MINISTERUL EDUCAŢIEI CULTURII și CERCETĂRII ȘI AL REPUBLICII MOLDOV

Centrul de Excelenţă în Informatică şi Tehologii Informaţionale

Catedra Informatica Aplicată

Programatorul este precum un copil care

încearcă necunoscutul pentru a atinge absolutul.

Sistenme de gestiune pentru Baze de Date”

la disciplina „
în cadru „Lucrul individual”

A EFECTUAT: A VERIFICAT:
st.grupei I-1546 profesorul
Bencheci Valentin V. Bulat

Chişinău 2018

Un exemplu de sarcină
 Sarcina
Să se elaboreze proiectul care prezintă Proiectarea , crearea și administrarea BD
___________ a întreprinderii _____________.
1. Se decrie tema specificată cu profesorul
2. Proiecterea se enumără și se descriu etapele de proiectare a BD și rezultatul lor
PARTEA PRACTICĂ(operațiile cu BD, obiectele BD se realizează atît cu
asistentul sistemului SQL Server cât și utilizând limbajul T-SQL, fiecare operație se
descrie pes curt theoretic apoi se realizează practic)
3. Crearea BD(iteractiv)
4. Crearea Tabelelor(un tebel se crează cu T-SQL restul interactiv)
5. Interogarea BD- se realizează acele interogări care ”logica” ne indică pentru ce am
creat BD , interogări trebuie să fie de toate tipurile
6. Cestionarea viziunilor BD(teoretic se descrie definițiea, motivele , tipurile, modul
de creare. Operațiile adminse )
7. Crearea indecșilor
8. Creaarea diagramelor
9. Crearea chemelor
10.Crearea Procedurelor stocate
11.Crearea tranzacțiilor, declanșatoarelor
12.Creaarea rapoartelor
13.ADMINISTRAREA BD
14.Creare copii de rezervă
15.Restabilirea BD
16.Secritatea BD
17.
18.

ÎNTRODUCERE 1/2-2 pagini

Se descrie, conţinutul doar a unei din temele denumerate :

1. obiectivele lucrării şi ale sistemului informatic(aplicaţiei) realizat

2. ce prezintă lucrarea, care sunt avantajele, necesitatea .
3. Ce este proiectare ”bună” a unei BD?........
4. Etapele elaborării unei BD....
 CUPRINSUL redă denumirile de paragrafe compartimente şi pag.
a altor unităţi a documentului
Exemplu
1. Tema _______________ ................................................................................... 3
2. Proiectarea bazei de date ............................................................................ 7
2.1 Culegerea datelor
2.2 Poiectarea conceptuală. Crearea modelului conceptual
ER (diagrama Entitate-Relaţie)
2.3 Crearea modelului relaţional
2.4 Proiectarea logică
2.5 Normalizarea bazei de date
2.6 Schema BD
2.7 Rafinarea proiectării
3. Alegerea SGBD
4. Proiectarea fizică
5. Tranzacţiile principale ale sistemului
6. Protecţia bazei de date.
7. Elaborarea proiectului
8. Descrierea datelor de ieşire
9. Crearea Bazei de date
9.1 Crearea tabelelor
9.2 Modificarea structurii tabelelor
9.3 Inserarea datelor
9.4 Modificarea datelor
9.5 Şterrgerea datelor
10. Interogarea Bazei de date
10.1 Interogarea i unui tabel
10.2 Interogarea mai multor tabele
10.3 Interrogări cu unuini
10.4 Interogări cu operatori pe mulţimi(combinate)
10.5 Vederi. Utilizarea vederilor
10.6 Crearea indecşilor
10.7 Tranzacţii
10.8 Proceduri şi funcţii. Proceduri stocate.
10.9 Triggere
1.1 . Concluzie
1.2 Bibliografie
1.3 Anexe
 Tema
desfăşurată tema primită de la profesor într-o formă desfăşurata – cât mai detaliat şi mai pe
scuccint(3-5pag)
 2. Proiectarea bazei de date.

