V Vată s. f. Tampon de vată. Vată termogenă.
Vată de
Vacanţă s. f. 1. Vacanţă şcolară. Vacanţă de vară, de
iarnă. Vacanţa mare. A-şi lua vacanţă. 2. Vacanţa unei
catedre.
Vacă s. f. Vaca mugeşte. Vacă tânără. Staul de vaci.
Uger de vacă. Vacă bună de lapte. A mulge vaca. Lapte de
vacă. Vacă slabă. Brânză de vaci. Carne de vaci.
Vagon s. n. Vagon de marfă. Vagon de bagaje, de vite.
Vagon frigorific. Vagon cisternă. Vagon de dormit. Vagon
restaurant. Un vagon de lemne. Vagon deschis / platformă.
Val s. n. 1. Valurile mării. Furia valurilor. Valuri de
lavă. Valuri de lacrimi. Valuri de sânge. Valuri de lumină.
Valuri de amintiri. Un val de călători. Părul îi curgea valuri
pe umeri. Valuri-valuri. 2. Valurile se sparg de stânci.
Valurile se revarsă pe plajă. Zgomotul valurilor. Valul de
adâncuri. Al nouălea val. Val de frig, de căldură. Val de
refugiaţi. Un val de oameni. Un val de entuziasm. Noul
val. În valuri. Talpa valului. Creasta valului. 3. Un val de
roşaţă i se urcă în obraji. # Valurile vieţii. Val de pânză, val
de pământ.
Vale s. f. 1. Vale adâncă, închisă, seacă. A se opri în
vale. Valea Nilului. Valea plângerii / a lacrimilor. 2. Valea a
secat. S-a dus să spele rufe la vale. #Vale îngustă, mică. Şi-
n deal, şi-n vale. A se rostogoli la vale. A lua pe cineva la
vale. , calea-valea. Un deal şi o vale şi o fugă de cal mare.
Valiză s. f. Valiză de piele. A-şi face valizele. A avea
doar o valiză. Şi-a lăsat valiza la casa de bagaje. Valiză
mică, valiză diplomatică.
Valoare s. f. Valoarea unei case, a unui teren. Un om de
mare valoare. A pune în valoare. Judecată de valoare. A
nega valoarea, a nu recunoaşte valoarea cuiva.
Vară s. f. O frumoasă zi de vară. Soare de vară. În
miezul verii. O vară ploioasă. Haine de vară. A arbora
ţinută de vară. Moda de vară. Astă vară, în vara asta. Peste
vară, în timpul verii. Vara veţii. Vara sfinţilor arhangheli. #
Zi de vară până în seară.
Varză s. f. Foaie de varză. Cocean de varză. Varză
creaţă. Varză roşie. Varză acră, murată. A împăca capra şi
varza.
Vas s. n. 1. . Vas de flori. 2. A umple, a goli un vas. 3.
Vas de pământ, de faianţă. Vas de noapte. # Vase
cominivante. Vase de bucătărie. A spăla vasele. Dulap de
vase.
Vas s. n. Vas cu pânze. Vas cu aburi. Vas de comerţ. Vas
de pescuit. Vas-pilot. Vas de coastă. Vas-cisternă. Vas de
agrement. Vas de mare tonaj. Vas de război. Vas de linie.
Vas de călători Căpitan de vas. Vas amiral. Vas vechi.
sticlă.
Văr s. m. Veri primari / buni. Veri de-al doilea. Veri de
departe.
A vărsa v. tr. 1. A vărsa lacrimi. A vărsa sânge. A-şi
vărsa sângele. A vărsa bani în visterie, în bancă. A fi vărsat
la infanterie, la artilerie. 2. A vărsa lapte pe faţa de masă. A
vărsa un pahar cu apă. A vărsa o găleată. # A vărsa sudori
de moarte. V. intr. Plouă de varsă. A se vărsa v. pron. 1.
Vinul s-a vărsat pe masă. 2. Apa se varsă în bazin. Râurile
care se varsă în bazin.
A vărsa v. tr. A vărsat tot ce a mîncat. A-i veni să verse.
A-şi vărsa şi maţele. Îţi vine să verşi. A vărsa sânge. A-şi
vărsa veninul. A-şi vărsa mânia. A-şi vărsa focul / sufletul.
Veac s. n. 1. Un sfert, o jumătate de veac. Veacurile
trecute. A fi dintr-un alt veac. Din veac în veac. De veacuri.
E un veac de când nu l-am văzut. În vecii vecilor. 2. Din
veac / de când veacul. Mi s-a părut un veac. 3. Veacul de
aur. Veacul de mijloc. 4 Veacul nostru. # A-şi face / a-şi
duce / a-şi trece, petrece veacul. Pe veci. Odihna de veci.
Loc de veci. Veacul de apoi.
Vechi adj. 1. O casă veche. Un oraş vechi. O maşină
veche. Haine vechi. Lucruri vechi. Vin vechi. O carte
veche. Un vechi prieten. Vechea gardă. Un vechi obicei. A
fi de modă veche. Lumea veche. Legea veche. 2. Obiect de
artă vechi. E mai vechi în meserie decât mine. S-a întors la
vechea lui meserie. După modă veche. Cuvinte noi pentru
lucruri vechi. În timpuri vechi. Limbi vechi. Vechea
Grecie. 3. Monumente vechi. O statuetă veche. 4. Conserve
vechi. # Fier vechi. Bun de aruncat la fier / fiare vechi. .
Negustor de haine vechi. Pâine veche. Vechi de când
lumea.
Vecin adj. Casa vecină. Oraşul vecin. Camera vecină. S.
m. Vecin de palier. Vecini amabili. Copiii din vecini. A
chemat pe toţi vecinii. E cunoscut printre vecini. E prin
vecini.
A vedea v. tr. 1. Văd copacii din faţa casei. Începeam să
văd în întuneric obiectele din jurul meu. Vedeam o luminiţă
în depărtare. L-am văzut doar în fugă. L-am văzut într-o
stare jalnică. L-am văzut cu ochii mei. Am văzut multe
greşeli în manuscrise. Medicul se duce să-şi vadă bolnavii.
A vedea un film, o piesă de teatru. A vedea lumina zilei. A
vedea multe în viaţă. A-şi vedea moartea cu ochii. A vedea
stele verzi. A nu vedea nimic. A vedea limpede. A vedea pe
cineva, ceva cu ochi buni, răi. A fi bine văzut. Nu vede
decât profitul. Vede în El pe duşmanul lui de moarte. Nu
văd nici un rău în asta. Bani n-am mai văzut demult. N-am
ochi să-l văd, nu pot să-l văd în ochi. Aş vrea să te văd în
situaţia asta. Aş vrea să văd ce ar face în locul meu. Cum te
văd şi cum mă vezi. Du-te (de) vezi ce se întâmplă. Nu văd
ce rost are. Nu văd motivul. O să vadă El de ce sunt în
stare. Nu văd ce e aşa de amuzant. Văd eu unde vrea să
ajungă / unde bate. Să vedem puţin cum stau lucrurile. Văd
că nu e prea mulţumit. L-am văzut plecând. A vedea bine.
