FACTORI GENETICI AI CLIMEI

Clima Podișului Dobrogei este influențată în partea sa nordică de către ciclonii

mediteraneeni și pontici, peste care se suprapun anticiclonii azoric, scandinav și euroasiatic.
Deoarece comuna Chișcani se află situată pe o câmpie tabulară majoritatea elementelor
climatice rămân constante pe întreg teritoriul zonei.

1. Factorii radiativi

Climatul temperat-continental se caracterizează printr-o radiație solară totală cuprinsă

între 124 și 125 kcal/cm², Soarele strălucind doar 2200 de ore pe an. De aceea se conturează
un caracter semiarid, mai ales datorită topografiei suprafeței active.

Radiația totală este rezultatul sumei dintre radiația solaă directă și cea difuză, toate
acestea fiind dependente de către opacitatea atmosferei, de către nivelul nebulozității și de
către înălțimea Soarelui.

2. Factorii dinamici
a. Anticiclonul Azorelor (situat în Oceanul Atlantic) – se caracterizează printr-o
presiune a aerului de 1025mb. Acționează prin averse de ploaie, însoțite de
descărcări electrice. Afectează clima Dobrogei mai ales vara, când determină o
vreme caldă și secetoasă.
b. Anticiclonul Siberian (situat între Carpați și Extremul Orient) – în sezonul rece al
anului se definește cel mai puternic anticilon, cu o presiune de 1050mb, cel mai
întâlnit fenomen conturându-se sub forma ceței.
c. Ciclonul Islandez (situat în Nordul Oceanului Atlantic) – deține o presiune mică.
Influențează clima pe tot parcursul anului, mai mult iarna și mai redus vara.
d. Depresiunea mediteraneană (situat în Bazinul Central Mediteranean) – se
caracterizează prin zone de minimă presiune. Un exemplu concludent cauzat de
depresiune este depresiunea nefrontală, ce rezultă din încălzirea unei zone față de
zonele învecinate ei.
 3. Factorii geografici

Acești factori sunt foarte importanți, deoarece intervin în circulația maselor de aer și
au capacitatea de a reflecta radiațiile, o proprietate însușită de soluri.

Relieful intervine în etajarea climatului și conturarea topoclimatelor, pe când vegetația

și bazinele lacustre determină formarea și influențarea microclimatelor.

CIRCULAȚIA GENERALĂ A ATMOSFEREI

1. OSCILAȚIA NORD-ATLANTICĂ (NAO)

Acest sistem este cuprins între Ciclonul Islandez și Anticiclonul Azorelor și determină
intensitatea vânturilor de Vest, prezente în Europa.

Este inconstantă, având perioade când este pozitivă și determină veri reci și ierni medii
și umede. Când NAO este negativă apar fenomene extreme vara, cum ar fi furtuni intense, iar
iernile sunt foarte reci.

2. CIRCULAȚIA VESTICĂ

Este strâns corelată Oscilației Nord-Atlantice, se manifestă perioade crescute de timp.

Este circulația specifică întâlnită pe teritoriul României.

De asemenea, și pentru Dobrogea este specifică acest tip de circulație a aerului. Astfel,
iernile și verile sunt ori blânde, ori temperaturile sunt crescute.

3. CIRCULAȚIA POLARĂ

Este conturată de intersectarea Anticiclonului Azorelor cu Anticiclonul Groenlandez

ce determină împingerea Cicolunui Islandez spre Sudul Europei.

În urma acestui fenomen se formează nebulozitate, ploi torențiale vara și ierni cu

ninsori abundente.

4. ANTICICLONUL SIBERIAN

Se formează deasupra zonei Eurasiatice. Se deplasează către lanțul carpatic, însă o

parte din acesta nu reușește să treacă de bariera muntoasă.
 Ca și caracteristici ce îl definesc, Anticiclonul se evidențiază prin producerea unei
vremi stabile, însă care este foarte rece. De obicei este precedat de alizeu și viscol.

5. CIRCULAȚIA TROPICALĂ

Există două posibilăți ce implică anticicloni dezvoltați sau nu în Nordul Africii.