Se enumără și se descrie fiecare etapă , se descriu acțiunile intreprinse , și rezultatul

realizării etapei
2.1 Culegerea datelor,

1. Adunarea tuturor tipurilor de informații pe care le înregistrați în baza de date, în scopul obţinerii de informaţiile
necesare , documente în scopul primirii de decizii care ar îmbunătăţi managmentul întreprinderii Pentru a găsi şi
organiza informaţiile necesare, începeți cu informațiile existente. De exemplu, se pot înregistra comenzile de
cumpărare într-un registru sau se pot ține informații despre clienți în formulare, într-un dulap pentru dosare.
Colectați aceste documente și treceți în listă fiecare tip de informații afișate (de exemplu, fiecare casetă completată
dintr-un formular). Dacă nu aveți formulare existente, imaginați-vă că trebuie să proiectați un formular pentru a
înregistra informații despre clienți. Ce informații ați dori să puneți în formular? Ce c

considerați că îl veți crea.

2. Proiectarea mentală a rapoartelor și a listelor poștale pe care doriți să le creați vă ajută la identificarea elementelor
de care veți avea nevoie în baza de date. De exemplu, să presupunem că le oferiți clienților oportunitatea de a se
abona (sau a se dezabona) la actualizări periodice prin poștă electronică și că doriți să imprimați o listă a celor care
s-au abonat. Pentru a înregistra acele informații, adăugați o coloană “Abonat la mesaje de poștă electronică” la
tabelul pentru clienți. Pentru fiecare client, se poate seta câmpul la Da sau la Nu.
3. Este logic să se construiască un prototip al fiecărui raport sau listare de ieșire și să se ia în considerare elementele
necesare pentru a produce raportul. De exemplu, când examinați o scrisoare formală, se poate să vă vină în minte
alte idei. Pentru a include o formulă introductivă corespunzătoare — de exemplu, șirul "Dl.", "Dna." sau "Dra." cu
care începe o formulă de salut, va trebui creat un element pentru introducere. De asemenea, este mai bine să se
înceapă scrisorile cu “Dragă Dl. Georgescu”, decât cu “Dragă Dl. Florin Georgescu”. Așadar, de obicei este mai
bine să se stocheze numele de familie separat de prenume.

2.2 Poiectarea conceptuală. Schema BD

Proiectul conceptual de nivel înalt se realizeaza pe baza cerintelor definite în prima etapa de
proiectare si se reprezinta, în general printr-o diagrama Entitate-Relaţie (extinsa)
Se descriu paşii de proiectare conceptuală a BD:

Proiectarea conceptuală.Având cerinţele formulate precis şi concis se poate trece la elaborarea schemei conceptuale
utilizând un model de nivel înalt., cunoscute E-A sau E-R pentru MR.
Proiectarea conceptuală sau Modelarea conceptuală a bazei de date este procesul de construire a unui model de
informaţii utilizate într-o companie, care este independent de detaliile de implementare, cum ar fi sistemul SGBD,
programele aplicaţie, limbajele de programare sau orice alte tipuri de consideraţii fizice. Acest model de date se numeşte
model de date conceptual.
Schema conceptuală reprezintă o descriere concisă (Expus pe scurt) a datelor utilizatorului, incluzând
descrierea detaliată a tipurilor de date, a relaţiilor şi restricţiilor acestora. Deoarece până la acest moment nu se
includ detalii de implementare, rezultatele pot fi comunicate utilizatorilor, chiar dacă sunt nespecializaţi în
domeniu, şi analizate de aceştia pentru eliminarea eventualelor conflicte care pot apărea.
Proiectarea schemei conceptuale

Este realizată de către echipa de proiectare a sistemului de administrare a bazei de date. Punctul de plecare în proiectarea
structurii conceptuale îl reprezintă colecţiile de date, stabilite în modelul logic proiectat, când s-a realizat totodată şi
schiţarea unui prim model conceptual de ansamblu al datelor. Proiectarea schemei conceptuale cuprinde activităţile,
definirea detaliată a colecţiilor de date, revizuirea legăturilor dintre colecţii, rafinarea modelului conceptual al datelor,
transpunerea modelului conceptual al datelor.

În faza de proiectare conceptuala a bazelor de date se proiecteaza schema conceptuala si schemele externe ale bazei de
date.