A vedea ca prin ciur / sită. A nu vedea mai departe de
bârful nasului. 2. Vezi să nu pierzi trenul. Vezi să nu te
vadă. 3. Vezi să nu întârzii. Vezi să fie toată lumea
mulţumită. Vezi să încui bine uşa. # A vedea de departe, de
aproape. Cât vezi cu ochii. Nu-mi văd capul de atâta
treabă. V. intr. A vedea de bolnavi. A vedea de treburile
casei. A-şi vedea v. pron. 1. A-şi vedea de treburi. 2. A-şi
vedea de sănătate. # A-şi vedea de drum.
A se vedea v. pron. 1. Se vede că eşti tânăr. Nu se mai
vede la doi paşi. Omul acesta nu se mai vede, nu se mai
aude. 2. A se vedea în oglindă. Nu se mai văd, s-au certat.
Nu mă văd locuind în casa aceasta veche. Nu-l văd
împăcându-se cu această situaţie. Se şi vede bătrână şi
părăsită de toţi. Se vede obligat să renunţe. Aşa ceva nu s-a
mai văzut. Astăzi se văd tot felul de lucruri ciudate. Se
vedecât colo, de la o poştă. La treabă se vede tot omul.
Vedere s. f. 1. Vedere pătrunzătoare. Vedere slabă.
Tulburări ale vederii. A-şi pierde vederea. A-şi recăpăta
vederea. Îi slăbeşte vederea. Nu poate suporta vederea
sângelui. La vederea lor copilul se tulbură. A cunoaşte, a şti
din vedere. A se arăta vederii. Obiect pus la vedere. La
prima vedere. Vedere de ansamblu. Punct de vedere. A
avea în vedere. O vedere minunată. O cameră cu vedere la
mare. Vedere generală. 2. Punct de vedere. 3. A trimite o
vedere. Pl. Schimb de vederi. Un om cu vederi largi. Un
om cu vederi înguste.
A veni v. intr. Trebuie să vină dintr-o clipă într-alta.
Veniţi aici. A venit la noi. Când vine la Bucureşti? Trenul
vine de la Paris. De unde vin aceste produse? Turişti care
vin din Franţa. De unde vine greşeala?. Norii vin dinspre
nord. Vor veni şi alţii. Veniţi cu mine. Nu l-am văzut
venind. Am venit după dimneavoastră să vă iau. A venit să
ne vadă. A veni în întâmpinare. A veni în grabă, în fuga
mare. A veni pe lume. A veni la timp / la ţanc. A plecat
precum a venit. A venit momentul să ne ocupăm de acest
lucru. Va veni ziua când va terbui să dea socoteală. Mi-e
teamă că vine ploaia. Apa ne venea până la genunchi. Îi
vine până la umăr. I-au venit lacrimi în ochi. Nu-i veneau
cuvintele. O sţ-i vină şi lui rândul. O să-i vină şi lui apa la
moară. A-i veni în minte. I-a venit ceasul. Bine aţi venit! 2.
A veni vorba despre... A veni de hac. 3. Iată-l că vine. A
venit pe neaşteptate. A venit o scrisoare pentru dumneata.
Vin acum. Vine noaptea. Conducta care vine apa. 4. Îi vine
a râde, a plânge. Nu-i venea să se apuce de treabă. . # Vine
apă mare. Un du-te vono continuu. Săptămâna ce vine.
Unde vine strada aceasta?Poşta vine puşin mai departe. A
veni în nas. A veni la putere. A veni la tron. A veni vorba,
vorbele cuiva. O să vii la vorba mea. Cum vine vorba. Aşa
vine vorba. Cum vine asta? Vine cam ciudat. L-a făcut cum
i-a venit la gură. Rochia îi vine bine. Îmi vine să cred că...
Îmi vine greu să cred, nu-mi vine a crede că... A-i veni
cuiva pe cap. A-i veni cuiva la socoteală. A-i veni inima /
sufletul la loc. A-i veni graiul la loc. Ce-ţi veni? # A-şi veni
în fire.
Venire s. f. Se anunţă venirea trenului. Venirea
primăverii. Venirea frigului. Venirea vizitatorilor.
Venit s. n. 1. Impozit pe venit. Avea venituri mari. Venit
naţional. 2. A aduce un venit bun. Venitul rezultat din
vânzări. . 3. A trăi din venituri.
Verde adj. Verde deschis, închis. Verde ca mărul. Verde
ca smaraldul. Frunziş verde. Furaj verde. Măsline verzi.
Legume verzi. Stopul e pe verde. Era verde de frică. Masă
verde. Un bătrân încă verde. Adv. A spune verde în faţă. S.
n. Verdele pădurilor. Verdele şi galbenul se potrivesc bine.
A verifica v. tr. A verifica nivelul apei din radiator. A
verifica un calcul. A verifica un alibi. Ai verificat dacă nu
cumva ai greşit.
Vers s. n. A scrie, a face versuri. A spune, a recita, a
declama versuri. Vers alb. Vers şchiop. Vers de şapte silabe.
Vers alexandrin. Culegere de versuri. Versuri de
circumstanţă.
Vesel adj. 1. A fi vesel. Faţă veselă O fire veselă.
Întrunire veselă. O piesă veselă. Culori vesele. Un soare
vesel de primăvară. Nu are o viaţă prea veselă. 2. Strigăte
vesele. O bandă veselă. A fi într-o companie veselă. 3.
Cimitirul vesel de la Săpânţa. Adv. Cânta vesel în timp ce
mergea. Se apucă vesel de lucru.
Veselie s. f. 1. A-şi pierde veselia. Acces de veselie.
Veselia debordantă, comunicativă. În sală domnea veselia.
În mijlocul veseliei generale.
Vestă s. f. A se încheia la vestă. Purta o vestă roşie.
Vestă de catifea, de mătase, de piele de căprioară. Vestă de
salvare.
Veste s. f. A aduce, a primi o veste. Veste bună, rea.
Veste fericită, tristă. Veste supărătoare, neaşteptată,
senzaţională. A avea veşti de la cineva. A nu mai da veşti
despre sine. A răspândi, a face cunoscută o veste. Aţi aflat
vestea? # A prinde de veste
Veşnic adj. Gheţuri veşnice. Nimic nu e veşnic. Vaţa
este un veşnic început. M-am săturat de veşnicile ei
învinuiri. E un veşnic nemulţumit. Somnul cel veşnic. A
jura cuiva credinţă veşnică. Adv. E veşnic nemulţumit.
Trebuie să suferim veşnic? O regiune unde plouă veşnic.
Veşnicie s. f. Ora aceasta de aşteptare mi-a părut o
veşnicie. E o veşnicie de când nu l-am văzut. A închide
ochii pentru veşnicie.
