Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bioenergia
ştiinţifică
modernă
MANUAL
- 2017 -
1
INTRODUCERE LA MANUAL
2
Să începem cu …. sfârșitul, ca stăpânindu-vă curiozitatea, să puteți
citi manualul, fără să săriți capitole în căutarea dispozitivului pe care
doriți să îl construiți și încercați.
Cu toate acestea câteva cuvinte sunt necesare…..
3
La fel ca în oricare activitate şi în activitatea ce implică diagnosticul şi tratamentul
bioenergetic este nevoie de antrenament tenace, fizic şi mental.
În studiul proceselor bioenergetice implicate în practica vindecării cu mâinile, este
necesar să separăm câmpul bioenergetic de efectul placebo și de cel provocat de
sugestie, toate implicate indisolubil în procesul de vindecare.
Prin urmare trebuie să eliminăm cât mai multe variabile de observat și asta o putem
face în condițiile în care operatorul uman (bioenergoterapeutul) își exercită influența
asupra unui dispozitiv ai cărui parametri sunt constanți sau cvasiconstanți.
În acest scop am construit un dispozitiv şi o metodologie proprie cu ajutorul căreia se
poate poate evidenţia efectul mecanic pe care emisia bioenergiei îl produce și în acelaşi
timp se poate realiza antrenarea capacităţii de emisie bioenergetică cu ajutorul mâinilor
prin procese de biofeedback .
BIOTEST 4 b Al
Dispozitivul experimental (cu care am început experienţele între anii 1987-1989) a fost
confecţionat din folie de aluminiu având grosimea de 0,1 mm şi avînd 4 braţe situate
perpendicular unul faţă de celălalt, pe care l-am denumit „BIOTEST 4 b Al”. Braţele
erau terminate cu bucle deschise, poziţionate perpendicular pe planul celor patru braţe
şi care formează o cruce suspendată pe vârful unui ac pentru a realiza un lagăr
„perfect” şi a elimina în mare măsură frecările.
Acul este izolat de contactul electric cu „pământul”, având capătul inferior fixat pe un
suport plan şi circular din material izolant, pe a cărui circumferinţă se află gradaţiile unui
raportor de 360 grade.
Apropiind una din mâini, cu suprafaţa palmară, de dispozitiv, partea mobilă a acestuia
începe să se rotească, sensul de rotire modificându-se la diferite intervale de timp (sau
rămânând uneori constant).
4
După 1990 a existat o mică perioadă de deschidere spre cercetarea științifică
romanească, asa cum atesta și comentariul din imaginea de mai jos.
5
Confecționați-vă singuri dispozitivul “BIOTEST 4 b Al”
Materialul din care a fost inițial construit dispozitivul BIOTEST, a fost aluminiul, tras în
folii, utilizat la realizarea matrițelor de multiplicare tipografică. Deoarece pe masura
progresului tehnologic acest material a devenit din ce în ce mai dificil de procurat, am
fost nevoit să găsesc un material substitut cu proprietăți asemănătoare și care să se
găsească din abundență în zilele noastre. După numeroase încercări, am descoperit
acest material în structura dozelor de sucuri răcoritoare de 500 ml. Este vorba de
duraluminiu, care are proprietăți asemănătoare aluminiului din care a fost construit
dispozitivul inițial.
Decuparea părții superioare și inferioare a unei doze de duraluminiu si apoi decuparea
cilindrului rezultat, conduce la obținerea unei folii dreptunghiulare. Folosind șablonul de
mai jos pentru decuparea formei necesare părții active a dispozitivului și formând bucle
deschise prin răsucirea extremităților brațelor, spre punctul central, se obține
dispozitivul experimental.
În centrul dispozitivului “BIOTEST 4 b Al” (marcat de cercul negru din sablon) se
introduce partea superioară a unei fiole din sticlă (obținută prin desfacerea oricărui
produs injectabil ambalat astfel) (fig1).
Rolul părții superioare a fiolei este de a:
- asigura stabilitatea dispozitivului “BIOTEST 4 b Al” în timpul rotirii.
- asigura o minimă frecare între axul reprezentat de ac și metalul parții superioare
a dispozitivului.
- asigura izolarea electrică față de baza dispozitivului.
6
7
8
De ce preferința pentru dispozitivul mecanic “BIOTEST 4 b Al” în detrimentul
unui dispozitiv electronic?
Există câteva motive pentru care este de preferat, deocamdată, să folosim acest
dispozitiv experimental rudimentar, mecanic, în detrimentul unuia sofisticat, electronic .
Printre ele ar fi de enumerat:
1) Eliminarea posibilelor interferențe între energiile biologice cu valori reduse și
energiile generate de funcționarea circuitelor electronice.
2) Eliminarea unor variabile greu controlabile generate de funcționarea circuitelor
electronice și de măsurare a unor energii dificil de individualizat.
3) Excluderea posibilității de fraudare în cazul experimentului direct.
Cu toate acestea există o serie de neajunsuri care au o importanță aparte și anume
aceea a preciziei măsurătorilor. Am utilizat termenul de “importanță aparte” și nu
“importanță majoră” deoarece consider că posibilitatea de fraudare (lipsa de onestitate)
trebuie considerată majoră față de imprecizia valorilor înregistrate. Ce trebuie să
înțelegem prin “precizia măsurătorilor”? Faptul că prin observare directă, aproximăm
numărul de grade de rotație efectuate de dispozitiv în unitatea de timp destinată
experimentului (acesta ne fiind este exact ca în cazul utilizării înregistrării electronice).
