U Umăr s. m. 1. Cu puşca pe umăr. Umăr la umăr.
A
A ucide v. tr. Bombă care ucide mai multe mii de
oameni. Bolile care ne ucid. Lovitură care ucide. A ucide
pentru a nu fi ucis. A ucide pe loc. A ucide cu pietre. A
ucide cu otravă. A-şi ucde adversarul la duel. Soldaţi ucişi
în luptă. L-au ucis. A ucide în faşă. Scărilr acestea mă ucid.
Grosolănia acestor oameni mă ucide. Obişnuinţa ucide
pasiunea.
Ud adj. Obraji uzi de lacrimi. Ochi uzi de lacrimi.
Rufele sunt încă ude. Bluza ei e toată udă, a transpirat. A-şi
usca părul ud. Cum a fost surprins de ploaie, s-a întors ud
leoarcă. 2. Frunte udă de năduşeală. # Copilaşul e ud,
trebuie schimbat.
A uita v. tr. 1. A-şi uita mănuşile undeva. A uita titlul
unui articol. A uita consemnul. A-şi uita prietenii. A murit
complet uitat de toţi / uitat de toţi. N-am uitat nimic. Am
uitat să pun oţet în salată. Am uitat că trebuie să vină la noi
astă seară. A uitat să pună scrisoarea la poştă / cutie. Zice
că bea ca să uite. Nu uitaţi să aduceţi discurile. Sunt gata să
uit tot. 2. Asta n-am să ţi-o uit! V. intr. Am uitat de ceas.
Uită de treburile pe care le are. Am uitat de greşeala pe
care am făcut-o. #A uita de sine.
A se uita v. pron. A se uita la ceas. A se uita la ceva cu
atenţie. A se uita pe fereastră, pe gaura cheii. A se uita la El
cum se depărtează. A plecat fără să se uite în urmă. M-am
uitat peste tot. Nu se uită la cheltuială. A se uita bine la
ceva înainte de a lua o hotărâre. Uită-te drept în ochii mei.
A se uita cu coada ochiului la ceva. A se uita pe furiş la
cineva. A se uita la ceva cu atenţie. A se uita insistent la
cineva. A se uita ţintă la cineva. A se uita la toţi trecătorii.
A se uita cu lăcomie, pofticios la ceva. A se uita pieziş la
cineva. A se uita de sus la cineva. A se uita cu ochi buni, răi
la cineva. A se uita ca mâţa-n calendar. 2. A se uita unul la
altul. A se uita urât unul la altul. 3. Nu se uită ei la atâta
lucru. # A se uita în pământ. A se uita în gura cuiva. Nu se
uită El la mine!
Ulei s. n. Ulei de floarea soarelui, de rapiţă, de
măsline. Ulei de trandafiri, de ricin, de parafină. Mâncăruri
(pre)gătite cu ulei. A pus ulei în salată. Pată de ulei. Pictură
în ulei. Vopsele în ulei. A unge cu ulei # Fabrică de ulei
Ultim adj. Ultima zi a săptămânii. Ultimul război
mondial. Ultimele ştiri. Ştiri de ultimă oră. Cu un ultim
efort. Pentru ultima dată. În ultimul rând. În ultimul timp.
În ultimul grad. În ultimă analiză, instanţă. A citi o carte
pănă la ultima pagină. A aştepta ultima zi pentru a-şi plăti
impozitele. Oprirea inimii este fenomenul ultim. A-şi da
ultima suflare. . A avea de făcut o ultimă recomandare. A
avea ultimul cuvânt. A se îmbrăca după ultima modă. s. m.
E ultimul din clasă. Iată-l acum pe ultimul născut. Se
numără / se află printre ultimii şapte. S-a clasat ultimul la
sport. E ultimul care se poate plânge de asta.
bate pe cineva pe umăr. A pune umărul. A privi pe cineva
peste umăr. 2. Umăr de deal. pl. L-a luat de după umeri.
Umeri înguşti, laţi. Lat în umeri. Curba umerilor. Umerii
hainei. A strânge din umeri. A purta / a duce o povară pe
umeri. A avea capul pe umeri. Toată răspunderea e pe
umerii lui. #Umerii obrajilor.
A umbla v. intr. 1. A umbla pe jos, călare, de colo
până colo. A umbla pe trei cărări. Copilul nu umblă încă la
şcoală. 2. Umblă în baston, în cârje. Copilul începe să