Viaţă s. f. 1. Începutul, sfârşitul vieţii. Viaţă
intrauterină. Viaţă cotidiană. Vaţă simplă, aşezată /
ordonată, agitată. Viaţă conjugală / familială / de familie.
Viaţă rătăcitoare de boem. Viaţă ratată. Viaţa viitoare.
Nivelde viaţă. Plăcerile, mizeriile vieţii. Lupta pentru viaţă.
Asigurare pe viaţă. Costul viţii. Prieteni pe viaţă. Un om
plin de viaţă. O biaţă de cifre. A apăra, a salva viaţa cuiva.
A-i lua viaţa cuiva. A datora cuiva viaţa. A cruţa viaţa
cuiva. A face viaţa grea cuiva. A duce o viaţă fericită. A-şi
trăi viaţa. A-şi câştiga viaţa. A-şi pierde viaţa într-un
accident. A-şi da, a-şi risca, a-şi sacrifica viaţa. A-şi pune
viaţa în primrjdie / în joc / la mijloc. A fi între viaţă şi
moarte. A trece / A se petrece din vaţă. Este o chestiune de
viaţă şi de moarte. Şi-a ratat viaţa. Banii sau viaţa. Cu
preţul vieţii. 2. Are grijă de mai multe vieţi. # A căpăta
viaţă. A duce viaţă uşoară / fără complicaţii. Când ţi-e viaţa
mai dragă. Un om de viaţă. Mai cu viaţă! Pe viaţă loc. Adj.
Concesiune pe viaţă. Muncă silnică pe viaţă.
Viciu A avea un viciu. Are toate viciile. Viciu de
conformaţie. Viciu contra naturii. Sărăcia nu-i un viciu.
Afectarea este principalul viciu al acestui scriitor.
Victimă s. f. Corpul victimii. A fi victima unui accident
de maşină. Cutremurul a făcut numeroase victime. A
sacrifica, a jertfi o victimă pe altarul unui zeu. Victimele
războiului. Victimă a devotamentului său. A se socoti drept
o victimă.
Victorie s. f. Victorie răsunătoare. Încredere în victoria
finală. Laurii victoriei, cununa de lauri a victoriei. Victoria
unei echipe sportive asupra alteia. A repurta o victorie. A
sărbători o victorie. A trâmbiţa victoria, a se lăuda cu
victoria obţinută.
Vierme s. m. Vierme de mătase. Viermi intestinali.
Medicament contra viermilor. Măr mâncat / ros de vermi. #
a avea / a-l roade un vierme la inimă. A trăi ca viermele în
hrean. A-l mânca (pe cineva) viermii (de viu).
Viitor adj. 1. Generaţiile viitoare. Viitoarea lui soţie. A
vedea în cineva un viitor campion. Viaţa viitoare. Timpul
viitor. 2. Anul viitor, săptămâna viitoare. Lunea viitoare.
Data viitoare. Pe data viitoare. S. n. 1. Perspective,
proiecte de viitor. < Viitorul unei opere literare. Într-un
viitor apropiat. A prezice viitorul. A spera în viitor. A avea
viitorul în faţî, înainte. I s-a prezis un viitor strălucit. A nu
avea nici un viitor. A pregăti un viitor care să nu fie identic
cu trecutul. 2. Viitorul anterior. Vorbiţi despre aceasta la
viitor.
Vin s. n. A bea vin. Vin alb, roşu. Vin spumos. Vin nou.
Vinuri vechi. Vinurile de soi, alese. Vinuri obişnuite. Vin
natural, de producător. Vin de regiune. Vin sec, dulce. Vin
aspru. Vin acru, acrit, oţetit. Vin botezat, îndoit cu apă. Vin
cu buchet. Vin prost. Vin de împărtăşanie. Vin care se urcă
la cap. Vin care depune. Garafă de vin. Transformarea
mustului în vin prin fermentare / fermentaţie. Punerea
vinului la / în sticle, în butoaie. A pitrici vinul. A pune, a
turna apă în vin. Vinul bun înveseleşte inima omului.
Vină s. f. A avea vină de a fi minţit. Nu are nici o vină.
Care mi-e vina. A căuta vina cuiva. E vina fratelui lui. E
vina lui dacă... . S-a întâmplat din vina lui. A cui e vina?
Cine e de vină. A da, a arunca, a pune vina pe cineva, a
arunca vina asupra cuiva. A băga cuiva vină. A face cuiva o
vină din / pentru ceva. # A cădea în vină. Nu i-au găsit nici
o vină. Bată-l vina!
A vinde v. tr. A-şi vinde cuiva casa, maşina. A vinde un
lucru cu cutare preţ, cu atât. Casa este de vândut, de
vânzare. A vinde scump, ieftin, în pierdere. A vinde la
licitaţie. A vinde pe credit. A vinde cu clauză de
răscumpărare. A vinde cu amănuntul, cu bucata. A vinde în
sold. A vinde cu preţ redus. A vinde ceva pe altceva. A-şi
vinde sufletul, conştiinţa, tăcerea, favorurile. A vinde pe
cineva. A vinde pielea ursului din pădure / peşti din lac. A-
şi vinde scump viaţa, pielea. A se vinde A se vinde unui
partid. De ce a trebuit să se vândă?
A vindeca v. tr. A vindeca un bolnav, un toxicoman.
Tratament care vindecă o boală. A vindeca pe cineva de
obsesie. A se vindeca v. pron. A se vindeca repede. Rană
care se vindecă. A se vindeca de o manie. A se vindeca de
prejudecăţi.
Vinovat adj. A se face, a fi vinovat de ceva. A se
recunoaşte vinovat. A se simţi vinovat. Acuzatul este
declarat vinovat. Om vinovat de crimă. Dorinţe vinovate.
O slăbiciune vinovată faţă de copil. S. m. Vinovatul şi
complicii săi. A căuta, a găsi vinovaţii. Eu sunt vinovatul.
Vioară s. f. Vioara este un instrument muzical. Căuşul,
coardele, coada, mânerul viorii. Vioară proastă. A cânta la
vioară. A scârţii la vioară. Sonată pentru pian şi vioară. .
Vioara întâi şi vioara a doua.
Violent adj. 1. O explozie violentă. O lovitură violentă.
În acel moment a izbucnit o furtună violentă. Un om
violent. Un temperament violent. O opoziţie violentă.
Atacuri violente în presă. Moarte violentă. 2. O lumină
violentă. Culori violente.
Virtute s. f. Răbdarea este o mare virtute. Virtuţile
tinereţii. Virtute şovăitoare. Băutura aceasta are virtuţi
terapeutice. Virtuţi medicale, creştine, cardinale, militare.
În virtutea loc. prep. În virtutea legii. În virtutea
principiilor morale.
