Limba română.

Lingvistica textului aplicată la traducere 1

Ciclul vietii

„A timpului și a destinului.
Căci ce oare să însemne destinul dacă nu timp?
Timp trecut, epuizat deja, devenit reversibil prin memorie, indeterminat intrat în confiniile
determinatului, latent manifestat, virtual actualizat, hazard realizat ca fatalitate – acesta este
Destinul. Cernut prin sita prezentului, nisipul hazardului formează, în clepsidra existenței, așternutul
destinului.
Creație și existență;
Creația ca existență;
Existența drept Creație.
Relevantă este reversibilitatea în perimetrul unor raporturi perene vizând cunoașterea prin
artă și știință – în interferența artelor, la confluența cu științele – a misterului ultim al existenței.
Prima audiție a Simfoniei timpului, când nu știm dacă acordurile inițiale se vor constitui în
laitmotive sau vor rămâne doar o promisiune, existența se oferă interpretării ca o operă muzicală
surprinsă în dinamica devenirii.
Sau sustrasă temporalității și transformată în simultaneitate statică după ce se va fi consumat
deja, ea e precum un tablou în care vedem dintr-odată toate detaliile, percepem nuanțele,
înregistrăm motivele (potrivit intuiției mozartiene a reprezentării, în plan simultan, a globalității unei
opere muzicale).
Sau, din nou în succesivitate, desfășurată cu viteza lecturii noastre, existența – carte în care
urmărind rostirea – scrierea Fatumului, putem zăbovi asupra unor șiruri, a unor file, răsfoind-o în
toate direcțiile.
Derulată o dată deja pe ecranul sorții în filmul trecutului, pe care îl reluăm, vizionându-l și
proiectând asupra protagoniștilor lumina clară a cunoașterii atemporale. Noi le cunoaștem destinul,
viitorul lor nouă fiindu-ne trecut. Așa cum strănepoții vor ști numărul ieșit pe zarurile sorții încă de la
nașterea noastră, pentru ei trecutul fiind viitorul nostru.
Și în relativitatea absolutului și în absolutul relativului, timpul este o coloană infinită,
înălțându-se și adâncindu-se de la nadir la zenit și de la zenit la nadir și stăruind totodată cu
strălucirea-i în simultaneitatea eternului prezent.

Existențe fericite, ocrotite; sufocate, chinuite, sfărâmate; sacrificate sau sacralizate;

molcome ori luptătoare; meschine și generoase, sublime; existențe creatoare triumfătoare; avansând
prin acumulare, subzistând din discontinuitate și rupturi, evoluând prin paedomorfoză (precum unele
specii, care înaintea unui „salt” calitativ, suferă o involuție), opintindu-se pe versantul urcușului,
înălțându-se spre zenitul spiritului, parcurse târâș sau în zbor, supuse toate principiului tardiv-
egalizator al Morții...
... așa șerpuiește spirala Destinului – coloană fără sfârșit sfidând infinitul...”.
 Limba română. Lingvistica textului aplicată la traducere 2

Cerinţe:

1. Luând în considerare modul în care Eugeniu Coşeriu a definit conceptul de „semnificaţie”,

precizaţi care sunt semnificaţiile următoarelor cuvinte: confinii, Fatum, nadir, zenit,
involuţie, paedomorfoză.

2. 2.1. Precizaţi ce desemnează în acest text următoarele structuri: Simfonia timpului, sita
prezentului, nisipul hazardului, clepsidra existenţei, aşternutul destinului, coloană infinită.

2.2. Precizaţi dacă, din punctul vostru de vedere, în eventualitatea unei traduceri, aceste
structuri ar trebui traduse ad litteram şi argumentaţi răspunsul dat. (100 de cuvinte)

3. Treceţi în coloane, pe părţi de vorbire, cuvintele care desemnează obiecte concrete şi pe

cele care desemnează obiecte abstracte.

Substantive concrete Substantive abstracte

Sita,nisip,clepsidra, Viata,moarte,destin,timp,memorie,creatie,
Existenta,arta,stiinta,mister,

4. Faceţi o listă (cât mai amplă) care să conţină cuvintele din text care sunt cel mai des
utilizate în vorbire.

5. Precizaţi care sunt cuvintele utilizate în text cu o semnificaţie conotativă.

6. Luând ca reper viziunea lui Eugeniu Coşeriu privind diferenţele diatopice, diastratice şi
diafazice (dialectele, nivelurile de limbă şi stilurile limbii), separaţi cuvintele din text în
mai multe categorii.

