face legatura intre piesele din interiorul MCB-ului.

Borna este compusa din cama patrata si surub , este universala pentru ambele module .

Sa vedem si schema aparatului ,este desenata de mine in programul “Paint” dar este realizata
fidel dupa cea de pe aparat:

In schema este reprezentat aparatul ca mod de functionare si legare . Cu cifre impare se


marcheaza intrarea pe acestea . Cu litera “N” este marcat modulul de nul . Este oblibatorie
respectarea polarizarii acesteia , deoarece pe modulul de nul nu se afla decat camera pentru
stingerea arcului si pantograful de decuplare . Daca faza este trecuta prin acest modul in cazul
unui scurt-circuit sau suprasarcini neexistand solenoid sau bimetal acesta se va incalzi si va lua
foc , fie circuitul sau intreruptorul , asadar este foarte important ca faza sa treaca prin modulul
sau de regula notat cu cifre sau cu litera “F” pentru limba Romana si Germana si “L” pentru
limba Engleza. In general notatia este cu cifre . Modulul de nul …foarte simplu cu litera N.
Exista o neconcordanta intre schema si aparat : pe schema producatorul nu deseneaza simbolul
camerei de stingere a arcului ( acel “X” mai jos de cifra 1) si pe modulul de nul , desi acesta
exista .
Recomand sa se respecte si intrarile pe modul marcate cum am spus cu cifre impare , pe partea
de intrare in MCB se afla partea fixa cu solenoidul . Pe iesire cea mobila cu pantograful , de
regula este bine sa ramana sub tensiune cea fixa .

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE : Un mare avantaj al MCB bipolar intr-un modul este spatiul
foarte mic care il ocupa in tablouri , de un singur post intr-un tablou modular . Acum imi expun
parerile personale : Eu nu recomand utilizarea acestor tipuri de MCB-uri in tablourile casnice si
in general unde este nevoie de un amperaj mai mare de 16 Amperi . Aceste MCB le consider
ideale pentru realizearea sistemelor de automatizare sau atunci cand intr-un tablou nu mai exista
loc pentru MCB bipolar in doua module si este necear utilizarea unui nou circuit . Un dezavantaj
major il constituie distanta foarte mica dintre bornele acestuia . In cazul in care acest MCB nu ar
reactiona la suprasarcina si se produce incalzirea excesiva a circuitului , plasticul carcasei se
poate topi mai rapid decat la unul in doua module si exista un risc mai mare de scurt-ciruit in
cazul in care MCB se topeste si “colapseaza” . In bornele acestui tip de MCB intra doar fire
pana la 10 mm patrati , timp ce intr-un MCB bip. in doua module permite fire pana la 16 mm
patrati . Distanta mai mare intre borne inseama risc scazut de scrut-circuit. Pe instalatii sub 10
Amperi acestea sunt ideale si nu se merita achizitionarea de MCB bip. in doua module . Insa
cand montez un circuit de mai mult de 10 A nu mai utilizez acest model . Acest tip bipolar intr-
un modul serie a Moeller este denumit de producator PLN. Se produce cu trepte de amperaj
incepand de la 2 amperi pana la 40 Amperi . Un MCB bip. in doua module incepe de la 2 Amperi
si ajunge pana la 63 Amperi . Remarc si culoarea manetei care indica amperajul sigurantei .
Gri=16Amperi . Initial si eu am crezut ca aceste culori erau ale brandului cu pricina, insa am
observat ca toti producatorii coloreaza si spatele fuzibililor cu aceste culori cum ar fi urmatoarele
:

Roz= 2A , Maron= 4A , Verde= 6A, Rosu= 10A , Gri= 16A, Albastru= 20A,

Galben= 25A etc.

MCB bip. intr-un modul este de regula mai ieftin ( depide si de magazine) fata de un MCB bip.
in doua module cu 1 maxim 2 lei !!! Diferenta minora.

Astept sa dezbatem subiectul mai departe !

S-ar putea să vă placă și