Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
htm
"A face calambururi este un talent dispreţuit doar de cei care nu-l au"
Jonathan Swift
Calamburul este jocul de cuvinte bazat pe echivoc, pe asemănarea sonoră a unor cuvinte cu sens diferit.
Calamburul este la fel de vechi ca şi limbajul. Este cunoscut din antichitate de greci şi romani fiind cultivat în
operele lor de Cicero, Homer, Herodot, Aristofan, Eschil, Plaut ş. a.
La oracolul de la Delphi erau adesea folosite jocurile de cuvinte. De exemplu, un general care vroia să ştie dacă să
plece sau nu într-o călătorie, a primit următorul răspuns: Domine, stes ("Stăpâne, rămâi"), dar care poate fi înţeles şi
ca Domi ne stes ("Acasă nu sta").
În evul mediu calamburul s-a răspândit în Europa, atât în literatura scrisă, cât şi în cea orală.
Non Angli sed Angeli ("Nu englezi, ci îngeri") ar fi spus papa Grigorie I (Cel Mare) (c.540-604). Prin anul 590 se
spune că papa Grigorie I întâlnind nişte sclavi într-o piaţă din Roma care spuneau că sunt englezi ar fi zis : "Este
prea bine, căci ei au feţele unor îngeri"
În epoca elisabetană, în Anglia, calambururile erau foarte la modă şi sunt deseori întâlnite în comediile lui
Shakespeare.
În 1768 Denis Diderot, filozof materialist, scriitor şi estetician francez (1713-1784) foloseşte pentru întâia oară în
lume denumirea de calambur.
Părintele calamburului modern este considerat Geoges-François Mareschal, marchiz de Bièvre (1747-1789) care, în
1771, a scos un almanah al calambururilor. Bièvre a ajuns protejatul lui Ludovic al XV-lea, el însuşi un mare amator
de jocuri de cuvinte.
Iată câteva mostre din pildele lui Bièvre:
Părăsind cândva localitatea Spaa din Belgia, spunea:
"Je m'en vais de ce pas" (Spaa şi "de ce pas" - "imediat").
Când i se vesti decesul unei mari personalităţi zise:
"Fausse nouvelle !" ("Ştire falsă")
Iar când interlocutorul îl asigură că ştirea e adevărată, răspunse:
"Desigur, de aceea am zis şi eu fosse nouvelle !" ("mormânt proaspăt").
Pentru mormântul soţului balerinei Miré propuse următorul epitaf muzical:
"La-Mi-Re-La-Mi-La" ("La Miré l'a mis la " - "Miré l-a băgat aici").
Aflând că celebrul actor Molé se îmbolnăvise pe neaşteptate, exclamă:
"Oh ! quel fat alité !" ("fat alité" - "prostănac bolnav" şi "fatalité").
1 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
Ludovic al XVIII-lea aflându-se pe patul de moarte şi văzând pe figurile medicilor că nu mai avea nimic de sperat,
le-a zis:
"Allons, finisson-en! Charles attend.", ultimele cuvinte pronunţându-se identic cu "charlatan" ("şarlatan !")
"Calamburul este găinaţul spiritului care zboară" a afirmat Victor Hugo printr-un personaj - Tholomyès - din
romanul Mizerabilii (partea I, cartea a 3-a, cap. VII). Dar mai departe acesta adaugă: "Departe de mine intenţia de a
insulta calamburul ! Îl cinstesc pe măsura meritelor lui: nimic mai mult. Tot ce există mai măreţ, mai sublim şi mai
încântător pe lumea asta, şi poate chiar dincolo de ea, a făcut jocuri de cuvinte..." Hugo s-a servit adesea de
calambururi în opera sa.