Vremea stabilă, atât iarna, cât si vara, este definită de circulația anticilonilor formați în
Africa, ce se deplasează spre Europa.

Când apar nebulozități sau ploi, acestea apar în urma trecerii maselor de aer din
Atlantic prin Nordul Africii, ca mai apoi să ajungă pe teritoriul Europei de Sud-Est.

6. CIRCULAȚIA DE BLOCAJ

Este condiționată de prezența Anticilonului Azorelor în zona centrală a Europei și de

Ciclonul Islandez la Vest, ambele fiind mărginite de depresiuni. Ceea ce rezultă din acest
sistem este cazul precipitațiilor abundente.

STRUCTURA SUPRAFETEI ACTIVE

Structura suprafeței active influențează clima, mai ales prin dimensiunile uscatului si
de altitudinea și orientarea reliefului. Suprafețele apelor determina și ele contrastele termice,
caracterizează frecvența nebulozității diurne-nocturne.

Marea Neagră are rol de „baraj termic” (Bazac,1983). Este caracterizat de inversiunile
de temperatură ce se dezvoltă pe suprafața luciului de apă. Acestea realizează dezvoltarea
curenților de aer descendenți, care desființează sistemele noroase, reduc precipitațiile. Ca și
rezultat,apar fenomene aride, de uscăciune și secetă.

Deoarece relieful Podișului Dobrogei este neomogen, altitudinea mică conturează

etajarea climatică. Elementele climatice cele mai importante sunt orientate dinspre uscat spre
mare sau dinspre relieful cel mai înalt spre cel mai redus, dar se poate orienta și în sens invers.
 CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR ELEMENTE CLIMATICE

Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei Chișcani este de 11°C, media lunii
ianuarie fiind de -2.6°C iar cea a lunii iulie de 22.8°C.

Deoarece precipitațiile atmosferice nu depășesc 400mm și sunt inegal repartizate,

clima este caracterizată prin veri fierbinți și ierni reci, cu viscole frecvente.

Majoritatea anului există o climă temperată. Se evidențiază lunile ianuarie, februarie și

decembrie ca fiind luni reci și umede, iar lunile iunie, iulie și august, luni aride.

Conform actului normativ SR 10909/1/1907, comuna Chișcani este încadrată în zona a

II-a climatică, temperatura de calcul fiind de -15°C. Un alt act normativ, STAS 6472/2/1983,
încadrează comuna în zona a III-a climatică, cu o temperatură de calcul de +28°C.

Presiunea de referință a vântului este de 0.5 Kpa și a fost stabilită în urma conceperii
actului normativ NP 082-08, pentru un interval mediu de 50 de ani.

Adâncimea de îngheț este de 0.90 m, iar încărcarea cu zăpadă este de 2,5 KN/m².
Cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de cca. 100mm/an și reprezintă 20-23 % din totalul
precipiațiilor anuale. Stratul de zăpadă rezistă în medie 40 de zile în câmpie și 30 de zile în
Balta Brăilei.

Vânturile au o frecvență diferită, cel mai des întâlnite fiind cele din Nord ( 18%),
urmate de cele din Vest (16,7%) și, cele din urmă, cele din Sud Vest, cu o incidență de 12,8%.

Vânturile cele mai cunoscute sunt Crivățul și Suhoreiul.

FENOMENE CLIMATICE EXTREME

Județul Brăila are cea mai mare vulnerabilitate la viscol din țară. Și fenomenele
extreme sunt destul de des întâlnite, mai ales din cauza contrastelor termice între iarnă și vară.

Iarna apar valuri de frig polar saua rctic, cu ănghețurim vânturi intense și viscole ce
determină înzâpeziri. Apar totodată inversiuni de temperatură, uneori cu formarea brumei.
 Vara se intensifică valuri de căldură tropicală, ce cauzează o secetă importantă.
Vânturile sunt uscate și fierbinți.

Din toate acestea rezultă o umiditate relativă a aerului care ajunge la 72%, iarna
depașește 80% și vara scade sub 65%.

Pe an avem în medie 120-130 zile senine și 100-120 zile acoperite.