ILI

e rS leeJo e ec ldeJ '(,.rn1nuua,tes 1nleueg., ep uurEelurs opun ep) rnpleueg

;o1[un61 € ecrpns rrirpd ,r.rsnlcur epeorred elrunuu u1 snderdns .Ere1
r€Iu ]lnru nrfeds rnun uBeurJerres lncrdol lmqrJlu e rumrSer e EcrJolsr erfnlorre
'l1nur ruyq 'ln1npnpspN IIJEJ Ie .relnEurs FZec olse urnc .xelduoc ]u?srel
mrm ou 'suas lsece ur eseoJerunu elduexe nc 'eruuorserdep lieds roun rS tunce '1t

eg Jol eerermderdns erunue rS ...rop.rpf" e;dnse eloztlaue op Wz\enpll1pul runce.id ure:

elelosep rrrsnsul pnop 'rulrun lol un-4uJ 'e1lul1er IeJlsu IuoAV 'eurnu rselecu eelelpurldep
nc ropfumu p c4se rnln1rresrel e rS urnco.rd .rfurpeqe6l Srpod rn1nEe4u1 eeleluoleru
erdnse epurlxe as rc 'pueourJeles eeunrserdep el oonpoJ es nu ppriuds rnlnl€1u9An.
rc eemzrle)ol ocoreoep elseece r$ 'elezrleue lipllun Jolelrull eorexg e$e,r,rrd u1 'gununl I
oc eeec uJ nlpnls Inlsece eemoln€ leurdruglul e gtolevt ele11ncury O
qIIJE ilel0t
'qsurlxe Ecrule q^elcue -e3uoc solc
o-Jlul es-npurnlllsuoc 'p1ei-roJ eesep€ rS snurluoc rryn,\els reun ele sEerlrl
elrrfrpuoc u7'1ze gued lu,nresuoc 'e4seou reJe olu elocos eleuud u1 ,rSornpp6
fiefu J rs ruecpg sr1u1 'relrun leculpa 'cseueruor crlsltEurl 1er1s rsernlece
ulirede IE '(i .,llJp 1," emleuy 'epqero,te3,ou ocrJolsr roprpuorfgpuoc ElrJolep
'psug p1en11s',,9ft1" o 1o1) lrnpp8pleu op else ueruoJ rnlruodod E nc Er€lrrurs
eut8rro JoJpc e 'Hell op uorlttu I ecc csornier,t eprm InrJo]rJel 'rnlncorurl
[*lx
IIEA I€ Erel 1rueopc 'grprmg p 1de.rp Inl€ru ed.es-npugllo^zep rnlnurrelos
ereJ ep srl-e-srl 'e1uepu,e ocgu.rEouls rlylrlecu Joun €pnrc uJ els€ocv
'letrs ep rorerluor; eereunderdns ep eles elundocs uI gllrp}uJ .plueSuerl
Elftutl o ?c eur^relul €erpunc 'llrpun(l Ie Irl€I^nu rnlru€olnc InrperrrJolur uud
'eleurcelul ecgerEoeE elfl&l1un nc plceJrp ereuorfele;relur ep .eJopn{csep op
1ec rS 'flugpeqetr^tr rrfunru rS lnSlpod no osug4s ungoder pug^€
.(rnpuue.teg
!.-:
eeunrserdeq) ecrd4 uunrserdep rorm €4eA u!,,,1&1,, Jolle Jollnru euloprc .es
ee"reseldrue ep plezuol\eJ'gpuorfcunJ elrlJelne ep Iec 'eumue rs eluelserluoc
elcedse gnop 6leJNe 'rudy '€lceo eleuedrur rrcurrr.o.rd reJ€olrrl e 'elocss gnop
edeorde ru1ued 'EeJeuorlseE rs ee;rrecnc 'cr8elerls lcund lsoce urp .lndecug