În cadrul etapei de proiectare conceptuală a bazei de date se pot evidenţia următorii paşi:
1. Definirea coloanelor/Transformarea elementelor de informații în coloane (Nu includeți date calculate )
2. Identificarea tipurilor de entităţi / Identificarea entitatilor
3. Identificarea tipurilor de relaţii / Determinarea relatiilor, tabelelor
4. Identificarea şi asocierea atributelor cu tipurile de entităţi sau relaţii -/ Cardinalitatea relatiilor
5. Determinarea domeniilor atributelor
6. Determinarea atributelor cheilor candidat şi primare / Alegerea cheilor primare/ Specificarea cheilor
primare
7. Specializarea-generalizarea tipurilor de entităţi (opţional)
8. Desenarea diagramei entitate-relaţie
9. Validarea de către utilizator a modelului de date conceptual

2.3 Crearea modelului relaţional

Pentru transpunerea modelului Entitate-Asociere (reprezentat prin diagrama E-A) în model relational
se parcurg în principal doua etape: proiectarea relatiilor si proiectarea asocierilor

Modelul relaţional este definit prin: structura de date, operatorii care acţionează asupra structurii şi
restricţiile de integritate.
1) Conceptele utilizate pentru definirea structurii de date sunt:
domeniul, tabela (relaţia), atributul, tuplul, cheia şi schema tabelei.
Domeniu este un ansamblu de valori caracterizat printr-un nume. El poate fi explicit sau implicit.

2.4 Normalizarea bazei de date

Când examinați prima dată lista preliminară de elemente, veți fi tentat(ă) să le plasați pe toate într-un singur
tabel, în locul celor patru afișate în imaginea precedentă.

Normalizarea

Chiar daca toate etapele de pana aici au fost parcurse cu maxima atentie, exista un numar de probleme
care pot sa apara in cazul unor operatii de actualizare in baza de date, probleme care risca sa
compromita integritatea datelor. Este vorba despre asa-zisele anomalii de actualizare, datorate
dependentelor functionale nedorite. Evitarea acestor anomalii se face printr-un proces numit
normalizare, avand o fundamentare formala riguroasa.

Se aduc exemple de tabele nenormalizate după care se normalizează

Prima formă normală presupune că există o singură valoare la fiecare intersecție dintre un rând și o coloană
din tabel, și niciodată o listă de valori. De exemplu, nu poate exista un câmp denumit Preț în care să plasați mai
multe prețuri. Dacă priviți intersecția dintre un rând și o coloană ca pe o celulă, atunci fiecare celulă poate

conține o singură valoare .

A doua formă normală necesită ca fiecare coloană care nu este cheie să depindă complet de cheia primară, nu
doar de o parte a cheii. Această regulă se aplică când se utilizează o cheie primară care conține mai multe
coloane.
A treia formă normală necesită ca fiecare coloană care nu este cheie să depindă de întreaga cheie primară, dar
și ca toate coloanele care nu sunt chei să fie reciproc independente.

2.5 Schema BD

Schema conceptuală reprezintă o descriere concisă (Expus pe scurt) a datelor

utilizatorului, incluzând descrierea detaliată a tipurilor de date, a relaţiilor şi
restricţiilor acestora. Deoarece până la acest moment nu se includ detalii de implementare,
rezultatele pot fi comunicate utilizatorilor, chiar dacă sunt nespecializaţi în domeniu, şi analizate de
aceştia pentru eliminarea eventualelor conflicte care pot apărea.
Este realizată de către echipa de proiectare a sistemului de administrare a bazei de date. Punctul de plecare în proiectarea
structurii conceptuale îl reprezintă colecţiile de date, stabilite în modelul logic proiectat, când s-a realizat totodată şi
schiţarea unui prim model conceptual de ansamblu al datelor. Proiectarea schemei conceptuale cuprinde activităţile,
definirea detaliată a colecţiilor de date, revizuirea legăturilor dintre colecţii, rafinarea modelului conceptual al datelor,
transpunerea modelului conceptual al datelor.

În faza de proiectare conceptuala a bazelor de date se proiecteaza schema conceptuala si schemele externe ale bazei de
date.