Metodologia cercetării
Condiţii experimentale :
Având în vedere necesitatea înregistrării cât mai exacte a valorilor exprimării
bioenergiei palmelor, trebuie avute în vedere următoarele condiţii experimentale :
1. Ecranarea zonei experimentale, de câmpurile energetice exterioare;
2. Protejarea zonei experimentale de curenţi de aer;
3. Calculul erorii relative experimentale.
9
Aplicăm formula de calcul pentru calculul erorii relative:
√
( )√
Unde:
10
Platforma software
11
Graficele comparative de evoluție a datelor înregistrate, în dinamică, rezultate în urma
prelucrării, pot ilustra variația expresiei mecanice a valorilor de câmp bioenergetic (ex:
fig 3, 4, 5)
12
Fig 5. Grafic comparativ al expresiei mecanice a valorilor de câmp bioenergetic (mâna
stângă) și parametrii mediului ambiant.
1. Emisia bioenergetică este diferită la mâna dreaptă faţă de mâna stângă, atât ca
valoare cât şi ca „semn” (exprimabil prin sensul de rotaţie al dispozitivului).
- În timpul experimental stabilit, se observă în general atât rotaţii în sens orar cât şi
rotaţii în sens antiorar, existând o predominanţă de sens. Pentru mâna dreaptă este
predominant sensul antiorar, iar pentru mâna stângă este predominant sensul orar.
13
4. Interferenţa bioenergiei cu diferite câmpuri energetice (electric, magnetic,
electrostatic) conduce la modificarea acesteia în mod specific, în funcţie de câmpurile
cu care interferă.
5. Emisia bioenergetică are loc în mod continuu, descrescând cu timpul, după o funcţie :
unde a >0 și a< 1 ( = viteza unghiulară; a = valoarea bioenergetică
înregistrată; x = timpul).
În timpul experimental de 100 de minute, dispozitivul BIOTEST 4b a efectuat 1300
rotaţii complete.
14
Încercări mondiale de cercetare rațională a efectelor mecanice ale bioenergiei
Singura încercare notabilă în acest sens ( din punctul meu de vedere), a fost publicată
în “Journal of Scientific Exploration, Vol. 27, No. 2, pp. 205–225, 2013” având titlul
“Utilizarea unui pendul de torsiune echilibrat pentru detectarea și caracterizarea a ceea
ce poate fi câmpul bioenergetic uman” (“Use of a Torsion Pendulum Balance to Detect
and Characterize What May Be a Human Bioenergy Field”), J. NORMAN HANSEN -
Department of Chemistry and Biochemistry, University of Maryland, College Park, MD
20742, USA, JOSHUA A. LIEBERMAN, University of Maryland, School of Medicine,
Baltimore, MD 21201, USA”.
În această lucrare autorii descriu modul în care utilizează un dispozitiv sensibil la forța
mecanică de deplasare, forță capabilă să altereze starea de repaus a unui obiect fizic
simplu. Dispozitivul este format dintr-un pendul de torsiune aflat în stare de repaus,
suspendat deasupra unei persoane așezate pe un scaun. Ansamblul include și o
videocameră conectată la un computer, care detectează și înregistrează mișcările
pendulului cu mare acuratețe. Datele înregistrate sunt stocate pentru analiza ulterioară
(fig 6,7).
Fig 6. “Subiectul așezat sub pendul. Alături camera video care înregistrează”. (tradus
din lucrarea “Use of a Torsion Pendulum Balance to Detect and Characterize What May
Be a Human Bioenergy Field”, J. NORMAN HANSEN -Department of Chemistry and
Biochemistry, University of Maryland, College Park, MD 20742, USA, JOSHUA A.
LIEBERMAN, University of Maryland, School of Medicine, Baltimore, MD 21201, USA)
15
Fig 7. “Componentele pendulului și colectarea datelor. Colectorul de energie emisferic,
confecționat din plasa de sârmă de oțel cu dimensiuni 15 x 35 cm este ilustrat în partea
stângă sus și punctul alb cu diametrul de 1cm este ilustrat în partea dreaptă sus. Sub
cele două imagini de sus se află un instantaneu preluat după ecranul calculatorului în
timpul experimentului. Acest instantaneu indică poziția punctului alb suprapusă pe un
mic cerc roșu care are semnificația centrului geometric calculat. În partea stângă jos
imaginea prezintă graficul mișcării punctului alb in dinamica experimentului. Poziția
centrului punctului alb este înregistrată într-o bază de date pentru analiza ulterioară
finalizării experimentului. Programul pentru colectarea delor a fost scris de Irene He de
la HYTEK Automation, Inc., Ontario, Canada.” (tradus din lucrarea “Use of a Torsion
Pendulum Balance to Detect and Characterize What May Be a Human Bioenergy
Field”, J. NORMAN HANSEN -Department of Chemistry and Biochemistry, University of
Maryland, College Park, MD 20742, USA, JOSHUA A. LIEBERMAN, University of
Maryland, School of Medicine, Baltimore, MD 21201, USA)
16
timpul experimentului ca urmare (susțin autorii) a existenței proceselor de
relaxare chimică.
5) Deplasările de o parte și de alta a punctului de echilibru, frecvențele de oscilație
nou apărute și modificările de amplitudine persistă încă 30-60 de minute după ce
subiectul a ieșit de sub pendul. Aceasta nu corespunde modelelor fizice clasice
de manifestare a oscilatorului armonic cum este pendulul de torsiune utilizat.
După ce au fost verificate în detaliu condițiile experimentale și au fost excluse
efectele posibile ale curenților de aer sau a altor artefacte, cercetatorii au ajuns la
concluzia că efectele observate, sunt rezultatul posibil al unui câmp de forțe
generat de subiect.
17