K
n€ gueruoJ eferlsrururpe rs elerure 'uusleS rurJnJ-€leqorq lnrdrcrunrtr ,rze
op $lenmlod nps rnln4uec lqderp ur 'cs€ureq urp ropollodv ep er4sepru
nc lecrprJ ppod ed 'rupunq €oJssJe^e4 pdnp :pcr"roNr EJoTTU urrd eurzrrud
eu rfqlrun relsece I€ lnql4€ llu un 'rorC ep epiro6 €l ep mlnelgec elrrollg^
urp sratrsece uerser e1 'nrpunq Ie rupuseru eleJeru ad gurft.rds es tz?ZerLu ep
€s Bolelruo4xe rel '1iupeqetr41 IIiunIN 'rlBuorprrel^I ropiudre3
I€ Ars€Iu crpns nc 'es€eul(
r€Iu mlec ep ecrlso eleurlc ed pugd epurlxe es nps InrJolrJeJ 'rnlnurJe^os
-J€3SU€Jl el
urul epe'crluod-ouelqnu€p-oled-rec'cr1eue8ou1e ruNou rnprieds rtgz\ecol
ep olelueruepunJ elrJnlpspJl eJlulp pnop elSeuneJ oJ?c ,,RnEI,, ernEurg un) .,rn1eEt
nc elupo 'sr
€eJsCgISUo
EUBOJEUnP rrgtBl" O - InurJoaas rnlnurz€q l
esdeurs ro1

t{TyNoIOsu riyrrorurcuds - ylNywou lttc ..urruyl,.

POMPEI COCf,AN

menlinut confuzii in localizarea qi apreci erca cdt mai riguroas[ a desftqurSrii relieful r

spaliale a ,,!d/jli" ins6qi. Nu este de prisos, credem, s[ mentionam, de Strehaiei

asemenea, qi competilia intre dou6 topice atribuite locuitorilor regiunii, de de fatd.
,,severineni" qi/sau ,,mehedinleni" care, in percepJia restr6nsd a majoritdlii A
acestora, a devenit un motiv de diferenliere qi neadecvare. Severinu
in atari condilii, reconstituirea limitelor unitdlii spaliale trebuie sd influenle
porneascd de la matricea naturald deja atestatd de introspec{iile qtiin}ifice sunt ma
precedente asupra ,Jdrilor", in care cuveta morfologicd major6 a devenit un deschide
arhetip pe cale doar excepjiile l-au ocolit, in cazul J[rii Ndsdudului 9i al lor in ir:
Jdrii Mofilor, iar sprijinirea intregului edificiu pe catene muntoase este o compozi
condilie obligatorie a individualizdtii lor. Observim cd ambele elemente etapizare
constitutive se regdsesc in arhitectura intimi a unit61ii, Depresiunea Munlii I\
Severinului, insinuatd larg intre Mun{ii Mehedinli - qi ei parte structurantd addpost <

