V1

1 Verificarea fazelor de distributie

Consta in determinarea unghiurilor de avanssiintarziere la deschiderea/inchiderea

supapelor in raport cu punctelemoarte de referinta. Pentruaceasta se amplaseazaun
raportor la capatul liber al arboreluicotitsi se monteaza un comparator in acelasi mod ca in
cazulverificariiinaltimiimaxime a supapei.
Si in acestcaz se demonteaza bujiile/injectoareledupace, in prealabil, motorul a fost
incalzit. Se roteste manual arborelecotitpanacandcomparatorulsesizeazainceperea
deschideriisupapeisi se noteazaunghiulcorespunzator la raportor. Se continua rotirea
arboreluipana la inchidereasupapeinotandu-se siaceastavaloarea a unghiului.
Seraporteazaceledouacitiri la pozitiilecorespunzatoarepmisipme.

1. Raportor; 2. Reper fix.

Verificarea dinamica a fazelor de distributie
Se utilizeaza o lampastroboscopica a careiaprindereestecomandata, fie de sistemul
deaprindere al MAS, fie de pulsatiile de presiune din conducta de inaltapresiune la MAC.
Motorul, dupace a fostincalzit, functioneaza la mersincet in gol. Lampastroboscopica
trebuiesa fie prevazuta cu un dispozitiv de decalare a momentuluiaprinderii fata de
momentulproduceriisemnalului de comanda. Se demonteazacapaculchiulaseisi se
lumineazazonasupapei la care se dorestedeterminareafazelor de distributie. Rotind
potentiometrul de reglare a momentuluiaprinderiilampii se cautasa se surprindasituatia
in care supapaincepesa se deschida. Cu acestreglaj al lampii se lumineazazona
reperului fix (2) si se citesteindicatia de peraportor (1) din dreptulreperului. Se
actioneaza, din nou, potentiometrullampiipanacand se surprindemomentulasezarii
supapeipescaunluminandzonasupapei. Cu acestreglajmentinutnemodificat se
lumineazareperul (2) si se retinevaloareaunghiului de la raportor (1).
Metodaprezintaavantajuldeterminariifazelor de distributie in regimdinamic de
functionare a motorului, cand se manifestafortele de inertiesi de frecarece pot influenta
fazele de distributie. Deoarececapaculchiulaseiestedemontat se vorluamasuri de
protejareimpotrivauleiului care iese sub presiune din lagarelearborelui de distributiesau
dinrampaculbutorilor (in functie de solutiaconstructiva)
V1

2. Sonda Lambda

In prezentexistadouatipuri de astfel de senzori: cel cu dioxid de zirconiu ZrO2 sicel cu

bandalarga (pentruamestecurisarace, utilizat la MAS cu injectiedirecta de benzina).
Traductorul cu dioxid de zirconiueste un traductoractiv, generator de tensiune. La o
functionarenormalatensiuneagenerata de el oscileazaintre 0,3-0,8V sub forma unui
semnalcvasisinusoidal. Ramuraascendentaestemaiabruptadecatceadescendenta.
Senzorul de oxigenpentrubandalargaeste un senzorpasiv, el modeland o tensiune
carei se aplica. Semnalulnu se maiaseamana cu o sinusoida, el fiindasemanatormai
mult cu o insiruire de semnale de tip treapta. Amplitudineasaoscileazaintre 0,5-4V,iar
frecventaeste de aproximativ 1Hz.

3. Diagnosticareainjectoarelor cu comanda hidraulicapentru MAC

O prima verificareconsta in ausucultareainjectoarelor cu motorulfunctionand laturatia de

mersincet in gol. Pentruverificarimaiamanuntite se utilizeazaundispozitivspecial cu
pompaactionata manual.
V1

1. Injectorulverificat; 2. Sistem de prinderesisustinere al injectorului; 3.Incinta

transparenta de pulverizare; 4,5. Inelecirculare din sarma cu diametrele fi1 si fi2
asezate la dinstantele l1 si l2 fata de varfulpulverizatorului; 6. Rzervor de combustibil;
7. Cilindrulpompei; 8. Piston plonjor; 9.Manetapentruactionarealui 8; 10,10',10".
Conducte de inaltapresiune; 11.Manometru de inaltapresiune; SA - supapa de
admisie; SR - supapa de refulare; R1, R2 - robinete.

Verificari:
1. Presiunea de deschidere a injecorului - se actioneazaenergicsi rapid maneta 9panacand se
produce prima pulverizare, apoi se actioneazaincetmanetacautandu-sesa se surprindapresiunea
la manometrul 11 la care se deschideinjectorul.
2. Geometriajetului - cu robinetul R2 inchis se actioneaza de doua-treioripesecundamaneta 9
urmarindu-se incadrareajetului in inelele 4 si 5.
3. Etanseitateainjectorului - dacaestemecesar se deregleazapresiunea dedeschidere a
injectoruluiastfelincatacestasa nu se deschida la 250 bar. Dupaatingereaacesteipresiuni se
inchiderobinetul R1.Presiunea la manomentrul 11trebuiesascada de la 200 la 150 bar in minim
10 secunde.
4. Etanseitateapulverizatorului - se aducepresiunea la o valoare cu 20 bar maimica
decatpresiunea de deschidere, apoi se inchide R1. Timp de minim 10 secunde
lavarfulpulverizatorului nu trebuiesa se formezenici o picatura. Se admitecelmultunmenisc cu
grosimea de maxim 1 mm.
5. Zgomotul la deschidere (de "rupere") - avandpresiunea de deschiderereglatacorect se inchide
R2 si se actioneazaenergic de doua-treisauchiarpatruoripesecundamaneta 9. La
deschidereainjectorului se va produce un zgomot specific, celmaiadeseaacestzgomot se
aseamana cu celprodus la rupereaunui material textil,de undesinumelezgomot de "rupere".
Aspectulzgomotuluiestedescris de catreconstructorulinjectorului. In unelecazuripoate fi
asemanatorunuipocnetsauunuifâșâitintens.Acestzgomot, indiferent de aspectulsau,
aratacorectaculisareaacului inghidajsicorectafunctionare a arculuiinjecotrului. El se produce
caurmare a vibratiilorpe care le inregistreazaaculatuncicandpresiuneaevolueaza in forma
unuisemnal detip treapta. (Gafic)
6. Culisareaacului - se domenteazapulverizatorul, se introduce acul in motorina,apoi cu o treime
din lungime in pulverizatorulinclinat la 45 de grade acultrebuiesapatrundacomplet in
pulverizatorintr-o miscareuniforma, faraintreruperi.