umble în picioare. Discutam amândoi umblând pe stradă. A
umbla în mâini. A umbla în vârful picioarelor. A umbla pe
urmele lui taică-său. Umblă moara 3. Umblă toată ziua.
Umblă lela. A umbla pe la baluri. A umbla pe la avocaţi. A
umblat prin toată lumea. Norii umblă pe cer. A umbla după
o femeie. A umbla după femei. A umbla după onoruri. Nu
trebuie să umbli după doi iepuri deodată. A umbla după cai
verzi pe pereţi. 4. Umblă prin sat cu colinda. 5. Textul
umblă de la unul la altul. 6. A umbla prin lăzile de gunoi.
Poliţia a umblat prin toată casa. Mi-au umblat în sertare. 7.
Umblă după o slujbă. Umblă după glorie. Umblă să scoată
un certificat. Umblă să-şi mărite fetele. 8. Umblă în
cărăuşie. 9 Am umblat cu stiloul tău şi nu ştiu unde l-am
pus. . Ştie să umble cu această armă. 10. Umblă cu o
pălărie cu boruri întoarse. Îmi umblă furnici în picioare.
Îmi umblă cuvântul prin gură. Îi umblă lui ceva prin cap.
11. Umblă totdeauna bine îmbrăcat. A umbla posomorât. Îi
umblă limba (prin gură). Îi umblă mintea. 12. Banii aceştia
ni mai umblă. # A umbla cu minciuni. Nu umbla cu prostii.
Nu ştiu cum să umblu cu El ca să nu se simtă jignit.
Umbră s. f. Umbra / umbrele serii. Umbră aruncată,
proiectată. Lumini şi umbre. Con de umbră. A face umbră /
A ţine multă umbră. A se aşeza la umbră. La umbra
copacilor. Umbrele copacilor se lungesc pe trotuare. A
distribui corect umbrele. A lăsa în umbră. A urzi din umbră.
A se ţine ca o umbră de cineva. Se teme şi de umbra lui.
Nu mai e decât umbra lui. Am zărit o umbră care se
strecura printre copaci. A strânge în braţe o umbră. Nu
există nici o umbră de îndoială. O umbră de mustaţă. În
umbra bisericii. A face umbră pământului degeaba.
Umbrelă s. f. 1. A-şi deschide / a desface / a-şi întinde
umbrela. O să plouă, ia-ţi umbrela. 2. Umbrele în culori vii
împodobeau terasa cafenelei. Femeia se adăpostea de
ploaie sub o umbrelă # Umbrelă mică cu tijă scurtă.
Umed adj. 1. Pereţi umezi. Pământ umed de ploaie.
Vreme, climă umedă. Frunte umedă de sudoare. Ochi
umezi de lacrimi. 2. Ochi umezi de bucurie, de fericire. 3.
Privire umedă pe care îndrăgostitul i-o adresa. 3. Ochii
umezi ai mieluşului.
A umfla v. tr. 1. A umfla un balon, o băşică A-şi umfla
nările. A-şi umfla pieptul. Ochi umflaţi de plâns / lacrimi.
Faţă umflată de somn. Furajele verzi umflă stomacul
vitelor. Vântul umflă pânzele. 2. –au umflat pe sus pe
portar. #A umfla cu ţeava. A-l umfla plânsul, râsul. A se
umfla v. pron. 1. Apele râului s-au umflat în urma ploilor.
Pânzele se umflă în vânt. 2. Broasca se umflă până când
crapă. 3. Mi se umflă glezna. I s-a umflat faţa din cauza
bolii. Lemnul se umflă din cauza umezelii. Coca se umflă.
4. Laptele se umflă la foc. # A se umfla în pene. S-a umflat
de somn. S-a umflat tencuiala. S-a umflat de plâns.
A umple v. tr. 1. A umple până la jumătate. A umple o
oală până sus. A umple un butoi. A umple vinete cu
tocătură. A umple soba cu cărbuni. A umple bine o valiză.
A-şi umple buzunarele. A-şi umple burta. Spectatorii
umpleau sala. Orăşenii umpleau plaja. Levănţica umplea
aerul cu mirosul ei. Amănuntele scandalului umpleau
coloanele ziarelor. De azi dimineaţă am umplut vreo zece
pagini. Şi-a umplut articolul de citate. A-şi umple memoria
cu tot felul de amănunte. A umple o lacună, un gol.
Succesul fiului său l-a umplut de mândrie. Vestea asta mă