Un maestru neîntrecut al jocurilor de cuvinte a fost Rabelais. În cunoscutul roman Gargantua el grupează ingenios
cuvintele dând naştere unor calambururi neaşteptate:
CALAMBURURI ROMÂNEŞTI
Poetul Iancu Văcărescu a folosit şi el "calamburguri", cum le numea el. La o plimbare cu Heliade, Văcărescu este
salutat de o persoană cu "mărite şi de bun neam domine", care s-a prezentat drept "dascăl". Om care nu se fălea cu
originea sa, Văcărescu îi dădu lui Heliade o hârtie pe care scrisese:
"da'-s cal".
Hasdeu scria cronici teatrale presărate cu calambururi şi observaţii pline de umor. De exemplu:
"Nu cumva pentru că d-l Pascaly este rege-soarele acestui teatru." (= regizorul)
Cuvântul sonet e romanizat (= sunet), pentru ca Hasdeu să se poată deda următorului triplu joc de cuvinte: că atât
dânsul, "cât şi Urechilă au asurzit publicul, fiecare în parte cu câte un sunet".
"... nişte amazoane în catrinţe, care culegeau poame într-o livadă, şi care văzându-ne că sărim peste un gard şi că
înaintăm spre ele ca nişte zmei, spre a le lua câteva poame, au început a ne împroşca cu coarne, râzând şi
strigându-ne: « Nu şuguiţi, domnilor cu coarnele, că vi se pot prinde de frunte ». Noi am răspuns cu mărinimie că
nu suntem însuraţi."
- V. Alecsandri
2 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
"Istorică pereche,
Aşa pereche zic şi eu !
Ce legătură veche !
Ureche jură-ntr-un Hăsdeu
Hăsdeu într-o ureche."
- Doi academici, publicată în Moftul român, feb. 1893
Este adesea citat cunoscutul calambur al lui C. Negruzzi din Cum am învăţat româneşte:
Următorul calambur incisiv lăsat de Hasdeu îi este adresat lui Ion Strat, unul din membrii Consiliului superior al
învăţământului, care a hotărât destituirea lui Hasdeu din cauza romanului Duduca Mamuca:
Krupp - luat în sensul de beat-crup (= beat criţă) şi cu sensul de Krupp - mare fabricant de german, care fabrica şi
tunuri.
Ion Luca Caragiale a fost un mare cunoscător al calamburului, folosindu-se adeseori în opera sa de el. Cu ajutorul
său, scriitorul a satirizat, a înfierat, a demascat, dar mai ales a ridiculizat preţiozitatea, îmbuibarea retrogradă,
îngustimea de vederi, prostia incurabilă... Din nenumăratele jocuri de cuvinte întâlnite în opera autorului, iată
câteva:
"Care este culmea calamburului ?" întreabă Stacan în Hatmanul Baltag şi tot el răspunde: "să faci un măgar-
ambur".
"Calambururi, culmi şi alte mici jocuri de salon, pe cât de amuzante, pe atât de instructive.", iar mai departe: "Ei !
s-a încheiat cu jocurile de cuvinte".
Pamfletul Congresul cooperativ român abundă în calambururi:
Croitorul care o ia "p-alt ton", doctorul care arată că ţara fără protecţionism ar fi un "mic rob" al Europei, CFR-ul
care arată în depeşa sa către "congresul cooperativ român loco, motivele pentru care lipseşte d. director general" etc.
În D-ale carnavalului Miţa spune: "Fidelul meu amant, căruia i-am fost totdeauna fidea."
Autorii revistelor de pe vremuri (ca şi cei de astăzi), apelau foarte des la calambururi. Adresându-se spectatorilor, un
actor zicea:
Legenda spune că Eva ar fi fost făcută din coastă şi noi adăugăm ca d-aia coastă; că un biet chiriaş, tot din pricina
ei ar fi fost eva-cuat de proprietar ! (preluat din Flacăra)
Pe monedele româneşti de aur, de argint, precum şi pe bancnotele de după 1869 era inscripţionată deviza: Nihil sine
3 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
Ironizând ziarul "politic, comercial şi cultural Convenţiunea", B. P. Hasdeu utilizează din abundenţă calamburul şi
jocurile de cuvinte:
"În redacţia Convenţiunii s-a găsit o poezie care începe aşa:
Toate versurile încep cu literele vin, ceea ce este într-o minunată armonie cu spirtul şi litra, vreau să zic cu spiritul
şi litera acestui ziar pururea fericit, adică latineşte, beat" (în limba latină beatus = fericit).