Vis s. n. 1. Vis urât. Vis de spaimă, de groază. Noapte
bună, vise plăcute! În vis. Visuri de tinereţe. Visuri
irealizabile. Femeia visurilor lui. A pieri, a dispărea ca un
vis. A urmări un vis. Renunţaţi la aceste visuri care nu duc
la nimic. O rochie de un gust rafinat, e un vis! Nu-i chiar
visul meu! 2. Carte de vise la clef. 3. Visul meu e să ajung
artistă. De vis loc. Adj. O atmosferă de vis. Un apartament
de vis. Ca prin vis loc. Adv. Am auzit ca prin vis.
 A visa v. tr. 1. A visa în fiecare noapte acelaşi lucru. Am
visat că primisem o scrisoare. Mă îmtreb dacă nu cumva
visez. Nu visez, e chiar El! Ai visat, nu e nimeni! 2. Visase
călătorii. Casa pe care o visez. O visează numai pe ea.
Visează (lucrul acesta) şi noaptea. # Când nici nu visezi,
când nici cu gândul nu visezi. V. intr. 1. Visă multă vreme
cu coatele pe masă. 2. Parfumuri care te fac să visezi la
îndepărtate ţărmuri de mare. 3. A visa la un nou proiect. A
se visa V. pron. S-a visat balerină. M-am visat în mijlocul
pădurii. #Unde te visezi?
Viteaz adj. Un om viteaz. Un luptător viteaz. S. m. Este
un viteaz. A facce pe viteazul. Ce mai viteaz!
Viteză s. f. Viteza unui vehicul. Un exces de viteză. A
pleca în viteză, cu mare viteză. Viteză orară. Viteză iniţială.
Viteză limită, maximă. Viteză medie. Viteză supersonică.
Viteza întâi. Viteză de deplasare. Viteză de croazieră. Cutia
de viteze. O cursă de viteză. O probă de viteză.
Schimbătorul de viteze. A schimba viteze. # A băga pe
cineva în viteză.
Vitrină s. f. El priveşte vitrina magazinului. Îi place să
se uite la vitrinele magazinelor. Îşi ţine colecţia de fluturi
într-o vitrină. Vitrinele unui muzeu.
Viţel s. m. A cumpărat un viţel. A cumpăra carne de
viţel. O carte legată în piele de viţel. A adora viţelul de aur.
A se uita ca viţelul la poartă nouă. A umbla ca viţelul după
vacă.
Viu adj. 1. O fiinţă vie Un organism viu. Materie vie. O
mărturie vie. O imagine vie. Un tablou viu. O privire vie.
Jucătorii făcuseră un zid viu în faţa porţii. Este viu. 2. Un
gard viu. Un foc viu. O lumină vie. Culori vii. Ochi vii. O
durere vie. Forţele vii ale societăţii. Apele vii. Un aer viu.
Un ritm viu. Un stil viu. Un viu interes argint viu Prin / cu
viu grai. Trebuie prins viu sau mort. A fost găsit mai mult
mort decât viu. # O rană vie. A scăpa viu şi nevătămat. A
tăia în carne vie. S. m. Cei vii. Viii şi morţii. Lumea celor
vii. Morţii cu morţii şi viii cu viii. # A fi mort între vii. A fi
nuci cu morţii, nici cu viii. De viu loc. Adv. A jupui de viu.
A arde de viu. A îngropa de viu. A mânca de viu. Pe viu
loc. adv. A studia un lucru pe viu. A vorbi pe viu. # A opera
pe viu.
Viză s. f. Viză de tranzit. Viză de intrare. Viză de ieşire.
Viză de şedere. A cere o viză. A pune o viză pe un paşaport.
A obţine o viză. A elibera o viză.
Vizibil adj. O stea vizibilă cu ochiul liber. Lucrurile
vizibile. O plăcere vizibilă. În mod vizibil. Cusătura este
vizibilă. Este vizibil că n-a înţeles.
A vizita v. tr. A vizita un bolnav. A vizita o ţară, un
muzeu. A vizita un prieten.
Vizită s. f. A face o vizită medicală. Vizitele medicului.
O vizită la domiciliu. Ziua vizitelor. A face o vizită ciuva.
A întoarce vizita cuiva. O carte de vizită.
A vâna v. tr. 1. A vâna iepuri. Au vânat o balenă
albastră. Câinele vânează. 2. A vâna un răufăcător. 3. A
vâna informaţi. 4. A vâna avantajele, onorurile.
Vânăt adj. 1. Faţă vânătă, obraji vineţi. Buze vinete. Un
cer vânăt. 2. A fi vânăt de mânie. 3. Un cal vânăt. O pasăre
cu pene vinete. 3. Ochi vineţi. # A fi vânăt de ger. Piatră
vânătă.
Vânătoare s. f. Vânătoarea este deschisă începând cu
luna septembrie. Vânătoarea este închisă. Vânătoare
submarină. Vânătoare cu câini. Vânătoare cu fluturi.
Vânătoare de oameni. Vânătoarea de vrăjitoare. A pleca la
vânătoare. Accident de vânătoare. Avion de vânătoare.
Câine de vânătoare. Pavilion de vânătoare. Permis de
vânătoare. Pilot de vânătoare. Puşcă de vânătoare. Poveste
de vânătoare. Teren de vânătoare.
Vânt s. n. Bare, suflă vântul. Te ia vântul pe sus. Vântul
slăbeţte. A stst vântul. Vântul îşi schimbă direcţia. Îl va lua
vântul. A fi smuls, scuturat de vânt. Vânt cald, fierbinte,
rece, îngheţat, umed, primăvăratic. Corabia are vânt bun.
Roza vânturilor. În bătaia vântului. Corabia merge în voia
vântului. A merge după vânt. Iute ca vântul. A se bate cu
morile de vânt. Ce vânt te aduce? A observa direcţia
vântului. A se da după cum bate vântul. (fig.) A vedea
dincotro bate vântul. Un vânt de libertate. A face vânt cu
un evantai. # Vorbă în vânt. A vorbi în vânt. A se da în vânt
după ceva sau cineva. A se aşterne vântului. Poţi opri
vântul, apa şi gurile oamenilor?
Vânzare s. f. Vânzarea unui produs. Vânzarea unei
case. A pune în vânzare. Vânzare bună! De vânzare.
Vânzare la negru. Vânzare cu amănuntul, în detaliu.
Vânzare publică. Vânzare în rate. Vânzare la licitaţie.
Vânzare cu bani gheaţă. Vânzare fără autorizaţie. Vânzare
pe datorie / pe credit. Act de vânzare cumpărare. Preţ de
vânzare. Punct de vânzare. # vânzare cu suprapreţ.
Vânzător s. m. 1. A fi vânzător, vânzătoare într-un
magazin alimentar / la alimentară. Vânzătorul şi
cumpărătorul trebuie să semneze actul de vânzare-
cumpărare. 2. Vânzător de ţară. # Vânzător de piei de
cloşcă.
Vârf s. n. 1. S-au urcat în vârful dealului. A ajunge în
vârful muntelui. A vedea vârful unui munte. Vârfurile unui
lanţ muntos. Vârful unui zid. Vârful unei case. Al unui
acoperiş. Vârful unui copac. Vârful unui unghi, al unui
con, al unui poligon, al unui triunghi, al unei pirmide.