umple de bucurie. A umple pe cineva de spaimă, de ruşine.
2. A umple un şanţ. A umple o groapă. A umple de cadouri.
3. A –i umple capul cu prostii. 4. Mi-am umplut pantofii de
noroi.
A se umple v. pron. 1. Pivniţa s-a umplut de / cu apă. I
se umplu ochii de lacrimi. 2. S-a umplut de sânge, de
noroi. Câmpul s-a umplut de flori. # S-a umplut paharul. S-
a umplut de bani.
Unchi s. m. Vă conduc la unchiul Petre. Unchi din
partea mamei, tatălui. Unchiul şi nepoţii lui.
Unde adv. Unde este? Unde s-a dus? Unde locuieşte?
Unde scrie că. . . ? Unde aţi trimis mesajul? Până unde se
poate merge cu barca? 2. Unde te gândeşti?
Undeva adv. L-am văzut undeva, dar nu-mi amintesc
unde. Pe undeva pe aproape. A se duce până undeva.
Unealtă s. f. 1. Cutie, ladă cu unelte. Unelte de lucru.
Unelte de cizmărie. Unelte de grădinărit. Este o simplă
unealtă în slujba unor oameni puternici. 2. Unelte de arat.
Unelte de producţie. Unealtă gramaticală.
Uneori adv. Uneori primăvara sunt încă îngheţuri
puternice. Acest pom nu dă decât uneori roade. Uneori
această regulă nu se mai aplică.
A unge v. tr. 1. A unge cu unt. A unge pereţii cu humă.
A unge cu smoală. A unge cu catran. A unge cu tinctură de
iod. A unge cu clei. 2. A unge o tigaie. A unge rotiţele unei
maşini. 3. A unge o broască ce scârţie. A-şi unge corpul cu
ulei de migdale dulci. 4. A unge cu mir. A unge pe
cinevadomn. # A unge o plăcintă cu ou. Cuvintele lui m-au
uns la inimă.
Unghi s. n. Unghi drept, ascuţit. Unghiuri adiacente,
alterne. Unghi înscris într-un cerc. Unghi de vedere. Unghi
mort. Cele patru unghiuri ale camerei. A vedea lucrurile
dintr-un anumit unghi.
Unghie s. f. 1. Rădăcina unghiei. Unghie incarnată.
Albul unghiei. Unghiile de la mâini, de la picioare.
Unghiile degetelor de la picioare. Noiţa de la unghie. A-şi
mânca, a-şi roade unghiile. A-şi tăia unghiile. A-şi curăţa ,
a-şi văpsi unghiile. 2. La rumegătoare fiecare picior are
două unghii. Trusă de unghii. Ojă, lac pentru unghii. A
zgâria cu unghiile. (fig) A fi profesor până în vârful
unghiilor. (fig.) A-şi arăta unghiile.
Unt s. n. Unt proaspăt, rânced. Unt topit. A bate untul.
A unge cu unt. Pâine cu unt. Cremă cu unt. Unt de cacao.
Unt de sunătoare. # Merge ca untul. A bate pe cineva să-i
iasă untul. A scoate untul din cineva.
Untură s. f. Untură de gâscă, de peşte, de porc.
A ura v. tr. A ura ceva cuiva. Vă urez un an nou fericit,
la mulţi ani. Îţi urez să reuşeşti la examen.
Ură s. f. Ură de moarte. Ură neîmpăcată. Ură
sălbatică. Ura împotriva mediocrităţii. A avea ură pe
cineva. A prinde ură pe cineva. A stârni ura cuiva. A vorbi
din ură. Din ură faţă de asupritori.
A urca v. intr. Maşina poate urca numai până la
cabană. Avionul a urcat până la 6000 m. Soarele urcă
deasupra orizontului. Zgomotul urcă din stradă. Drumul
urcă în pantă abruptă. Mercurul urcă în termometru.
Preţurile au urcat vertiginos. A urca în grad. A urca pe
baricade. V. tr. A urca un deal, un munte, o scară, treptele
unei scări. A urca o valiză în pod. Maşina nu poate urca
dealul. A urca treptele unei ierarhii sociale. A urca
preţurile. Proprietarul iar a urcat chiria. A urcat-o cu forţa
în maşină. A (se) urca v. intr. şi v. pron. A (se) urca până în
vârf. A (se) urca pe un scaun. Când s-a urcat la tribună,
publicul a tăcut. A (se) urca cu ascensorul. A (se) urca în
maşină, în tren, în avion. A (se) urca pe bicicletă. A (se)
