Comentariu

al Decizie Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani)

13 noiembrie 2018 Dosarul nr.2-85xx/18 12-2-21851-050xx2018

Descriere generală:

Reclamantul: A.Ciobanu

Pîrîtul:Penitenciarul nr.xx Cricova

Reprezentantului reclamantului- A.Ciobanu – avocatul A.Dragomir

Reprezentantul pîrîtului -Penitenciarul nr.xx Cricova – O.Domnisor

Obiectul cererii (cerința materială): Cererea de chemare în judecată a reclamantului Ciobanu

Alexandru împotriva Penitenciarului nr.xx – Cricova privind recalcularea salariului, încasarea
prejudiciului material și moral,

Temeiul cererii (norma juridică): La data de 29 martie 2018, reclamantul Ciobanu Alexandru
s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr.xx – Cricova
solicitînd: - recalcularea salariului pe anul 2017-2018 conform salariului minim stabilit de
Guvern pe anul 2017 care este de xxlei lunar; - recuperarea daunei materiale în mărime de xxlei
pentru încălcarea art.131 a Codului Muncii a RM; - stabilirea daunei morale pentru încălcarea
art.131 a Codului Muncii a RM şi art.236 a Codului de Executare.

Competența jurisdicțională a instanței: Competenţa jurisdicţională teritorială stabileşte

instanţa competentă din punct de vedere teritorial să rezolve litigiul în dependenţă de teritoriul pe
care se extinde activitatea instanţei. :
a) competenţa jurisdicţională teritorială generală (de drept comun) Art.38 CPC stabileşte regula
conform căreie ,cererea de chemare în judecată împotriva unei personae jridice se înaintează la
instanţa judecătorească din raza teritorială a sediului ei sau a organului de administraţie a
acesteia. Astfel după cum observăm Penitenciarul nr.4 –Cricova este amplasat în municipiul
Chişinău, sect. Rîşcani, astfel cererea a fost depusă corect ,în instanța corespunzătoare.

Respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzei :

Conform Art.110. Termenul de procedură Termen de procedură este intervalul, stabilit de

lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces
şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură
ori să încheie un ansamblu de acte.

La data de 29 martie 2018, reclamantul Ciobanu Alexandru s-a adresat cu o cerere de chemare în
judecată pentru încălcarea drepturilor sale astfel hotărîrea a fost emisa de catre instant la data
13 noiembrie 2018. În această perioadă s-au emis actele respective de procedură cu ajutorul
cărora s-a stbilit deciza respective instanțe. Observăm că termenul nu a fost încălact deoarce
durat procesului este de cîteva luni.

Probele pe care s-a bazat instanța:

Întrucât procesul civil este pornit de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecată,
el are primul obligaţia să-şi dovedească pretenţiile. Sarcina probaţiunii este influenţată de
principiul disponibilităţii. Potrivit dispoziţiilor art.27 CPC, disponibilitatea în drepturi se afirmă
în posibilitatea participanţilor la proces, în primul rînd a părţilor, de a dispune liber de dreptul
subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile
procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. Potrivit art.26 CPC,
procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile
procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părţile şi ceilalţi
participanţi la proces să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces,
de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent de instanţă, de
alte organe şi persoane, de a-şi expune opinia asupra oricărei probleme de fapt şi de drept care
are legătură cu pricina dată judecăţii şi de a-şi expune punctul de vedere asupra iniţiativelor
instanţei. La materialele acţiunii civile nu sunt anexate probe în sensul prevederilor art.117, 118
a Codului de procedură civilă care să demonstreze prejudiciul moral cauzat precum şi mărimea
compensării solicitate de către reclamant. Probaţiunea constă în activităţile procesuale şi
procedurale prin care părţile şi alte persoane implicate în proces stabilesc, prin mijloacele
prevăzute de lege, elemente de fapt necesare pentru constatarea faptelor şi împrejurărilor ce
formează obiectul probaţiunii. De altfel, prin sarcina probaţiunii se înţelege obligaţia procesuală
ce revine participanţilor de a dovedi împrejurările care formează obiectul probaţiunii.
Exista ca elemente probatorii -Anexa nr.3 a ordinului nr.305 din 29.10.201xx prevede condiţiile
de salarizare a deţinuţilor încadraţi la lucrări de deservire gospodărească /f.d.xx3 verso-xxxx/:
Prezenta anexă mai prevede şi lista - tip a profesiilor ce pot fi ocupate de deţinuţii încadraţi la
lucrări de deservire gospodărească a penitenciarelor şi categoriile de salarizare pentru fiecare
profesie în parte. Conform acestei liste, grila de salarizare pentru profesia de electrician -
montator reţele de iluminat, poate fi stabilită de la 2 la 6 /f.d.xxxx/.
-Anexa nr.1 a ordinului nr.305 din 29.10.201xx, prevede salariile de funcţie ale angajaţilor civili
din sistemul penitenciar, conform categoriilor de salarizare. Conform acestei anexe salariul de
funcţie pentru categoria de salarizare - 2, este de xxlei /f.d.xx3/.Respectinu-se procedura de
salarizare.
Concluzii.

- Hotărîrea este întemeiată corect și legal :

Instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea, creează condiţii pentru
exercitarea drepturilor participanţilor la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor
reale ale pricinii. Egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată prin lege şi se asigură
de către instanţă prin crearea posibilităţilor egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor
mijloacelor procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept,
astfel încît nici una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. În cazul din speţă,
reclamantul a dispus de posibilitatea de a-şi expune şi argumenta poziţia, fiind respectate aceste
principii. Reieşind din cele expuse mai sus, în baza probelor administrate, instanţa de judecată
ajunge la concluzia de a respinge acţiunea înaintată de xx x Ciobanu Alexandru împotriva
Penitenciarului nr.xx – Cricova privind recalcularea salariului, încasarea prejudiciului material și
mora Abalizînd speța data sunt de accord cu soluția instanței de judecată deoarece a lipsit
probatoriul neceasr de a demonstra vina Penitenciarlui .

Reieșind din cele expuse, instan’a de judecată consideră neîntemeiată pretenția privind încasarea
prejudiciului material, calculat de reclamant, fiind eronat interpretate normele legale aplicabile
speței.

La fel reclamantul a cerut și prejudicial moral însă în cererea de chemare în judecată,

reclamantul nu a indicat nici un drept personal nepatrimonial care să i se fi încălcat pentru a
putea invoca recuperarea unui prejudiciu moral cauzat. Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii
prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată, de aceea
în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine, în ce
circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau
fizice, prin ce se manifestă acestea. În opinia instanţei de judecată, reclamantul nu întruneşte
exigenţele legale necesare pentru a pretinde recuperarea prejudiciului moral, respingînd acest
capăt de cerere, acre este unul suvsecvent.

Din cele expuse observăm că nu au fost demonstrate intențiile cererii depuse de către reclamant
astfel instanța s-a bazat pe faptele probate .Respectiv în lipa acestora instanța a hotărît obesctiv si
echitabil față de ambele părți