principal6 - qi podiqul cu acelaqi nume, alcdtuind nucleul spatial la care se

racordeazdtoate celelalte elemente componente. Includerea intregului Podiq
Mehedin{i in perimetrul ,,!drii" este pe deplin justificatS, atAt mental cdt 9i
func{ional, probleme ce pot ridica puncte de vedere diferite ridic6nd doar
cdteva aqezdri de la periferia sud-esticd a acestuia, mai str6ns conectate
unitSlilor spaliale invecinate.
Potenlialul morfologic al Jdrii Severinului are o serie de particula-
rit61i, cea mai importantd fiind larga desfr$urare a suprafelelor carstificate
din podiqul qi Munlii Mehedinli (Fig.50), fapt nemaiintdlnit, ca amploare, la
alte unitdli de acest tip. Amploarea carstificSrii atinge intensitdli deosebite,
atdt la nivelul exocarstului, cAt gi in cel al endocarstului, fapt dovedit de
diversitatea qi bogdlia formelor (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, peqteri gi
avene). Unele forme, precum c6mpurile cu lapiezuri, podul natural qi lacul
carstic Zdton de la Ponoare, respectiv o serie de peqteri cu o dezvoltare qi
concrelionare remarcabilS sunt de referinfd in carstul rom6nesc. Rezult6, ca
urmare, resurse turistice importante, ca numdr gi valoare atractivd,, date de
existenla unor peqteri renumite (Topolni1a, Epuran, Cioaca cu Brebenei,
Cloqani), de chei, izbucuri, poduri naturale etc., dar qi forme specifice de
valorificare agricold, forestierd, industriald sau a resurselor de apd. De notat,
in cazttr. ultimei resurse, specificul orgarttzdtii hidrografice in carst, in
acvifere subterane de mari dimensiuni qi lipsa, uneori totald, a organismelor
de drenaj epigee. Vatra depresiunii, desf[guratd pe direclia sud-vest - nord-
est, intre Drobeta-Turnu Severin qi Baia de Atamd, genereazd, prin T
planitatea sau declivitltile sale atenuate, condi{ii prielnice amplasdrii
datoritd
habitatelor umane qi exploatdrii agricole diversificate. Relalia strdnsd cu
recunosc
culoarul Dundrii, o ax[ de referin{d intema}ionald, pe cale se sprijinS, prin
subteran
deschidere morfologici direct6, intregul sistem spa!1al analizat, nu face
de neac,
decAt sd confirme sugestivitatea metaforei din titlu. In parluea sud-esticd,
172
 ELT

else ptrelceJe rerJr eo3 urrv 'pugJ ep lruol€lunsuoc nJlued lesecceeu ep 'pc4se-pns ee:
urlep '(ypldec rS eterog) etr€Acep€ ocruqel roprfnlos esdrl u1 'epun rruJelqns ecel nu '1ezt1
uI es €eJeuoluec rS piegadns ep rrre8mcs eemztueflJozap uud lncsouncar uud'purftrds r

soJeclec le4sqns rmm esnderdns roprnueJel e rErel lrunrsuelxe Elyolep nc psug4s erf
r€rrrcot pde ep rolesrnser efnqpslp u; ;ede elueprle flElpedslq rrrpseldrue ac
uud 'gzeote:ol
(zreqcg '1y\ 'olog) -pJou - lso^-p
lu1paqa7y liunly utp )tts.tD) {ns1a4'09 'EIC roleursure8ro r
u1 Jsrec u1
'1u1ou eq 'pde
ep ecgrceds e
'reueqerg nc
op elep 'q,tr1cr
ec 'pq1nze6'cs
rS e;e11o,rzep r

1nce1 rS Iernler
rS uelSed 'erec
ep trpo^op ldt
'elrqesoap rfu1t
e1 'areoldrue er
e}€cgrlsrec Jol
-ulncrged ep e

elelceuoc sugJ
reop pugcrprr
IS tgc I€tueru l
Slpod rnlnEa4r
es eJ€c e1pfic
'gpqecrldxe Inlot nc.reuolserdep prfeds urp ]sodppe plusJnlcruls 3l
ep eluol.rur e,rrlcedse.l ecrSolo;rour .ro1e1de4 pleleroc e6e flulpsqe1,n 11iunw eeunrserdsq t
rS lnSrpo4 uI rnp]€ruyc eemlelg 'ecr8oloue-olg rolefuerrces eemzrdele olueluole eleqr
uI nes 'ecrlsrrelce.rec rrceds eseoJorrmu nc '1u1e8o,t rnlnJoloc erfrzodruoc o eNe es€o}Im
uI E]€]cogor 'plrcoyfrureu eunrfce o gzaelrltxeg: e1 'ermrEer eEesrluJ uJ Jol 1e tS mppnpsl
u ererleued ep pledrcurrd erfcerrp ed 'lsel-pns e.rds rrunrserdep €aJeprr{osep un lruo^ep e E.
epp efienlrs u1 'ereolprnfuocul eueluotu olrrulnc ep eledruo6e reru luns ecgrfurrg e1111
e1e mplpury llrpl Inzec u! EoBC 'auoouerotrrpourqns ecrtr€rurlc rolefuengur gs ernqe4 eler
€ oJ€lsoJrrreru elueuEerd ep pfep '?llpeur pmlps?4 q\e o Eleler rnlnurreles
emt 'crlerurlc urpJo ep ;oluguorfrpuoc eursud urrd ppzrleuy llfutltoleluu e 9:
.Ei€J ap
ep 'rrunrEsr rol
ellJnpugJ ul urydnco eu oJ€c op ..llJp|" oleurce,{,uJ ecgerSos8 g1leds 'rereqerlg ep 'upuorfueu
erdurg3 rS rn1ru1o141 Iruuolnc a;ds epqezrsos erqe e1der1 uJ epec InJerler urpmSq;sep e g