urca în şa, pe cal. A (se) urca într-un copac. A (se) urca pe
tron.
A se urca v. pron. Cheltuielile nu s-au urcat peste
suma fixată. I s-a urcat temperatura. I s-a urcat vinul la cap.
I s-a urcat sângele în obraz / la cap.
Ureche s. f. 1. Ureche dreaptă. Urechea internă,
medie, externă. Pavilionul urechii. Urechi căplăuge. A-şi
pune pălăria pe o ureche. S-a înroşit până la urechi. A fi
sătul până peste urechi. A trage un copil de urechi, a-i rupe
cuiva urechile. A se culca pe o ureche. A şopti în urechea
cuiva. A-şi deschide urechile. A asculta cu toate urechile. A
asculta numai cu o ureche. A ciuli urechile. A-şi astupa
urechile. A nu-şi pleca urechea la rugăminţile cuiva. A-i
ajunge cuiva la ureche ceva, a ajunge la urechile cuiva. A
nu-şi crede urechilor. Am auzit cu urechile mele. A împuia
cuiva urechile cu ceva. Zgomotul îmi zgârie, îmi sparge
urechile. A fi tare, fudul de o ureche, a avea bumbac în
urechi. A avea ureche muzicală. Zidurile au urechi. 2. A
avea urechea fină. Urechile peştelui. 3. Urechea acului. 4.
Urechea cizmei. Urechea ceasului. 5. Urechea ştreangului.
# A-i trece cuiva ceva pe la ureche. A bate toba la urechea
surdului. A i se lungi cuiva urechile de foame. A scăpa ca
prin urechile acului. A fi urechea satului. A fi într-o ureche.
Floare la ureche. Cine are urechi de auzit să audă.
Urgent adj. Convocare urgentă. Telegramă urgentă.
Lucrări urgente. Ajutoare urgente. Un caz urgent. Trebuie
să obţinem acordul lui, e urgent. Adv. Fusese chemat de
urgenţă. Te rog sţ-mi răspunzi urgent. Am nevoie urgent de
banii aceştia.
Urgenţă s. f. Nu e nevoie să subliniez urgenţa acestei
decizii. Măsuri de urgenţă. Medicul a fost chemat pentru o
urgenţă. Serviciul, cabinetul de urgenţă / urgenţe într-un
spital. De urgenţă loc adv. A opera de urgenţă un bolnav.
Au fost convocaţi de urgenţă. Te rog să trimiţi de urgenţă
actele. E nevoie să vină de urgenţă.
Uriaş adj. Un animal, un copac uriaş. O clădire uriaşă.
Un om de o înălţime uriaşă. O sarcină uriaşă. Este de o
prostie uriaşă. Statuie uriaşă. O forţă uriaşă. O avere uriaşă.
Resurse, bogăţii uriaşe. A face o greşeală uriaşă. Are o
putere uriaşă asupra celorlalţi. Este o pierdere uriaşă pentru
noi. O cantitate uriaşă de cărţi. O mulţime uriaşă se
apropia. Marea uriaşă se desfăşura în faţa ochilor. Vei
întâmpina greutăţi uriaşe. # A face progrese uriaşe. S. m. A
fost odată un uriaş. Guliver în ţara uriaşilor. Acest om este
un adevărat uriaş. Homer, Eshil sunt uriaşi ai literaturii
universale.
A urî v. tr. A urî pe cineva (de moarte). Urăsc lenea şi
nepăsarea. A se urî v. pron. Aceşti doi se urăsc de moarte.
# A i se urî cu viaţa / cu zilele. Mi s-a urât această muncă.
A i se urî cuiva cu binele.
Urât adj. 1. O fată urâtă. Urât ca dracul / de te apucă
frica / ca noaptea. E urât să minţi. E urât să vorbeşti când
mănânci. 2. A avea o purtare urâtă. O faptă urâtă. A spune
vorbe urâte despre cineva. A avea un vis urât. E vreme
urâtă. # Urâtă mi-a fost minciuna. Adv. O catre urât legată.
A se purta urât cu cineva. # A mirosi urât. A se uita urât la
cineva. S. Frumosul şi urâtul în artă. Urâtul mă apasă. A
muri de urât. Îl mănâncă urâtul. C să-mi treacă de urât. #
A-i fi cuiva urât. Mi-e urât singură.
A urla v. intr. Urlă de durere. Câinii urlă la lună, a
moarte. Urlă pentru cel mai mic lucru. Copilul urlă tot