Vârful punţii. A se afla în vârful gloriei. A ajunge în vârful
piramidei sociale. # Conferinţă la vârf. 2. Vârful scărilor. A
ajuns la vârful scării. 3. Vârfl unui ac. Vârful unui creion.
A merge pe / în vârful picioarelor. Vârful unei clopotniţe.
Vârful unui obelisc. Vârful spadei. Şi-a croit un drum cu
vârful spadei. Orele, zilele, lunile de vârf. Autobuzele sunt
aglomerate în orele de vârf. # Cercetare de vârf. Tehnică de
vârf. Vârf de compas. Vârf de tensiune, tensiune de vârf.
Vârf de consum. În regim de vârf. 4 Vârful degetelor,
picioarelor, nasului. Dă bună ziua din vârful buzelor. 5.
Vârf de rezonanţă. # A i se ridica părul în vârful capului.
Asta pune vârf (capac) la toate. A roşi până în vârful
urechilor. A vorbi în / din vârful limbii / buzelor. Vârfuri s.
pl. (fig) Vârfurile administraţiei. Cu vârf loc. adj. O
lingură cu sare plină cu vârf. Un coş plin cu vârf.
Vârstă s. f. Ce vârstă are? Nu-i dai vârsta pe care o are.
Vârstă critică. Vârstă fagedă. A plecat la o vârstă fragedă.
Un copil în vârstă fragrdă. Vârstă ingrată. Vârstă legală.
Vârstă mintală. Vârstă înaintată. Vârstă scolară. Vârsta
raţiunii. Vârsta dragostei. Vârsta de aur. Vârsta a treia.
Vârsta de mijloc. Decanul de vârstă. Piramida vârstelor. N-
are vârsta pentru a se căsători. Este o mare diferenţă de
vârstă între ei. A murit la vârst de 49 de ani. . Copilul
acesta este avansat pentru vârsta lui. La vârsta lui se ţine
încă bine. A fi de-o vârstă cu cineva. Sunt persoane de
toate vârstele. A fi fără vârstă. A fi între două vârste. În
vârstă loc. Adj. 1. Un bărbat în vârstă. 2. Acest vin este în
vârstă de 10 ani. #A fi mare de vârstă.
Voce s. f. Vocea umană. Voce falsă. Voce frumoasă.
Avea o voce ascuţită. O voce caldă. O voce calină
7duioasă. O voce cavernoasă. O voce clară. O voce dogită /
ca din butoi. O voce gravă. O voce joasă. O voce mieroasă.
O voce piţigăiată. O voce puternică. O voce răguşită. O
voce spartă. O voce stridentă. O voce suavă, gingaşă. O
voce de bas, de tenor. O voce de dincolo de mormânt.
Registrul vocii. A avea, a un avea voce. A ridica vocea. A
coborî vocea. A vorbi cu vocea întretăiată. . A vorbi cu
voce tare. Un cor pe mai multe voci. A cânta pe două voci.
A fi în voce. A-şi drege vocea. A-şi forţa vocea. A-şi face
auzită vocea. A-şi îngroşa vocea. Vocea conştiinţei. Vocea
raţiunii. Vocea sângelui.
A voi v. tr. A voi binele, răul cuiva. Voia să-i spună
adevărul. Voiam să ştiu ce se întâmplase. Voia să fie
admirat. Calul nu voia să sară. Voieşte şi vei putea.
Voiaj s. n. A face un voiaj la Paris. A face un voiaj pe
Marea Neagră. Prin Europa. Voiaj de agrement, de afaceri,
de cercetare. A pleca în voiaj. A se întoarce din voiaj. A
face un voiaj cu avionul, cu vaporul, cu trenul, cu
automobilul. Agenţie de voiaj. Trusă de voiaj.
Voie s. f. 1. A plecat cu voia mea. A cere voie. A cerut
voie să fumeze. Înainte de a pleca a cerut voie. A da voie.
Să-mi daţi voie să plec acasă. N-au voie să lipsească. Cu
sau fără voia dumitale am ă mă duc acolo. A pleca fără
voia cuiva. 2. A împlii voia / voile cuiva. A face pe voia
cuiva, a-i face cuiva pe voie. 3. Aceasta îi e voia ta. Facă-
se voia ta. 4. A-i strica cuiva voia. A-i fi cuiva pe voie, a fi
p voia cuiva. 5. A fi cu voie bună, cu voie rea. A-i face
cuiva voie bună. 6. A fi la voia cuiva. # Pas / mers de voie.
Bilet de voie. Cântec de voie bună. A merge în voia soartei.
În voia cea bună. A-şi face voie rea. În voia loc. Prep. A se
lăsa în voia fanteziei. A se lăsa, a umbla, a merge, a fi
purtat în voia cuiva. A se lăsa în voia calului. A se lăsa în
voia evenimentelor. În voie loc. adv. A lăsa copiii să se
joace în voie. #A lăsa calul în voie. De bună voie loc. adv.
A plecat de bună voie. De bună voie şi nesilit de nimeni.
Vânzare de bună voie. După voie loc. adv. Lucrează după
voie. Te poţi servi de cartea mea după voie. Fără voie loc.
adj. Eroi fără voie.
Voinic adj. Om voinic. Femeie voinică. Copil voinic. E
voinic pentru vârsta sa. Cal voinic. Omul voinic nu se
sperie de taoate muştele. S. m. Voinic de codru. Voinicul
nu piere, din pelin face miere.
Voinţă s. f. A-şi face cunoscută voinţa. Asta e voinţa
mea. Prin voinţa poporului. A avea multă voinţă. Trebuie
voinţă ca să reuşeşti. A se supune voinţei cuiva. O persoană
fără voinţă. A face un efort de voinţă. Ultima voinţă. Voinţa
supremă a unui muribund. A face ceva contra voinţei sale.
A făcut acest lucru contra voinţei părinţilor. A da dovadă de
rea voinţă.
Volan s. n. 1. Volanul unui automobil. A trece la volan.
A pierde controlul volanului. Volan de direcţie. Volan de
schimbare a mersului. Manşă cu volan. 2. Rochie cu
volane.
Volum Volumul sonor. Volumul unui sunet. Volumul
unui aparat de radio. A mări, a reduce volumul unui post de
radio. Această voce e lipsită de volum. Volumul unui bloc
de piatră. Prin îngheţ apa îşi măreşte volumul. A calcula
volumul de apă care se scurgr pe secundă. A măsura
volumul unei cisterne. Volumul de aer al unei încăperi.
Volumul cheltuielilor, al investiţiilor. Volumul schimburilor
comerciale. Acest obiectiva necesitat un mare volum de
muncă. Volumul unui corp geometric. Volumul unei
piramide, al unui cub, al unei sfere.
Volum s. n. Această bibliotecă are 2. 000 de volume.