f,'rvNol5t{u rlyrrcrurcuds - ylNywou NIo *['rruyl"

POMPEI COCEAN

Podiqul Mehedinli unde amplasarea localitd1ilor este vizibil legatd de implicali

existenla resurgenlelor sau a viilor carstice cu scurgere permanent6. structura
Rezervele de apd ale acviferelor carstice sunt insd impresionante, ele A
urmdnd a satisface inclusiv necesarul de consum al Craiovei intr-o zentate p
perspectivd
-
deloc indepdrtatd. Desigur, apropierea fluviului Dun[rea asigurd naticS, ct
apa necesard alimentSrii populaliei qi economiei aferente localitSlilor etajarea <

m6rginaqe, Drobeta-Turnu Severin fiind dealtfel singurul oraq rom6nesc sificat cc

situat pe fluviu cu alimentare totald din apele acestuia. De notat, potenlialul ecologici
hidroenergetic apreciabil al Dundrii, valorificat plenar prin construirea, V
impreund cu fosta Iugoslavie, a hidrocentralei de la Porlile de Fier (Fig.s1). p6ndirea
scumpia,
cului, de
vegetal 1

lapiezurr
apar, pe 1

h
mari sem
tuente al
elocventl
scorpionr
Ir
dovedesc
aflate de
sunt cant
globale v
peqteri c
promotor
Jr
o abordar
a acesteii
toare la e
turile den
intregesc
Fig. 51. Barajul hidrocentralei de la Por{ile de Fier
acfiune qr
timpului
Diversitatea formelor de relief dispuse intr-un ecart altitudinal de economic
aproape 1 800 m, din care fac parte lunca joasd a Dun6rii, Depresiunea colectivitr
Severinului, Podiqul qi MunJii Mehedinli, constitulia litologicd mozaicatd,in Sc6derea
cadrul cdreia rocile solubile, calcaroase, delin o pondere importantd qi divo4ialit
climatul temperat continental cu influenfe mediteraneene sunt factorii direct social6, I
demograf