timpul. Trebuie să urli cu lupii. 2. Urlă ca în codru, ca din
gură de şarpe. “ Urlă satul. Urlă invidia în tine.
A urma v. tr. 1. A urma ordilele, sfaturile cuiva. A
urma un curs, o şcoală. A urma un tratament, un regim. A
urma exemplul cuiva A urma îndeaproape pe cineva. A
urma o procesiune. A urma pe cineva ca un câine, ca o
umbră. A-şi urma primul gând. A-şi urma firul gândurilor.
A-şi urma destinul. A urma calea cea dreaptă. A-şi urma
cursul. A urma o linie de conduită. Soţia l-a urmat în exil.
Dacă iei această hotărâre eu te urmez. Calea ferată urmează
cursul râzlui. 2. A-şi urma ideea, gândul. Urmează-ţi
călătoria, n-o întrerupe. A-şi urma calea, drumul. 3. Îl
urmează pe tatăl său la conducerea uzinei. 4. Urmează
dreptul. V. intr. 1. După cum urmează. Va urma. Emisiunea
care urmează. Am adus numai o valiză, bagajele urmează.
2. Numerele urmează unul după altul. 3. Tot ce urmează de
aici. De unde urmează că. . . A urmat o urcare de preţuri. 4.
Calmul care urmează după furtună. Primăria urmează după
poştă. # Cine urmează? V. semi-aux. Ce urmează să fac?
Urmează să vină mâine. Urma să sosească acum două zile.
Urmare s. f. 1. Urmarea în numărul viitor.
Evenimentul s-a produs, să aşteptăm urmarea. Vreau să aud
urmarea. Este urmarea firească a hotărârii sale. A da
urmare. A avea urmări. A nu avea urmări / nici o urmare. 2.
Urmări fericite, neplăcute. A prevedea, a întrezări urmările.
A avea ca / drept urmare. Un eveniment cu urmări serioase.
Inflaţia este o urmare a dezechilibrului economic. Oboseala
are uneori urmări grave pentru sănătate.
Urmă s. f. 1. Urme de paşi. Urme de arsuri. Urme de
glucoză în sânge. A fi pe urma, pe urmele cuiva. A lăsa
urme. A pierde urma. A-şi pierde urma. A merge pe urmele
cuiva. (fig) A călca pe urmele cuiva. N-a mai rămas nici
urmă din acest oraş. 2. A porni pe urmele unui răufăcător.
A fi pe urmele cuiva. A pune pe urma cuiva, a ceva. . A
încurca urmele. 3. (fig.)O urmă de neşters. 4. Urme de
iepure, de cerb. # Urma alege.
A urmări v. tr. 1. A urmări pe cineva îndeaproape. Un
poliţist l-a urmărit mai mute zile. A urmări cu degetul pe o
hartă. A urmări cu privirea. A urmări pe cineva cu gândul.
A urmări un meci de televiziune. A urmări un raţionament.
Mi-e greu să-l urmăresc. 2. A urmări pe cineva care fuge. A
urmări un scop. A urmări pe cineva în justiţie. 3. A urmări
un suspect. 4. Mă urmăreşte un gând. 5. A urmări un
datornic. # A urmări presa.
Următor adj. 1. Data următoare. Vine săptămâna
următoare. Trebuia să plece săptămâna următoare. Anii
următori are să fie mai grei. Pagina 3 şi următoarele.
Exemplul următor. S. Următorul era prezent. Următorul la
domnie a fost Ştefan cal Mare.
Urs s. n. Urs alb, brun, grizzly. Urs îmblânzit.
Bârlogul ursului. Pui de urs. Urs de catifea. Piele de urs. A
vinde pielea ursului din pădure. A se ţine după cineva ca
după urs. E ca un urs. A trăi ca un urs. # A se uita, a se
aduna ca la urs. De când se băteau urşii în coadă. De-aia n-
are ursul coadă.
A usca v. tr. A-i usca lacrimile. A usca fructe. Frigul
usucă pielea. A-şi usca hainele lângă foc. A usca plante
medicinale. Seceta uscase pământul (fig.) Ultimele
chieltuieli m-au uscat #Bea de usucă. A se usca v. pron.
Florile se usucă din lipsă de apă. A se usca pe picioare.
Pământul se usucă de arşiţă. Toamna codrul se usucă. A i se
usca cuiva gura de sete.