EXEMPLU DE Schema BD relaţională



3. Alegerea sistemului de gestiune a bazei de date

Pentru a crea o aplicaţie cu baze de date trebuie ales cel mai potrivit tip de sistem de gestiune al bazei de date. Acesta
trebuie ales în aşa fel încât să corespundă atât necesităţilor actuale cât şi celor viitoare. În acest scop trebuie făcută o
apreciere asupra caracteristicilor sistemului raportate la cerinţele bazei de date şi a aplicaţiei (aplicaţiilor) create pe baza
acesteia.
Această fază urmează după faza de modelare conceptuală şi înainte de faza proiectării fizice şi constă din:
1. Stabilirea costului, care se bazează pe:
a. costul de achiziţie a programelor;
b. costul mentenanţei;
c. costul de achiziţie a componentelor hardware;
d. costul de creare a bazei de date sau a conversiei acesteia;
e. costul legat de personal;
f. costul de pregătire a personalului;
g. costul de operare.
2. Modelul de date depinde de:
a. structura şi utilizarea datelor;
b. familiarizarea cu sistemul;
c. disponibilitatea serviciilor oferite de către producător, a programelor de comunicare, a programelor de introducere
a datelor, a instrumentelor de proiectare şi monitorizare etc.

4. Proiectarea fizică
Proiectarea fizică a bazei de date reprezintă procesul de alegere a structurilor de memorare şi de
acces la fişierele bazei de date, pentru a obţine performanţe cât mai bune pentru aplicaţia
proiectată. Ca parametrii generali de alegere a opţiunilor proiectului fizic al unei baze de date
relaţionale se pot enumera:
timpul de răspuns, utilizarea spaţiului de memorare, capacitatea tranzacţională.
Deciziile de proiectare fizică se pot lua numai după o analiză a aplicaţiilor care se vor executa şi în
principal, a interogărilor şi tranzacţiilor pe care acestea le vor lansa. În urma analizei se pot sintetiza
informaţii care să dea imaginea de ansamblu a utilizării atributelor relaţiilor bazei de date: care
atribute sunt actualizate cel mai frecvent, care atribute sunt folosite cel mai frecvent în selecţii ale
interogărilor, etc. Aceste informaţii se folosesc pentru stabilirea indecşilor secundari ai relaţiilor.

5. Tranzacţiile principale ale sistemului

Atunci când se proiectează o bază de date, se cunosc în mare parte şi ce tipuri de aplicaţii se
vor executa. Un aspect important în proiectarea bazelor de date este specificarea caracteristicilor
funcţionale ale acestor aplicaţii cât mai devreme în cursul procesului de proiectare, astfel încât
schema bazei de date să includă toate informaţiile necesare cu privire la aceste aplicaţii. În plus,
cunoaşterea importanţei relative a diferitelor tranzacţii executate de aplicaţiile bazei de date, precum
şi a frecvenţei de invocare a acestora, permite luarea unor decizii în etapa de proiectare fizică a bazei
de date.
Una din tehnicile cele mai obisnuite de specificare a tranzactiilor la nivel conceptual si
independent de sistemul de de gestiune este de identifica intrarile si iesirile lor su comportarea
functional.Tranzactiile sunt grupate in trei categorii:tranzactii de interogare,tranzactii de actualizare si
tranzactii mixte,care executa atat interogari cat si actualizari.
Pentru dezvoltarea ulterioara ulterioara in bune conditii a proiectului unui sitem de baze de
date,atat proiectarea schemei conceptual
După implementarea sistemului de baze de date vor mai fi identificate şi implementate noi
tranzacţii. Totuşi, cele mai importante tranzacţii sunt cel mai adesea cunoscute înainte de
implementarea sistemului. Dacă operaţiile de acces la baza de date ale unei tranzacţii sunt numai
 operaţii de citire, acea tranzacţie se numeşte tranzacţie de citire (read-only transaction) şi
controlul concurenţei unor astfel de tranzacţii este mult mai simplu.