Ion Luca Caragiale a scris o poezie satirică, Mare farsor, mari gogomani, cu prilejul jubileului celor 40 de ani de
domnie ai lui Carol I (1906). Pentru a scăpa de cenzură el maschează acest atac scriind numele lui Carol în două
cuvinte separate:
"Ca rol fu mare mititelul"
Calambururi - 1923
Iată o întâmplare din anul 1923 pentru amatorii de jocuri de cuvinte. Un mare grup de scriitori cutreiera ţara,
întâlnindu-se cu publicul în cadrul unor şezători literare de neuitat. În tren, de la un oraş la altul, se iscau dispute
pline de umor între Topârceanu, Păstorel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu. Cincinat spusese ceva cu haz, povesteşte
Vintilă Rusu Şirianu, martor al întâmplării, iar Păstorel îi tăiase "poanta", strigând un răspuns lui Topârceanu.
Cincinat, mare amator de succes la public, la apostrofat necăjit:
- Hei, îmi tai efectul, onorabile ! Păstorel, prompt, dar respectuos, intervine:
- Fac amendă onorabilă... Horia Furtună sare şi el:
- Ce onorabil ! Ce amabil ! Şi ce abil !
Ionel Teodoreanu îi dojeneşte profesional:
- Slab, foarte slab. Nu-i deloc valabil acest calambur ! Păstorel îi spune fratelui său, peste umăr:
- Fă tu unul măcar pasabil ! Ionel îi răspunde inspirat:
- Pas !
(preluat din Flacăra)
"Judecătorul - Ce fel? Eşti condamnat la opt ani închisoare şi-ţi mai vine să şi râzi?
Condamnatul - De, dom'le judecător, sunt optimist."
- A. Bacalbaşa, în Hazul
George Ranetti, atunci când s-au scumpit chiriile, a comentat ironic: "Acestea nu mai sunt chirii. Sunt şme-chirii !"
4 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
"Asemine nu voi pomeni nimic despre nedelicateţea unui cârd de boi, care, întâlnindu-se cu noi pe podul de la
Răpciuni, voia numaidecât să ne arunce cu coarnele în Bistriţa, sub cuvânt că boii trebuie să aibă pasul asupra
boierilor şi feciorilor de boieri, fiindcă şi ei au fost feciori de boi ieri şi că astăzi sunt boi întregi."
- V. Alecsandri, O primblare la munţi
Ion Creangă, în Amintiri din copilărie, pomeneşte de Moş Chiorpec ciobotarul, care îi spunea:
"hei, hei, bine-ai venit, nepurcele !"
Aici s-au combinat cuvintele nepoţel şi purcel, rezultând un nou cuvânt, având ceva din forma şi sensul celorlalte
două.
Bacalbaşa, intrând într-o zi în restaurantul "Gambrinus" şi negăsind nici un loc liber, a exclamat: "Cred că am greşit
adresa. Aici nu-i « Gambrinus ». Aici...e cam plinus !"
5 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
S-a spus despre cartea lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, că iniţial ar fi fost intitulată Patul lui Proust, autorul
adăugând un "c" - iniţiala prenumelui său: Pro(c)ust. La acestea Camil Petrescu a replicat: "Cine lansează această
neghiobie este un...Proust fără u."
Tudor Muşatescu a scris o mulţime de aforisme, cugetări, zicale, definiţii umoristice, glume, bazate pe jocuri de
cuvinte. Iată câteva dintre aceste "muşatisme":
"Pantoful mai mic decât piciorul te strânge... de pe drumuri."
"Ecoul repetă ce spui şi « ecourile », ceea ce n-ai spus."
"Nu contest că femeile au rostul lor pe lume. Dar odată ajunse neveste îţi strică toate rosturile."
"« Scumpa », costă."