174
 9Lt
'orlslEol elnurlsns rS olueJeoc ocueJEoruep
rcrrlod Joun resdrl InpuoJ ed royz eeurpJo el eueruoual luns .Elercos
erBrpecul op auelqoJd nc ropue8{ raruls eere.reyrlord ,Rr"clpltuele}Ipriro,trp ]ceJrp rrJolcr
'e1e1purp;1s uJ pcun., nrlued eerer8mr 'eenug4pqurr .pcuetunu eeJoppcs tS gluegodu
'rerrolsrerd rrJoz urp pcul nrieds uy'g1ecrczoa
lsecB gzeeztrJeufn erec .roIfp11,np""10t
urdnse ,rlreEeu luerepuoderd 'errcrre3ou urp .eluu;yspr .lercos is ,i*o,ror. ueunrserdeq
'ct11od urpro ep sprmgo.rd lielnur ep elecJ€ru '*lprl oJ€c uJ crJolsr inlndru4 op Ieurpnlrll
eleJel ep oluorupntrce pJeJns eg 'JolrJncol emleu nc eunrfcerelul
1s eunrfce
ep Boc 'uou €nb eurs ?lueuoduroc o nc prfeds rnlnrueNrs eeurEeun cseEeilul
eue4suJ ep olenlceJo euurun resJnseJ eale]Jle) rs ecgerEourep olrJnl
"eclg^
-cruls 'erroler8rur rs p1e.rn1eu ecruruurp 'rerfulndod u dup ul erfnlorre e1
-rreJor aroz\erm'eJuuun uc 'fulpeqery rnpsrpod psnderdns eec .ereSece "ieo1
e
eped o rcop pr.zrl repJg sq8roeqg rnlnJoseJord prpnls 'errdord orepJoqe o
ep 'cgerEoruep eJope^ ep lcund urp 'lercgeueq e nu mlnurJezreg erel
'el€lllec ep gqelgord usrrnloeds un ru1ued ruoloruord
13
rs rr.ro14se,tur pldeege rsg ec 'erfdecxe ep gcrtrsrrq eJeolel o nc rre$ed
ep pqercerde Iruprrmu sele retu r€p ,gllqellrs,t erfn re o ruelep .ro,r spqop
sCrlsrrrrlc lilzwcu! ep{rpuoc ug 'erec pde ep eLtozet rJeru o}euo}uec
rms
Iosqns uI ]oJ 'ouello ec4e8reus rer4snpu ezeq eI rruecop e^elgc ep el€Ue
'BreorcrusnH-rulontr euoz urp (tiparp rrorreJur runqrEc ep elec e csepe^op
u
es pcfluouoce piuepodrul eJ€ru ep .rnplosqns elesJnseJ o4uJ
'lolugruou € pcrlse^-pns eeged ut
wztlatoue8 edeordu ol€l€ulues .lnriord;ocs
rs uroc nc eredrr\ 'ecrd4 oueerreJetrrpeugns e[rceds rcru csedrl r,1.,1:p1r"rrro1"
sp eleod es lgc zeJ lselre ug 1S pqg ecgrcsds rrndolorq roun ele eluonl
-llsuoc eple8err eprfercose nc eeJeleJoc 'puolqolne €un€J uJ elel?ullles rJeru
ereJrtrreur ep sprcsds e1€ol epnlcu! *\\r&I,, p cge"r8osEooz
fu€luelul
'eurdp rS aurdpqns elec rS .s.ra4sero3: elufelcose gEugl ed,,tede
epun pu€luoru eeunrEeJ uJ ernlsece e emlele o rs ;ep ,euefurpeqeru unzerdel
ep eprndrugc u! v el lue^cer; erede ppnu scoJ epun Js"ruc u1 pleEerr.
rn[uo^oc ue]?lrJ?lnsur ruEcJ€rueu 'mlncol Insololu rs (ereouo4 e1 ep .rnpc
-€l['I elepe1q) e11ipe4 ug 'ro1 [[pt\mt pllro]ep ,e1e4ur ,elrurd,ryc.erdurncs
'lnueerpforu'pce1y1 urncard oueeu€Jelrpeuqns .rolrceds e pflrc1 eerrpugd '(19'3rg) rer
-spr uJ gwz\el-J.ewur 'rcrleru{c rolrrolceJ eeleced elmd err elieleEsl
'eeltrulsuoc
'
rorpeu q.reorredns pclEoloce
lnpriuelod'1r
elslr^rlcnpord rs elelrllrsl sp enqlJle oseorerunu nc 'leuorfzodruoc cseuuuro; Se.
l€cgls
-ro^rp cger8oe8oped srle.Lul rm oye1o1 u1 'gcge"rEoeEorq rs pcrleugc nr*ln1,
;o14p1r1eco1
ep pleurruolep lsoJ e pzaue? rorEc e ecipods rs ecrqruec ,ocrhre .prilru p;nErse eoJpu
-oqJuc eJerell? ep ei;eocs ed eluJerE euzpusJopnesd rs euzpuoJ uud, "i"" eleluez o-Jlur ro^or€
-erde.r eurq 'ecqoru olec csesdrl nu rJnlos ep €JnUeAnc urp .leJ6y
e1s 'elueuors
'u€eurJeles mplesred eJnlcnJ5 'plueuutured
n4ued rrJolruuep ecger8osEoped-orq elcedse ,o,r., e"rurrletrsul uJ ep p1eEe1
[ec11dru1 p<