Uscat adj. Lemne uscate. Fasole uscată. Fructe uscate.

Vânt, ger, timp uscat. În sezonul uscat. Ten uscat, piele
uscată. A avea gura uscată. Tuse uscată. Copac uscat,
frunze uscate. S. n. Marinarii merg pe uscat la fiacare
escală. A coborî pe uscat. Armată de uscat. #A se zbate ca
peştele pe uscat.

A ustura v. tr. Mă ustură ochii, limba, pielea. (fig.) O

să te usture. #Mă ustură inima.

Uşă s. f. Uşa de intrare, de ieşire, de serviciu, de

incendiu. Uşile unui vagon, ale unei maşini. Uşă cu
geamuri. În pragul uşii. A găsi uşa închisă. A forţa o uşă. A
locui uşă în uşă cu cineva. A da pe cineva pe uşă afară, a
arăta cuiva uşa. A cerşi pe la uşile oamenilor. (fig.) A forţa
uşi deschise. #Iarn bate la uşă. (fig.)A sta după uşă. A
deschide cuiva amândouă uşile. A nu fi uşă de biserică. Uşa
raiului.

Uşor adj. 1. Bagaj uşor. Uşor ca pana. Un metal uşor.

Uleiuri uşoare, de vară. O mână uşoară. A merge cu paşi
uşori. Mâncăruri uşoare. Un vânt uşor. O ceaţă uşoară. O
pânză uşoară. O dantelă uşoară. O mişcare uşoară. Un
zgomot uşor. Un uşor gust. O durere uşoară. O rană uşoară.
Un somn uşor. O uşoară tristeţe. Versuri uşoare. Muzică
uşoară. A fi, a se simţi uşor. Cu inimă uşoară. Industria
uşoară. Artileria uşoară. Categoria uşoară. Lucru uşor de
făcut. E mai uşor de spus decât de făcut. E uşor să critici. O
pantă uşoară.
Adv. Vântul suflă uşor. A fi îmbrăcat uşor. A merge
uşor. A atinge uşor pe cineva. A mânca uşor. Uşor rănit.
Nivel uşor mai mic. A se sparge uşor. Se exprimă uşor. Se
supără uşor. A lua lucrurile uşor. # A dormi uşor.

Uşurinţă s. f. Uşurinţa de a vorbi. A scrie cu uşurinţă.

A da dovadă de uşurinţă. A lua / a privi lucrurile cu
uşurinţă. A risipi banii cu uşurinţă.

Util adj. Sfaturi utile. Minciuna este uneori utilă. A

căuta să fii util, a încerca să fii util. A nu fi util nimănui. E
util să citeşti astfel de cărţi. E util să faci această călătorie.
În timp util. În mod util. S. A îmbina utilul cu plăcutul.

Uzină s. f. A lucra într-o uzină. Uzină metalurgică,

siderurgică. Coşurile uzinelor. Uzină electrică. Uzină de
apă.