"Gura leului, e ca o floare!"
"Paràlele fac lei. Şi leii, paralei."
"BACIL = virgulă, care pune punct vieţii."
"ORT = valută morte."
"EST = cel mai răsărit dintre punctele cardinale."
"TACITURN = turn tăcut."
Tot Muşatescu a fost cel care a dat şi o definiţie calamburului: "Balul mascat al vorbelor serioase."
În lucrarea Muza veselă, muzicologul George Zbârcea relatează că la un concert programat la Bacău în 1936, cum
discursul de bun sosit se prelungea, publicul dând semne de nerăbdare, George Enescu îi potoli folosind un
calambur improvizat din adagiul latin: "verba volant, scripta manent" zicând: "verba volant - făcând un gest spre
vorbitori - dar scripca manent" - înclinându-şi capul spre vioara pe care o ţinea în mână.
În seara zilei de 3 mai 1955, Enescu era pe moarte... Fostul său elev, violonistul Serge Blanc, intră în anticameră,
întrebând în şoaptă, plin de o afectuoasă nelinişte:
"Est-ce qu'il est encore lucide?" ("Mai este lucid?")
Auzindu-l prin uşa întredeschisă, Enescu răspunse:
"Luci-de Lammermoor ! Lucide, de la Mer Morte !" ("Lucia di Lammermoor ! Lucid, de la Marea Moartă !")
Lucia di Lammermoor este opera lui Donizetti după romanul lui Sir Walter Scott, The Bride of Lammermoor, 1819.
Bacalbaşa, comandând un capuţiner (cafea cu lapte), se adresează chelnerului care-i adusese paharul pe jumătate
gol: "Băiete, păi ăsta nu-i capuţiner; ăsta-i cam puţiner !"
George Ranetti era prezent la o serbare filantropică unde s-a cerut asistenţei să subscrie o cotă pentru sinistraţi. O
actriţă cam deocheată este cea dintâi care răspunde la apel: "Da, domnilor, mă înscriu cu o cotă". Ranetti subliniază:
"Doamna se înscrie prima c-o cotă !"
Filologul şi lingvistul român Vasile Bogrea s-a folosit de jocurile de cuvinte pentru a condamna cusururile şi viciile
contemporanilor săi. Iată câteva dintre ironiile sale, intitulate "Scântei":
Despre viaţa politică în vremea sa: "Pradă ori paradă - iată în rezumat tot rostul acestor partide."
"Cea mai rea aristocraţie: arivistocraţia."
6 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
"Hiper-trufia eului."
"Amabilitate înseamnă adesea am abilitate!"
"Sunt apărători atât de dibaci, încât devin apârâtori ai clienţilor lor."
"Articolele din « Scântei » sunt semnate Acelaş. A, ce laş !"
În apărarea lui Vasile Pârvan a cărui operă a fost criticată pe nedrept: "Un Pârvan şi o pâră vană !"
Dirijorul Emanuel Elenescu povesteşte: Fiul marelui Nottara a ajuns dirijor la Radio după mari intervenţii, dar nu
avea nimic în comun cu muzica. Odată, când trebuia să dirijeze Brahms, nedescurcându-se, l-a chemat pe Rogalski.
Profesorul Ionel Ghica nu l-a iertat şi i-a dedicat un calambur: "Rog a'l schimba pe Nottara, că dirijează
Brahmsbura".
Iată şi câteva mostre de calambururi din vorbirea de zi cu zi, unele foarte interesante prin asocierea neaşteptată pe
care o produc:
"tembelizor" în loc de "televizor"
"derutaţi" în loc de "deputaţi"
"pozne" în loc de "poze"
"fii antenă" în loc de "fii atent(ă)"
"s-a împlântat" în loc de "s-a întâmplat"
7 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
Proverbe răstălmăcite:
LINK-URI:
8 of 9 07.06.2017, 23:56
CALAMBURURI https://www.geocities.ws/tavilis/calambur.htm
9 of 9 07.06.2017, 23:56