f,'IyNolcf,u riyrrcrurcuds - yrNyhtou NIC ..tr.Iluyi,,

POMPEI COCEAN

Sistemul de aqezdri ate cacentru de gravitalie de rang superior (III la

subramr
cea mai
nivel nalional) municipiul Drobeta-Turnu Severin, a carui funclie politico-
largd pi
adminisirativd, de reqedinld judefeand, se repercuteazd pozitiv asupra
invecina
teritoriului polarizat, ocupat, in cea mai mare parte, tocmai de ,jata"
a:nalizatd,. Rolul sdu de port dundrean qi aura ddinuirii milenare
\l aqeazd doud de,
fluviald continentald, dar qi in qi asuprr
intr-o ipostazd profitabilE pe axa de circulalie
resursd
Dundrea
asemenc
intens vr
in unelr
lx**.t+ F :t agricultr
moderni
Itl o,f; tehnolog
Legenda ramuri e
f] Tae severirutui - limita

Retea hldrograflca

egearl
-f
Trepte de relief

II
rl_ z:najoas'("cci:

twl
I
^ f

r.
E
rrl llt
I zonade'oo'sr4'!'65'm
nI E
ffi=- r-l
*=
w
051020

Fig. 52. fara Severinului

(autor, Cristiana Vdlcea)

cadrul relaliilor transfrontaliere cu statul vecin, Serbia, pe care podul mo-

dern de la Porfile de Fier, suprapus barajului hidroenergetic, le potenleazd
intr-o manieri spectaculoasd. Ca centre atractoare de rang inferior numim
oraqele mici Moiru qi Baia de Aram6, dar qi o serie de reqedinle comunale,
cum ar fi Ponoare sau Izverna, SpIe cale Se otierieazd fluxuri locale de
bunuri qi persoane.
-Eco.romia
preponderent agratd, moqtenitd, s-a diversificat in ultimele
I
decenii prin dezvLltarea exploatdrii cdrbunilor energetici, a producliei de
piedesta
nave fluviatile la Drobeta-Turnu Severin sau utilaj minier la Motru, a
176
 LLI

uI dll lsece ep Ele4eds olelllue eJn8urs e ep

U Iec erunu€ rS lrpeur ppeperd
un ed rnlnurre^ss ere I Rzeese InlnrJolrrol ep ecluqol
e 'n4oy41 u
olrJnlcrulsu.{Iul ep re{cnpo.
(eecpn euerlsr.r3 .o1og) oleIurtrln uI l
DUDAZJ - mlnuLta^ag o,roJ.Eg.EIC
ep olucol rr
'sleuntuoc o
IUIIUNU JOIJ(
pzeelualod e
-our ppod e