Dicţionar în 2 volume.
Vopsea s. f. 1. O pată de vopsea. Un strat de vopsea, un
tub de vopsea. A da cu vopsea. A da cu un strat subţire de
vopsea. Vopsea anticorozivă. Vopsea izolantă. Vopsea
conducătoare, luminiscentă, fosforiscentă. Vopsea metalică.
Vopsea de ulei. 2. Vopsea de păr. Vopsea pentru stofă.
Vopsea mecanică sau chimică.
A vopsi v. tr. 1. A vopsi o uşă, un perete, o mobilă. A
vopsi un decor în culori vii. Manichiurista i-a vopit
unghiile în roşu. A vopsi cu pistolul. 2. A vopsi o stofă,
lâna. A vopsi părul cuiva. A vopsi ouăle. #Vopsit proaspăt!
A vopsi ceva cu un strat subţire.
Vorbă s. f. 1. Vorbe dulci. Vorbă urâtă. Vorbe tari.
Vorbe goale,deşarte, de clacă, în vânt, fără rost. Vorbă de
duh. Vorbe fără şir. Vorbe în doi peri. A spune vorbe mari.
Nu înţelege o vorbă. A shimba o vorbă / câteva vorbe cu
cineva. A arunca o vorbă. A nu spune / scoate o vorbă. Nu
ne-a lăsat să spunem o vorbă! Să nu mai aud o vorbă! A
avea un schimb de vorbe. A lăsa, atrimite vorbe cuiva. Îmi
umblă vorba prin gură. A-şi cântări (bine) vorbele. A trece
de la vorbe la fapte. . A se mulţumi doar cu vorbe. A se
juca cu vorbele. 2. Vorbe frumoase. Vorbe mincinoase. Nu
te poţi încredere în vorbele lor. A-şi retrage vorbele. A-i
sorbi cuiva vorbele. A-i tăia cuiva vorba. A duce pe cineva
cu vorba. A fi scump, zgârcit la vorbă. Gata cu vorba!
Vorbă multă, sărăcia omului. Vorba-i vorbă. # A intra în
vorbă cu cineva. A deschide vorba despre ( un subiect). A
aduce vorba despre ceva. A shimba vorba. A întoarce cuiva
vorba. A sta de vorbă cu cineva. A ţine pe cineva de vorbă.
A fi deschis la vorbă. A fi împiedicat la vorbă. Umblă
vorba că... Mai încape vorbă? Fie vorba între noi. Aşa vine
vorba. Să n-avem vorbe.
Vorbăreţ adj. O femeie vorbăreaţă. Nu e prea vorbăreţ.
S. Un vorbăreţ nesuferit.
A vorbi v. intr. Copilul învaţă să vorbească. A vorbi
prin gesturi. A vorbi printre dinţi. A vobi pe nas. A vorbi
în / prin somn. A vorbi incoerent, fără şir, aiurea, anapoda.
A vorbi (cu voce) tare. A vorbi încet, în şoaptă. A vorbi
bine, frumos. Îmi place cum vorbeşte. A vorbi ca din carte.
A vorbi deschis, sincer, fără înconjur, pe şleau, rîspicat. A
vorbi clar, pe ocolite. Ştiinţific vorbind. La drept vorbind.
A vorbi fără convingere. Vorbeşte fără să se gândească.
Se vorbeşte mult pe socoteala lui. A vorbi în vânt. A
vorbi în public. A vorbi la radio. A vorbi curent româneşte.
A vorbi prost franţuzeşte. Vorbeşte în argou. A vorbi cu
cineva. A orbi singur. A vorbi în barbă. A vorbi cu cineva
între patru ochi. În scrisoare mi-a vorbit despre succesele
sale. Lumea a început să vorbescă. A vorbi despre
literatură. Totul aici vorbeşte despre trecut. Ca să nu mai
vorbim despre... A vorbi cuiva de sus. A vorbi în favoarea
cuiva. Faptele vorbesc de la sine. # A vorbi peltic. V. tr. A
vorbi o limbă străină cu, fără accent. A vorbi pe cineva de
bine, de rău, a vorbi frumos, urât de cineva.
Vot s. n. 1. Vot de încredere. Vot deschis / prin ridicare
de mâini. Vot secret, universal. Drept de vot. A se abţine de
la vot. A pune la vot. A număra voturile. 2. A-şi da votul
unui candidat. A obţine, a întruni majorittea voturilor. A
pierde, a câştiga voturi. Legea a fost votată cu un milion de
voturi. Unanimitate de voturi. #Vot de blam. A ptimi, a da
un vot de blam.
Vrabie s. f. Stol de vrăbii. A mânca cât o vrabie. #
Vrabia mălai visează.
A vrea v. tr. 1. Mai vreţi supă? Ce vrea? Vrem să ştim
cum s-a întâmplat. A făcut acest lucru fără să vrea. Tu ai
vrut asta. Nu vrea să fie deranjat. Vrea să fie ascultat.
Motorul nu vrea să pornească. . Ce vrea să însemne această
frază? Ce vreţi de la mine. Nu îl vor (ca partener). Ia cu
tine pe cine vrei. A vrea cuiva binele, răul. Cât vrea pe
maşina lui? Ce vrei? Se mai întâmplă! Dacă vrei şi tu. A
vrea înseamnă a putea. 2. Vreau să-ţi împrumut bani, dar
cu o condiţie... –Vrei să mă ajuţi? –Vreau! # Vrei nu vrei,
vrând nevrând, pe vrute pe nevrute.
Vrednic adj. 1. Un muncitor vrednic. Un şcolar
vrednic. O femeie vrednică. 2. O persoană vrednică de
admirat / de admiraţie, de stimă. Un om vrednic de a purta
acest nume. # A fi vrednic de plâns, într-o stare vrednică de
plâns. Eforturi vrednice de laudă.
Vreme s. f. 1. Vreme frumoasă, urâtă. E vreme bună.
Cum e vremea? Vremea se răceşte, se strică. Vremea
secerişului (A se pierde în negura vremii / vremurilor. Ce
repede trece vremea! A trecut vremea când... E vremea să
pornim. Îşi trece vremea citind. Cum îţi petreci vremea?
Avem vreme destulă. N-am vreme să trec pe la tine. A-şi
pierde vremea. A omorî vremea. Aşteptă o vreme. Pentru o
vreme. Toată vremea. La vreme. La vremea sa. Toate vin la
vremea lor. Fiecare lucru la vremea sa. De la o vreme
(încoace). Până la o vreme. Cu vremea. Din vreme în
vreme. După o vreme. La puţină, la scurtă vreme după...
Peste puţină vreme. Pe aşa / pe asemenea vreme. Pe
vremea bunicilor. Pe / în vremea mea. În vremea de azi / de
faţă, în vremurile de azi. În vremea din urmă, în ultima
vreme. În vremea aceea. În orice vreme. În vremea asta El
se distra. În vreme de pace, de război. 2. E vremea mesei.