6. Protecţia bazei de date.

Prin securitatea bazelor de date se intelege protejarea bazelor de date impotriva folosirii neautorizate a lor si in
special a modificarilor si distrugerilor nedorite de date si a citirilor nepermise . Pentru realizarea securitatii datelor
din baza de date se utilizeaza controale tehnice si administrative.
Securitatea este in general asociata cu urmatoarele situatii:
-acces fraudulos la date,
-pierderea confidentialitatii (secretului) datelor,
-pierderea caracterului privat al datelor,
-pierderea integritatii datelor,
-pierderea disponibilitatii datelor
Notiunea de securitate a bazei de date este de obicei asociata cu accesul rauvoitor, pe cand integritatea se
refera la evitarea pierdelor accidentale de consistenta. Adevarul este insa undeva la mijloc.
Pentru protectia bazei de date se pot lua masuri de asigurare a securitatii la mai multe nivele:
-la nivel fizic - locurile in care se afla calculatoarele trebuie protejate de accesul persoanelor neautorizate;
-la nivel uman - este recomandabil sa se acorde autorizatiile de acces cu multa grija si sa se tina evidente stricte
ale persoanelor autorizate
-la nivel sistem de operare - slabiciunile protectiei la nivel de sistem de operare trebuie eliminate sau compensate
de alte masuri
-la nivel SGBD - sistemul ofera anumite facilitati care sprijina protectia datelor
Este mai dificilă protejarea datelor împotriva accesului răuvoitor, intenţionat.
Nu exista protectie absolut sigura ci doar protectii si masuri de securitate mai eficiente sau mai putin
eficiente.
Protejarea datelor prin codificare (criptare). Deoarece s-ar putea ajunge la date si prin alte mijloace decat
prin intermediul SGBD-ului (de exemplu prin citirea directa a mediului magnetic) se poate face o protectie prin
pastrarea codificata a datelor pe mediul magnetic. Decodificarea datelor se poate face numai dupa identificarea
utilizatorului i.
Acordarea

7. Crearea Bazei de date

EXPLICATII!!!!
Pentru toate instrucţiunile ce urmează:
 Se descrie instrucţiunea corespunzătoare;
 Se aduc exemple de cazuri de utilizare care nu au fost utilizate la BD creată
 SE descriu acţiunile instrucţiunilor utilizate la crearea, manupularea BD
 Se scriu instrucţiunile corespunzătoare

7.1 Crearea tabelelor

Conform sarcinii

7.2 Modificarea structurii tabelelor

7.3 Inserarea datelor

7.4 Modificarea datelor

7.5 Şterrgerea datelor

8. Interogarea Bazei de date

8.1 Interogarea i unui tabel
 8.2 Interogarea mai multor tabele

8.3 Interrogări cu unuini

8.4 Interogări cu operatori pe mulţimi(combinate)

9. Implemantarea BD
Ultima etapă este cea de implementare efectivă a bazei de date şi a aplicaţiei. Aici se
crează pe baza modelului definit obiectele bazei de date, se populează cu date baza de date, se
verifică constrângerile, se crează interfeţele cu utlizatorul şi rapoartele neceare cu datele
extrase din baza de date.

10. Vederi. Utilizarea vederilor

11. Crearea indecşilor

12. Tranzacţii

13. Proceduri şi funcţii. Proceduri stocate.

14. Triggere
Conform sarcinii
15. Bibliografie

Anexe
Poate fi codurile inctrucţiunilor

Proiectarea programelor aplicaţie

În această fază trebuie creată interfaţa cu utilizatorul precum şi programele aplicaţie care folosesc
datele din baza de date. În acest scop este necesară:
1. proiectarea tranzacţiilor:
- tranzacţii folosite la extragerea datelor (datele extrase cu scopul afişării sau utilizării de către o altă
tranzacţie);
- tranzacţii folosite la actualizarea datelor (inserarea de noi înregistrări, eliminarea de înregistrări,
modificarea înregistrări lor existente);
- tranzacţii mixte (folosite atât pentru extragere cât şi pentru actualizarea datelor).
2. proiectarea formularelor şi rapoartelor.
Mai întâi, este important de cunoscut specificaţiile bazei de date, a interogărilor folosite, a
tranzacţiilor şi aplicaţiilor ce trebuie create. Prin analizarea interogărilor şi tranzacţiilor bazei de date
se urmăresc: frecvenţa apariţiei interogărilor şi tranzacţiilor, constrângerile impuse interogărilor şi
tranzacţiilor, frecvenţa operaţiilor de actualizare.
În acelaşi timp este important de analizat performanţa profilului de interogare (frecvenţa anumitor
interogări, relaţiile folosite, tabelele relaţionate folosite, selectarea atributelor) şi a profilului de
actualizare (dinamic sau static, frecvenţa actualizărilor, aplicarea unor strategii de prevedere a
actualizărilor posibile).
În sfârşit, proiectarea se încheie prin crearea interfeţei cu utilizatorul şi a aplicaţiilor care lucrează cu
datele din baza de date