.elugurod
ulp ,.ellrql., e]r"ol uJ epuoliype4 ecruouoce rrnru€J
ro$ecu e emrlo^zep Is erplfrds ep rrSelerN reun rssdrl rs erecerd ecrS0iouqal
IIrPlop 'ropfplerrdord rupinurq; .Eluol ,1r. :p,rarrpord
Ellrotup rS'p.rirpo,,
'puueg: dp sp eoc el .pfuelszqns .qpuodrpe"4
ep nm n1 ap .runllncrrEe
ersJe^uocog '(peso13 'eutetrzl'ereouod) euni8"r urp
rig},pcor ereun uJ
eJeIIrIUe ep pluerdrcu! ezeJ uJ pcuJ
lalle '1emt ursrrnl ulrd'plecglrole^ suerur
Ieru eJec as mlnrfulpeqel^tr e plqep.mJuoc.,' pcge$ou1e
ir4rrr.peueruose
e(l 'cllslmi lueuraJEe- rs godsue4 ep pueedome pxe pclluelne ,eerpunq
eugurPJ A4eOJCAJ pedse qns eur^nc os umc pleleoldxeeu
pcuJ psmseJ
6 '1iupeqe141 rnpsrpo6 1e .trlcedser 'ropfumu 1n ,a." *1n1*.r",n e"rdnse rs ug 13 rup ,p1e1u,
crlsrJnl seJelu op erJe rs-npugzu4xe 'pIqelerEer ereuEels
o-r1,r1 iluecop ?nop pzeeSe
eleurlF uI PleUe 'eue1ncrs11 eppg eunriuls elrrunueJ nc IJ aJ€ue
'reu;e3 I€ l€urcelur *8W7" op rulu(
InJeolnc '1musun1 rcru rS o1so ounrsuocsu uI .eJoceJsap ep pield' p**i erdnse ttlrzod
rcru uoc 1s dup rselace uJ puru '1go.rd ep rericnford
e eiepuod"ere-'ruu, eec -ocrl1od ericuq
Pzee&rocuoc leuorfuew ueeJprrnp Inuod 'orsluo..,rp rs eirlxel Jolrmruerqns
el m) rorredns i
f,'IYNorctru rlyrrorurcuds - vlNylltou NI( ..f,.Iluyi*
POMPEI COCf,AN

care apare, intens practicabil, transportul pe apd, fluvial, av6nd astfel, ca

centru polarizatoq un orag cu funclii portuare. Cu certitudine, importanta
cdii navigabile dundrene va creqte in viitor iar contribulia tipului de
transport men{ionat se va amplifica. Magistrala feroviarr sudicS, Bucureqti-
Timigoara, traverseazd regiunea iar perspectiva unui sector de autostradd pe
cons
aceeaqi direclie se apropie vertiginos. in curs de dezvoltare sunt infrastruc-
majc
turile de alimentare cu apd, gaze naturale qi canalizare,
sdu
Spaliul mental a constituit un subiect de intensd preocupare pentru
duali
Cristiana V61cea, structura qi gradul sdu de edificare avdnd un rol cov6rqitor
nu numai in delimitarea ,$drii", cdt mai ales in funclionarea sa ca sistem
la cr
deprr
spalial optimal. DificultAtrile n-au fost putine qi nici uqor de surmontat. Pe
Bistr
baza anchetei qi chestionarelor realizate in teren, autoarea a incercat, qi in
mult
mare parte a reuqit, sd reliefeze specificitdtile lui genetice qi evolutive, starea
Pdtar
sa actualS qi tendinlele ce se manifestd in ceea ce priveqte participarea
bazin
popula{iei aferente la structurarea qi afirmarea lui. Pe acest plan, condilio-
Hore:
ndrile politico-administrative, de teritoriu de granitrd intre doud provincii
talia
geografico-istorice majore, Oltenia qi Banatul, cu constituirea, in unele
comp
perioade, a unor entitd{i integratoare de tipul Banatului Severinului, au
fondr
bulversat intr-o oarecare mdsuri spaliul mental arhaic, de tip mehedinlean.
potrir
Influen{ele bdn6}ene qi oltene au pdtru:rs, distilate, in matricea sa, frrd sd-l
restrir
afecteze insd intr-o manierd fundamental[. Latura sa de originalitate
absolutd o conferd etnografia qi melosul mehedin{ean, produse ale nucleului
contu
mental arhetipal al ,,tdrii" dundrene, conservat in substratul sdu arhaic in
multe localitdli din partea central-nordicd a teritoriului acesteia. Nedeia {dri r<
Liliacului, derulatd anual, primdvaru, la Ponoare, este un bun prilej de fdrile
romdr
etalare qi difuzare a frumuseJilor qi atributelor sale profunde.
stratut
Chorema fdrii Severinului are dou5 axe majore intersectate perpen-
in prir
dicular tn punctul nodal al municipiului Drobeta-Turnu Severin: cea de
deprel
bazd,, sttprapusd Dundrii, cu orientare nord-vest-sud-est qi cea derivatl,
evitatt
orientat6 sud-vest-nord-est, de-a lungul depresiunii severinene, intre centrul
v6ilor.
politico-administrativ susmen{ionat qi Baia de Aram6. Adiacent acestora
astfel
ilpar o serie de areale restrictive condi{ionate natural, in Podiqul qi Mun}ii
contril
Mehedin{iului, ale cdror disparitdli trebuie ar,ute in vedere de strategia de
specifi
dezvoltare a regiunii. Ea va trebui sE ia in considerare, specificitd{ile
demop
reliefului carstic, caracterizat, pe de o parte, prin complementaritatea unor
dezmd
resurse limitate (agricole, forestiere, industriale), respectiv prin abundenla
de om,
altora (valorile turistice, rezervele de apd subterane, abunden{a pietrei de
teritori
construclie). Un alt vector important al strategiei propusd de autoare este
conferit de pozi[ia geografic[ a ,,!dr77", pe axa europeand a Dundrii, ce va
zineaz
trebui exploatatd la adevdrata sa semnificafie.
mai m