E vremea de culcare. I-a trecut vremea. Va veni şi vremea
lui. La vremea asta. # Vremea de apoi. Nu e vreme de
pierdut. Într-o vreme. În vremea nopţii / de noapte. Înainte
de vreme. Din vreme. De cu vreme. Vremuri s. f. pl.
Oamenii vremurilor noastre. Vremurile cele mai
îndepărtate. Vremurile de demult. Pe vremuri. S-au
schimbat vremurile, acum sunt alte vremuri.
Vreodată adv. Cea mai frumăasă poezie pe care a scris-
o vreodată. Poate îl voi întîlni vreadată...
Vreun adj. Ai primit vreun colet, vreo scrisoare?
Vreunul pron. Este vreunul care poate face asta? Mă
îndoiesc că va veni vreunul. Vteunul dintre ei. Vreunele
dintere ele. Vreo adv. Are vreo 30 de ani. Acum vrea 40 de
ani. # Vreo doi-trei, vrea câţiva, vreo câteva, Vreo opt.
Vulpe s. f. Lătratul vulpii. Vulpe femelă. Vulpe argintie,
polară. Vulpe albastră. Blană de vulpe. Palton cu guler de
vulpe. Cumătra vulpe. E viclean ca o vulpe. E o vulpe
bătrânî. (fig.) A tocmi vulpea din pădure. A avea ochi de
vulpe.
 Z
Zadar (în) loc. adv. I-am aşteptat ăn zadar. În zadar
vorbeşte, nu-i aude nimeni. Eforturi făcute în zadar.
Zadarnic adj. Căutări zadarnice. Sacrificiul său nu a
fost zadarnic. Muncă zadarnică.
Zahăr s. n. Pune zahăr în cafea. O bucată de zahăr.
Zahăr pudră, tos, cubic. Zahăr brut, rafinat. Zahăr roşcat,
candel. Zahăr vanilat. Zahăr de struguri, de lapte, de malţ,
de trestie, de sfeclă, de arţar. # Zahăr ars. Industri
zahărului. De zahăr loc. adj. Sirop de zahăr. Trestie, sfeclă
de zahăr. Boală de zahăr. Fabrică de zahăr.
Zarzavat s. n. Supă de zarzavat. A cultiva zarzavat.
Grădină de zarzavat. Negustor de zarzavat.
A zăcea v. intr. Rănitul zace pe targă. Mai multe obiecte
zăceau în dezordine pe jos. Nu poţi sti ce zace în sufletul
lui. Zace de trei zile. #A zăcea de friguri.
Zăpadă s. f. Zăpada cade, se cerne, se aşterne pe
pământ. Căderi de zăpadă. Drum plin, acoperit de zăpadă.
Bulgăre de zăpadă. Om de zăpadă. Nămeţi de zăpadă.
Zăpadă afânată, moale, lunecoasă. Zăpadă zburată de vânt.
Zăpadă carbonică. Alb ca zăpada. Topirea zăpezilor. Zăpezi
veşnice.
A zări v. tr. 1. L-am zărit în mulţime. N-au putut
diccuta cu El, doar l-au zărit. Pe raft am zărit un volum de
poezii. Se pot zări în ceaţă casele satului. O pânză se
zăreşte în depărtare. 2. Zăreşte ca prin sită. # Se zăreşte de
ziuă.
Zbor s. n. Zborul vulturului. A împuşca o pasăre din
zbor. A-şi lua zborul. Zborul unui avion. Zbor de noapte,
de încercare, de recunoaştere, fără escală. Zbor planat,
razant orbital. Alimentare în timpul zborului. Înălţime,
viteză de zbor. Localitate aflată la două ore de zbor. A făcut
mai multe zboruri într-o zi. A prinde un obiect din zbor. A
lovi mingea în zbor. A prins aluzia din zbor. # (fig) A
coborât scările în zbor. A trece în zbor. A-şi lua zborul.
A zbura v. intr. Păsările zboară. Pilotul a zburat trei ore.
Caii zboară pe câmpul de luptă. Săgeţile, pietrele zboară în
toate părţile. Hârtiile zboară în vânt. Vestea zboară din gură
în gură. A zbura jos, sus. A zbura la mare înălţime, razant
cu solul. Avionul a zburat deasupra unei păduri. A zbura în
ajutorul cuiva. 2. Fluturii zboară din floare în floare.
Frunzele zboară duse de vânt. La apropierea noastră păsăril
au zburat. # A zbura din slujbă. Nu tot ce zboară se
mănâncă. V. tr. Vântul i-a zburat pălăria. Un obuz i-a zbirat
capul. # A-şi zbura creierii.
Zdravăn adj. 1. Un ţăran zdravăn. E încă zdravăn la
vârsta lui. 2. Un foc zdravăn. Adv. L-au legat zdravăn. A
bea zdravăn. # A mâncat zdravăn.
A zdrobi v. tr. 1. A zdrobi strugurii. A zdrobi piper. A
zdrobi mâna cuiva. A zdrobi o armată, duşmanul, rezistenţa
duşmanului. Echipa noastră a fost zdrobită. 2. A zdrobi
alimentele cu dinţii. Grăunţele sunt zdrobite între pietrele
de moară. Roata dinţată i-a zdrobit braţul. 3. Glontele i-a
zdrobit umărul. I-a zdrobit falca dintr-un pumn. 4. (fig.)
Călătoria aceasta l-a zdrobit. Zdrobit de oboseală. A zdrobi
cuiva voinţa, cariera. A zdrobi cuiva inima. # A fi zdrobit
de durere. A se zdrobi v. pron. Avionul s-a zdrobit de
pământ. Barca s-a zdrobit de un colţ de stâncă. Valurile se
zdrobesc de ţărm.
A zgâria v. tr. 1. Mărăcinii i-au zgâriat picioarele. Din
fericire, gloanţele doar l-au zgîriat. Cineva a zgâriat
vopseua. Mobila a fost zgâriată în timpul transportului.
Peniţa zgârie hârtia. Pielea a fost uşor zgâriată. A zgâria
pământul. A zgâriat peretele în timp ce muta mobila. 2.
Băutura aceasta te zgârie pe gât. Sunete care zgîrie
urechea. 3. A zgâriat-o pisica. Pisica asta zgârie. A zgâria
pe cineva cu unghiile. M-a zgâriat adânc. Zgâria sticala cu
un diamant. Oglinda e zgâriată. 4. Îl zgârie gulerul cămăşii.
A se zgâria v. pron. S-a zgâriat la mână cu / într-o sârmă.
S-a zgâriat în timp ce culegea mure.
Zgomot s. n. A face zgomot. Mult zgomot pentru
nimic. E prea mult zgomot aici. . A merge fără (a face)
zgomot. Zgomot de fond. Zgomot infernal. Zgomote
parazite. Zgomotele străzii. Zgomotul mulţimii. Zgomotul
motorului. Zgomotul valurilor. Zgomotul furtunii.
