Sunteți pe pagina 1din 30

Comunicarea medic – tehnician dentar

Profesiunea de tehnician dentar

Reglementări
Impact puternic
Sistem de legale laxe cu
al noilor
instruire privire la
tehnologii şi
neomogen exercitarea
materiale
profesiunii
Certificări pentru tehnicienii dentari din SUA
Rosenstiel, 2006
coroane şi
punţi dentare
2004 – 2005

aparate
ceramică
ortodontice •52.000 de tehnicieni dentari

•12.000 de laboratoare

•400 de laboratoare certificate


proteze totale proteze parţiale
•5.000.000.000 $ / an
Responsabilităţi mutuale
 ...
pentru o colaborare eficientă este crucială cunoaşterea
reciprocă a limitelor individuale
Cum se câştigă, de către medic, respectul tehnicianului dentar ?

asumarea responsabilităţilor
personale
atenţie acordată sfaturilor tehnice

participare activă la deciziile tehnice

...
dar şi invers – atenţia acordată de
către tehnician, detaliilor clinice
Responsabilităţi mutuale (1)
 Medic >> Laborator
 Instrucţiuni scrise cu privire la lucrare şi materiale / păstrează o copie a
acestor instrucţiuni
 Amprente, modele, înregistrări interocluzale (după caz) – de bună calitate
 Identificarea marginilor / limitelor, zonelor de gravare / foliere , proiectul
protezei (după caz)
 Descriptorii cromatici sau echivalente (desene, fotografii, mostre)
 Aprobă modificările propuse de laborator / clarifică instrucţiunile iniţiale
 În cazul unor lucrări necorespunzătoare, trebuie să returneze în laborator
toate modelele, piesele intermediare şi piesele protetice
 Respectă protocolul de control antiinfecţios cu privire la materialele trimise
în laborator şi asigură transportul acestora în condiţii care să le asigure
integritatea
 ADA: Current Policies, 1954-2003, pp 137-40
Responsabilităţi mutuale (2)
 Laborator >> Medic
 Realizează lucrări protetice dentare, conform instrucţiunilor scrise şi
amprentelor / modelelor / înregistrărilor interocluzale furnizate de medic
 Anunţă imediat medicul dacă, dintr-un motiv sau altul, nu poate începe lucrul
la cazul respectiv şi…
 …Solicită clarificări
 Respectă descriptorii cromatici conform instrucţiunilor, în limitele materialelor
utilizate
 Respectă termenele de realizare a fazelor protetice
 Informează medicul asupra materialelor utilizate pentru realizarea protezelor
 Respectă protocolul de control antiinfecţios cu privire la materialele trimise în
cabinet
Sursa – American Dental Association: Current Policies, 1954-1991, pp 64-65
Metode de dezinfecţie ale materialelor de amprentă
modificat după Merchant, 1992

Dezinfecţie Hidrocoloizi ireversibili Hidrocoloizi revesibili1 Polisulfide Siliconi Polieteri

Glutaraldehidă 2% (imersie 10 Nerecomandat Nerecomandat Da Da Nu


min.)

Iodofori (diluţie 1:213) Da Da Da Da Nu

Derivaţi de clor (soluţie Da Da Da Da Da


comercială de albire, diluată
1:10)

Fenoli complecşi Nerecomandat Date insuficiente Da Da Nu

Glutaraldehide fenolice Nerecomandat Da Da Da Nu

[1] Timpul de imersie trebuie redus la minimum. Se scufundă în soluţia de glutaraldehidă, se spală cu apă sterilă, se scufundă încă o dată şi se amână turnarea modelului pentru 10 minute. Alternativ, se pulverizează hipoclorit de sodiu, se clăteşte şi se pulverizează încă o dată, aşteptând 10
minute înainte de turnarea modelului.
[2] La imersie prelungită apar deformări. Pentru hipoclorit de sodiu 1:10 sau dioxid de clor: se pulverizează dezinfectantul, se clăteşte, se repetă o dată, se pulverizează încă o dată şi se amână turnarea modelului pentru aproximativ 10 minute.
Responsabilitatea asupra tratamentului, în ansamblu, aparţine medicului !!!
Sursele majore de eroare:
 Preparaţia insuficientă
 Limita cervicală a preparaţiilor

 Înregistrarea ocluziei
Preparaţia Insuficientă
Limita cervicală a preparaţiilor

medicul trebuie să identifice marginile preparaţiilor

alexandru petre, 2007


alexandru petre, 2007
Înregistrarea Ocluziei
Instrucţiunile de lucru cu privire la protezele fixe trebuie să
includă:
 Descrierea generală a restaurării (lor)
 Tipul materialelor ce urmează a fi utilizate
 Schema ocluzală ce va fi folosită pentru modelare
 Forma conectorilor
 Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmează a stabili contactul
cu creasta edentată
 Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
 Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomică
 Proiectul protezei parţiale mobilizabile (unde este cazul)
 Data şedinţei următoare de tratament şi faza tehnică în care este necesară
lucrarea la data respectivă
Formular pentru
comunicarea cu laboratorul
Schema ocluzală – modelarea diagnostică

alexandru petre, 2007


Schema ocluzală – şabloanele de ocluzie

alexandru petre, 2007


Schema ocluzală – lucrări provizorii

alexandru petre, 2007


Schema ocluzală – lucrări provizorii

alexandru petre, 2007


Conectorii
 rigizi – prin turnare unică
 rigizi – prin lipire preceramică

 rigizi – prin lipire postceramică

 nonrigizi – tip şi poziţie


Forma coroanelor şi a corpului de punte
 tehnica “cut-back” asigură cel mai predictibil rezultat
 poate fi solicitat controlul, în cabinet – a machetelor de ceară
Descriptorii cromatici
 reprezentare grafică
 trimiterea în laborator a unui
element din cheia de culori,
individualizat cu răşini compozite
 instrumental (colorimetre,
spectrofotometre, sisteme foto
digitale

o este acceptabilă determinarea cromatică de către / cu ajutorul tehnicianului dentar


Informaţii suplimentare

alexandru petre, 2007


Informaţii suplimentare

alexandru petre, 2007


Concluzii
 Comunicarea

 Topul erorilor tehnicianului:


 adaptarea marginală
 adaptarea ocluzală

 supraconturarea cervicală

 forma deficitară a substructurii metalice

 Topul erorilor medicului:


 preparaţia incorectă
 limite cervicale “misterioase”

 înregistrări de ocluzie incorecte

 comunicare cromatică improprie

S-ar putea să vă placă și