Diferentele diatopice se referă la răspândirea geografică a unui fapt de limbă,

diferențierile diastratice se referă la varietatea între straturile socioculturale ale
comunității lingvistice si diferențierile diafazice sunt diferentele intre diferite tipuri de
modalitati expresive.

7. Grupaţi cuvintele din text (care au o legătură din punctul de vedere al conţinutului) în
câmpuri lexico-semantice.

8. Stabiliţi 3 cuvinte-cheie pentru acest text. creatie,moarte,timp.

9. Pornind de la consideraţiile lui Eugeniu Coşeriu privind sensul, stabiliţi care este sensul
textului. (250 de cuvinte)
Sensul reprezinta conţinutul unui act lingvistic, al unui discurs sau al unui text.
 Limba română. Lingvistica textului aplicată la traducere 3

Sensul acestui text este acela ca viata e trecatoare,ca timpul trece fara sa ne dam
seama,trece foarte repede si destinul omului e sa se nasca,sa de-a viata si sa
moara.Acesta este ciclul vietii omului si nu poate fi schimbat,si nici timpul oprit.

10. Daţi un titlu adecvat textului şi justificaţi propunerea făcută. (100 de cuvinte)

Consider ca acestui text ii s-ar potrivi titlul de „Ciclul vietii” pentru ca ne vorbeste despre
cum ne nastem,cum trece timpul fara sa ne dam seama,cum se scurge ca nisipul dintr-o
clepsidra si nu putem face nimic ca sa il oprim,si cum astfel ajungem sa crestem,sa
imbatranim,si sa avem copii.Acesta este destinul omului si prin asta suntem nevoiti sa
trecem cu totii,prin acest ciclu al vietii.

11. Scrieţi un metatext referitor la acest text. (250 de cuvinte)

12. Daţi exemple de texte care tratează aceeaşi temă.

In opinia mea,un text care trateaza aceeasi tema este Biblia.Ea ne spune despre
creatie,viata si moarte si despre timpul nostru limitat pe acest pamant.

Bibliografie:
Adam, J.-M. 2008. Lingvistica textuală. Introducere în analiza textuală a discursurilor. Traducere de
Corina Iftimia. Prefață de Rodica Nagy. Iași: Institutul European.
Beaugrande, R. de & Dressler, W. 1981. Introduction to Text Linguistics. London-New-York: Longman
Linguistics Library.
Coseriu, E. 1997-1998. Portée et limites de la traduction, în „Parallèles: Cahiers de l'École de
Traduction et d'Interpretation”, no. 19, Geneva, p. 19-34.
Coșeriu, E. 1998. Relaţia dintre lingvistica contrastivă şi traducere. Traducere de C. Cujbă, în „Analele
ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi”, Secţiunea Limbi şi literaturi străine, nr. 1, p. 5-
20.
Coșeriu, E. 2000. Lecții de lingvistică generală. Traducere de Eugenia Bojoga. Prefață de Mircea
Borcilă. Chișinău: ARC.
Coșeriu, E. 2013. Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului. Ediția îngrijită de Jörn
Albrecht. Versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o
postfață de Eugen Munteanu. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Genette, G. 1982. Palimpsestes. La littérature au second degré. Paris: Seuil.
Lane, Ph. 2007. Periferia textului. Traducere de Ioana-Crina Coroi. Cuvânt-înainte de Sanda-Maria
Ardeleanu. Iaşi: Editura Institutul European.
Maingueneau, D. 2007. Analiza textelor de comunicare. Traducere de Mariana Șovea. Cuvânt-înainte
de Oana Popârda. Iași: Institutul European.
Maingueneau, D. 2008. Lingvistică pentru textul literar. Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta
Loredana Moroșan. Studiu introductiv de Mariana Mârțu. Iași: Institutul European.
Vlad, C. 1994. Sensul, dimensiune esenţială a textului. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
***. 1980. Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971. Introducere, antologie şi
traducere de Adriana Babeţi şi Delia Sepeţean-Vasiliu. Bucureşti: Univers.
 Limba română. Lingvistica textului aplicată la traducere 4

Numele şi prenumele studentului:

Specializarea:
Limba română. Lingvistica textului aplicată la traducere 5