Zi s. f. 1. E ziuă. E ziua mare. Mai e mult până la ziuă.
Se luminează, se crapă, se revarsă, se face ziuă. În zorii
zilei, în zori de zi, în revărsat de ziuă, de cu ziuă, despre
ziuă. În plină zi, ziua în amiaza mare. Lumina zilei. A
vedea lumina zilei. Limpede ca lumina zilei. Gustul, moda
zilei. Eroul zilei. Noutăţile zilei. Ordinea de zi. Azi e ziua
sa liberă. În ce zi eşti liber? E ziua sa de primire. A avea o
zi bună, proastă. A da bună ziua. O zi hotărâtoare. Zi
solemnă, zi mare. Zi astronomică, solară, siderală. Zi de
ploaie. Zi de naştere. Zi de post, de dulce. Lung cât o zi de
post. Ziua (judecăţii) de apoi. Zi de doliu. Zi de sărbătoare.
Zi de odihnă, de repaos. Zi lucrătoare, zi de lucru. Într-o
(bună)zi. A citit romanul într-o singură zi. Într-una din zile.
Într-o zi sau alta. În aceste zile, zilele acestea. În ziua de
azi. În zilele noastre. În ziua aceea, în acele zile. Zilele
trecute. În ziua fixată. În ziua sosirii sale. În fiecare zi. Din
zi în zi. Până în această zi. Zi de zi. . Zi după zi. De la o zi
la alta. De mai multe ori pe zi. O dată pe zi. Cât câştigă pe
zi? A aduce socotelile la zi. A avea, a fi cu registrele la zi.
E costumul său de toate zilele, de fiecare zi. În zilele
următoare. Două zile mai târziu. O zi mai devreme sau mai
târziu. Zi şi noapte. Serviciu de zi. Munceşte ziua. A fixa
ziua (unei întâlniri). Zilele săptămânii. Ce zi e azi? În ce zi
suntem, în câte suntem azi? Iarna zilele sunt mai scurte, se
scurtează. Vara zilele sunt mai lungi, se lungesc. Trecerea
zilelor. Zilele frumoase ale anului. Zile fericite, senine,
liniştite. A trăi zile fericite. Ultimele zile, zilele bătrâneţii.
Localitatea se află la o zi de tren, de drum. A trăi de pe o zi A zâmbi v. intr. Le zâmbeşte prietenelor sale. Zâmbeşte
pe alta, a-şi duce / a ţine cu greu zilele. Îi sunt zilele răutăcios, dispreţuitor, blând, strâmb, frumos, pieziş. A
numărate. A-şi scurta zilele, a-şi sfârşi zilele. 2. A petrecut zâmbi pe sub mustaţă. Te face să zâmbeşti. Zâmbeşte a
o zi plăcută. Îşi petrece ziua dormind. Care e programul râde. Îi zâmbeşte norocul.
zilei? A-şi pierde ziua. A avut o zi grea. O zi caldă,
răcoroasă, ploioasă. O zi de vară. După două zile de Zvon s. n. Umblă, circulă zvonul (că). . A răspândi
călătorie. Zi-muncă. Ziua sa de odihnă s-a terminat. Ziua zvonuri alarmante, false pe socoteala cuiva. Nu e decât un
de mâine, de ieri. O zi istorică. Ziua de opt ore. O zi zvon fals. A dezminţi un zvon. Zvon de glasuri. Se aude un
întreagă, toată ziua. N-a mâncat nimic toată ziua. În timpul zvon de clopote. Zvonul albinelor.
zilei, în cursul zilei peste zi. În orice moment al zilei. A fi
plătit cu ziua. Lucrător cu ziua. # N-au intrat zilele în sac.
A strânge bani albi pentru zile negre. A-şi lua ziua bună de
la cineva. A face din noapte zi. Mare cât toare zilele. Un
ospăţ de zile mari. La zile meri. A lua cuiva zilele. A scăpa
cu zile. N-a avut zile! Nu mai are multe zile de trăit. A face
cuiva zile fripte, amare. A-i mânca cuiva zilele. A i se urî
cuiva cu zilele. A nu mai avea zile bune cu cineva. Vai de
zilele lui!

A zice v. tr. 1. Ce aţi zis? Zice mereu acelaşi lucru. Ce

zice în scrisoare? A zice da, a zice nu. Nu mai ştie ce să
zică. Ce tot zici acolo?Ce-am zis eu! Bine, să zicem... E o
greşeală, ca să nu zic o proste. Mai zi, dacă ai ce! Ce vrea
să zică asta? Ce vrei să zici (cu asta)? Zice că e grăbit. Zice
că nu e adevărat. Zice că vrea să se înscrie la facultate.
Legea zice că... S-ar zice că e supărat. Ai zice că e nebun.
Zice că da. Mi-a zis să vin. A zis să vă întoarceţi repede. Ce
ziceţi despre asta? Ce-ai zice de o plimbare. N-am nimic de
zis. Puţin îi pasă de ce o să zică lumea. Mai bine zis. (că)
bine zici! Cum se zice. Cum s-ar zice. Asta nu se mai zice.
Cum se zice (la) “fluture” în limba spaniolă? Nu e nimic de
zis. Altfel zis. Zis şi făcut. Uşar de zis, greu de făcut. Între
noi fie zis. În treacăt fie zis. Acestea fiind zise. 2.
Întotdeauna are ceva de zis. 3. Zi! Deceeşti trist? Hai, zi o
dată, ce ai de gând? 4. A zice din (gură) un cântec. A zice
din fluier, din vioară. 5. I se zice Ion. # Să zicem că are
dreptate. Să nu zici că nu ţi-am spus. S-a zis cu El! Să nu-
mi zici pe nume, dacă nu e adevărat! Ce să vă zic? Va să
zică pleci! Zici că vii. Cât ai zice peşte! A-şi zice Îşi zice
doctor. Mi-am zis că trebuie să încerc.

Zid s. n. 1. Zidurile unei clădiri. A face, a construi, a

ridica un zid. Zid de cărămidă, de chirpici. Zid de
susţinere. O bucată de zid. A înconjura, a împrejmui cu
ziduri. A se furişa, a se prelinge pe lângă zid. A pune pe
cineva la zid. A se lovi de un zid de ură, de tăcere. 2.
Zidurile de apărare ale unei cetăţi. A face zid împrejurul
cuiva. 3. Zidurile crenelate ale unui castel. Marele Zid
Chinezesc. În depărtare apare zidul munţilor. Un zid de
ceaţă.

Zâmbet s. n. Un zâmbet fericit, de fericire. Un zâmbet

uşor, larg, blând, ironic, amuzant, furios. Un zâmbet fugar.
Un zâmbet strâmb, forţat, pieziş. A adresa, a dărui cuiva un
zâmbet. Faţa îi înfloreşte într-un zâmbet. Un zâmbet îi
înfloreşte pe buze. A fi cu zâmbetul pe buze.