178
 SIZ

'mlnrrJe^es EJel
'8I :relsho'I etel'gl iresrgg ewI'il irnlnsnreg e"reJ 'g ireruezrpg em| .L i;o1eu.roq ereJ
'9 :(cgerSoule) prnllnc pu*rfl 'n1 lrnpSerp8pg urul.gl irnlnSelury eml .Zi:rnlnaeief rS erezrleqoll
erEI'Il :y\npwmz erel'6 irnprcorq3 erEI.E:(crrolsr) Jllsrroquls puerg 111 :ropioTft -Joruuleu €l
e;eJ '91 lrnpsndpl emf 'y irnlnsernrue;uru erel 'z :Iurnlcalrqrg pugrg I irecuern urp ,.elrJEl"
uref '91 im1nfuu4y eml'LI irnlnpnpspltr u"rel .g irnlnSeg €ml .I :rgoJrloJ puurg .J rSpleuorfrper
ed eprn-puer
:otuDuto[ utp ,,"tolt"tptl" tc puo.tq ap o1lcung.99 .BIC

mlnSa
{r'U,{5tO,tt,
p
WAn'
7%u
ffii,
$ trS:uncne Q a Mffir
\^{ o i\€
,t
9, 0a

.fos r)

ue8 \
I
eleosrurl o

erueAIrsu el.L

{Nrd8.)o

'gznec uI rnlnrJolJel
elrlplrJelncrued Erunse rsl rs pcgrluopr es orec oueum rolrlplruntuoc pseJEoJd
Is eeJeuuge 'plurrdsur rs glerrcepe 'pleuorfer areleoldxe o-4urrd .ernErse e-ep
gllqedec 'ppqurce;de psJnseJ o eurlep ..JollJEl"
Ie elelrcgrceds rs elelrleur8rro nldurexe rolt
sJeru op pruounrled 'e1euo1rre1 fplFn op loJls€ roun eelelrnu4uoc 'rruruEer e1e
rs efualsxe emErse qs oJels uJ eJnEurs 'e1e1rrrr1r1edurcn elgzeouoder ss yn1o1 plulzsrd 'etc
pu€c euelun rrfulercos IIrElloAZap u ppeouad o-Jtru-I .eprfeds rol roleluolsrs
1so3: ne 'pzt
€ prurlq eJnlcnJN u1 urfuoc ol eolsece erec ed" elenlrrrds rs eleueleru ep JolrJelerJ(
rJolel olrr€ru uud le8r$gc lnql4e un pluzerder pueJq ec .,eprpJ,. ep eluepolu (

ep JolrJnlcru
puuJq uc ,, eprpf(. mp8efell'rr
ylNywou Nro *uo'Iluyi" .InNrrs go